Formular

- Numele, prenumele? - Numele mamei?

- Eu. - Mama.

- Anul de naştere? - Ocupația ei?

- Cel mai tânăr an când se iubeau părinții mei. - Așteaptă.
 
- Originea? - Ai fost supus judecății vreodată?
- As şi seman - Am stat niște ani închis în sine.
- Dealul acela din prelungirea codrilor.
- Ştiu toate doinele. - Rubedenii peste hotare ai?
  - Da. Pe tata îngropat.
- Profesiunea? - În pământ străin. Anul 1945
- Ostenesc în ocna cuvintelor. 

- Părinții?
- Am numai mamă.
 
Analizând versurile expuneți-vă:

Cine este autorul versurilor?

Ce versuri a mai compus acest scriitor?
Ce date bibliografice ale autorului
cunoaşteţi?
 Numiţi:

3
2
ofe s s ional
nduct 1
Argumente
în studierea Maladii
Complicație infec țiilor respiratorii
frecventă respiratorii.
în IRA
 Răspundeţi la întrebări:
Ce organe se referă la sistemul respirator?
Care sunt organele sistemului respirator
superior şi inferior?
Care este unitatea structurală a pulmonilor?
Care sunt funcţiile plămânilor?
Ce reprezintă viruşii?
Prin ce metode de laborator pot fi studiaţi viruşii?
Prin ce se manifestă sindromul cataral?
Ce este febra şi cum poate fi clasificată după înălţimea
ei?
Ce preparate antivirale cunoaşteţi?
Ce măsuri de prevenire pot fi aplicate în caz de infecţii
respiratorii?
Formulaţi și notaţi obiectivele proprii de
învăţare
CINE?

CE?

CUM?

GRIPA

CE FEL?
CÂND?
Gripa cu nursing
Specific
Profesor:Mihaci Mihaela
Profesor Mihaci Mihaela,
Repartizaţi-vă în echipe conform afecțiunilor
(faringită, laringită, traheită, bronşită,
pneumonie).
 Definiţie
Gripa - maladie infecţioasă acută,
respiratorie, extrem de contagioasă provocată
de Myxovirus influenzae, transmisă de la om la
om pe calea aerului, caracterizată clinic prin
manifestări generale toxice, febră si afectarea
tractului respirator, cu complicaţii severe şi
deces sau cu instalarea unei imunităţi post
infecţioase.
 Asamblaţi definiţia de gripă

Gripa este o boală Infecțioasă acută foarte contagioasă transmisă interuman

preponderent pe cale aeriană provocată de virusul gripal

caracterizată prin cu afectare căilor respiratorii superioare și inferioare

manifestată clinic prin sindrom neurotoxic și febril pronunțate cu manifestări catarale

uneori hemoragice cu forme severe și deces prin insuficiență respiratorie acută

apariția epidemiilor și pandemiilor sau instalarea imunității tipospecifice

 Etiologie
Virusul gripal -Myxovirus influenzae
familia - Orthomyxoviridae
genul – Ortomixoviruși
Există 3 tipuri antigenic distincte de virus gripal:
A (cu 16 variante de hemaglutinină şi cu 9
variante de neuraminidază) B, C.

Virusul A Virusul B Virusul C

Izolat în 1933 Izolat în 1940 Izolat în 1947
 Etiologie
Virusul gripal - forma sferică, posedă ARN şi un
inveliş de hemaglutinină (H) şi neuraminidază
(N) de origine glicoproteică, care conferă
virusului specificitate de subtip si de variantă
antigenică.
Exemplu: A , H1, H2, H3,
în combinație cu N1 sau N2
A (H1 N1 )
A ( H3 N2)
A (H5 N1)
 Etiologie

Virusurile gripale sunt paraziţi strict intracelulari:

Se multiplică în citoplasma celulelor epiteliale
afectate
Se cultivă pe ou embrionat de găină şi pe
culturi celulare
Se identifică în secreţiile nazale,
spălăturile nazofaringiene,
sânge, lichidul cefalorahidian.
 Viabilitatea
Rezistenţa Sensibilitatea
La lumină
La temperaturi
joase -20-30 C La uscăciune

La razele ultraviolete
La +20 C 2-3 ore La +60 C 3-5 min
La antibiotice
La +100 C pier momentan
La dezinfectante:
cloramină 3%
fenol 2%
alcool 70%
 Notaţi şi identificaţi
părţile structurale ale virusului
gripal

..........................................

..........................................

..........................................

..........................................
..........................................
 Epidemiologie

Sursa de infecţie - bolnavul cu semne manifeste de

gripă, cu forme inaparente şi purtătorii de viruşi

Este posibilă existenţa rezervorului animal de infecţie,

reprezentat de porcine, cabaline, păsări la gripa de tip A
• este destul de înaltă, mai ales în colectivităţi.
Contagiozitatea
Bolnavul devine contagios din ultimele 1-2
zile a perioadei de incubaţie.
• generală - mai receptivi copiii în vârsta >3
Receptivitatea
luni, adolescenţii, bolnavii cronici. Copii în
vârstă < de 3 luni fac gripă foarte rar.
• aeriană, prin picături de secreții
nazofaringiene; Transmiterea
• indirectă, prin mâini și obiecte proaspăt
contaminate cu secreții infectate.
Epidemiologie
Epidemiologie
 Epidemiologie

Epidemiile 20-30 %
Pandemiile 50-70 %
Gripa evoluează:
Sporadic
Epidemic
Pandemic
Epidemiile și pandemiile mai frecvent sunt
provocate de virusul gripal A.
Epidemiile provocate de virusurile tipul B au
caracter restrâns.
Gripa provocată de virusul de tip C apare rar și
numai în cazuri sporadice.
 Epidemiologie
Sezonalitatea - vizează lunile octombrie-
decembrie - aprilie în zonele temperate
Imunitatea – prostinfecțioasă este specifică față
de serotipuri, subtipuri sau față de varianta de
virus gripal și durează 2-3 ani - pentru virusul
gripal A, și 3-5 ani - pentru virusul tip B, C.

Schimbarea anuală a structurii antigenice a

virusului gripal A dictează necesitatea vaccinării
anuale.
Completaţi:
Sursa de infecţie
1. _________________________
2. _________________________

Gazda receptivă Agentul patogen

1. _________________________ Lanţul 1. _________________________
2. _________________________
3. _________________________ epidemiologic
în gripă

Factorii de transmitere Căile de transmitere

1. _________________________
1. _________________________
2. _________________________
2. _________________________
3. _________________________
3. _________________________
4. _________________________
4. _________________________
 durează 6-12 ore
Perioada de convalescenţă Perioada prodromală
durează 1-2 săptamâni
durează 3-5 zile Perioada de incubaţie
Perioada de stare variază de la 12-36 ore
pâna la 3 zile
Manifestările clinice
 Perioada prodromală
Debutul este brusc cu manifestări toxice generale:
frisoane
febră 39-40°C
cefalee pronunțată cu localizare în regiunea
frontală și temporală
dureri în globii oculari
fotofobie
dureri de curbatură
astenie pronunțată
adinamie
amețeli.
 Perioada de stare:

febra se menține la cifre înalte, de tip platou 3—6 zile

cefaleea este constantă și intensivă
astenia este pronunțată, uneori până la adinamie
frecvent pot fi semne de laringotraheită însotită de
arsuri retrosternale, voce ragușită, tuse frecventă,
uscată, obositoare dureri toracice.
 Perioada de stare:
fața ușor hiperemiată tumefiată
conjunctivele și sclerele hiperemiate
buzele uscate, puțin cianotice
mucoasa istmului faringian
hiperemiată, cu nuanță cianotică
pe peretele posterior al faringelui,
palatului moale și dur
granulații și hemoragii
punctiforme
pe aripile nazale, buze
frecvent apare erupție herpetică
 Tabloul clinic
Manifestarile digestive: inapetenţa, greața, voma,
limba de porţelan”, durerile abdominale, uneori
diaree, scaune lichide, 2-3 ori/zi fără manifestări
patologice sunt specifice mai mult la copii

Manifestarile hemoragice apar în gripa severă cu

epistaxis, hemoptizie, menstruație prelungită

Manifestările cardiovasculare:
tahicardie, hipotonie,
zgomotele cardiace asurzite.
 Tabloul clinic
Perioada de convalescență începe odată cu scăderea
temperaturii corpului și este însoțită de stare
depresivă, puls instabil, slăbiciuni, uneori
subfebrilitate.
 Expuneţi simptomele
caracteristice sindroamelor:
Echipa I – toxic-inflamator
Echipa II – febril
Echipa III – cataral
Echipa IV – neurologic
Echipa V – hemoragic
 Complicaţii

Complicaţii virale respiratorii

Complicaţii cardiovasculare

Complicaţii neurologice
 Diagnosticul pozitiv
Date clinice
Diagnosticul se bazează în proporție de 90%.
Febră,dureri de curbatură, dureri oculare, tuse.
Date epidemiologice
Existența cazurilor similare sau epidemia confirmată
facilitează diagnosticul.

Date de laborator
Pentru stabilirea etiologiei sunt necesare investigații
de laborator.
 Diagnosticul pozitiv
Metoda virusoscopică

Metoda imunofluorescentă

Metoda virusologică

Metoda serologică

Testul Elisa

Reacția de polimerizare în lanț

 Identificaţi metodele de laborator şi prelevatele
recoltate pentru confirmarea diagnosticului de gripă
Metoda
___________
Metoda
___________

Diagnosticul
pozitiv al
Metoda gripei Metoda
___________ ___________

Metoda
Metoda
_________
__________
_________
_________
_
 Tratamentul
Internarea nu este obligatorie iar tratamentul se va
deferenția în funcție de severitatea bolii, prezența
complicațiilor, etiologie, vârstă.

Regimul de activitate I pe toată perioada febrilă.

În caz de tratament la domiciliu bolnavul se
izolează în odaie separată.
 Tratamentul
Dieta nr. 13 - calorică, bogată în vitamine și
minerale. Aport sporit de lichide în cantități
mici dar frecvente sub formă de:
sucuri proaspete de mere, caise, struguri,
morcov, portocale
арă minerală plată
ceai cu miere de albine, zmeura,
floare de tei, lămîie, ceai antipiretic
 Tratament specific
Remantadină 100-200 mg în 3 prize în
primele 3 zile de boală
Amantadină 100-200 mg în 3 prize în
primele 3 zile de boală
Tamiflu 75 mg de 2 ori pe zi timp de 5 zile
Unguent de Oxolină de 0,25%
 Tratamentul nespecific
terapia de detoxifiere
remedii diuretice - furosemid
vitaminoterapia – ac. Ascorbic, vit. B6
remedii antipiretice și analgezice - Paracetamol,
Ibuprofen etc
antitusive - Libexina, Tusuprex
mucolitice – Mucaltin, Ambroxol
antiseptice - Falimint, Fafingosept, Strepsils.
 Îngrijirea bolnavilor
izolarea în semiboxe
asigurarea cu obiecte individuale de îngrijire
temperatura în salon 22—24°C
aerisirea salonului și aplicarea lămpii de
cuarț nu mai puțin de 3—4 ori pe zi
evitarea apariției curenților de aer și
suprarăcirea
prelucrarea suprafețelor cu substanțe
dezinfectante
monitorizarea t°, Ps, T/A, diurezei
 Îngrijirea bolnavilor
asistența în febră, dispnee
schimbarea lenjeriei de corp și de pat
purtarea măștilor de protecție
spalarea mâinilor cu săpun și apă curgatoare
 Soluţionaţi cazul clinic
Pacientul I., 49 ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, t-39,20C,
mialgii, atralgii, cefalee frontală pronunţată. Apoi au apărut
dureri în globii oculari, fotofobie, vertijuri, dureri şi arsură în
faringe, nas înfundat şi uscat. La a 2-a zi de boală t0
dimineaţa 38,50C, cefalee mai pronunţată, a apărut rinoree
şi tuse uscată. S-a adresat la medic. Obiectiv: faţa
congestionată şi tumefiată, faringele hiperemiat cu
hemoragii punctiforme. În plămâni respiraţie aspră.
Abdomenul indolor. Ficatul nu-i mărit. Semnele
meningiene (-). Cu 2 zile în urmă a fost în contact cu o rudă
care avea febră.
Ce maladie suspectaţi? Argumentaţi.
Identificaţi problemele de sănătate şi nevoile perturbate.
 Profilaxia nespecifică
Spălarea frecventă a mâinilor cu apă si săpun
Utilizarea șervetelelor igienice umede
Acoperirea gurii cu batista în timpul tusei sau
strănutului
Purtarea măștilor faciale
Folosirea în alimentație a
produselor bogate în vitaminele
C, P, microelemente, calorii.
 Profilaxia nespecifică
Evitarea călatoriilor, aflării în locurile aglomerate,
deplasărilor, vizitelor și manifestațiilor în masă în
timpul epidemiilor
Curățarea și dezinfectarea suprafețelor
Evitarea contactelor cu persoanele bolnave sau
suspecte de gripă
Chimioprofilaxia cu preparate antivirale pe toată
durata de risc de infecție (a epidemiei)
Educația sanitară a populației
Criteriile de externare in gripă

Vindecare
clinică Lipsa
complicaţiilor

După externare se supraveghează la

medicul de familie, la necesitate la
neurolog și pediatru.
 Profilaxia specifica
Imunoprofilaxia:
• Activă - vaccinarea
• Pasivă - cu imunoglobulină antigripală

Vaccinuri antigripale
• Vaccinuri antigripale cu virioni fragmentaţi:
• Fluarix
• Vaxigrip
• Influsplit
• Vaccinuri antigripale cu subunităţi antigenice:
• Influvac
• Agripal
 Vaccinarea antigripală
• Se recomandă a fi efectuată anual începând cu 15
octombrie.
• Este indicată şi asigurată gratuit: copiilor după
vârsta de 6 luni, persoanelor cu afecţiuni cronice
cardiovasculare, bronhopulmonare, renale,
hepatice, metabolice (diabet zaharat, HIV-
infectaţi, tuberculoză, copiilor instituţionalizaţi,
inclusiv în sanatorii.
Chimioprofilaxia contacţilor
Rimantadină pastilată, sirop
Arbidol
Oseltamivir
a-2-interferon uman
Unguent Oxolină 0,25%
durata curei 5-7 zile
Măsurile în focarul de infecție
Depistarea precoce şi activă a bolnavilor
(epidemiologic, clinic, de laborator);
Declararea și înregistrarea fiecarui caz de boală (zilnic);
Izolarea- 5-7 zile la domiciliu sau în stationar după
indicații;
Măsuri de dezinfecție curentă și terminală;
În epidemii -intalarea carantinei (se închid temporar
şcolile, alte instituţii, pentru a evita aglomerarea în
încăperi închise);
Supravegherea contactaţilor – 5 zile;
Utilizarea echipamentului de protecție, inclusiv măști.
 FORMULAŢI ŞI RĂSPUNDEŢI LA 5 ÎNTREBĂRI
CONSECUTIVE LA SITUAŢIA DE PROBLEMĂ PROPUSĂ:

Vaccinarea este cea mai eficientă metoda în

profilaxia specifică a gripei
DE
CE?

DE DE
CE? CE?

DE DE
CE? CE?
 Bibliografie
Cobîleanschi S., Botnarciuc L., Cucieru E., Boli infecţioase
curs teoretic pentru colegiile de medicină, Chişinău, 2010
Zanc V., Ciutică I., Slavcovici A., Boli infecţioase, Cluj
Napoca, Editura Medicală Universitară ”Iulie Haţieganu”,
2011
Cupşa A., Boli infecţioase transmisibile, 2007
Obreja G., Boli infecţioase, Profilaxie şi combatere, Ghid
practic, Chişinău, 2004
Chiotan M., Boli infecţioase, Editura Medicală Naţională,
Bucureşti, 2002
Rebedea I., Boli infecţioase, Bucureşti, Editura Medicală,
2000
În baza surselor bibliografice studiate
elaboraţi un poster:

Gripa poate fi
prevenită