Vaccinarea antigripala

Vaccinul antigripal este un vaccin produs pe ou embrionate de

gin ce conine 3 componente antigenice (dou din tipul A i
unul din tipul B). Sunt cuprinse tulpinile de virus care au circulat
n sezonul anterior.

Exist 2 tipuri de vaccinuri antigripale:
unele ce conin proteine capsidare (purificate) cu potenial
antigenic;
altele denumite vaccinuri subvirionice sau vaccinuri scindate
(split virus) n care antigenul de suprafa este purificat i
scindat de componenta lipidic a componentei capsidare. Numai
aceste vaccinuri cu antigen de suprafa purificat i scindat se
pot administra la copilul < 13 ani deoarece au efectele secundare
cele mai reduse.

Vaccinare antigripala

Eficacitate
Protecia antigripal realizat prin vaccinare este de 70-80%;
Eficacitatea antigripal este aparent mai mic la copil din cauza
incidenei mai mari a IACRS de alte etiologii ce mimeaz o stare
gripal i mascheaz efectul protector al vaccinului;
Chiar dac gripa apare i la persoanele vaccinate, ansa evoluiei
spre forme complicate este mult mai mic.

Care este durata proteciei vaccinale ?
n mod obinuit, eficacitatea vaccinrii se apreciaz pe parcursul
unui sezon gripal anual (15 noiembrie-martie).

Care sunt grupele cu risc care trebuie vaccinate ?

OMS recomand ca vaccinarea s se fac anual, cu prioritate
pentru grupele cu risc crescut (ncepnd cu vrsta de 6 luni);
Copiii i adolescenii cu risc care necesit vaccinarea antigripal
sunt cei care prezint: astmul bronic, FK, boli cardiace,
imunodeficiene (inclusiv HIV), anemii hemolitice, colagenoze
(AINS cresc riscul pentru S. Reye ca urmare a gripei)
Adulii cu indicaie special pentru vaccinare: persoane > 65 ani
cu boli cronice, personal medico-sanitar, personal care lucreaz
n nvmnt, studeni care locuiesc n cmine, etc.




Clasificarea virusurilor gripale

Familia Orthomyxoviridae
in functie de nucleoproteina (NP) si de proteina matrix (M)
virusurile gripale se impart in 3 tipuri imunologice: A, B, C

In functie de hemaglutinina (H) si de
neuraminidaza (N), virusurile gripale de tip A se
clasifica in 16 Subtipuri H si 9 subtipuri N.
Toate cele 16 subtipuri H si 9 subtipuri N se
gasesc la pasarile acvatice
H1N1, H3N2 si virusul gripal B sunt tulpinile care
circula la oameni in prezent



Gazdele virusurilor gripale
Virus gripal A:
om, pasari, porci, cai, mamifere acvatice
cea mai obisnuita cauza a gripei
produce bolile cele mai severe
Virus gripal B:
in cea mai mare parte la oameni
o cauza mai putin obisnuita pentru gripa
Virus gripal C:
in cea mai mare parte la oameni, porci
de obicei infectii subclinice

N9
N8
N7
N6
N5
N4
N3
N2
N1
Subtipurile virusurilor
gripale A

Subtipuri umane: H1N1,
H1N2, H3N2

Nature Reviews Micobiology
Nomenclatura virusurilor gripale
tip A, B, C
originea gazdei, daca nu este omul
locatia geografica : oras, tara
numarul probei/tulpinii
Anul
subtipul H si N


Nomenclatura virusurilor gripale
A/California/04/2009 (H1N1)
A/Bangkok/1/1979 (H3N2)
A/Thailand/1(KAN-1)/2004 (H5N1)
A/swine/MI/PU243/04 (H3N1)
B /Ann Arbor /1/ 86


Originea virusului
www.wikipedia.org
Structura virusului A H1N1 pandemic
Variatia antigenica

Modificrile constante, permanente i mici ale
compoziiei antigenice a virusurilor gripale A
materializeaz noiunea de drift antigenic.
Alt caracteristic ngrijortoare a virusurilor gripale
A este c ntr-o coinfecie pot schimba/reasorta unul
sau mai multe segmente din genom.
Procesul de reasortare, shiftul antigenic, se
soldeaz cu un subtip diferit de tulpinile virale
parentale, dac cel puin una din cele dou gene
codante pentru glicoproteinele de suprafa
(hemaglutinina i neuraminidaza) sunt schimbate.
Shiftul antigenic a generat pandemii nalt letale.
Pandemiile
Anul Tulpina virala Subtipul Denumire

1918 H1N1 pandemic of "Spanish" flu

1957 A/Singapore/57 H2N2 pandemic of "Asian" flu

1968 A/Aichi/68 H3N2 pandemic of "Hong Kong" flu

1976 A/New Jersey/76 H1N1 swine flu in recruits

2009 A/California07/2009 H1N1 swine flu


Intervale interpandemice
0
1
2
3
1883
30 ani
10
10 42 ani 10 20
2009
H1
H2
H3
H1
1893 1903 1913 1923 1933 1943 1953 1963 1973 1983 1993
*
1918-19
"Spanish Flu"
1957-58
"Asian
Flu"
1968
"HK Flu"
Perioada de incubatie

este necunoscuta
ar putea fi cuprinsa intre 1 si 7 zile
pentru majoritatea cazurilor este foarte posibil sa fie cuprinsa intre 1 si 4 zile

Perioada de contagiozitate

Durata contagiozitatii persoanelor infectate cu noul virus H1N1 este
necunoscuta
Durata estimata pentru raspandirea virala se bazeaza pe informatiile
referitoare la infectiile cu virus gripal sezonier
Persoanele infectate sunt suspectate de eliminare a virusului din ziua
anterioara debutului bolii pana la disparitia simptomelor
Persoanele infectate cu noul virus H1N1 trebuie sa fie considerate
potential cotagioase pana in ziua a 7 dupa debutul bolii
Persoanele care continua sa fie bolnave pe o perioada mai lunga
decat cele 7 zile dupa debutul bolii trebuie sa fie considerate potential
contagioase pana la disparitia simptomelor
Copiii (in special copiii mici) si persoanele imunosupresate sau
imunocompromise, ar putea fi contagioase pe perioade mai lungi
Probele biologice:
Pentru toate cazurile suspecte de infectie cu H1N1 trebuie sa fie
colectate probe din tractul respirator
La cazurile decedate se pot recolta fragmente de organ (plaman,
creier, etc).
Seruri perechi (din perioada acuta si de convalescenta)

Probele preferate:
Aspirat/exsudat nazal si faringian, sau aspirat/spalatura nazala. Se
pot accepta si un exsudat nazal sau orofaringian. Probele mentionate
se vor recolta in primele 3-4 zile dupa debutul bolii.

La pacientii intubati, se va recolta un aspirat endotraheal. Sputa si
spalatura bronho-alveolara sunt acceptabile

Probele trebuie descarcate in mediu de transport viral steril (VTM) si
pastrate pe o durata scurta la +4C (frigider) inainte de a fi
transportate la laborator.
TRANSMISIA
Datele disponibile pana-n prezent indica o cale similara
de transmitere cu gripa sezoniera - aerogena:

directa , principala prin picaturi de secretii respiratorii cu
diametrul > 5 mc si picaturi mici ( nuclei ) cu diametrul < 5 mc ,
expulzate prin tuse si /sau stranut de persoanele aflate in
perioada de contagiozitate
distanta maxima de contaminare < 2m intre sursa si recipient
indirecta, secundara prin contactul cu suprafetele/ obiectele
contaminate de secretiile respiratorii ale bolnavilor
MANIFESTARILE CLINICE
Din datele disponibile pana in prezent simptomele cele
mai frecvente sunt urmatoarele :

febra = 94% ;
tuse = 92%
dureri in gat = 75%
coriza = 72%
dureri de cap = 42 %
diaree = 25%
voma = 25%
astenie = 15%
asimptomatici = 2% ( contacti )
FORME SI EVOLUTIE CLINICA

marea majoritate a cazurilor sunt usoare sau medii
50% din internari ( SUA) si 46% din decese ( Mexic ) au aparut la
cei cu boli cronice ( astm , boli pulmonare , diabet ,obezitate
morbida ,boli cardiovasculare , afectiuni neurologice ) boli
autoimune , terapii imunosupresive , sarcina
54% din decese ( Mexic ) au aparut la persoane anterior sanatoase
din grupa de varsta 20-59 ani . Timpul mediu de la debut la deces
a fost de 10 zile ( 2-33 zile ) . Cursul clinic al cazurilor fatale a fost :
pneumonie severa cu infiltrate multifocale ( opacitati bazale si noduli
alveolari ) , coinfectii bacteriene
24 % din cazuri sindrom de detresa respiratorie rapid progresiva
(ARDS ) si insuficienta multi-organ
87% din decesele cu pneumonie severa au fost la persoane cu
varste intre 5-59 ani din care multi pacienti au fost anterior sanatosi
SUA -din 20 gravide cu gripa H1N1 confirmata , 3 au necesitat
internare , iar una a decedat




Zile de la debutul bolii 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Durere in gat
Dureri musculare
Dureri de cap
Tuse
Astenie
Eliberarea virusului pe
ml de secretie
3.0 4.5 5.0 4.5 3.0 1.0
Cursul natural al gripei
Pilaipan Puthavathana Ph.D

GRUPE LA RISC PENTRU
COMPLICATII IN PANDEMIE

Gravidele
Copiii < 5 ani
Persoanele > 65 ani
Copiii si adolescentii ( 6 luni 18 ani ) care primesc terapie cu
derivati de acid acetil salicilic pe termen lung(sindrom Reye )
Adultii si copiii cu boli cronice ( pulmonare , cardiovasculare ,
hepatice , hematologice , neurologice , neuromusculare , sau
afectiuni metabolice ( Inclusiv diabetul )
Adultii si copiii cu imunosupresie ( terapeutica sau HIV )
Rezidentii din institutiile de ingrijire pe termen lung


Recoltare
In mod ideal, probele trebuie sa fie recoltate cu un tampon din material
sintetic (polistiren sau dacron) si o tija de plastic sau de aluminiu.
Tampoanele din bumbac si tija de lemn sunt mai putin recomandate. Probele
colectate cu tampoane confectionate din alginat de calciu nu sunt acceptabile.

Tuburile de prelevare a probelor trebuie sa contina 2-3 ml de mediu de
transport (care sa contina stabilizator proteic[gelatina], antibiotice pentru a
impiedica multiplicarea bacteriilor si antifungice, si solutie tampon)

Pastrarea probelor clinice

Toate probele respiratorii trebuie sa fie tinute la 4C, dar nu mai mult de 4
zile

Exsudatele

Prelevarea unui tampon nazofaringian


Prelevarea unui
tampon din gat
Transportul probelor biologice

probele biologice trebuie transportate pe gheata sau in
containere frigorifice

toate probele trebuie sa fie etichetate clar si sa fie insotite de
un buletin de trimitere completat corespunzator.

probele cazurilor suspectate vor fi transportate de la
laboratoarele de sanatate publica sau spitalele de boli
infectioase la CNG din INCDMI Cantacuzino.
Dezinfectanti recomandati

Clorul, alcoolul, peroxidul de hidrogen, detergentii, iodoforii,
sarurile cuaternare de amoniu, si compusii fenolici, sunt eficienti
impotriva virusurilor gripale umane. Se vor respecta
recomandarile producatorului privind concentratia si timpul de
contact

Suprafetele de lucru si echipamentul ar trebui sa fie
decontaminate cat mai curand posibil dupa ce probele sunt
procesate. Virusurile gripale pot supravietui pe suprafete si in
mediul inconjurator timp de 2-8 ore dupa eliminarea secretiilor
respiratorii de la persoana infectata.
Procesul de productie a vaccinului pandemic si
calendarul activitatilor (OMS 6 august 2009)
1. Activitatile centrelor colaboratoare OMS
2. Identificarea noului virus
3. Pregatirea tulpinii pentru vaccin (virusul
vaccinal)
4. Verificarea tulpinii vaccinale
5. Pregatirea reactivilor de referinta pentru
testarea vaccinului
Activitatile producatorilor de vaccin

Optimizarea conditiilor de crestere a virusului
Prepararea vaccinului in vrac
Controlul calitatii
Repartizarea vaccinului si punerea la dispozitie
Studiile preclinice si clinice

Activitatile de la nivelul institutiilor de
reglementare-licentiere
Masurile de sanatate publica medicale si
non-medicale
Medicale
Terapia antivirala
Vaccin pandemic
Non-medicale
Distantarea sociala (autoizolarea)
Masuri in colectivitati de invatamant
Restrictionarea activitatilor de masa
1. Medicale
a. prevenirea imbolnavirilor, reducerea complicatiilor si a deceselor:
- vaccinarea antigripa pandemica, optiuni in functie de disponibilitatile de vaccin:
populatie selectata: 25% din populatie (varianta minima)
50% din populatie (varianta optima)
100% a populatiei (varianta ideala)
- chimioprofilaxie cu antivirale
utilizare:
- contacti bolnavi: 7-10 zile
persoane vaccinate: 2 saptamani (4)
-perioada de gol vaccinal: 8-12 saptamani (16)
optiuni in functie de disponibilitatile de antivirale:
-populatie selectata: 12,5% (varianta minima); 25% din populatie (varianta optima); >
50% din populatie (varianta ideala)


Prevenirea imbolnavirilor
b. tratarea cazurilor severe/complicate:
- medicamente:
specifice (antivirale, antibiotice)
nespecifice (simptomatice ale gripei, adecvate unei boli
cronice preexistente compensate/ decompensate )
- terapie intensiva
- ventilatie
- optiuni: toate cazurile


Vaccinul antigripal pandemic

Exista doua tipuri de vaccin:
Vaccin cu virus viu, administrat sub forma de spray intranazal
Vaccin cu virus purificat, fragamentat si inactivat, administrat
intramuscular (Cantgrip)

Efecte adverse (Cantgrip)
foarte frecvente: durere la locul injectarii
frecvente: cefalee, oboseala, febra, frison, dureri musculare sau
articulare, ameteli, edem palpebral
rare: angioedem, trombocitopenie, vasculite, nevrite, encefalomielita,
sindrom Guillain-Barre

Contraindicatii:
alergie la ou, neomicina, sucroza
sarcina in primul si ultimul trimestru
tulburari de coagulare



2.Masuri Nemedicale

scopuri:
intirzierea cresterii exponentiale a cazurilor pentru
castigarea de timp necesar productiei si distributiei
de vaccin pandemic
scaderea maximului epidemic
reducerea numarului total de cazuri si implicit a
complicatiilor si a mortalitatii

b. tipuri:
izolare la domiciliu a bolnavilor (adulti si copii)
carantina voluntara la domiciliu a contactilor din familie a
bolnavilor
distantarea sociala a copiilor:
intreruperea activitatilor scolare/universitare si a tuturor
programelor educationale
suspendarea activitatilor culturale/sportive adresate copiilor
distantarea sociala a adultilor:
reducerea contactelor profesionale: teleconferinte, lucru la
domiciliu
suspendarea: spectacolelor artistice, conferintelor,
competitiilor sportive
reducerea utilizarii mijlloacelor de transport in comun
crearea de stocuri la domiciliu de: alimente neperisabile,
medicamente, obiecte/ materiale pentru igiena pentru
evitarea aglomerarii din magazine/farmacii, etc.

Impacturi economice posibile ale
unei pandemii de gripa
(% scaderi a PIB( GDP)in
primul an)
Blanda Moderata Severa
Lume -0.7 -2.0 -4.8
Tari cu venituri mari -0.7 -2.0 -4.7
Tari in curs de dezvoltare -0.6 -2.1 -5.3
Asia de Est -0.8 -3.5 -8.7
Europa si Asia Centrala -2.1 -4.8 -9.9
Orientul Mijlociu si Africa
de Nord
-0.7 -2.8 -7.0
Asia de Sud -0.6 -2.1 -4.9
Decese (milioane) 1.4 14.2 71.1
Eforturile de evitare a infectiilor au cele mai
mari costuri in timpul unei pandemii