HEMOLEUCOGRAMA COMPLETA SI FORMULA LEUCOCITARA

Generalitati
Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa, din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii, globule albe si trombocite). In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se coaguleaza dupa cateva minute. Apoi acesta se separa intr-un strat lichid, superior, care se numeste ser si intr-un strat inferior, solid care este cheagul. Daca in eprubeta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza, dar se separa tot in doua straturi: stratul superior, lichid constituit din plasma si stratul inferior, solid, constituit din elementele celuare necoagulate. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medicale biochimice si serologice. Din elementele celulare sanguine se realizeaza analizele hematologice. Analizele hematologice cerceteaza numarul, forma, caracteristicile si compozitia elementelor celulare ale sangelui.

Hematocritul
Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Procedeul consta in recoltarea sangelui dintr-o vena, apoi acesta se combina cu o substanta antiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust, care se centrifugheaza puternic la o centrifuga. In urma acestei operatii se observa separarea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior, format din globule rosii, care constituie hematocritul. Hematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. Valori normale ale hematocritului: - la adulti = 37-57 % - la copii 2-15 ani = 36-39%. Cresterea hematocritului se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie, prin febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). Scaderea hematocritului se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. Hematocritul, alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei, ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie.

Hemoglobina
Culoarea rosie a sangelui, respectiv a globulelor rosii este data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier, numit hemoglobina. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nivelul plamanilor, pe care apoi de a-l transporta in tot organismul, la celule.

Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie reducerii continutului globulelor rosii in hemoglobina, fie scaderii numarului de globule rosii. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii, dar acestea contin hemoglobina putina, situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. Exista si cazuri de anemii hipercrome, in care cu toate ca sangele contine hemoglobina in limitele normale, anemia se datoreaza scaderii numarului de globule rosii (hematii). Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sange, fie in grame la 100 ml sange. Valori normale ale hemoglobinei: - la barbati = 13-18 g la 100 ml sange - la femei = 12-16 g la 100 ml sange.

Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor)

Globulele rosii pot fi numarate la microscop. Pentru aceasta este nevoie de o picatura de sange recoltata de la un deget sau din vena. Numaratoarea se face pe un volum foarte mic de sange, iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange. Valori normale ale numarului de globule rosii: - adulti = 4,2- 6,2 milioane pe 1 mm cub - copii (1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub. O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o anemie, care trebuie tratata. Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii), boli infectioase acute si cronice, boli produse de paraziti, intoxicatii cu diferite substante chimice, lipsa de fier si de vitamine, subalimentatie etc. Cresterea numarului de globule rosii peste 5,5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza), boala rara.

Numaratoarea globulelor albe(Leucocitele)

Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii, dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic. Valori normale ale numarului de globule albe: - la adulti = 4000-10000 pe 1 mm cub - la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub. Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar mare de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene, organismul lupta impotriva infectiilor. Un numar foarte crescut de leucocite peste 20.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii, etc. Scaderea numarului de leucocite sub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri, in anemii, organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor, in imbolnavirea maduvei osoase - structura responsabila cu producerea acestora .

Formula leucocitara

Examenul microscopic al sangelui : o Picatura groasa o Frotiul de sange

In vederea unui examen microscopic sangele este recoltat prin inteparea pulpei unui deget dupa prealabila dezinfectare.

o Picatura groasa Reprezinta o metoda de cercetare a parazitilor / bacterii spiralate din sange (plasmodiul malariei, Borrelia recurentis, etc.),. Prin aceast mod de examinare a sangelui hematiile sunt lizate, preparatul este colorat Giemsa, observandu-se numai leucocitele si microorganismele.

o Frotiul de sange Definitia Reprezinta modalitatea de studiere a morfologiei elementelor sangvine si totodata orienteaza asupra numarului de leucocite, si trombocite din sange. Picatura de sange obtinuta la inteparea pulpei degetului este depusa pe o lama de sticla curata si degresata, si apoi este intinsa cu ajutorul unei alte lame mentinute la un unghi de aproximativ 45 fata de prima. Preparatul astfel obtinut este uscat si colorat prin tehnica May Grunwald Giemsa, denumita si coloratie panoptica, deoarece permite evidentierea tuturor elementelor figurate sangvine. Coloratia panoptica se face in felul urmator : suprafata lamei depusa pe un stativ deasupra unei tavi se acopera cu solutie May Grunwald , cu ajutorul unei pipete. Se lasa 3 minute, apoi se adauga 10-15 picaturi de apa distilata neutra, se lasa 1-2 minute dupa care

lama se inclina pentru scurgerea solutiei fara a o spala. Pe lama reasezata orizontal se pune solutia de colorant Giemsa preparata extemporaneu intr-un cilindru gradat din 15 picaturi colorant Giemsa in 10 ml apa distilata. Se lasa 25-30 minute dupa care lamele se spala la jet de apa sub robinet . Se lasa sa se usuce inclinate pentru scurgerea restului de apa. Dupa uscarea completa se examineaza la obiectivul cu imersie. Examinarea frotiului de sange se efectueaza cu obiectivul cu imersie in ordinea urmatoare: eritrocit, trombocit, leucocit cu realizarea formulei leucocitare. Frotiul de sange reprezinta componenta esentiala a unei hemograme, deoarece orienteaza medicul asupra tuturor elementelor figurate. 1. Morfologia elementelor normale din sange Elementele figurate ale sangelui:
o o o

Eritrocite 4-5 milioane / mm3 Leucocite 4000 10000 / mm3 Trombocite 140.000 440.000 / mm3

Eritrocitele: au forma unui disc biconcav cu diametrul de ~ 7,2m, de culoare roz portocalie cu centrul mai putin colorat. Trombocitele : cele mai mici elemente figurate cu diametrul cuprins intre 2-4 m, cu forma sferica si ovoidala, albastre cu granulatii rosii. De obicei se gasesc in grupuri suprapuse pe eritrocite. Leucocitele se coloreaza diferit in functie de tipul lor
o

Granulocite (prezinta granulatii in citoplasma)

o

Nesegmentate reprezinta neutrofilele tinere Nucleu in banda sau in forma literei S

o Segmentate Polimorfonucleare neutrofile Nucleu bi- sau polilobat , situat central, violet Citoplasma roz, cu granulatii fine, brune

PMN eozinofile Nucleu bilobat Citoplasma plina de granulatii mari, portocalii, care nu se suprapun peste nucleu PMN bazofile

Nucleul nu este net lobulat, situat central Citoplasma contine granulatii rare, dar mari, care nu respecta limitele nucleului peste care se suprapun.

Monocite (fara granulatii) : nucleu reniform, usor excentric, aspect pieptanat citoplasma albastra cenusie

Limfocite (fara granulatii) : nucleu rotund, violet cu condensari ale cromatinei citoplasma bleu, apare ca o zona ingusta, semilunara, nu are granulatii.

2.Formula leucocitara Definitie Reprezinta exprimarea procentuala a diferitelor tipuri de leucocite in urma examinarii a cel putin 100 de leucocite pe un frotiu sange. Tehnica Se parcurge frotiul cu obiectivul cu imersie, intr-un singur sens si in zig-zag deoarece limfocitele au tendinta sa se grupeze spre centru, in timp ce polimorfonuclearele stau mai mult la marginea frotiului (conform figurii de mai jos), mai intai pe o latura a lamei pana se intalnesc primele 50 de leucocite si pe latura opusa pentru celelate 50 de leucocite.

Figura 1. Examenul microscopic pentru stabilirea formulei leucocitare

Cu cat sunt examinate testului este practic nula.

un numar mai mare de leucocite (200-400) exactitatea

rezultatului creste. La o examinare a unui numar de leucocite mai mic de 100, valoarea

Valori normale adult Numar leucocite 4000 10000 / mm3

PMN- polimorfonucleare

Nesegmentate neutrofile Segmentate neutrofile Eozinofile Bazofile

14% 60 70 % 14% 01% 20 30 % 48%

Limfocite Monocite

Modificari cantitative ale formulei leucocitare : Crestere o Neutrofilie o Eozinofilia o Bazofilia o Limfocitoza o Monocitoza

Normal sarcina, efort muscular Patologic infectii generale si locale, intoxicatii, leucemie granulocitara Alergii, parazitoze Leucemie, intoxicatie cu plumb Tuberculoza Mononucleoza infectioasa, febra tifoida, malarie

Scadere o Neutropenie o Eozinopenie o Limfopenie .

Normal inanitie Patologic febra tifoida, infectii virale, agranulocitoza Faza de debut boli infectioase, intoxicatii, dupa corticoterapie Infectii supraacute, postcorticoterapie

Numaratoarea trombocitelor
Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. In caz de hemoragie, prin leziuni ale vaselor sanguine, trombocitele se aduna in gramezi si contribuie, pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci la oprirea hemoragiei.

Valori normale ale trombocitelor: 140 000-440 000/mm cubi. Scaderea trombocitelor sub 80 000- 100 000 pe 1 mm cub predispune la sangerearea vaselor sanguine, chiar dupa leziuni foarte mici. De aceea, inainte de orice operatie, se recomanda numaratoarea trombocitelor. Din contra, cresterea numarului de trombocite, peste 440 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului, impiedicand circulatia in vase, cu producerea de cheaguri, infarcte, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale, etc.

Modul de lucru :BC 3000 PLUS

.Analiza hematologic automat: Principiul metodei i domeniul de aplicare: Principiul numrrii celulelor: Analizorul BC-3000 Plus prepar diluiile corespunztoare ( din snge integral sau prediluat) pentru a numra i a determina dimensiunile celulelor: albe ( WBC ), roii ( RBC ), plachete (PLT) i pentru msurarea hemoglobinei ( HGB ). Probele diluate sunt aspirate de o presiune negativ n aperturile corespunztoare ( RBC i WBC ). Ansamblul volumetric conine un tub de precizie din sticl ( tubul volumetric ) echipat cu 2 senzori optici. Acest tub asigur un volum precis de prob la fiecare ciclu de numrare. Distana dintre cei 2 senzori optici, determin volumul probei diluate. Celulele albe, celulele roii i plachetele sunt numrate dup dimensiuni i sortate dup dimensiuni, prin Metoda Impedanei Electrice . Aceast metod se bazeaz pe schimbrile n rezistena electric, produse de trecerea particulelor printr-o apertur. Sunt amplasai electrozi n lichid, n spaiul din imediata vecintate a aperturii, crend un drum electric. Celulele sanghine sunt neconductive, iar cnd trec prin dreptul aperturii, are loc o cretere a impedanei electrice, direct proporional cu dimensiunea celulei. Hemoglobina este analizat fotometric- cu detectorul HBG- printr-o metod chimic similar celei de referin cu fericianur.

Valorile normale, funcie de sex i vrst, sunt prezentate n tabelul de mai jos: Indicator WBC-nr.total de celule albe Lymph# - nr.total de limfocite UM Femei Brbai 4,0-10,0 0,8 4,0 0,1 0,9 n funcie 2,0 7,0 20,0 58,0 3,0 16,0 Copii

x103/L 4,0 10,0 x103/L 0,8 4,0

Mid# - nr.total de celule de x103/L 0,1 0,9 dimensiuni medii Gran# - nr.total de granulocite Lymph% - procentul de limfocite Mid% - procentul de celule medii x10 /L 2,0 7,0 % % 20,0 58,0 3,0 16,0
3

Gran% - procentul de granulocite HGB - hemoglobina RBC nr. total de celule roii HCT - hematocrit MCV volum corpuscular mediu

% g/dl 106 L % fl

30,0 80,0 12 -16 / 4,2 6,2 37 - 57 80 - 101 26 - 34 Femei 31 - 36 11,5 14,5

30,0 80,0 14 - 18 4,2 6,2

de

vrst 37 - 57 80 - 101 26- 34 Brbai 31 - 36 11,5 14,5

MCH hemoglobin pg corpuscular medie Indicator UM

MCHC concentraia de g/dl hemoglobin corpuscular medie RDW-CV calcularea % coeficientului de variaie a dimensiunii eritrocitelor RDW SD limea distribuiei fl eritrocitare PLT - plachete MPV volum mediu plachetar PDWlimea plachetelor PCT - plachetocrit 103 L fl

35 - 56 / 140 - 440 6,5 - 11 15 - 17 0,100 0,500

35 - 56 140 - 440 6,5 - 11 15 - 17 0,100 0,500

distribuiei %

Interferene:
Rezultate anormale ale parametrilor se pot obine i datorit interferenelor cu diferii factori. Rezultatele anormale sunt exprimate prin diferite semnale de alarm aprute pe ecranul analizorului , caz n care sunt verificai factorii ce pot cauza interferene, realizanduse concomitent i o numrtoare microscopic de ctre medicul de laborator.

Leucocite:
-fragilitatea leucocitelor ; -neutrofile agregate ; -hematii rezistente la agentul litic ; -trombocite agregate ; -prezena criofibrinogenului,crioglobulinelor,paraproteinelor.

Eritrocite:

 -numr crescut de leucocite ; -numr crescut de trombocite agregate ; -probe hemolizate.

Hemoglobina:
numr crescut de leucocite ; prezena n plasm n cantiti mari a trigliceridelor i a bilirubinei ; hematii rezistente la agentul litic ; proba hemolizat.

MCV:
numr crescut de leucocite ; hiperglicemie ; numr crescut de trombocite agregate ; proba hemolizat.

Trombocite:
fragmente de leucocite ; hematii microcitare ; prezenta criofibrinogenului, a crioglobulinelor ; trombocite aglutinate ; numr crescut de trombocite gigante ; proba hemolizat.

Reactivi folositi la realizarea hemoleucogramei

Diluentul M 30 D Diluent: Diluentul are rol multiplu, astfel: - este folosit pentru diluarea probelor de snge ; asigur un mediu asemntor plasmei sangvine, meninnd astfel forma celulelor sanghine, pentru o perioad de timp; - asigur un mediu conductiv necesar numrrii celulelor. Componena : Sulfat de sodiu anhidru 7.5- 11.5 g/l Clorura de sodiu 3.5 - 5.5 g/l Agent buffering 1.0 -3.0 g/l Agent antifungic si antibacterial 0.8-2.5 g/l Agent litic lizorul M 30 Cfllyse Folosete cianur pentru determinarea cantitativ a hemoglobinei i numrtoarea de leucocite. Distruge membrana celulelor roii i reduce dimensiunile resturilor celulare la dimensiuni incapabile s interfereze cu analiza celulelor albe. Celulele albe pot fi apoi separate n trei sub-populaii pentru diverse analize. Componena : - sare de amoniu cuaternar < 50 g/l ; - sulfactant non-ionic < 15 g/l; - Isopropranolol 0,1 / 0,5 ml/l; - Ethonal < 1,5 ml/l.

Absorbana amestecului format din lizor i hemoglobin, este n direct legtur cu densitatea hemoglobinei. Pentru analiza diferenial corect a WBC, aparatul are nevoie de un lizor din seria M-30 folosit mpreun cu un dilutor din seria M-30. Detergent denumire Rinse ( M -30 R) Acioneaz ca o soluie de splare folosit pentru cltirea tubulaturii ; Acioneaz ca agent de umezire pentru tubul volumetric. Componena : Sulfat de sodiu anhidru 3.5 -5.5 g/l Clorura de sodiu 3.0-5.0 g/l Agent antifungic si antibacterial 1.0- 3.0 g/l Polietilen ester 0.3-1.5 g/l Soluia enzimatic E Z Cleanser : Este o soluie de curire enzimatic, izoton ; Este folosit pentru curarea tubulaturii i a bilor ; n acelai timp acioneaz i ca agent de udare ; Este un reactiv specific a crui compatibilitate cu prile de plastic ale aparatului a fost verificat. Componena : - Buffering Agents :1,0 4,0 g/l ; - Proteolytic Enzime : 0,3 10 g/l ; - Surfactant : 3,0 1,5 g/l ; - Antifungal i antibacterian Agents : 0,5 2,5 g/l. Soluia de curare a acului de aspirare a probelor : Este folosit pentru operaiuni de ntreinere ale aparatului. Echipamente de msurare i materiale: analizor BC 3000 Plus , seria nr . A C 6AAA0631 snge de control (normal, low) .

Mod de lucru
Modul de lucru: Se porneste analizorul Timp de 80 sec i face iniializarea i efectuarea BACKGROUND-ului . Obinerea de rezultate corespunzatoare pentru blanc Se efectueaz controlul de calitate pe 2 niveluri normal, patologic low, Se trece la efectuarea probelor .

A. Modul de lucru cu snge integral:

- se iau 13 L de snge integral din prob i se amestec cu 3,5 ml de diluent, obinndu-se o rat de diluie de 1:269; - proba diluat este mprit n dou probe, dup cum urmeaz:

 15,6 L din diluia 1:269 sunt aspirai i amestecai cu 2,6 ml de diluent, obinndu-se o diluie ( fa de sngele integral ) cu rata de 1: 44833. Diluia 1:44833 este folosit pentru numrarea celulelor roii i a plachetelor; restul de diluie 1:269 este amestecat cu 0,5 ml reactiv de lizare, ajungndu-se la o rat de diluie de 1:308. Aceast diluie este folosit la numrtoarea celulelor albe. - dup a doua diluare i naintea numrrii, se adaug lizor n diluia destinat numrrii celulelor albe. Lizorul sparge membrana celulelor roii. n general, celulele roii sunt de 1000 ori mai multe dect cele albe. nainte de numrarea celulelor albe, trebuie deci eliminat interferena cu celulele roii. Celulele roii normale nu au nucleu.Celulele roii sparte, sunt mprtiate n soluia pentru numrarea celulelor albe. - cnd o celul trece prin apertur, n zona de sesizare apare o crtere momentan a rezistenei electrice n circuit. Schimbarea n impedan este proporional cu dimensiunile celulei. Aparatul amplific i nregistreaz pulsurile produse de schimbarea de impedan. n timpul procedurii de difereniere, dimensiunile considerate normale pentru celule, sunt: Celule albe Celule roii Trombocite WBC RBC PLT 30 400 fentolitri 30 250 fentolitri 2 25 fentolitri

Limfocitele sunt cele mai mici dintre celulele albe, ele fiind incluse n domeniul 30 85 fl din histograma celulelor albe; Se disting trei tipuri de celule de dimensiuni medii : eozinofile, bazofile i monocite, n domeniul dintre limfocite i granulocite. Dup lizare, acestea cad n domeniul 85-125fl al histogramei celulelor albe; Granulocitele neutrofile sunt cele mai mari celule albe. Tratarea cu reactivi de lizare, distruge membrana celular i permite eliberarea citoplasmei. Granulele citoplasmice sunt comprimate n jurul nucleului de membrana celular rezidual. Granulocitele neutrofile cu nucleu segmentat i granulele citoplasmice se n scriu n jurul volumului de 125 fl -400 fl din histograma celulelor albe. Se folosesc formulele urmtoare pentru a calcula numrul absolute al fiecrei populaii: Lymf = ( WBC x Lymph % ) : 100 Mid = ( WBC x Mid%) :100 Gran = ( WBC x Gran%) : 100 Hemoglobina HGB este determinat din absorbana calculat din raportul dintre nivelul considerat zero i absorbana citit la momentul respectiv. Acest numr este nmulit cu o constant, iar rezultatul este exprimat n grame de hemoglobin n litrul de snge integral. Msurarea HCT : - analizorul msoar HCT prin integrarea numeric a volumului celulelor MCV. Msurarea MCV : - valoarea MCV se obine din datele privind distribuia mrimii hematiilor.

 Distribuia celulelor: - analizorul/microprocesorul, n funcie de aciunea difereniat a lizei asupra membranelor celulare ale celor trei populaii de leucocite ( Lymph, GRA, MID ), analizeaz nlimea fiecrui impuls provenit de la apertur i plasat ntr-unul din cele 256 canale de msurare pentru WBC i similar pentru RBC i PLT i furnizeaz curbele de distribuie , pe baza studiului volumetric al celulelor albe, roii i al plachetelor.

B. Modul manual:
- introducerea datelor pacientului se face prin tastarea : - numrului probei; - ID pacientului; - nume,sex, vrst. - se agit bine i corect proba; - se introduce acul de aspirare bine n tub; - se apas clapeta de aspirare; - dup retragerea acului, se ndeprteaz tubul; - totul se repet la proba urmtoare. Calibrarea analizorului BC 3000 Plus:

Exist 2 nivele de calibrare a analizorului : calibrarea cu calibrator special - snge sintetic furnizat de firm, se face foarte rar sau n situaii speciale; calibrarea prin ajustare de factori; Calibrarea se impune: La instalarea aparatului; La schimbarea reactivilor de lucru (n sensul modificrii acestora din punct de vedere al productorului) i firma recomand acest lucru; Dac rezultatele obinute pe sngele de control sau la control extern sunt n afara limitelor admise. Mentenanaa analizorului:

La pornirea aparatului se apas tasta Startup, operaiune ce cur ntreg sistemul de fluide, folosind o soluie enzimatic( se cur astfel : acul de aspiraie a probei, baia WBC, baia RBC i tubulatura); Autocurarea dac sistemul st n ateptare mai mult de 4 ore, se pornete procedura de curare a tubulaturii i a bilor; Curatarea acului de aspirare se efectueaza dupa ultimul test al zilei si se folosete soluie E-Z Cleanser; Dup 4000 probe lucrate, apare mesajul de curare a blocului de tergere a acului de aspiraie.

.Liniaritate Domeniul de linearitate pe analizorul BC-3000 Plus, este:

Parametrul WBC RBC HGB PLT

Domeniul de liniaritate 0.3 99.9 103 / L 0.2 9.99 106 / L 0-300 g/dL 10 999 103 / L Alarma la parametrii:

Parametrii pot fi marcai cu H sau L n partea dreapt a numelui, indicand dac pentru acel parametru s-au depit limitele de alarmare. Dac rezultatul este ***, aceasta indic faptul c rezultatul nu este de ncredere, sau c s-a depit gama ce poate fi afiat pentru acel parametru. Dac rezultatul pentru WBC este mai mic de 0,5 x 10 9 /L, sistemul nu va efectua procedura de analiz diferenial a leucocitelor. Valoarea afiat de analiz diferenial va fi, n acest caz, ***. Alarma la histogram: Alarma WBC : Dac sunt detectate anormaliti n histograma WBC, vor fi afiai indicatori de alarm n partea dreapt a histogramei : R1, R2, R3, R4, Rm , cu urmtoarele semnificaii: R1 Alarm indic anormalitatea cocoaei din stnga.Pot fi plachete coagulate, plachete de dimensiuni mari, cellule roii nucleate insolubile, proteine, resturi lipemice n prob, sau zgomot de natur electric; R 2 Alarm - indic anormalitate ntre cocoaa leucocitelor i zona mononuclear, Poate fi datorat limfocitelor atipice, cellule originale n prob, sau o cretere a eozinofilelor sau bazofilelor; R 3 Alarm - indic o anormalitate ntre leucocite mononucleare i granulocitele neutrofile. Ppoate fi datorat prezenei leucocitelor immature, sub-populaii anormale n prob, sau arat o cretere a numrului de eozinofile. R 4 Alarm indic o anormalitate la dreapta cocoaei granulocitelor neutrofile. Arat o cretere absolut a numrului de granulocite neutrofile. Rm Alarm indic apariia a mai mult de dou alarme R.

. Alarma histogramei PLT: Alarmele vor fi indicate ca : Pm, Ps, Pl, n partea dreapt a histogramei: Pm indic un zgomot n separarea zonei dintre plachete i celulele roii i zona celulelor roii, plachetelor mari sau coagulate, cellule roii mici, resturilor celulare sau prezena fibrinei; Ps indic prezena a pre multor plachete de dimensiuni mici; Pl indic prezena a prea multor plachete de dimensiuni mari.

Not : Alarmele Ps i Pl apar doar la modul snge integral.

. Exprimarea rezultatelor i a incertitudinii:

Rezultatele sunt exprimate n: 3 10 / L pentru numr de celule albe (WBC) i plachete (PLT); 6 10 / L pentru numr de celule roii (RBC); g/dl pentru hemoglobin (HGB) i concentraia de hemoglobin eritrocitar medie (MCHC); % pentru hematocrit (HCT), limea distribuiei eritrocitare (RDW) i limea distribuiei plachetare (PDW); pg pentru cantitatea de hemoglobin medie (MCH). Limea distribuiei eritrocitare a celulelor roii (RDW) caracterizeaz evoluia limii curbei de distribuie n relaie cu numrul celulelor roii i cu volumul mediu al acestora i se calculeaz cu formula: RDW= k x SD / MCV (%) n care: RDW limea distribuiei eritrocitare a celulelor roii n procente (%); k constanta sistemului; SD deviaia standard obinut din studiul statistic al distribuiei celulelor roii; MCV - volum corpuscular mediu a celulelor roii n metri cubi (m3). n cazul distribuiei PLT se obine un grafic n care pe axa Y sunt indicate numrul de plachete (schizocite SCH, microcite MIC) iar pe axa X volumul acestora ntre 2 m3 i un prag variabil de sus funcie de populaia microcitar. Volumul mediu plachetar (MPV) este derivat din curba de distribie i este exprimat n m3. Plachetocritul (PCT) se exprim n % i se calculeaz cu formula: PCT= PLT x MPV / 10.000 (%) n care: PCT plachetocrit n procente (%); PLT numarul de plachete n 103/l; MPV volum mediu plachetar n m3. Limea distribuiei plachetare (PDW) n procente (%) este derivat din curba de distribtie a plachetelor ntre 15% din numrul plachetelor ncepand cu 2 m 3 i 15% din numrul plachetelor pragului variabil de sus. . Pentru asigurarea calitatii rezultatelor se foloseste, cu frecventa zilnica, sange de control (normal, low si high) Opinii i interpretri: Histograma i cei 18 parametrii analitici reprezint o surs de informaii necesar clinicianului pentru monitorizarea pacienilor cu anormaliti. valorile de WBC reprezint un screening pentru leucopenie i leucocitoz; valorile de RBC reprezint un screening pentru anemie i policitemie; valorile de PLT reprezint un screening pentru trombocitopenii i trombocitoz;

valorile de PDW reprezint distribuia dimensiunilor plachetelor la nivelul de 20% presupunnd un vrf la 100%. Este util pentru detectarea plachetelor aglutinate i a excendentului obinut ( plachetele aglutinate sau mai mari pot fi numrate ca i hematii); valori de MPV confer informaii despre funcia hematopoetic. n eventualitatea detectrii unor stari patologige majore: Hb < 5 g/ dl sau > 20 g/ dl; numr de leucocite > 20.000 / mmc sau < 500 / mmc; numr de trombocite <50.000 / mmc sau > 1.000.000 / mmc

se examineaz suplimentar hemograma prin examen pe frotiu al sngelui periferic,se concluzioneaz punndu-se un diagnostic i se ia legatura cu medicul curant sau i se recomand pacientului consultul efectuat de un medic specialist sau dintr-un serviciu de urgen. Hemograma complet pe analizor este o metod rapid i valoroas de evaluare hematologic a pacienilor i care,completat cu un frotiu de snge periferic ,poate pune diagnosticul n peste 90 % din afeciunile hematologice. Se anun de urgen modificrile ce pun n primejdie viaa pacientului : hemoglobina < 6 g/dl i > 20 g/dl ; trombocitele < 30 000 per mmc i peste 1 000 000 /mmc ; leucopeniile i leucocitozele majore: Creteri fiziologice normale

Item

Scderi patologice Scderea hemoglobinei duce la anemii. Poate fi determinat de hemoragii i boli ale sistemului eritrocitar.

Creteri patologice

Hemoglobin a

n boli pulmonare cronice policitemia vera.

Leucocite

stri de stres gravidii dup efort fizic intens emoii puternice n tratament cu doze mari de corticoster oizi n injencii cu adrenalina

febra tifoid i febra paratifoid unele boli infecioase: grip, rujeola, rubeola, hepatita acut boli ale organelor hematopoetice septicemii boala de iradiaie

boli infecioase microbiene mai puin n febra tifoid i febra paratifoid dupa necroza tisular infarct tumori dupa intervenii chirurgicale dupa hemoragii mari hemoliza uremie crescut coma diabetic n timpul acceselor de gut n leucemie (15.000-150.000)

Limfocite

sub influena hormonilor glucocorticoizi sindrom Cushing

unele boli cronice: TBC, sifilis unele infecii virale unele infecii bacteriene (tuse

uremia crescut boala Hodgking

convulsiv) leucemie limfatic cronic limfoame maligne

Neutrofile

infecii bacteriene (febra tifoid i febra paratifoid) infecii virale(excepie : MNI ) infecii fungice sau parazitare intoxicaii medicamentoase stri de stres dupa un tratament cu corticosteroizi n prima faz a infeciei acute

infecii generale i locale tumori maligne leucemie granulocitar cronic intoxicaii

Euzinofile

Bazofile

Monocite

o cretere >5% indic parazitoze boli alergice leziuni maligne ale esutului hematopoetic manifestri paraneoplazice leziuni dermatologice distructive. boli alergice leziuni infecioase (rujeola, rubeola, sinuzite cronice) boli mieloproliferative cronice leucemie granulocitar cronic policitemie vera. boli alergice leziuni infecioase (rujeola, rubeola, sinuzite cronice) limfo-monocitoze reactive TBC Mononucleoza infecioas boli mieloproliferative cronice leucemie granulocitar cronic policitemie vera.

Trombocite

geneza deficitar sau liza crescut n splina cu distrugeri exagerate cu factori infecioi oc anafilactic stri de defibrilare intravascular diferite leziuni medulare metastaze medulare anemie pernicioas hemolitic purpura trombocitopenic (scderi sub 50.000 trombocite /mm 3 )

dupa hemoragii acute dupa splenectocmie dupa intervenii chirurgicale cancere viscerale hiperadrenalism atrofie splenic

Proceduri de control a calitii :

Control de calitate primar: coroborarea rezultatelor, repetarea unei probe. folosind aceeai metod; de ctre aceeai operatori sau operatori diferii.

Repetarea analizelor se poate realiza:

Dupa repetarea analizelor, rezultatele se nregistreaz n caietul de lucru specificnduse c proba a fost repetat. Coroborarea rezultatelor este o metod foarte important de asigurare a calitii rezultatelor i fiecare responsabil de analiz/eful de laborator o vor folosi n practica zilnic.

Anemia feripriva (prin carenta de fier)

Generalitati
Anemia feripriva apare atunci cand corpul nu detine destul fier. Organismul necesita fier pentru a produce hemoglobina. Hemoblobina este o substanta care se afla in eritrocite (globulele rosii) care transporta oxigen de la plamani la toate celulele corpului. Fara destul fier, corpul produce eritrocite mai mici si mai putine. Rezultatul consta in cantitatea de hemoglobina disponibila mai mica si celule corpului nu vor fi alimentate cu o cantitate suficienta de oxigen. Deficientele de fier sunt descoperite cel mai des la copii mai mici de 2 ani si la fete si femei care au o menstruatie abundenta. Deficitul de fier care e destul de grav pentru a provoca anemie poate conduce la probleme serioase la femeile insarcinate si copii mai mici de 5 ani. Pentru a stabili un diagnostic exact de anemie feripriva este necesar pe langa cunoasterea valorii hemoglobinei si valoarea analizei de fier din sange(sideremiei). Sideremia defineste concentratia procentuala de fier din plasma.Continutul de fier al sangelui circulant din organism se repartizeaza in doua sectoare:in eritrocite , in structura hemoglobinei(aprox. 3g) si in plasma(aprox.3 mg). Valorile normale pentru sideremie sunt :copii(1-18 ani):- 25-102 g/dl barbati: -59-158 g/dl femei: -50-138 g/dl

Cauze
Anemia feripriva este provocata de nivelele reduse de fier din organism. Nivele reduse de fier pot aparea din urmatoarele motive: - sangerare menstruala foarte abundenta - sangerari in maladii ca ulcerul gastroduodenal, hemoroizii, cancerul sau utilizarea cu regularitate a aspirinei. Persoanele aflate in aceste situatii ar putea sa nu constientizeze pierderile de sange. Aceste tipuri de sangerari sunt principala cauza pentru anemia feripriva la barbati si la femei trecute de menopauza - lipsa de fier in dieta. Aceasta este un risc special pentru aceia cu necesar mare de fier,

precum copii mici, adolescentii si femeile insarcinate - absorbtia scazuta de fier a organismului. Aceasta nu este o cauza obisnuita pentru deficienta de fier, dar poate aparea la persoanele care au anumite maladii precum boala celiaca sau care au o parte din stomac sau intestinul subtire indepartate chirurgical.

Simptome
Anemiile feriprive usoare in cazurile usoare ar putea sa nu provoace simptome evidente. Daca anemia este accentuata simptomele pot fi: - slabiciune, oboseala si lipsa rezistentei la efort - dispnee (respiratie anevoioasa) in timpul exercitiilor - cefalee (dureri de cap) - dificultati in concentrare - irascibilitate - stari de ameteala - tegumente palide - dorinta de a ingera substante care nu sunt neaparat comestibile (pica). In particular, o pofta pentru inghetata poate fi un semn de anemie din lipsa de fier. Alte semne pot fi: - tahicardie (bataile inimii foarte rapide) - unghiile de la maini si picioare foarte fragile - buzele crapate - limba depapilata (neteda) si dureroasa. Bebelusii si copii mici care au anemie din lipsa de fier pot sa nu creasca precum ar trebui si sa aiba retard (intarzieri) in dezvoltarea de abilitati precum mersul si vorbitul. Copii pot fi iritabili si sa aiba deficit de atentie (perioade scurte in care se pot concentra). Aceste probleme de obicei dispar atunci cand dispare deficienta de fier. Daca nu este tratata, problemele mentale si de comportament pot fi permanente. Rareori, se poate dezvolta o anumita maladie numita Plummer-Vision, in special la femeile trecute de 60 de ani. In cazul sindromului Plummer-Vision, o retea tisulara se dezvolta in esofag. Aceasta are ca rezultat prinderea mancarii in retea, dificultati la inghitit, gatul uscat si cheilita angulara (crapaturi in coltul gurii.)

Investigatii
Daca medicul suspecteaza anemie feripriva, acesta va face o examinare clinica si va intreba de simptome si despre istoricul medical. Doctorul va dori sa stie: - orice medicamente administrate in trecut - obiceiuri despre programul de masa - orice maladie sau boala prezenta sau trecuta personala sau in familie - date despre sarcini, menstruatie sau alte surse de sangerare - de obicei, doctorul va recomanda teste ca sa verifice nivelul scazut al fierului si anemia. Este posibil ca testele sa includa: - o analiza completa a sangelui (hemoleucograma), sa se verifice forma, culoarea, numarul si marimea elementelor figurate (celulelor) din sange - teste privid fierul, care masoara cantitatea de fier din sange, ca sa se determine tipul si gravitatea anemiei - numarul de reticulocite, sa se determine cauza anemiei. Reticulocitele sunt globule rosii imature produse de maduva oaselor si eliberate in sange. Nivelul de reticulocite e mai scazut

in cazul anemiei din lipsa de fier. - masurarea feritinei din sange care arata cat de mult fier poate fi stocat in organism. Nivelul scazut de feritina poate indica anemie din lipsa de fier. Acesta este unul dintre testele care are valori anormale atunci cand exista deficienta de fier. Daca doctorul suspecteaza ca o sangerare in tubul digestiv provoaca anemia, exista anumite teste care determina cauza sangerarii. Aceste pot fi: - un test hemocult care determina sangele din materiile fecale. - colonoscopie. Acest test inspecteaza intregul intestin mare (colonul) folosind un colonoscop lung, flexibil, iluminat ca sa vada polipii sau alte surse de sangerare - endoscopie digestiva superioara. Acest test, care foloseste une endoscop subtire, flexibil, luminat, poate ajuta la identificarea ulcerului sau alte cauze ale iritatiei sau sangerarii - endoscopia prin capsule enterale prevazute cu o camera video. Pentru acest test, trebuie inghitita o capsula care contine o camera video mica. Pe masura ce capsula circula prin tot sistemul, camera pozeaza din intestinul mic si arata unde este provocata sangerarea: - radiografii seriate ale tractului gastrointestinal superior sau o clisma baritata -daca testele de sange nu gasesc problema, este necesar un test numit aspiratia (biopsia) maduvei osoase hematogena. Aspiratia maduvei osoase scoate o cantitate mica de maduva hematogena din os printr-un ac introdus in os. Deoarece fierul este depozitat in maduva osoasa hematogena acest test reda o idee buna despre cat de mult fier este in organism.

Tratament - Generalitati
Tratamentele pentru anemia feripriva au ca scop cresterea cantitatii de fier astfel incat sa ajunga la nivelul normal si sa identifice si sa se controleze orice situatie care provoaca anemia. Daca anemia este provocata de: - o boala sau maladie, precum sangerarea, doctorul va urma anumiti pasi pentru a corecta problema - in cazul deficientei de fier sau imposibilitatii absorbtiei fierului din intestin, doctorul va concepe un plan impreuna cu pacientul ca sa creasca nivelul fierului. Administrarea de suplimente de fier si consumul de alimente bogate in fier pot corecta majoritatea cazurilor de anemii din lipsa de fier. Pastilele se iau de obicei o data sau de 2 ori pe zi. Pentru a beneficia foarte mult de efectul pastilelor este recomandat sa se ia impreuna cu vitamina C (acid ascorbic) sau suc de portocale. Vitamina C ajuta la absortia in organism a fierului. Majoritatea persoanelor incep sa se simta mai bine in cateva zile dupa inceperea tratamentului. Chiar daca starea clinica se imbunatateste, trebuie sa se continue administrarea pentru inca cateva luni pentru a reface depozitele de fier. Cateodata este necesara o perioada de 6 luni de tratament cu suplimente pana cand nivelul fierului intra in normal - daca anemia este grava, doctorul ar putea sa efectueze o transfuzie de sange ca sa corecteze anemia foarte repede si apoi trebuie sa se administreze suplimente de fier si sa se urmeze o dieta bogata in fier. De retinut! Daca exista o suspiciune de anemie feripriva este recomandat sa nu ia medicamente fara a consulta un medic. Administrarea de pastile care contin fier ar putea sa intarzie punerea unui diagnostic pentru o problema grava precum cancerul colorectal sau ulcer gastroduodenal. Daca anemia nu este datorita lipsei de fier, pastilele cu continut de fier nu o sa vindece anemia si ar putea sa provoace intoxicare (intoxicare cu fier). Ar putea de asemenea sa

determine supraincarcarea organismului cu fier, maladie numita hemocromatoza, in special la persoanele care au o tendinta genetica de a inmagazina prea mult fier in organim. Pentru unele persoane, pastilele cu fier provoaca dureri gastrice, diaree, constipatie si scaun negru. Fierul este cel mai bine absorbit daca este luat pe stomacul gol, dar daca exista aceste probleme este mai bine sa fie administrat cu mancare. A nu se lua pastile cu fier impreuna cu lapte, bauturi cu cafeina sau antiacide. Suplimentele de fier injectabilele pot provoca efecte secundare. Injectiile facute in vena (intravenoase, IV) au riscul de a cauza o reactie alergica. Injectiile facute in muschii fesieri (intramuscular - IM) pot produce semne permanente, ca un tatuaj pe piele.

Tratament ambulatoriu
In cazul anemiei feriprive este necesar consultul medicul in ceea ce priveste administrarea pastilelor cu suplimente de fier si consumul de alimente bogate in fier. Este posibila evitarea anemiei din lipsa de fier urmarind dieta recomandata de medic. Printre alimentele bogate in fier se includ carnea (in special ficatul de vaca), oaule si toata gama de cereale sau mancaruri fortificate cu fier. Fierul este de asemenea gasit in stafide, fasole si smochine. Pentru a obtine toate beneficiile pastilelor cu fier si fierului din mancaruri se recomanda: - consumarea vitaminei C (acid ascorbic) sau pastilele cu suc de portocale - legumele preparate la aburi ajuta la retinerea continutului de fier - a se folosi vase din fier la gatit - a nu se administra pastile cu fier inainte de 2 ore de la luarea antiacide sau tetraciclina (antibiotic) cu anumite alimente, chimicale sau nutrienti. Printre aceste sunt incluse: - ceai, cafea, ciocolata si alte asemenea mancaruri sau bauturi bogate in cofeina - lapte si alte mancaruri si suplimente bogate in calciu - mancaruri cu continut bogat de fibra precum cereale integrale, nuci si legume crude verzi - daca exista o banuiala de anemie din lipsa de fier este recomandat sa nu se administreze pastile fara a consulta un medic. Administrarea de pastile care contin fier ar putea sa intarzie punerea unui diagnostic pentru o problema grava precum cancerul de colon sau ulcer - este bine sa se tina tabletele cu continut de fier in locuri unde copii nu au acces. Intoxicarea cu fier poate fi foarte periculoasa.

Prevenire
Medicii recomanda urmatoarele cu scopul de a dezvolta si mentine un nivel normal al fierului la copii si tineri: - copiii ar trebui alaptati la san daca este posibil. Este bine sa se alapteze timp de 4 pana la 6 luni dupa nastere fara sa se foloseasca alte alimente si lichide. Daca copilul nu este alaptat la san sau primeste o alimentatie partial formata din lapte de san este bine sa se foloseasca formule de lapte fortificate cu fier. Dupa ce se implinesc 4 la 6 luni, pe langa laptele de la mama si suplimente de fier, copilul are nevoie de 2 sau 3 mese pe zi cu alimente bogate in fier. Cerealele care contin fier sunt o sursa foarte buna - este bine sa se foloseasca alimente fortificate cu fier pentru copiii care nu mai sunt alaptati la san - copiilor sub 12 luni nu le este recomandat consumul de lapte de vaca, capra sau de soia. Copii de 1 pana la 5 ani nu ar trebui sa consume mai mult de 700 mL pe zi din aceste catogorii de lapte care sunt slabe in continutul de fier - in cazul femeilor insarcinate, doctorul va testa nivelul de fier la prima vizita prenatala si ea

sau el va recomanda pastile prenatale care contin fier (30 mg pe zi). In cazul anemiei, medicul va prescrie o doza mai mare.

Statistica laboratorului
In cursul lunii septembrie 2010 la 350 din pacientii care au solicitat efectuarea analizei Hemoleucograma completa s-a realizat o statistica dupa cum urmeaza : 185 pacienti au avut hemoglobina situata intre limitele: 12.5 14.5 78 pacienti au avut hemoglobina situata intre limitele: 9.8 11.7 87 pacienti au avut hemoglobina situata intre limitele: 14.8 16.5 67 pacienti au avut leucocitele situate intre limitele: 10.5 13.0 280 pacienti au avut leucocitele situate intre limitele: 5.5 9.8 3 pacienti au avut leucocitele situate intre limitele: 2.8 - 4.5

275 pacienti au avut trombocitele situate intre limitele: 220 -440 35 pacienti au avut trombocitele situate intre limitele: 160 - 200 40 pacienti au avut trombocitele situate intre limitele: 350 - 550 La examinarea microscopica a frotiului sanguin la cei 350 de pacienti subiecti ai statisticii noastre nu s-au observat elemente figurate anormale cum ar fi: bazofile, blasti, mielocite, metamielocite, promielocite. In cursul lunii septembie 2010 la 185 din pacientii care au solicitat efectuarea analizei de sideremie s-a realizat o statistica dupa cum urmeaza: 36 pacienti au avut valorile sideremiei situate sub limitele valorilor nomale pentru varsta cuprinsa intre 1-16 ani : valori intre 18-46 81 pacienti au avut valorile sideremiei situate sub limitele valorilor nomale pentru varsta cuprinsa intre 17-47 ani : valori intre 21-68 68 pacienti au avut valorile sideremiei situate in limitele normale 50-130.

Studiu de caz:
Pacienta M.L in varsta de 66 ani s-a prezentat la laborator solicitand Hemoleucograma completa in data de 3.06.2010 si s-au obtinut urmatoarele rezultate: hematii: 4.13 x 106 / L hemoglobina : 11.8 g/dl leucocite : 6.0 x103/L trombocite: 262 x103/L hematocrit: 38.5 % Formula leucocitara : Eozinofile: 7 % Nesegmentate: 2 %

Segmentate: 63 % Limfocite : 20 % Monocite: 8 % In data de 12.07.2010 s-a repetat Hlg si s-au obtinut urmatoarele rezultate: hematii: 4.03 x 106 / L hemoglobina : 11.3 g/dl leucocite : 6.1 x103/L trombocite: 356 x103/L hematocrit: 35.2 % Formula leucocitara : Eozinofile: 6 % Nesegmentate: 2 % Segmentate: 64 % Limfocite : 20 % Monocite: 8 % Tot in data de 12.07.2010 pacienta a solicitat recoltarea analizei de sideremie s-a obtinut valoarea 46 g/dl. In data de 30.08.2010 s-au repetat Hlg si sideremia s-au obtinut urmatoarele rezultate: hematii: 4.72 x 106 / L hemoglobina : 12.7 g/dl leucocite : 8.0 x103/L trombocite: 248 x103/L hematocrit: 42.2 % Formula leucocitara : Eozinofile: 7 % Nesegmentate: 1 % Segmentate: 60 % Limfocite : 24 % Monocite: 8 % Sideremie:59 g/dl.