LOGIE ♦ NEFR OLOG IE CHIRU

UROLOGIE ♦ ANDRO ~ ICA t,

-----.......___ 4
- '
- -
:HO --

CLASIFICATE: VARICOCELU
E NE
ALADII ANDROLOGIC IA PEYRONIE, PRIAPISMUL L,
15 · M HIDROCELUL, MALAD
he na di e Sc utelnic, lu rie A ri an
Jon D um br ii ve a nu, G

VARICOCELUL d il at ar ea pl ex ul ui pampi-
re zi n ta
ic , id io pa ti c) re p
Varicocelul (or to st at ref1uxu1 a n o rm a l
a cu
de sa ng e la ni-
r te st ic ul ar e, so ld at iul
ni fo rm si a ve ne lo
n e su b ie ct co n tr o v er sa t in domen
ar ic oc el ul ram a Li ll
enti li
velul te ~t ic ul ul ui. V iv e~ te d e ce , ca n d ~i ca ro r paci
ia l In ce ea ce pr gene-
an dr ol og ie i, In sp ec A ct u al m en te i'n ca n u ex is ta cr it er ii
co ce ]e ct o1nia. en tul
se po at e in di ca va ri rt il i sa fi e se le ct at i p en tr u tr at am
re su bi ec ti i in fe stic
ral ac ce pt at e pr in ca In p re ze nt , si n g u ru l fa ct or de progno
ce lu lu i. P an a ta fe-
ch ir ur gi ca l al va ri co ii du pa va r ic oc el ec to m ie es te va rs
al iz ar ea sa rc in
co nf ir m at pe nt ru re
meii. a, 1n an if es ta ri le di-
4 -3 0% . T ot o d at
lu i co ns ti tu ie
Incidenta va ri co ce lu di n ba rb at i. L a b ar b at ii ca re se adre
-
r la do ar 8- 20 % m u lt m ai m a re deca
t
nice in va ri co ce l a pa va ri co ce lu lu i es te
it at e, in ci de nt a de-
se az a pe nt ru in fe rt il , ia r d er eg la re a sp er m at og en ez ei se
%
111 po pu la ti a ge ne ra la - ci rc a 40 l. A fe ct iu ne a se de pi st ea
za , de
cu va ri co ce
di n pa ci en ti an i fr ec ve nt a este
te rm in a la 20 -8 0 % ,3 % ), p an a la 1 0
1 4 -1 5 an i (1 5- 19 st an g a fn 70-100%
obicei, de la va rs ta de m in a p e p ar te a
eluJ cl in ic se d et er - fn 0, 99 % di n cazu
ri.
d~ O, 7 -5, 7%. Varicoc p ar te a d re ap ta
i'n 0,23%, ia r pe
dm cazuri, bi la te ra l - in tr-o
l ve no s al te st ic ul ul ui ar e la c pr pa
D re na ju
Varicocelogeneza. f ' . . R et ea ua p ro fu n d a cu pr in de O· gr ele
u
re te a pr of un da si un a s up er ICJala
V

,
V

er io ar a
,

I as
,
te ri an : ve ne le fu ni cu la re ?1 ven te ·
venoasa po st sa u P exul. cr em
de1e1 ent1ale R et ea a su pe rf'ic ia la es te fo rm a ta di n
f: • •
u v ve ne le sc. rotale an fund
.· :
ce
·
le po
,
st er io ar e I . m u1 ve no s su pe rf ic ia l ~I eel rf1c1.a1· pr o_
I w ar e ~1
. · nt re s is te . . . .
ex is ta an as t 0 m oz e la nivelul sci. otulu1 -?I a l 1neJul ui ingh1naI su pe1 veno 5
Anastomo~L~ Ple
ne 1or sp P r t' 1n uJ ti pJ e vi za nd si st em u ele rn 1.•
ve ~ m a ic e · su n t. . '
. n
renal plexu,·i·le pe na 1 ra hn di en e ~1 ra h1 d1 en e, ve ne le u re trale, ve
oi
. ' - " iJ ,ii
culm b.:1z in' si st en1 u1 po rt (m s · 1
ne le co li ce ). . . f!u '~L ·
.
a ve ne l or d p ec ia ve an P 3 '.•tie i
D1la ta re ·
co r on u l LU sp er m at ic e ca u za ta de ap ;: 1 p :1 11.
ct ·n
nr1 tc lo gic dP. sa ng e L. ve na re n 1a in ve na s pe rn 1a ti ca . Cauze e
v "
1 L -·

a
 .. ndrologice nec lasi fica te
311
Ci
I

~ . .
le si ade seo ri
}ului orto stat 1c sunlt mu ltip
. . " , . con trov ersa te, cu toat e
ricoce . .. ide ntT
rnai mul te op1n11 · p· ane aza 1n dire ctia
.. •

va ,
v
1 icar n une1 exp lica tii
estea, rire la etio lo . van, .-
ac . consecvente. Cel e ma1 imp o rtan te asp ecte cu refe g1a
J11cil
lului sun t:
coc e corn un1. care a "1n ungh.1 d rep t "1ntr e ven a test icul ara si
, Vena rena lv
a
1. .
a rena )a dec at in ven a
stanga, In plu s pre s1u nea este mai mar e In ven
In cava).
cava (ven a test icu lara dre apt a dre nea za dire ct
dep jsta t
_ Valv e osti ale mai slab dez vol tate pe stan ga (pe dre apta s-au
2
in 90% din caz uri ~i doa r In 60% pe stan ga).
, cea stan ga fiind cu
3. Diferenta din tre lun gim ea ven elo r spe rma tice
itat ie are efec t pred o-
apro xim ativ 9-1 0 cm mai lun ga. For ta de grav
atic e sup erio are 1n
min ant pe stan ga dat orit a une i pre siun i hid rost
vena spe rma tica stan ga, care este mai lung a.
,,pe nsa" aor tom eze nte-
4. Obs truc tia par tial a a ven ei ren ale stan gi In
poa te fi com prim ata
rica Ill poz itie orto stat ica. Ven a ren ala stan ga
infe rioa ra, ace st fapt
in ung hiul din tre aor ta ~i arte ra mez ente rica
ogr ad in ven a test i-
cre~te ~i mai mu lt pre siun ea in ven a ren ala ~i retr
toru l de nuc i).
cula ra stan ga - feno n1e nul ,,nu tcra cke r" (spa rga
com prim area ven ei
5. Dila tare a ven elo r poa te fi det erm ina ta ~i prin
una . Rez ulta o pre-
iliace com une la Inc ruc i~ar ea cu arte ra iliac a com
ea vari coc elul ui pe
siun e cres cuta in ven a crem aste rica ~i inst alar
acea sta cale .
crem aste r sau slab iciu-
6. Dim inua rea fort, ei con trac tile a mus, chiu lui
nea inve li~u lui mu scu lar al cor don ulu i spe rma tic.
dou a asp ecte : fizico-
Consecintele refl uxu lui nec esit a o ana liza sub
lele Leydig ~i Sert oli, cu
chimic ~i bi~c him ic, in amb ele se afec teaz a celu
tozo izil or, iar con form
dereglarea spe rma tog ene zei, a mob ilita tii spe rma
e pato logi ce la nivel de
ultimelor date - ~i a ster oid oge nez ei. Mod ific aril
l chir urg ical al vari coc e-
te st icul pot fi par tial rev ersi bile dup a trat ame ntu
~i e alte rata spe rma toge -
lului. Mec anis mul prin care este afec tat test icul ul
va ipot eze .
neza nu este 'inca eluc idat , insa sun t acc epta te cate
Hip erte rmi a tes ticu lulu i este una din ipo teze
le dis cuta te eel mai frec -
13
se stud ii au cerc eta t ten1 pera tttrr l test icu lara scro ta la
v:nt. Num eroa
c cl ca rui va loa re est:
barbatul sa nato s ~i au evid enti at un gra di e nt tc rn1i
cu t~ i~ p~-~·~:~ira.· c~ff~)ul~~1.
::e c_iata cu -0,6 - 3,3°C d ifer enta com par ativ gme cs •te
,0J·u (.' d C,11 Cl-··011
ntinerea ace st Ul. gra ct·te n t n eceS l•t aV O te 1·1no1•,_'- h ' . •·r:-- - .,, ._
ese ' . v~ 1scu tu 1_ zd~ 1_'. t.~s~ i~u_l_a 1_e~
Ra ntia] va~culara, dat or ita org a ni zari i s pcci ale ~1

Port ul dint re .ven e 1e p 1ex u 1u1. pam prn1. . fonn ~.·1..,, 1-tci· •1 spe1 ma t1 cc1 r eah zea
l
·
- UROLO G
IE ♦ AND RO LOGIE ♦ NEFROL
OGIE Cl-lfRlJ
RGJcAt ,
, ra ci nd sa ngele ~
12 mic fn cont ra cu re nt . '"' '"' ,. __ arter-1
3 ch ili bru te r er io " al
d .. nt ra le a te st ic ul ulm sa ra m an a inf . ara c
za un sis tem e eperatu r11 ce .. .
co ce l pe rs ist a d . e.
." d n . . , La pa cie nt 11 cu van -- . 11atar
si perm1tan· ter bdomma1a. , .,
as a $I re flux sang V1n . ea
, . t ce du ce la st az a ve no ,c
lei dm cav1tatpieanifo a c
. ,. . i' u
. rm u, 1a p rm ic 1n tre te st1c ul e $i m ed
sc hi m b te u 1 ani
plexu lUI pam ecam.sm u1m. de en z1
.
m el or respon sa6ile .·
b m ul ar a m od ifi ca ac tivita te a
pertur area . t· . .
a tes IC me fu ncp on eaza fn regun .
b. t H'pertenm1 .d oa re ce an um e ac es te en z1 .
ian . I " ·
de sin tez a AN D- u m, e .,
t ce a a co rp u 1 u1 . To p0 1z omeraza -l 1.
t a ma i m ica de ca . 9
. ra ur . ,. . ul w, da r cu ac ti· .
pe
opt1m la o tem unt enzime implicate m s1nt.eza AD N- . . V1-
. . . __
AND-po l1meraza s nc oc el. Ex pr es ~a ~en1c_a. $I smteza proteica
ii cu va
tate dereglata la pacient 1c ~d~nt1f1~at l_a pacientii cu
un alt m ec an ism pa tol og
dereglate constituie rico .
lt, stu di ile ar at a ca sp erm atozo1z11 pac1ent1lor cu va
varicocel. Mai mu pro-
pr es ie re du sa a fo sfa tid ili nositoI 3-kinazei (PI3KJ :
eel prezinta O ex la $i
ila de ca pa cit ati a sp er m at ozoizilor, reactia acrozoma
teina responsab a es te capabila sa corecteze
lux nu i'n to td ea un
fertilizare. Chirurgia de ref
complet aceasta problema.
fe su tu lu i ge rm in al . Se pr es up un e ca ectazia
Staza venoasii ~i hipoxia a o st aza venoasa, urmata de
re tro gr ad ge ne re az
venoasa ~i fluxuI sangvin de sc ad er ea spermatogeneze
i.
ra, ca re su nt re sp on sa bi le
hipoxia testicula ta sta ze i, sangele venos fiind
a nu ar at a pr ez en
Cu toate acestea, flebografi -u lui ' pO 2 si pCO 2 a lactatului si
ilia c, iar m as ur ato ril e pH 1 '

drenat catre axul

,

sunt normale.
piruvatului In vena spermatica
iei m ec an ice ra m an e pr ac tic do ar la nivel de ipo teza.
Rolul compres
re i he m at ot es tic ul ar e ~i declan~ar ii procesel~ r
~olul deregliirii ba rie anti-
st e co nf irm at In un ele stu di i prin depistarea anticor pilor
autoimu~~ e
ati ci, ca re inh iba sp er m ato geneza i'n ambele testicule.
sperm t ro·
·1 . . te sti cu la r al tes tos e
Ac tiu nea ho.rmon1 or sexuah. N1velul intra "'d rea
I
.,
cia l pe t . A fa st po stu la t ca se a e
nu UI este .cru . n ru spermatogeneza nc
· eel
o '
concen tratn lort'"' de te t ata la ba rb at i infe rti li cu va
s oster on , ob se rv d' ceapta a·
poate fi ca~z d na itg d d ct · , or Le y ig,
a a . eu nu m ra e ..,isfunct, ie a ce lulel .. .., .. Ac east:1
re secundar va nc oce 1ului si, fav • oltarea infert1h. .tap 1. ,.
·t
de reglar e In act'iv1 atea celuiel L d.
on ze az a de zv
ta
, d
up
a. ,vadrsce•
mai acce " . nt ua
de 30 de an i si co n{.' m ma1. morIt ey 1g ..este az a m tu np , 1.a
ta e
,, ior u or studu, pr og re se re
rata pacientilor cu va nc . · te secund ara es te m a1· ma · 1.1,, re
. , oc el si inf i t·i11ta
Pres1 unea arter i·al'"' ,. , er ·rtP pri
tc,. ''
il
am ar ter ·
10 1 1 ec ap ila re si fn ve nu le le po s
I · e e pr u/u 1.
a e testicule lor es te scvazuta , com p · , su tu ri ale corp
V

r ,c;!J
urmr-1c re, ch1a . r cele m • . . arat1v. cu c1Ite te , . t ,1 1L
. a 1 rn1c1 m 11 .f. ," le po
oc ica n ale te nsiunii ar tena
Malad ii androlo gice neclasificate 313
---
micromedi ul testicu lar. Cre~ter ea tensiun ii ve noase, care apare odata cu
dezvoltarea varicoc elului, poate duce la vasoco nstrict ia compe nsator ie a
arteriol elor precap ilare pentru a me ntine presiun ea intrate sticula ra nor-
mala. Masura rile dir ecte ale presiun i intrava sculare In microv asele loca-
lizate pe suprafa ta subcap sulara a testicu lelo r de hamste r de m onstr eaza
cre~terea semnif icativa a pr esiunii intrate sticula re, fapt confi r mat inclusiv
la subiectii umani.
Re fl uxul venos este o consta tare comun a, observata In studiile de ve-
nografie efectua te la barbati i cu varicocel. Aceast a consta tare sustine ipo-
teza care afirma ca refluxu l de metabo liti toxici din rinichi ~i suprar enale,
precum ureea, prostag landina E, prostag landina F2 alfa ~i epinefr ina, p ot
provoca disfunc tia celulel or endote liale cu vasoco nstricti e cronica , ducand
1n cele din urma la hipope rfuzie ~i hipoxia tesutur ilor testicu lare. Mai mult,
aceste substan te facilite aza stresul oxidativ celular, In mare parte prin re-
ducerea nivelului de glu tation (In cazul ureei).
Cert este ca nu e posibil sa se mentio neze doar un singur mecan ism
responsabil pentru fi ziopato logia varicocelului. Prin urmare , efectul agre-
siv asupra func tie i rep roducti ve trebuie consid erat a fi multifa ctorial. Este
de remarc at faptul ca studier ea fiziopatologiei varicoc elului pe modele le
animale este Intr-ad evar utila, Insa nu reflecta Intru totul cursul natura l al
acestei boli la oamen i ~i nici impact ul daunat or asupra sperma togenezei.
Diagnosticul varicocelului. Tabloul clinic al varicocelului la majori tatea
pacientilor este asimpto matic, afectiu nea fiind descop erita cu ocazia unui
examen general de rutina. La unii pacienti se poate manife sta prin senzat ie
de greutat e ~i disconf ort, mai rar cu durer~ scrotale sau cre~ter ea In volum a
hemiscrotului, In special dupa efort fizic sau aflarea In ortosta tism.
Exame nul obiectiv. In varicoc elul de volum mic, examen ul obiecti v nu
este relevant. La efectua rea probei Valsalva (pacien tul va tu~i sau va mima
un efo rt muscul ar, contrac tia mu~ch ilor abdom inali), varicoc elul poate de-
veni vizibil. Palpare a In pozitie ortosta tica ~i in decubi t do rsal poate deter-
mina prezen ta venelo r dilatate ale plexului pampin iform, aseman atoa re cu
un ciorchine, sau atrofia testicu lului. Rareor i varicocelul se poate com plica
cu fl ebita, t rombo za sau emboli e a venelo r dilatate.
In baza exa1nin a rii obiective, varicoc elul se clasifi ca in t rei grade :
Gradul I - dilatar ea varicoa sa. a ve nelor nu se determ ina vizual, la pa l-
pare la efor t fizic 111 pozi tie ortosta ti ca ~i la efectua rea manev rei Valsalva se
detcrm ina dilatare a modera ta a venelo r testicu lare.
 OGIE CH IRU ~
UROLOGIE ♦ AND ROLOGIE ♦ NEFROL
314
adu l II_ dil ata rea ve ne lor se ap rec iaz a viz ual, Ia pa lpa r e se det errni.
Gr
tes tic ula re dil ata te ~i in ab sen ta 1na ne vre i Va lsa lva , da r dimensi.
na ven ele
nt mo dif i cat e.
un ile si co nsi ste nta tes tic ulu lui nu su
l III _ p; fon du l dil ata rii ev ide nte a ve ne lo r, se de t erm ina atr ofia
Gr~du
tes tic ulu lui .
sti cu l dif ere nti al al var ico cel ulu i se va efe ctu a cu : hid rocelul,
Di ag no
co rdo n spe rm ati c, chi stu l ep idi dim ar, he r nii le ing hin ale sau
chi stu l de
hem ang iom ul scr ota l, lip om ul co rdo nu lui sp erm ati c, tum orile
scr ota le,
tes tic ula re.
ina ri pa ra cli nic e. De obi cei, da-
Confirmarea diagnosticului ~i ex am
e tab lou lui clin ic ~i exa n1i nar ea obi ect iva su nt suf ici en te pe ntr u dia gnos-
tel ui
ele sit uat ii, pe ntr u sta bil ire a gradul
tic are a un ui varicocel. Totu~i, in un
uti liz a eco gra fia Do pp ler tes tic ula ra. Fle bo gra fia testiculara
afectiunii se va
a foa rte rar , ma i mu lt ca eta pa a tra tam en tul ui de em boliza re.
se efe ctu eaz
det erm ina rea gra du lui de afe cta re a spe rm ato ge ne zei , ind ife ren t de
Pe ntr u
du l var ico cel ulu i, se rec om and a efe ctu are a spe rm og ram ei. Necesitatea
gra -
la, de oa rec e nu exi sta un profil hormo
exp lor ari lor ho rm on ale est e discutabi
ico cel ulu i. In caz de pre zen ta a de reg lar ilo r spe r matogenezei,
nal specific var
ob ser va o cre ~te re u~ oar a com par ati va a FSH-ului cu LH (hormonul
se po ate
iza nt) nor ma l. To tod ata , afe cta rea cel ule lor Leydig se po ate ma nifes-
lut ein
on pla sm ati c no rm al cu LH crescut,
ta i'n cele mai diferite mo du ri: tes tos ter
sm ati c sca zut ~i LH no rm al, tes tos ter on sca zu t cu LH crescut.
tes tos ter on pla
me ntu l va ric oce lul ui. Op ini ile pri vin d tra tam en tul varicocelu-
Trata
au evo lua t pe par cur sul tirn pul ui, da r pa na Ia ora act ua la nu exista un
lui
sen s. Ce rt est e ca pe ntr u var ico cel ul sim pto ma tic , cu afe cta rea sperma-
con
en tul co nse rva tor est e ineficient ~i
tog ene zei ~i a ste roi do gen eze i, tra tam
erv ent ia chi rur gic ala . La pre zen ta un ui var ico cel fara mani-
se im pu ne int
~ cvu spe rm og ram a nea fec tat a, ex/ sta op ini i de spr e urmarirea
festari cl_in!ce
rur gu lui .
expectat_1~a, far~ a for ta int erv ent ia chi
var ico cel ulu i su nt foa rte var iate .
Tehnicile chi rur gic ale de tra tam en t al
are le me tod e:
Cel mai fr~cvent sun t uti liz ate urm ato
nis evi ci - lig atu rar ea ~i inc iza rea ret rop eri ton eal a la ni~el
1. ?perat1a Iva e'',, II1
a ven ei spe rm at· · ma na tor inc izi ei Mc B urn
1nalt • • V "
ice, pn n acc es ase
fosa 1haca sta ng a.
. atice
tia Ma. rm ar - lig at ven elo r spe rm
2. Opera . , . ura rea m1 cro chi rur gic ala a
Ia n1vel sub 1nghin al.
•
• •
1nsa
3. Opera tia Palomo _ teh nic
V "
v v

a ase ma na toa re cu op era tia Iva nisevicI,

at·
vena se leaga in bloc cu art era spe rm 1ca .
,
,
V
 315

-
Mal-9_g ii andrologi ce neclasifica te

4
_ Ligaturarea la paroscopicii a venei testiculare - prin tehnica chirurgica la
Iaparoscop ica se aplica clipse metalice sau resorbabil e, urmata de reze-
carea ve nei spermatic e la nivelul orificiului intern al canalului inghinal;
5. Embolizarea sau sc/erozarea endovascu larii a venei spermatic e - prin
cateteriza re transcavo ren ala a venei spermatic e se embolizea za trun-
chiul spermatic 'in sens retrograd cu cheag autolog, tesut muscular dez-
integrat, al cool sau substante sclerozant e.
Frecventa recidivelo r dupa tratament ul chirurgica l este de 1-25%J, fiind
cauzata de prezenta colaterale lor spermatic e nedepista te intraoper atoriu
sau for mate In perioada postopera torie, dependen te ~i de metoda chirur-
gicala utilizata. Uneori, In perioada postopera torie poate aparea edemul
scrotal sau hidrocelul secundar, ca urmare a Iigaturarii incidenta le a lim-
faticelor. Printre complicat iile chirurgica le 'intalnite relativ rar se numara
ligaturarea incidental a a arterei spermatic e sau a ureterului . 0 complicat ie
rara este ~i atrofia tardiva postopera torie a testicululu i. In perioada post-
operatorie tardiva, spermogr ama se ameliorea za 'in circa 70% din ca-
zuri, iar rata sarcinilor cre~te cu peste 50%. Rezultatel e sunt mai putin
promitato are daca preoperat oriu era prezenta oligoasten ospermia severa
sau azoosperm ia.
HIDROCELUL
Hidrocelu l reprezinta colectia patologica , progresiv a de lichid in cavi-
tatea vaginala a testicululu i.
Incidenta hidrocelul ui este de circa 1 % la barbatul adult ~i de 5% Ia
nou-nascuti. Adultii au o incidenta bilaterala de 7-10%. In hidrocel, ambele
testicule pot fi afectate In mod egal.
Clasificar ea hidrocelu lui:
I. Hidrocel congenita l (infantil):
1) comunica nt;
2) necomuni cant.
11 . Hidrocel dobandit (comun):
1) primar;
2) secundar (acut sau cronic).
Hidrocelu l infantil are forrna de sac sau clepsidra, cu tendinta de lo-
calizare de-a lungul funicululu i spermatic pana spre canalul inghinal,
unde proe mina subtegum entar, fiind denumit ~i hidrocel funicu/o-v ag i-
na/. Clinic apare doar 1n ortostatis m ~i dispare in clinostatis m. Continutu l
- -
UROLOGIE ♦ ANDROLOGIE ♦ NEFROLOGIE CHIRURG ICAL.,\
316 ----
tuia . HidroceluJ
.d . te fi· golit si exista hernii asocia t e a ces .
h1 race 1u1u1 nu poa - , . .., .
. ·nta persistentei fara obhteran a canalul u1 peritone
congenita 1este consec1 , , V .., • • • .., • • -

. (:ace ca punga lichidia na sa fie reduct1b1]a pnn m1grarea

ovagma 1, ceea ce 1, • .., •

continutului In cavitatea periton ea la. Fo rma conge nita la n e comu nicanta la

, ., t· "111 pri·mele 12 -18 luni de viata,
nou-nascu,1, , se supu ne resorbt, iei In circa
70-80% din cazuri.
Hidrocelul comun este O formatiune ovoida, piriforma, localizata 1ntr-
un hemiscrot, cu continut lichidian cu volum de la ca-tiva mililitri la 2-3
litri. Lichidul este galbui, putin vascos cu compozitie asemanatoar e plas-
mei, fiind alcatuit din apa, saruri ~i proteine In cantitate variabila de la
4 la 60 gr /litru, nu se coaguleaza, dar la adaugarea a cateva picaturi de
sange proaspat din plaga tisulara poate sa se coaguleze instantaneu. Exa-
menul microscopic evidentiaza placarde endoteliale, leucocite ~i limfocite.
Peretii
., cavitatii
., hidrocelului sunt translucizi, subtiri,
., cu o retea
., vascula-
ra redusa. Scleroza ~i depozitele de fibrina sau chiar calcificarile due la
ingro~area peretelui. In caz de baciloza se evidentiaza foliculi tuberculo~i.
Sub actiunea colectiei lichidiene, in special la pacientii cu evolutie indelun-
gata a patologiei, testiculul prezinta modificari ischemice sau se atrofiaza.
Mecanismul leziunilor testiculare ramane necunoscut, un rol p osibil avand
presiunea hidrostatica intravaginala, care diminueaza circulatia sangvina
~i deregleaza temperatura locala.
Cauzele hidrocelului. In hidrocelul secundar, acumularea lichidiana
este provocata de cauze cunoscute, care act ioneaza direct asupra cavitatii
vaginale sau prin intermediul leziunilor epididimo-te sticulare. Se descriu
urmatoarele form e de hidrocel secundar :
1. Pos_ttraumatic, de cele mai multe ori cauzat d e traumatisme repetate
de 1ntensitate mica, deoarece cele mari produc hemoragii intravagi-
nale (hematocel) sau rupturi parenchimato ase.
2· In~a'!1~tor: toate afectiunile acute sau cronice la nivel de testicul sau
, e ric h'd
ep1d1d1m produc exsudati •
• . , 1ntravaginala
1 1ana b
ce se reabsoar e
paralel cu regresarea proc .. ' .
. h. . -- . __ . esu 1UI inflamator, in unele cazuri colecpa
1
ic id1 ana pers1sta ~1 dupa disparitia clinica a inflamatiei.
3. Staza venoasc'i sau fimfatic.., -- " , • I
sau d . , • .. a, aparuta dupa plastia cana lului inghin 3
upa mterventu chirurgic l I .
4 T . . a e pentru tratamentul va rico celu ui.
· umo nl e test1culare sau ale or . . 10 _
carea cailor li mfat' ganelor baz1nului mic pot p rovoca b
ice, cu ac umularea lichidului in scrot.
 _ Iogice neclasi fica te 317
.A111ad~ .., ,.
~ 1 • h :d,ro celului dob and it pri ma r (idi opa tic) ram
i. 1 an con trov ersa -
cauze e . . ·

d
ani smu l ui de ezv o 1tare .
V

·rea se n1n1fic~·a nec uno a~t ere a mec . ·

denuJil · l . . .
c1, s-au 1nv oca t cate va mod J't"a}J t-· _. .
re, ctiu nea fa cto 11lor .et1o.log1 . ." . al p1in c1-
sub a , .
r exp hca co lec pa hch 1du lu1 1n cav 1tat ea vagi·nala" a t es t·1cu1u .I u1:.
ale care a . . • •
.., •

1~ale1. Cav itat ea vaginaJa

V • •

producerea ~~ces1v~ d: hch1~ de cat re fo1tele v~g

1d car e este per man e nt
p ticul ulu1 in 1101 ma"' con t1n e 0,5-~1,0 ml de· Jtch
b. I h .d I ata iar un eor i
ares
. tat si rea bso r it. n I roc e , I eab sorb t1a este der eg] ,

secte , • ..,
• ..,

. tea vag inal a com un1 ca cu cea pen ton eal a.

V

cav1ta
oul ui clinic, a exa-
Diagnos ticu l hid roc elu lui este stab ilit In baz a tabl
menului obie ctiv ~i a inv esti gat iilo r par acli nice .
ime a ~i evo luti a hid ro-
Tabloul clinic ade seo ri este dep end ent de mar
irea In vol um a hem i s -
celului. Boln avu l, de cele mai mu lte ori, acu za mar
ient ul se va adr esa pen -
crotului afec tat, disc onf ort sau dur ere . Rar eor i pac
deb ut cu mai mul ti ani in
tru disfunctie ere ctil a. Ana mn eza poa te ara ta un
poa te ave a loc tarz iu.
urma, dar, din cau za abs ent ei dur erii , adr esa rea
Examinarea obi ecti vii a pac ient ulu i se va efec
tua in clin osta tism ~i va de-
scro tulu i. Hid roce lul este
pista mar irea in vol um uni late rala sau bila tera la a
elas tica , piel ea scro tul ui
indolor la palp are, cu sup rafa ta nete da, con sist enta
dim ens iun i nor mal e sau
mobila. Testiculul este dificil de palp at, poa te fi de
de form atiu nea lichidia-
atrofiat, situ at de obic ei in par tea dist ala, pos teri or
mal e, cu
na care este fluc tuan ta. Hem iscr otu l opu s ~i con tinu tul sau suntet nor
oce lul foar volu min os,
exceptia hidr oce lulu i bila tera l con com iten t. In hidr
-1 imp rop riu cop ulatiei.
penisul poa te fi late rod evi at si omb ilic at, racandu
ital com uni can t este ca-
Tu~eul rectal este nor mal . Pen ~ru hid roc elul con gen
a pe par cur sul zilei Un
racteristica cre~ tere a cole ctie i de lich id din vag inal
oriz onta la). Dup a obli te-
pozitia verticala) ~i disp arit ia ei noa pte a (in poz itia
cav itat ea abdon1inal a ~i
r~rea procesului vag inal , hid roc elul nu com uni ca cu
dnne~siunile lui nu dep ind de poz itia pac ient ului .
cu hern iile ingh ino-
Diagnosticul dife ren tial al hid roc elul ui se va face
idid i1ni ta, he rn atoc elul ,
sc~otale, tum oril e ters ttcu lare , orh ita sau .•orh oep
ch1stur·11 d e ep1d . . . sau fun icul spe rma t1c etc.
e 1d1m
tuJl~vest inatii ins tru men tale . Dia fan osc opi a
sau tran slum ina rca scro -
net :ste efec tuat a cu ajut oru l une i sur se de lun1ina
tntr -o tnc1 per e tnt u-
cara cter isti ca pre zen ta unu i .scro t se mit ra ns-
p ata:t ctPen tru hid roc el.., este . . E ,r,
cog , 0 1.10
aren e culo are roz a "1n tum ori scro tu l este netr ans pa, e nt.
4

s ' .
crotul . st i'n di agn osti cul hidr o cc lulu1. Ea pe rmi te
ui e e met oda de elec tie ,
 E CHIRURGICALA
UROLOGIE ♦ AN DROLOGIE ♦ NEFROL OGI
3 18
pat ologii sol ide ale scrotului
apr eci ere a vol um ulu i, dife ren tier ea cu alte
. ~ ,. .
sau ing hin ale . tica in h idr oce l depinde
Tr ata me ntu l hid roc elu lui . Op tiu nea t era peu
, gra d ul de afec tar e a tes ticulu-
de: ma rim ea ace stu ia, cau za provocato are
zen ta asi m pto ma tica a unui hi-
lui, tab lou l clinic ~i var sta pacien tu lui. Pre
de dim ens iun i mic i poa te fi sup rav egh eat a clin ic ~i ecografic, fara
dro cel
tra tata . Alt era rea spe mo gra me i, atr ofia tes ticular a, per s iste nta durerii
a fi
ari sex ual e sun t ind i catii pentru
sau a dis con for tulu i, apa riti a uno r der egl
de- tra tam ent co nse rva to r al hi-
tra tam ent ul chi rur gic al. Nu exi sta 1netode
dro cel ul ui.
poa te efect ua pri n aplicarea
Tra tam ent ul chi rur gic al al hid roc elului se
urm ato are lor me tod e:
1. Punctia aspirativa. Este o pro ced ura
min im invaziva, car e se efec-
a est e des t ul de ma re, pan a la
tue aza cu ane ste zie locala. Rata de rec idiv
tiv rep ede. Din a ces te conside-
90% , pun ga lich idia na se res tab ile~ te rela
ma re a hem ato cel ului, punctia
ren te, pre cum ~i al riscului de inf ect are ~i for
ica ta la pac ien tii ce refuza alte
asp irat iva nu est e util iza ta pe larg, fiind ind
ii.
inte rve ntii chi rur gicale sau au con trai ndi cat
Est e o con tin uar e a proce-
2. Pun ctia -sclerozare a cavitatii vag ina le.
uno r sub sta nte scl ero zan te in
du rii pre ced ent e, urm ata de intro ducere a
ea vag ina la a tes ticu lulu i. Ris cur ile sun t sim ilar e pun ctie i aspirative,
cavitat
nti ne sem nif ica tiva , une ori sunt
rat a de rec idiva est e ma i red usa, dar se me
rut ina .
necesa re 2-3 proced uri. Nu are utiliza re de
tod a de ele ctie pen tru hi-
3. Tratam ent u/ chirurg ica / deschis est e me
. Int erv ent ia se efec tue aza pe cal e ing hin ala sau scr ot; la ant erio ara,
drocel
e~t and in_ciz~a _ve~ tica l sau tra nsv ers al, in fun ctie de ma .rim e a pungii li-
or~
der ea vag ina lei, eva cua rea li-
ch~d1en~. ~nnc1_~1ul 1nte rve ntie i est e des chi
uI ~I des fun tare a cav itat ii vag ina le pen tru a pre ven 1• rec1·ct·1vele . Cel
chidul ,
V

d
ma1 frec ven t se ut1hzeaza urm ato are le douav pro ce ee:
.' •
•

. · _
- Operatia Win kel ma nn car e pre sup une eve rsiu nea vaginale1 pan e·
•
1
• • ,
pun cte sep ara t e "in Jur ·
tale SI f1xarea. eI. cu
. ~ " . ul fun icu lulu i spe rm atic ; este utI-
In hidrocelul de dim en s1.uni. m1c . .
hzata, de ob1ceI, . 1. . -
ce tv " . .
- Op era,tw Ber gm ann 1
C
ons a in exc1z1a vag ina lei par ieta le s1 coa
, t Ja
1 rea ma rgi nilo rd .
gu are a sau sut ura e ~ez~ctie; est e uti liza ta ma i frecven
bar bat ul adu lt cu hid roce 1d e ct·imens1 un1 m .
. "an~ . da
Prognosticul, de obicei, est e f oa
1nd elu nga ta de com pre sie a t esti.cul avorabil, ins a dac a a exi sta t o pen
ulu i t e pos ibil a apa riti a atr o 1e1· tes-t·
ticul are ~i der egl are a spe rm a t ogeneze1.. , es
 .. and rologice n_e_c_la_s_i_fi_ca_t_e_ _ _ _ __
~- M
ALADIA PEYRONIE
. I: •
319

1\A ladia Peyro n1e este o a1ect1une benig na " . ..

1v1a . . .. , caractenzata p ·
·ndura tii la n1velul tun1cn albug inee a cor PI.1or caverno ~irm apant1a
unor 1 , . ce p
, d rere curb are ~1 defor. mare penia na in timpul . . . " rovoa-
ca u , . " . erect1e 1, iar m stadiil e
sate _ ~1 1n absen ta e1. Adese on actul sexual est d'f• . . .
avan 1· t e 1 1c11, i ar uneon e
irnposib il de rea 1za .
a a ,. leziun ii .este la varsta de 40-S0 d e am,. dar cu
lncidenta
~
maxim
.. .
tendinte de apan ~1e la _varste ma1 t1nere, fiind descrise extrem e de la 18
la peste 80 de an1. Inc1denta malad iei oscileaza de la O tara la alta si
incadreaza 1ntre 2% ~i 8%. Studiul propr iu realizat 10 2016 a aratats~
prevalenta a curba rii penie ne in randu l barba tilor din Republica Moldo va
de circa 2,3%. Placu tele pot fi localizate dorsal (68%), lateral (21 %), ven-
tral (7%) ~i foarte rar in septu l intracavernos. Raportand la lungimea peni -
sului, cea mai frecventa localizare este la mijlocul acestuia (51 %), urmata
de localizare distala ~i mult mai rar proximala.
Etiopat ogeni e . Etiologia maladiei Peyronie nu este pe deplin elucidata,
dar se presup un urmat orii factori: microtraumatismul tunicii albuginee in
timpul actului sexual , dereg larile autoimune, dereglarile hormonale, hipo-
vitamin oza. Maladia Peyronie poate fi manifestarea Ullei colagelloze, fa pt
explicat prill asocie rea frecventa cu colltractura Dupuytrell, periartrita
scapulo -humerala, fibroza cartilajului auricular. S-a collstatat ca malad ia
poate fi mai frecventa la pacientii cu grupa de histocompatibilitate HLA-
B27. Macroscopic, Ieziunea se manifesta prin infiltratia scleroasa a tunicii
albuginee sub forma de una sau mai multe plachete (2-3) de tesut, dur cu
diferite dimensiuni: de la 0,5 mm palla la 4-5 cm Ill la.time ~i In lungime.
Microscopic se depist eaza illfiltrat inflamator perivascular, form at din lim-
focite ~i plasmocite, care apoi se transforma Ill infiltrat fibrobl aSlic dens cu t
calcifie ri. Procesul de formare si de mallifestare clinica a placutelor eS e
divizat in patru stadii: , .
1. Sladiul I - aparit ia dureri lor la erectie, cu modificari microscopice
ale tunicii albugillee. , .
b 2· stadiul II - aparit ia pliicutelor, insii cu continut prepofi <lerent de fl-
re elastice
3· stactiu1 III - substi tutia fibrelor elastice cu fib re de colagen ~i depu-
nerea hialinei. ,
~-- Stadiul IV - calcifierea placutelor. . ,. . , . fil tratia fi bro-
1 1
,d .
I bl nnpul de la aparitia infi ltratului limfocitar pana a ~
astica cu calcifiere dureaza In medie 1,5-2 ani, rareon sunt escnse
 -
320 UROLOGI E ♦ AN DROLOGI E ♦ NEFR OLOGIE CHIRURGICA LA
aca
reabs orbti i spon tane. Indu ratia fi brobl astic a a t uni cii a lbugi nee provo
25%
defor mari penie ne evide nte in a p roxim ativ 50% cazur i, i a r in circa
intro n1isi a devin e impo sibil a.
Diag nosti cul mala diei Peyro ni e este stab ili t in baza ta blo uJui clin ic
speci fic, a inves tigati ilor parac linice ~i a calcifi e ri i p lacut eior.
Tabl oul clinic . In stare de repau s ( detum escen ta), pa cient ul n u prezi n -
no~i
ta acuze sau disco nfort . Dure rea, curba rea ~i defor ma rea cor pilor caver
is-
se mani festa in erect ie ~i/sa u in timp ul actul ui sexua l. La palpa re se dep
de
teaza form atiun i sau indur atii In tunic a albug inee de cons isten ta du ra,
a
regul a indol ore. Dime nsiun ea placu telor nu se corel eaza cu inten sitate
durer ilor ~i gradu l de curba re penia na.
Exam enul para clini c. Ecografia poate stabi li dime nsiu nea zon elor de
de
fibroz a. Efect uarea farm acod opple rogra fiei penie ne va stabi li gradu l
in-
curbu ra penia na ~i eel al disfu nctie i erect ile. Exam enul radio logic este
nu
form ativ doar pentr u diagn ostic area calcificarii placil or fi broas e, dar
este utiliz at de rutin a. Uneo ri se folose~te tomo grafi a comp uterizatii. Pen-
sa
tru a stabi li gradu l de curbu ra penia na, uneo ri este n ecesa r ca pacie ntul
prezi nte fotog rafia penis ului in erect ie.
Diag nosti cul difer entia l al mala diei Peyro nie se va efect ua cu: fi broza
postt raum atica a corpi lor caverno~i, tumo rile penie ne, fi broza secun dara
s.
unei periu retrit e, curba rea cong enita la a corpi lor caver no~i In hipos padia
Trat amen tul mala diei Peyr onie. Sunt propu se num eroas e schem e te-
e-
rap eutice, insa majo ritate a au rezul tate incer te. Cert este ca In faza de prolif
ra re activa a placu telor fibro ase (prim ele 6- 18 luni), t ratam entul chiru rgical
t ~i
este contraindi cat. Majo ritate a studi ilor recom anda t ratam ent antioxidan
nis-
a ntiinfla mato r cu utiliz area unui arsen al diver s de medi came nte. Admi
tra rea indel unga ta a dozel or mari de vitam ina E (3-60 0 mg/z) timp de ~ase
re-
luni are tot mai putin i adep ti, dar conti nua sa fi e recom anda ta. Rezu ltate
sau
lativ bune a u fost obtin ute la admi nistra rea aci dului para.a mino benzo ic
ia
a L-car n itinei. Daca d isfun ctia erectila se afla in faza incip ienta , iar erect
ta a
nu este durer oasa, rezul tate bune se obtin de la admi nistra rea indel unga
sm
doze lor mici de inhib itori ai fosfo diest eraze i. La pacie ntii cu h ipogo nadi
fost
secun dar varst ei se recom anda terap ia de subst itutie cu tes toste ron. Au
ro-
p ropus e ~i utiliz ate schem e de trata ment ce inclu d utiliz area Iocala a elect
forezei cu lidaz a, tripsi na, himo trips ina sa u a fonofo rezei cu hidro cor ti zon.
Hidro cortiz onul p oate fi utiliza t ~i s ub fo r ma de inj ecta re Iocala in placa
fi -
~ ~ _i _
an_ d_ro_l_o~g~ic_e_n_e_c_la_s_i_fi_c--=-at.:.e:~ - - -- - - -- - - - -- - -
broasa. Un_e?ri e:te aplicata injectar ea locala cu verapam il sau colage naza~
Efecte pozitive ~1 rezultat e bune poate avea tratame ntul sanatorial care in-
clude aplicatii cu namol, utilizare a laserulu i infraros u etc.
Tratame ntul chirurgi cal este indicat in caz de, curbare sau defo rmare
consider abila a corpilor caverno~i, care face imposib ila pe netrarea 1n tim -
pul actului sexual, ineficac itatea tratame ntului conserv ator timp de 12-24
de luni de la debutul maladie i, actul sexual dureros. Sunt propuse ;;i utili -
zate mai multe tehnici chirurgi cale:
• Corecta rea unghiul ui de curbura prin procede ul Nesbit (excizia unei
lame din tunica albugin ee din punctul diametr al opus placutei la nivelu}
curburii ) sau variante le sale (Jones, ~ceplev etc.).
• Excizia totala a placutel or ~i inlocuir ea defectel or cu grefa venoasa din
mucoas a bucala sau cu grefa sintetica .
• Proteza rea peniana cu sau fara excizia placii fibroase.
lndifere nt de metoda utilizata , rezultate le tratame ntului maladiei Pey-
ronie nu sunt pe deplin satisfac atoare ~i ~tiinta medical a va trebui sa depu-
na eforturi suplime ntare in directia respectiva.

PRIAPISMUL
Priapis mul este o stare in care erectia este prelungi ta, dureroa sa,
neinsoti
, ta de libido si
, satisfact, ie sexuala.

Inciden ta priapism ului constitu ie circa 0,5% ~i este maxima la barbapi

tineri sexual activi, cu varsta intre 20 ~i SO de ani, dar poate sa apara ~i la
nou-nascuti, copii sau varstnic i.
Clasific area. Priapism ul poate fi acut sau cronic. Priapism ul acut se di -
vizeaza in idiopati c ~i secundar.
Priapis mul cronic (priapis mul cu flux inalt sau pseudop riapism ul) se
caracterizeaza prin aparitia erectiilo r nocturn e dureroas e, repetate , care
apar in lipsa activitat ii sexuale sau a libidoului ~i care dispare la coborar ea
din pat sau la mers. In erectie sunt implicati atat corpii caverno~i, cat ~i eel
spongios , cu pastrare a aspectul ui normal al penisului. Erectiile respecti -
ve nu sunt conside rate patologice, dar sunt deranjan te prin frecventa ex-
cesiva si caracter recidiva nt pentru perioade lungi de timp, uneor i chiar
ani. Priapism ul cronic provoac a insomnie, astenie, depresie ~i este adese-
ori dificil de tratat. Este de remarca t ca realizare a mai multor acte sexuale
in starea respecti va nu duce la ameliora rea tabloului clinic, ci adeseor i la
exacerba rea sa.
 LA
322 UROLOGIE ♦ AND RO LO GI E ♦ NEFROLOGIE CH IRUR GICA

Prin tre ca u-
Ca uz ele priapismului cronic nu sunt pe deplin cunoscu te.
, encefalopatii -
zele incrim inate sunt: patologia psihica (schizofrenia etc.)
le inf1amatorii
le de di ve rsa ge neza (dismetabolice, alcoo lice etc.), procese
cron ice ale organelor ge nita le sau la nivel de bazin.
Pria pism ul acu t este o stare patol ogi ca de erectie perm
anenta, dure-
~i tratata 111 timp
roasa a corpilor caverno~i, care daca nu este recuno scut a
util este urmata de sechele serioase.
diil e hema-
Cauzele priapismului acut sunt mai multe, ~i anume: mala
, li mfoid e; ane-
tologice (leucozele acute sau cronice, leucemiile mieloide
ol, droguri, oxid
mia cu celule falciforme ); intoxicatiile exogene acute (alco
utilizarea unor
de carbon); traumatismele bazinului mic sau cele peniene,
ive la baza pe-
mijloace pent ru prelungirea actului sexual (inele constrict
telor sexuale
nisului); utilizarea 111 exces a afrodisiacelor sau a stim ulen
rnoasa a pa-
(yohimbina, sildenafilul, tadalafilul etc.); injectarea intracave
nctiei erectile;
paverinei sau a altor substante cu scop de trata men t al disfu
ile acute ale
tromboflebitele pelviene, tularemia, starile septice, inflamati
metabolice sur-
organelor genitale sau ale vezicii urinare, unele dereglari
ologice (tumori
venite in guta sau 111 diabetul zaharat; unele maladii neur
roza multipla
cerebrale sau ale maduvei spinarii, traume, meningite, scle
etc.).
fe nomen
Mecanismul de aparitie a priapismului. Priapismul este un
sangvin din cor-
vascular determinat de discordanta fluxului ~i a reflu xului
lare a sangelui
pii caverno~i. Dupa circa doua ore de erectie continua, circu
xia tesutului
devine inadecvata, cu aparitia dereglarilor biochimice ~i hipo
tante vasoactive
cavernos. Dupa circa patru ore de erectie, se elimina subs
cres, te viscozita-
precum bradichinina, histamina, apare edemul endotelia l,
priapismul acut,
tea sangelui. Dupa circa ~ase ore de erectie, se instaleaz a
care initial e mentinut de fluxul crescut de sange arte rial
-Jaza arteriala,
a celo r emisare
ulter ior se produce trombarea venelor peniene, in special
nu se trateaza,
cu aparitia fazei venoase a priapismului. Daca priapism ul
elor sangvine
poate sa apara necr oza tesu tului cavernos, supu rarea mas
oase, gangrena
intra cavernoase ~i sept icemia, fistule uri nare uret rocavern
ro zarea corpi-
Fournie. 0 alta vari anta de fi nalizare a priapismului este scle
Jor cave rno~i cu pierderea stab ila, ireversibila a erectiei.
TabJouJclinic. Evolutia clinica a priapismului are patru fa ze:
este
1. Faza inipa!a, de debut, este dificil de diagnost icat, erectia
ular e. Dar,
obi ~nuita, nedu reroasa, actul sexual poate fi finalizat cu ejac
Malad ii andrologice neclasificate

dupa ejaculare, erectia este persi stenta, unii pac icn\·i po t avca acte se-
xual e repet ate, dar rara ejaculare ~i fara orgas m, cu apari tia durc rii pc-
niene de divers grad.
2. Faza a doua apare dupa cateva ore de erect ie perm anen t5 (de
obicei, 2-4), durerile peniene se amplifica, dorinta sexu ala di spare, pe-
nisul poate cre~te 111 dimensiuni, dar tegum entele penicn c ram an nc-
mo dificate. Actul mictional este posibil.
3. Faza a treia se 1ncepe dupa circa 12-24 de ore. Corpii caverno) i
cresc 1n dimensiuni ~i capata aspect cianotic de indurati e lemnoasa . Pe-
nisul capata forma de arc ce se flecteaza la abdomen, dure ril e devin in-
suportabile. Apare edemul subcutanat, care ~terge reliefurile peni sului.
Mictiunea este pa.strata, dar dificila.
4. Faza a patra apare dupa cateva zile (7-10) ~i doar daca 1n faza
a 3-a nu se dezvolta complicatiile descrise anterior. De obicei, putini
pacienti ajung pana 1n faza a 4-a rara sa se adreseze la medic. Trombo-
za peniana se rezolva prin instalarea fibrozei, penisul se mic~oreaza,
capata pozitie de repaus, dar la palpare este mai ferm, fibrozat, ceea
ce poate sa-i confere o oarecare rezistenta, dar care rareori perm ite
intromisia.
Pe tot parcursul evolutiei maladiei, glandul penian ~i corpul spongios al
uretrei nu sunt afectate, iar mictiunea este pa.strata.
Diagnosticul priapismului se bazeaza pe tabloul clinic specific ~i pe
anamneza. Diagnosticul se confirma cu ajutorul ecografiei Doppler, care
va determina viteza fluxului sangvin intrapenian, indicele de rezistenta
, si,
va diferentia un priapism cu flux 1nalt de unul cu fluxul sangvin absent.
Se
poate efectua ~i cavernosografia, care apreciaza gradul ~i locul b_locaju
lui
venos.
Pentru a exclude alte patologii care pot cauza priapismul, la necesitate
se vor efectua ~i alte investigatii (glicemie, hemoleucograma, coagulogr
a-
ma etc.).
Diagnosticul diferential se va face, 1n primul rand, 1ntre priapismul acut
~i priapismul cronic, la care corpii caverno~i sunt mai putin duri, corpu
l
spongios ~i glandul penian sunt 1ncordate, mictiunea este dificila, dura-
ta erectiei variaza de la cateva minute pana la cateva ore, iar la ecografia
Doppler este pastr at fluxul sangvin.
Alte patologii care pot avea tablou clinic asemanator priapismului sunt:
tumorile peniene ~i cavernita acuta. Tumorile peniene pot mima priap is-
mul doar 1n fazele avansate, cand pacientul de obice i este cu ca~exie din ca-
324 UROLOGIE ♦ ANDROLOGIE ♦ NE FROLOGIE CHIRURGICALA

uza disemi narii tumora le. Penisu l este deform at, neregu lat, nodula r, dese-
ori cu ulcerat ii sau edem local pronun tat. Mictiunile pot fi anevoi oase sau
absent e din cauza compr imarii uretrei . La pacien tul cu cavern ita acuta este
prezen ta febra, semne de inflam atie ~i hipere mie ]ocala, erectia este putin
pronun tata, iar durere a se accent ueaza la pal pare.
Tratam entul priapi smulu i este comple x ~i depen dent de cauzel e
afectiunii. Initial tratam entul va fi unul conser vator, dar acesta deseor i
, , I

este putin eficient. Tratam entul conser vator de ordin genera l consta 1n
aplicar ea compr eselor reci sau a ghetii, admin istrare a de tranch ilizan-
te (alpraz olam, seduxe n), spasmo litice (No-Spa, papave rina), analge zice
(dexket oprofe n, baralgi na, diclofenac ), anticoa gulant e (hepar ina, aspiri-
na), uneori fibrinolitice (fibrinolizina, strepto chinaz a). Local, intraca ver-
nos se var injecta alfa-ad renom imetic e (fenilefrina, efedrin a). Daca durata
priapis mului este mai mare de ~ase ore, este necesa r din start de efectu at
puncti a corpilo r caverno~i cu aspirat ia maselo r sangvi nolent e ~i irigare a
corpilo r cu sol. NaCl 0,9% ~i hepari na pana la obtine rea sangel ui arteria l,
iar apoi - injecta re intraca vernoa sa a simpat omime ticelor .
In cazul absent, ei efectului de la tratam entul conser vator in decurs de
cateva ore, se utilizea za tehnici chirurgicale de tratam ent:
1. Fistula spongiocavernoasii (operatia Winter): prin glandu l penian
se formea za fistule spongi ocaver noase cu ajutoru l unui troaca r sau al
acului de biopsie, care au scopul de a crea un flux nou de sange din
corpii caverno~i 1n eel spongios.
2. Anasto moza spongiocavernoasii (operatia Al-Chorab): sunt for-
mate anasto moze spongi ocaver noase cu diamet rul de aproxi mativ 0,5
cm prin glandul penian la ambii carpi caverno~i ~i in regiun ea bulbar a
a uretrei .
3. Anasto moza safenocavernoasii: initial se efectue aza unilate ral, iar
in caz de ineficacitate pot fi aplicate anasto moze bilater ale ale corpilo r
caverno~i ~i v. safena magna.
Daca priapis mul are o durata mai mare 24-48 de ore interve ntia
4.
chirurgicala de electie este protezarea corpilor caverno$i. ' ,
~ratam entul p~ia~_ismului are ~anse de succes doar in fazele incipie nte;
daca durata afect1un11 a fast mai mare de c:::ase ore de eel
. . 'I , e n1a1· mu Ite on,·
1nd1ferent de tratam entul aplicat, proces ul patologic se termin a cu sclero-
zarea corpilo r caverno~i.