Endometrioza: simptome,

complicatii, analize, tratament

8 IUNIE 2023

Autor: Echipa Editoriala Poliana

Endometrioza reprezinta o afectiune din sfera genitala feminina,
predominant dureroasa, ce apare ca urmare a prezentei tesutului
endometrial in zone anatomice extrauterine. Adesea, acest tesut
endometrial extrauterin se regaseste in limitele pelvisului, insa in cazuri rare
se poate extinde in alte locuri ale corpului. Principalele probleme asociate
edometriozei variaza de la menstruatii dureroase pana la instalarea
infertilitatii.
Afla, in cele ce urmeaza, ce este endometrioza, din ce cauze apare, care sunt
potentialii factori de risc, prin ce tablou clinic poate fi recunoscuta, precum si
care sunt etapele de diagnostic si tratament ale unei astfel de afectiuni.

 Anatomia uterului. Ce inseamna endometru

 Ce este endometrioza. Tipuri de endometrioza
 Cauze endometrioza. Factori de risc
 Semne si simptome endometrioza
 Diagnostic afectiuni endometriale
 Tratament endometrioza

Anatomia si fiziologia uterului. Ce inseamna

endometru
Uterul este un organ cavitar, musculos, in forma de para ce indeplineste o
multitudine de functii ale sistemului reproducator feminin (ciclul menstrual,
fertilitatea, sarcina).
Din punct de vedere anatomic, acesta este impartit in patru regiuni
principale:

1. fund;
2. corp;
3. istm;
4. cervix.

In plus, uterul este format din pereti tristratificati ce delimiteaza cavitatea

uterina. Din exterior spre interior, straturile peretilor uterini sunt:

1. perimetrul – stratul extern, protector;

2. miometrul – stratul muscular, ce permite expansiunea in volum;
3. endometrul – stratul intern activ din punct de vedere hormonal (ce este endometrul uterin).

In timpul unui ciclu menstrual, endometrul se modifica din punct de vedere

al structurii si al functiei. Astfel, el trece prin etape de proliferare celulara,
secretorie si de eliminare  in cursul menstruatiei (ce este endometru
ingrosat/endometru marit si subtiat).

Ce este endometrioza. Tipuri de endometrioza

Endometrioza este o stare patologica reprezentata prin prezenta tesutului
endometrial, fiziologic intalnit doar la nivelul stratului intern al uterului, in
zone anatomice distincte (ce inseamna endometrioza).

Intrucat endometrul este un strat cu functii bine delimitate ce se desfasoara

in mod normal doar la nivel uterin, prezenta tesutului endometrial in mediul
extrauterin determina trecerea prin etapele sale de evolutie in locuri in care
organismul nu poate sustine astfel de modificari.

Prin urmare, tesutul endometrial, indiferent unde este localizat, parcurge

aceleasi faze evolutive ciclice, sub influenta estrogenului si progesteronului:
 se ingroasa, se vascularizeaza, se elimina si se subtiaza (trece, progresiv, de
la un endometru ingrosat la un endometru subtire). Intrucat doar uterul are
o comunicare eficienta cu exteriorul si poate elimina endometrul, tesuturile
din vecinatatea endometrului extrauterin sunt invadate de sange menstrual.

Efectele includ inflamatia tesuturilor vecine cu iritatie si durere asociate si cu

diferite consecinte pe termen lung, precum fibroza si aderentele intre
tesuturi diferite (ce este endometrioza la femei/ce este un endometru
disfunctional).

Tipuri de endometrioza
In functie atat de procesul fiziopatologic implicat, cat si de localizarea
endometrului ectopic (aflat in alta zona anatomica), se pot distinge patru
tipuri principale de endometrioza:

1. endometrioza peritoneala (endometrioza intestinala/endometrioza abdominala);

2. endometrioza ovariana (chist endometriozic, endometrioza pelvina/endometrioza ovariana);
3. endometrioza profund infiltrativa tip I;
4. endometrioza profund infiltrativa tip II.

Cauze endometrioza. Factori de risc

Aparitia endometriozei poate aparea ca urmare a uneia sau mai multor
cauze identificate in practica medicala pana la momentul actual (cauze
endometru ingrosat ectopic). Printre aceste cauze, se pot enumera:

 menstruatia retrograda (cu flux invers) – in cazul unor fete/femei, eliminarea sangelui menstrual ce
contine celule endometriale se poate realiza pe cale inversa, refluand in trompele uterine si ajungand in
cavitatea pelvina (pereti si/sau organe pelvine);
 transformarea celulelor embrionare – activitatea estrogenilor poate transforma anumite celule aflate in
stadii incipiente de dezvoltare in celule endometriale;
 transformarea celulelor peritoneale – precum in cazul transformarii celulelor embrionare, celulele
peritoneale timpurii pot primi informatii incorecte referitor la evolutia lor fiziologica si se pot transforma
in celule endometriale situate la nivel peritoneal;
 transportarea celulelor endometriale pe cale sangvina sau limfatica – intrucat endometrul este un tesut
bogat vascularizat, un numar de celule endometriale pot patrunde in vasul sangvin sau limfatic, ajungand
in alte zone ale corpului;
 postchirurgical (cicatricial) – in urma operatiilor la nivel pelvin (de exemplu, histerectomie, endometrioza
dupa cezariana), celulele endometriale pot fi accidental atasate cicatricii formate in urma inciziei
chirurgicale;
 raspuns imunitar absent sau insuficient – in situatia unui sistem imunitar ce nu functioneaza optim, tesutul
endometrial ectopic nu poate fi recunoscut de catre celulele specifice si, astfel, nu este stopat din a se
dezvolta.

Factori de risc si agravanti

Anumiti factori pot creste probabilitatea femeilor de a dezvolta
endometrioza la un moment dat in timpul vietii.

Este important de retinut faptul ca absenta lor nu atrage dupa sine un risc
inexistent de a suferi de endometrioza si, in acelasi timp, prezenta lor nu
determina o relatie directa cauza-efect, ei fiind prezenti in unele cazuri si la
persoane sanatoase.

Cateva exemple bine cunoscute de factori de risc includ:

 istoricul familial de endometrioza (mama, bunica, sora);

 varsta mica la momentul experimentarii primei menstruatii;
 varsta inaintata a instalarii menopauzei (endometrioza la menopauza/endometru ingrosat la menopauza);
 tulburari ale ciclului menstrual (de exemplu, un ciclu menstrual scurt, o perioada de sangerare menstruala
prelungita);
 lipsa a cel putin o nastere in timpul vietii (endometrioza si sarcina);
 afectiuni la nivelul sistemului reproducator (boli ale uterului si/sau ovarelor);
 nivelul crescut de estrogeni.

Semne si simptome endometrioza

Tabloul clinic intalnit in endometrioza este centrat in jurul durerii intense,
adesea asociata cu perioadele de sangerare menstruala.

Acestea pot fi de intensitatea crampelor abdominale obisnuite unei astfel de

etape a ciclului menstrual sau, de cele mai multe ori, au o intensitate mult
crescuta greu de suportat de catre paciente.
 Pe langa durerile specifice intalnite in acest interval de timp, se pot adauga si
urmatoarele manifestari (simptome endometrioza):

 dureri abdominale in timpul sau ulterior actului sexual – unul dintre cele mai comune si sugestive
simptome;
 durere in timpul urinarii si/sau defecatiei – resimtite in timpul intervalului corespunzator sangerarilor
menstruale;
 sangerari menstruale abundente si/sau in perioade in care nu ar trebui sa se petreaca;
 simptome generale – oboseala, greata, balonare, diaree sau constipatie;
 complicatii – infertilitatea.

Severitatea simptomatologiei poate diferi de la o femeie la alta, la fel si

varietatea tabloului clinic. In plus, multe dintre manifestarile clinice sunt
nespecifice, fapt ce poate genera o dificultate suplimentara a procesului
diagnostic.

Diagnostic afectiuni endometriale

Diagnosticul de endometrioza presupune efectuarea unor pasi progresivi,
incepand cu metode uzuale, neinvazive si ajungand pana la explorare de tip
invaziv in unele situatii (de exemplu, in caz de incertitudine).

Pentru inceput, medicul ginecolog va prelua istoricul medical al pacientei si

va incerca sa identifice posibile cauze si factori de risc. Ulterior, acesta va
efectua un examen al regiunii pelvine pentru a putea observa si palpa
structurile pelvisului.
 In cadrul examenului pelvin, se pot cauta leziunile chistice ovariene (chist
ovarian endometriozic, endometriom ovarian) sau semne specifice la nivel
uterin (observare mucoasa uterina).

Pentru a putea completa aceasta etapa cu o investigatie imagistica, se

foloseste de prima intentie examenul ecografic (endometrioza ecografie). In
situatia in care ecografia nu poate reda imaginile necesare, se poate recurge
la solicitarea unui examen de rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru o
mai buna precizie (acuitate test endometrioza).

Laparoscopia exploratorie este metoda diagnostica de ultima intentie, insa,

de multe ori, este cea care aduce majoritatea informatiilor. In cadrul
laparoscopiei, se pot prelua probe de biopsie ce vor fi trimise catre
laboratorul de histopatologie cu scopul obtinerii unei certitudini diagnostice.

Stadiile endometriozei
In functie de loc, grad de dezvoltare, profunzime si numarul celulelor
endometriale, endometrioza se poate imparti in patru stadii evolutive:

 endometrioza grad 1 (stadiul 1) – invazie minima cu celule endometriale superficiale;

 endometrioza grad 2 (stadiul 2) – invazie redusa cu cresteri celulare mai in profunzime si mici adeziuni
intre tesuturi;
 endometrioza grad 3 (stadiul 3) – invazie moderata cu cresteri profunde in tesut, chisturi ovariene si
adeziuni bine reprezentate;
 endometrioza grad 4 (stadiul 4) – invazie severa cu adeziuni extinse, organe pelvine lipite si chisturi
ovariene voluminoase.

Tratament endometrioza
Tratamentul din endometrioza poate fi atat simptomatic, cat si etiologic. De
asemenea, se poate vorbi despre tratament medicamentos sau tratament
chirurgical.
 1. Tratament medicamentos endometrioza – optiunile terapeutice medicamentoase includ
tratamentul simptomatic (analgezic, antiinflamator), precum si pe cel etiologic (anticonceptionale
administrate continuu, fara pauza sau alte preparate hormonale cu rolul de a inhiba ciclul
estroprogestativ care produce sangerarea  menstruala);
2. Tratament chirurgical endometrioza – fie ca este vorba de tratament pentru a mentine fertilitatea
constand in  proceduri laparoscopice de indepartare a implanturilor endometriale si a tesutului
cicatricial (incercare de vindecare endometrioza), fie de  interventie de inlaturare a organelor
sistemului reproducator (histerectomie cu anexectomie).

Nu in ultimul rand, exista tot mai multe referinte catre tratamentele

naturiste (tratament naturist endometrioza, tratament naturist uter ingrosat
sau subtiat). Cu toate ca pot exista astfel de terapii alternative, cele mai bune
terapii adjuvante sunt cele legate de stilul de viata (exercitii fizice, somn
odihnitor, dieta endometrioza/regim dupa operatia de endometrioza).

In concluzie, endometrioza este o afectiune relativ comuna a sistemului

reproducator feminin, preponderent dureroasa si ce presupune un tablou
clinic variat, insa nu intotdeauna sugestiv. Totusi, optiunile terapeutice
disponibile la momentul actual sunt eficiente si pot obtine o calitate mai
buna a vietii.