1

2
3
4
• Originea: măduva hematogenă
• Circulă pe cale sanguină → ţes. conj.
• Au viaţă scurtă → sunt înlocuite continuu, pe seama celulelor stem din măduva
hematogenă

 MACROFAGUL – HISTIOCITUL
 PLASMOCITUL

5
6
GANGLION LIMFATIC - HE

7
 provine din celula mezenchimală
nediferenţiată
 forma tânără a fibrocitului
 cea mai frecventă în ţes. conjunctive
 se situează de obicei alături de
fibrele de colagen
MO:
 Ø:15-20µm
 forma: alungită, prelungiri rare,
scurte, ramificate
 nucleu: central, veziculos,
ovalar, eucrom, nucleolat
 citoplasma: uşor bazofilă, puţină,
greu vizibilă
ME:
 organite dezvoltate: RER, ap. Golgi,
mitocondrii, lizozomi, microtubuli,
microfilamente

8
 Elaborează S.f.
 Sintetizează fibre de colagen şi elastice
 La adult, fibroblastele se divid rar, în general intervin în procesul de vindecare a
rănilor
 Se pot diferenția în condroblaste și osteoblaste
 Pot depozita grăsimi sau pigment → celule adipoase, celule pigmentare

9
 Forma adultă a fibroblastului
 În condiţii de stimulare adecvată,
fibrocitul poate redeveni fibroblast →
activităţile de sinteză sunt reactivate
 În ţesuturi apare ataşat fibrelor colagene
MO:
 Celulă cu corp mic, alungit, cu
capetele efilate
 Nucleu: alungit cu capetele acuțite,
mai mic, hipercrom
 Citoplasma: acidofilă

ME:
 Organite reduse

10
 Este un fibroblast modificat (caractere intermediare între fibroblast şi fibra
musculară netedă)
 Numeroase în:
- ţesutul de granulaţie de la nivelul rănilor
- ligamentul periodontal → rol în erupţia dinţilor

ME:
Conține filamente de actină şi corpi denşi similari cu cei ai fibrelor
musculare netede
Nu e înconjurat de lamina bazală

11
 Provin din celule mezenchimale nediferenţiate
 Fusiforme, cu prelungiri: primare, lungi şi secundare scurte
 Localizate mai ales de-a lungul capilarelor şi venulelor mici → numite şi celule
adventiţiale sau perivasculare
 Înconjurate de lamina bazală proprie, care poate fuziona cu lamina bazală a
celulelor endoteliale → pericitele sunt localizate în afara ţesutului conjunctiv
 Sunt considerate celule stem de tip adult: capacitate de proliferare și diferențiere
 Posedă caracteristici asemănătoare fibrelor musculare netede şi celulelor
endoteliale din structura vaselor din care fac parte

12
 ME: se observa prelungirile primare si
secundare care inconjura capilarul.

MO: E- celule endoteliale; P- pericite

13
14
 Celula mezenchimală

lipoblast timpuriu
(preadipocit)

lipoblast mijlociu

lipoblast tardiv

(adipocitul matur)

15
MO:
 Mari: (Ø 120µ), sferice când sunt izolate, devin
poliedrice când sunt aglomerate în ţesut
 Stochează grăsimea sub forma unei singure picături,
care ocupă centrul celulei→ nucleul şi citopl. împinse
la periferie
 Citoplasma perinucleară redusă cantitativ
 Aspect de „inel cu pecete” col HE
(prep. incluse în parafină sunt tratate cu
solvenți organici care solubilizează
lipidele →vacuola lipidică e „optic vidă”);
 Lipidele se evidențiază cu colorații
histochimice: Sudan III, Sudan IV

16
 Țes. adipos alb, col HE. Aspectul de inel cu
pecete al adipocitelor uniloculare

Țes. adipos alb, col. Sudan III și H

17
MO:
 Celule mai mici, poligonale
 Nucleul sferic, localizat central
sau excentric, dar nu periferic
 Citoplasma conţine multiple
vacuole mici de lipide
ME:
 multe mitocondrii, puţini R liberi
 RER lipseşte

18
Particularități:
 Mitocondriile sunt mari, cu creste complet transversale (pigment citocrom)
Pigmentul citocrom + bogată vasc.→ culoarea brună a țesutului examinat
macroscopic
 Mitocondriile conțin termogenina, proteină care determină producerea de
căldură

19
 Originea: în celulele stem mieloide → sânge
(precursorii mastocitului) → ţesutul conjunctiv, unde
se diferenţiază în mastocite
 Durata de viaţă scurtă
 MO: Ø 20-30µ
- Forma: ovoidă, fără prelungiri
- Nucleul: rotund, central
- Citoplasma: săracă în organite
 Localizare:
 în ţes. conj. din tot organismul, în ţes. conj.
subepitelial, al căilor respiratorii şi tubului digestiv
 concentrate de-a lungul vaselor mici
 lipsesc în SNC și splină

20
 Caracteristic:
în citopl. granulaţii numeroase, mari,
delimitate de membrană, bazofile şi
metacromatice
(se col metacromatic în roşu purpuriu cu
albastru de toluidină)
 ME: granulaţiile conţin:
- heparină (anticoagulant)
- histamină (vasodilatator şi
bronhioloconstrictor)
- serotonină (rol în permeabilit. vasc.)
 Mastocitele sintetizează leukotriene și
prostaglandina D

21
22
1. MACROFAGUL – HISTIOCITUL

 Histiocitul = Macrofagul ţesutului conjunctiv

 Origine: derivă din celula stem din măduva hematogenă → în

sânge (monocit) → ţes. conj → Mf
 Mf aparţine sistemului macrofagic mononuclear

 La suprafaţa celulei prezintă receptori pt. IgG, IgM

23
MO:

 Ø 10-30µ
 Nucleu ovalar sau reniform, eucrom, nucleolat
 Citoplasma slab bazofilă
 Forma neregulată cu procese citoplasmatice scurte şi drepte după stimulare
emit pseudopode (mişcări ameboidale și fagocitoză)

ME:
 ap. Golgi bine dezv., RER bogat, nr. lizozomi, fagolizozomi, microfilamente,
microtubuli, hidrolaze acide

24
25
26
27
MO:
 Celulă ovalară, nucleu excentric, sferic, cu blocuri alternante de eucromatină şi
heterocromatină - aspect în „ spiţă de roată”
 Citoplasma intens bazofilă, datorită conţinutului crescut în RER

28
29
30
31
 Ocupă spaţiile dintre celule şi fibre.

 Asigură schimburile nutritive

 Este o componentă amorfă

 În preparatele colorate HE- greu vizibilă

 În microscopie optică apare relativ omogenă

 În microscopie electronică are aspect fin fibrilar şi

granular.

 Conţine proteoglicani, glicozaminoglicani şi

glicoproteine structurale.
 Fibrele colagene
Se numesc şi fibre albe. Sunt flexibile, nu se ramifică,
nu se anastomozează, se grupează în fascicule care se
întretaie, delimitând areole.

Se colorează în roz cu eozina, în roşu în coloraţia Van

Gieson, în albastru în coloraţia tricrom Mallory şi în verde
în coloraţia tricrom Masson.

 Microscopia optică descrie fibrele formate din fibrile.

 Se cunosc 21 tipuri de colagen, care diferă prin structura
polipeptidelor, localizare şi funcţii
 Colagen tip I
 Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, dentină,
cement, capsula organelor
 Rol: Rezistenţă la tensiune

 OSTEOGENEZA IMPERFECTĂ
 SIMPTOMATOLOGIE:
- FRACTURI REPETATE
- DENTAŢIE ANORMALĂ
- PIELE SUBTIRE
- SCLERE ALBASTRE
- SCĂDERE PROGRESIVĂ A AUZULUI
 Colagen tip II
 Localizare: Cartilaj hialin şi elastic, discuri
intervertebrale
 Rol: Rezistenţă la presiune intermitentă

 DISPLAZIA KNIEST
 SIMPTOMATOLOGIE:
 ÎNĂLŢIME REDUSĂ
 MOBILITATE ARTICULARĂ REDUSĂ
 SCĂDEREA PROGRESIVĂ A VEDERII
 ANOMALII ARTICULARE- RX
 Colagen tip III
 Localizare: Ţesutul conjunctiv al unor organe
(uter, splină, ficat, plămân), în jurul fibrelor
musculare netede, endonerv, peretele vaselor
sanguine, tegumentul fătului.
 Rol: Formează reţele de susţinere

 EHLER- DANLOS TIP IV

 SIMPTOMATOLOGIE:
 HIPERMOBILITATE ÎN ARTICULAŢIILE
DEGETELOR
 TEGUMENTE PALIDE
 RUPTURI ALE VASELOR MARI SAU
ORGANELOR INTERNE
 Colagen tip IV
 Localizare: Lamina bazală a epiteliilor,
glomerulul renal
 Rol: Barieră cu rol de suport şi filtrare

 SINDROMUL ALPORT
 SIMPTOMATOLOGIE:
 HEMATURIE
 LEZIUNI OCULARE
 SCADERE PROGRESIVA A AUZULUI
 Colagen tip V
 Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, cement, placentă
 Rol: Suport; se asociază cu colagenul tip I.
 Colagen tip VI
 Localizare: Formează matricea cartilajului, situată în imediata
vecinătate a condrocitelor
 Rol: Asigură aderarea condrocitelor la matrice

 Colagen tip VII

 Localizare:La nivelul fibrilelor de ancorare din tegument, ochi,
uter şi esofag
 Rol:Ancorarea laminei bazale de fibrele ţesutului conjunctiv
 SINDROMUL KINDLER
 SIMPTOMATOLOGIE:
 LEZIUNI SEVERE ALE TEGUMENTULUI- TRAUMATISME
MINORE
 Colagen tip VIII
 Este produs de celulele endoteliale
 Rol: facilitează deplasarea celulelor endoteliale în timpul
angiogenezei
 Colagen tip IX
 Se întâlneşte în cartilaj, alături de colagenul tip II
 Rol stabilizator a reţelei de fibre colagene tip II
 Colagen tip X
 Produs de condrocite
 Contribuie la mineralizarea osului
 Colagen tip XI
 Produs de condrocite
 Rol de reglare a mărimii fibrelor colagen tip II
 Colagenul tip III este descris ca fibre de reticulină de histologia
clasică.
 Se evidenţiază prin impregnare argentică, sau coloraţie cu acid
periodic Schiff( PAS).
 Colagenul tip III formează fibre subţiri, ramificate şi
anastomozate, delimitând reţele de diferite mărimi:

 Reţele de fibre colagene( de reticulină) se întâlnesc la periferia

ţesuturilor conjunctive şi epiteliale, în jurul adipocitelor, în jurul
vaselor sanguine mici şi a fibrelor musculare.

 Fibrele de reticulină formează reţele de susţinere în organele

hematopoetice şi limfopoetice( excepţie face numai timusul).
 În cazul organelor hemato şi limfopoetice, fibrele de
reticulină sunt produse de celule reticulare.
Citoplasma acestor celule înconjoară fibrele, pe care
astfel le izolează de alte componente tisulare.
 În celelalte localizări, fibrele de reticulină sunt
produse de fibroblaste.
 Fibrele elastice se numesc şi fibre galbene
 Sunt fibre subţiri, lungi, omogene, drepte sau ondulate. Se
ramifică şi se anastomozează formând reţele tridimensionale, cu
ochiuri.
 Fibrele elastice sunt sintetizate de fibroblaste, condroblaste

 În microscopie optică se evidenţiază prin coloraţii speciale:

 Rezorcină- fuxină - fibrele elastice se colorează în violet;
 Orceină- fibrele elastice se colorează în roşu- brun.
 Microscopia electronică descrie pentru fibrele elastice două componente
structurale:
 zonă centrală care conţine elastina
 zonă periferică, în care se găsesc microfibrile de fibrilină.

 Elastina este o proteină ce conţine prolină şi glicină, puţină hidroxiprolină, iar

hidroxilizina lipseşte.
 Elastina formează fibre cu grosime variabilă sau structuri lamelare( în arterele
elastice).

 Fibrilina este o glicoproteină care formează microfibrile cu diametrul de 10- 12

nm. Elastina va fi depozitată pe suprafaţa acestor microfibrile.

 Asocierea elastinei cu microfibrilele de fibrilină joacă rolul major în formarea

fibrelor elastice. Absenţa fibrilinei în timpul elastogenezei, determină formarea
lamelelor elastice, aşa cum se întâlnesc în pereţii vasculari.

 Fibrele oxitalan sunt o varietate de fibre elastice.

1. Ţesuturi conjunctive tinere

 Ţesutul mezenchimatos

 Ţesutul gelatinos- mucos

 Tesutul de granulatie
2. Ţesuturi conjunctive permanente
 Ţesutul conjunctiv lax
 Ţesutul conjunctiv dens
 neordonat
 derm
 capsula organelor
 ordonat
 ţesut tendinos
 ţesut aponevrotic
 ţesut fibrolamelar
 ţesut elastic
3. Ţesuturi conjunctive specializate
 Ţesutul reticular
 Ţesutul adipos
 Ţesutul cartilaginos
 hialin
 elastic
 fibros
 Ţesutul osos
 spongios
 compact
 Sângele
 Ţesutul hematopoetic
 Ţesutul limfatic
 Apare în viaţa embrionară şi dispare pe măsură ce
componentele celulare se diferenţiază.
 Prin maturarea ţesutului mezenchimatos se formează
aproape toate ţesuturile conjunctive permanente.
 Conţine celule de formă stelată, cu prelungiri, realizând o
reţea tridimensională.
 Spatiul dintre celule este ocupat de SF
 Fibrele sunt reduse(colagenul tip III)
 Se întâlneşte în corionul şi adventiţia organelor cavitare,
formează stroma unor organe, se dispune în jurul vaselor şi
nervilor.
 Ţesutul conjunctiv lax conţine celule conjunctive fixate şi
mobile, fibre colagene, elastice şi de reticulină, substanţă
fundamentală şi lichid tisular, vase şi nervi.
 Conţine fibre colagene groase, fibre elastice şi de
reticulină.
 Formează reţele, în care se dispun celule conjunctive, în
special fibrocite şi histiocite.
 Se găseşte în derm, capsulele organelor, periost şi
pericondru.
 Ţesutul tendinos

Conţine:
 Fibre colagene groase.
 Fibrocite modificate numite tenocite( tendinocite)
 Asigură inserţia
muşchilor pe schelet.

Fibrele colagene se grupează în fascicule primare,

înconjurate de ţesut conjunctiv numit endotenoniu.
Mai multe fascicule primare se grupează formând
fascicule secundare, învelite de ţesut conjunctiv numit
peritenoniu.
Tot tendonul este învelit de ţesut conjunctiv numit
epitenoniu.
Conţine:
 Fibre elastice, solidarizate prin ţesut conjunctiv. Fiecare fibră este
înconjurată de o reţea de fibre de reticulină.
 Celule de tipul fibroblastelor.

Formează tunica medie a vaselor mari..

 Ţesutul reticular spongios
 Este un ţesut conjunctiv permanent, care formează stroma
organelor hemato şi limfopoetice( excepţie face timusul).

 Reţelele realizate de fibre şi celule au ochiuri largi, în

pereţii capilarelor sinusoide şi ochiuri mici, când susţin
elemente ale parenchimului.