Endometrioza – Cauze, Simptome, Diagnostic, Tratament

Endometrioza. Ce este endometrioza si cand se face

laparoscopie?
Endometrioza este o afectiune ginecologica, destul de frecventa, intalnita la aproximativ 10-20%
dintre femeile de varsta reproductiva

Pentru a intelege mai bine ce este endometrioza este nevoie de prezentarea unor notiuni
elementare de anatomie si fiziologie uterina.

Uterul normal este compus din 3 straturi de tesut, endometrul fiind stratul interior care sufera
modificari majore la fiecare ciclu menstrual (vasele de sange mici, formate la acest nivel, sunt de
fapt sursa menstruatiei care se elimina lunar prin vagin).

Endometrioza apare atunci cand un tesul endometrial asemanator structural apare localizat si in
alte locuri decat in mod normal. Acesta se poate regasi la nivelul ovarelor, peritoneului,
intestinului, vezicii urinare si chiar a plamanului sau a creierului.

Dimensiunile acestor formatiuni difera si poate varia de la cativa milimetri la cativa centimetri.
Clasificarea endometriozei este destul de dificil de realizat, pentru identificare leziunilor ectopice
(anormal situate), fiind necesar de cele mai multe ori laparoscopia exploratorie.

Aceasta consta in introducerea in abdomen a unui aparat prevazut cu fibre optice (laparoscop),
care identifica leziunile endometriozioce, o manevra relativ sigura si care nu produce complicatii
majore. Diagnosticul de certitudine al endometriozei consta in efectuarea unei laparoscopii
exploratorii care evidentiaza formatiunile ectopice, urmata de prelevarea unor biospii, care
urmeaza sa fie analizate de medicul specialist anatomopatolog.

Exista mai multe clasificari ale bolii, cel mai des folosita fiind cea care cuantifica gravitatea bolii
in functie de mai multi factori:

 caracterele leziunii (cele mai noi sunt rosii, situate de obicei la nivelul peritoneului, foita care
acopera organele abdominale; cele mai tardive sunt de culoare mai inchisa, maronii sau negre)

 prezenta aderentelor (leziuni cicatriciale care leaga anormal anumite tesuturi sau organe)

 prezenta sau absenta chisturilor ovariene (acestea pot avea dimensiuni de pana la cativa
centimetrii si pot determina o serie de complicatii grave daca se rup)

 aparitia unor complicatii (fixarea organelor abdominale sau pelvine prin tesuturi cicatriciale,
obliterarea, hemoragii, infectii, etc). Se pot formula astfel 4 stadii, primul fiind cel mai usor si 4
cel mai grav.

Nu se cunoaste cauza exacta a aparitiei endometriozei, insa au fost discutate mai multe ipoteze si
teorii. Una dintre acestea sustine faptul ca endometrioza apare secundar unui flux retrograd al

1
menstruatiei (o parte a sangelui mentrual este retinut in uter si migreaza retrograd catre celelalte
tesuturi si organe invecinate).

Datorita faptului ca sangele menstrual contine si celule endometriale, acestea se pot inmultii,
insamanta si localiza pe diferite organe, formand astfel leziuni endometriale ectopice. Aceasta
teorie este acceptata de majoritatea medicilor ginecologi, insa nu explica etiologia endometriozei
cu localizare cerebrala sau pulmonara.

Alte teorii propun mecanisme diferite de aparitia a endometriozei. Una dintre acestea spune ca
leziunile endometriozice apar secundar transportului tesutului endometrial pe cale hematogena
sau limfatica. Alta teorie implica deficienta sistemul imunitar in aparitia endometriozei, precum
si a factorilor genetici.

Simptome
Unele femei cu endometrioza nu prezinta nici un simptom al bolii, altele pot prezenta unul sau
mai multe din urmatoarele simptome:

 durere pelvina cronica, situata in etajul abdominal inferior (pelvis) sau la nivelul regiunii
lombare sacrate

 dismenoree (durere in momentul menstruatiei). Aceasta este de obicei bilaterala (poate aparea
si unilateral, in functie de localizarea leziunilor endometriozice), apare cu 24-48 de ore inainte de
menstruatia propriu-zisa si scade in intensitate imediat dupa aceasta, insa uneori poate sa persiste
pe toata durata menstruatiei

 infertilitate primara, endometrioza fiind una din cauzele cel mai des intalnite de infertilitae la
femei

 dispareunie (durere in timpul contactului sexual)

 tulburari de mictiune in timpul menstruatiei (urinari frecvente, dureroase), asemanatoare celor

din infectiile urinare joase (cistite)

 balonare, crampe abdominale dureroase, tranzit intestinal accelerat cu diaree sau diminuat cu
constipatie instalate odata cu menstruatia

 metroragii (sangerari anormale aparute pe parcusul ciclului menstrual), apar la aproximativ

15-20% dintre femeile cu endometrioza; menoragia (mentruatie cu durata prelungita).

Diagnostic
Simptomele enuntate anterior si mai ales infertilitatea inexplicabila, indreapta pacienta catre
efectuarea unui consult medical de specialitate. De cele mai multe ori se incepe cu un exmen
ginecologic simplu (cu valve) care poate indentifica leziunile tipice cu localizare la nivelul
colului uterin sau o scurgere patologica serosanghinolenta (maronie).

2
Ecografia abdominala si ecografia cu sonda endovaginala pot identifica leziunile chistice
ovariene. Laparoscopia exploratorie si diagnostica este metoda cel mai des utilizata atunci cand
se doreste un diagnostic de certitudine deoarece permite prelevarea unor biopsii.

De asemenea aceasta cuantifica extinderea, vechimea si gravitatea leziunilor endometriozice.

Aceasta se realizeaza dupa efectuarea anesteziei generale sau rahianesteziei. Alte metode folosite
pentru diagnosticul si stadializarea bolii endometriozice sunt tomografia computerizata sau
rezonanta magnetica nucleara.

Complicatii
Dintre comlicatiile endometriozei amintim: (anestezia portiunii inferioare a corpului cu
mentinerea constientei). Printr-o incizie mica, se insufla in abdomen dixid de carbon pentru
crearea unui spatiu de lucru, urmand ca apoi cu laparoscopul prevazut cu fibra optica sa se
identifice leziunile endometriozice de la acest nivel si sa se preleveze de asemenea biopsii acolo
unde este cazul.

 ruperea chisturilor ovariene cu aparitia unei peritonite (inflamatia foitei care imbraca organele
abdominale)

 leziunile endometriozice localizate la nivelul tractului urinar sau intestinal pot determina
complicatii la acest nivel (ocluzie intestinala, obstructie urinara, infectii urinare, etc)
 afectarea organelor la nivelor carora sunt situate leziunile endometriozice (erodari,
hemoragii).

Endometrioza reprezinta cresterea anormala a celulelor endometriale (celulele care se desprind

de peretii uterului in fiecare luna la menstruatie) in afara uterului. Celulele endometriale se
implanteaza cel mai frecvent pe ovare, trompele uterine, pe suprafetele exterioare ale uterului sau
ale intestinelor si pe suprafata mucoasei din cavitatea pelvina.

Ele pot fi de asemenea intalnite in vagin, col uterin, vezica urinara. Rareori celulele endometriale
sunt intalnite in afara pelvisului (pe ficat, pe cicatrici vechi ale unor operatii). Desi celulele
endometriale migreaza in afara uterului, acestea sunt benigne (necanceroase).

Endometrioza afecteaza femeile care se afla intre perioada pubertatii si menopauza. In timp ce
cele mai multe cazuri sunt diagnosticate la femeile cu varsta in jurul valorii de 25-35 ani,
endometrioza a fost raportata si la fete in varsta de 11 ani. Acest diagnostic il intalnim si la
menopauza dar foarte rar.

3
Poza: Endometrioza

Care sunt cauzele endometriozei?

Cauzele endometriozei sunt necunoscute. Una din teorii este ca tesutul endometrial este
depozitat in locatii neobisnuite prin intoarcerea fluxului menstrual in trompele uterine sau in
cavitatea abdominala in timpul menstruatiei.

O alta posibilitate este aceea ca zonele care captusesc organele pelvine poseda celule primitive
care sunt capabile sa creasca in alte forme de tesut – cum ar fi celulele endometriale.

Transferul de celule endometriale prin sistemul sanguin sau sistemul limfatic este cea mai
probabila explicatie a cazurilor rare de endometrioza care se dezvolta in creier.

Care sunt simptomele endometriozei?

Nu toate femeile care au endometrioza prezinta simptome. Totusi dintre cele care prezinta
simptome, acestea ar putea include dureri pelvine si infertilitate. Durerea pelvina apare de obicei
inainte de menstruatie sau pe parcursul ei, si scade dupa menstruatie. Unele femei pot resimti
dureri in timpul actului sexual sau crampe. De asemenea durerea mai poate aparea in timpul
tranzitului intestinal sau la urinare.

Intensitatea durerii se poate schimba de la o luna la alta si variaza foarte mult in randul femeilor.
Durerea pelvina depinde partial de locul in care celulele endometriale s-au implantat.
Implantarile mai profunde si in zonele ce au multi nervi pot provoca durere.

Endometrioza este unul dintre factorii infertilitatii. In timpul examinarilor laparoscopice

pentru infertilitate, parti ale tesutului endometrial pot fi gasite in afara cavitatii uterine. Desi nu
se cunoaste exact motivul scaderii infertilitatii, acesta ar putea fi datorat unor factori anatomici
cat si hormonali. Endometrioza poate afecta fertilitatea prin producerea de hormoni si alte
substante are au un efect negativ asupra ovulatiei, fecundatiei si nidarii celulei ou.
4
Printre alte simptome ale endometriozei se numara:
- dureri abdominale
- diaree/ constipatie
- dureri de spate
- sangerari menstruale neregulate
- prezenta sangelui in urina.

Simptome rare de endometrioza includ dureri in piept sau tuse insotita de sangerare
(endometrioza localizata la nivelul plamanilor) si durere de cap (endometrioza localizata la
nivelul creierului).

Cum este diagnosticata endometrioza?

Endometrioza poate fi suspectata pe baza simptomelor de durere pelvina. Ocazional in

timpul unui examen rectovaginal, medicul poate simti noduli (implanturi endometriale) in spatele
uterului. Alteori nu se simt noduli dar examenul in sine provoaca durere neobisnuita.

Sigura modalitate de diagnosticare exacta a endometriozei este interventia chirurgicala, fie prin
deschiderea abdomenului cu incizie mare (laparomtomie) fie prin incizie mica (laproscopie).

Laparoscopia este cea mai folosita metoda de diagnosticare a endometriozei; procedura

chirurgicala minora, se poate face sub anestezie totala sau locala.

Aceasta procedura chirurgicala se face prin introducerea de dioxid de carbon in abdomen printr-o
mica incizie la nivelul ombilicului. Un instrument lung si subtire (laparoscop) este apoi inserat in
cavitatea abdominala in care se afla dioxidul de carbon. Cu ajutorul laparoscopului este
examinata cavitatea pelvina. Pe parcursul laparoscopiei, biopsiile se pot efectua pentru un
diagnostic sigur.

Care este tratamentul pentru endometrioza?

Endometrioza poate fi tratata cu ajutorul medicamentelor sau chirurgical. Obiectivele
tratamentului sunt amelioraraea durerii sau cresterea nivelului de fertilitate.

Tratamentul medical al endometriozei

Medicamentele antiinflamatoare sunt des folosite in tratarea endometriozei pentru a alunga
durerea pelvina. De asemenea in tratarea endometriozei se mai folosesc si contraceptivele orale
care se bazeaza pe intreruperea productiei normale de hormoni. Este important ca diagnosticul de
endometrioza sa fie pus in urma unei laparoscopii sau biopsii, iar tratamentul sa fie prescris de
un medic specialist (deoarece orice tratament are parti bune si unele mai putin bune) care va sti
cu siguranta ce fel de tratament se muleaza cel mai bine pe afectiunea si istoricul dumneavoastra.

Tratamentul chirurgical al endometriozei

Tratamentul chirurgical poate fi adecvat atunci cand tratamentul medicamentos nu a avut efect
sau cand simptomele endometriozei sunt severe. Chirurgia este utilizata mai mult pentru
anormalitatile anatomice produse de endometrioza (anormalitati ale organelor pelvine, obstructie
a intestinului sau a tractului urinar).

5
Tehnicile chirurgicale pentru endometrioza pot fi clasificate ca fiind conservatoare (uterul si
tesutul ovarian se pastreaza) sau definitive care implica histerectomia cu sau fara indepartarea
ovarelor.

Chirurgia conservatoare este de obicei realizata prin laparoscopie, insa in cazul in care tesutul
endometrial a invadat portiuni mai mari in abdomen, tehnica preferata este cea a laparotomiei.

In timp ce tratamentele chirurgicale pot fi foarte eficiente in indepartarea durerii, rata de

recurenta a endometriozei este de 40%. Cei mai multi doctori recomanda dupa interventia
chirurgicala administrarea medicamentelor pe cale orala pentru a ajuta la mentinerea ameliorarii
simptomelor.