MODULUL 14: NURSING GENERAL 1

LECTIA 1 -
REPERE ISTORICE, PRACTICII NURSING
 În septembrie 1940, patru adolescenți francezi au descoperit de una
dintre cele mai faimoase și uimitoare colecții de artă paleolitică din
lume: peștera Lascaux din munții Pyrennes.
 Este cel mai vechi exemplu din lume de medicină în artă, datând de
15.000 de ani.
 Figura umană,singură dintre toate animalele, este omul cu capul unei păsări,
care pare să se afle într-o confruntare cu un taur și lângă el este un personaj.
 Se crede că figura umană este un fel de șaman (Om al medicinei).
 Șamanii erau responsabili de cunoașterea sănătății, a vieții și a morții.
 Omul primitiv credea că durerile de cap erau opera spiritelor
malefice care invadau corpul indivizilor nefericiți.
 Lăsarea spiritelor sa iasa din craniu ar aduce alinare.
 Astfel, s-a născut trepanația „chirurgicală”.
Imhotep
 Imhotep a trăit în Egipt ~ 2900 î.Hr.;
Se pare că a fost un medic de succes.
 Este unul dintre primii bărbați medici
al cărui nume este înregistrat și a
devenit cunoscut drept Zeul Medicinii.
 El a început să utilizeze o intervenție
chirurgicală simplă în loc de magie.
Ebers papyrus - cea mai veche colecție de scrieri medicale
~ 1600 î.Hr.

 S-au descoperit 200 de boli

 S-au extras medicament din plante
 S-e cunoștea poziția organelor vitale
si circulația sângelui
Cele două mari nume din istoria medicinei grecești
Hipocrate și Galen
 Hipocrate - a dominat începutul creativității
științifice, a durat mai mult de 700 de ani.
 El a fost primul care a încercat să separe
practica medicinii de religie și superstiție.
 Hipocrate a învățat,împotriva unei asemenea
conduite improprii,spunand elevilor săi să
trateze pe toți la fel.
Jurământul Hipocratic
 O declarație care descrie o conduită
adecvată.
 "Voi folosi tratamentul pentru a
ajuta bolnavul în funcție de
capacitatea și judecata mea, dar
niciodată în vederea rănirii și a
greșelilor ...
 În orice case intru, voi intra pentru
a ajuta bolnavii."
Galen
 Galen, marele medic și anatomist din
secolul al II-lea, și-a petrecut cariera
medicală timpurie ca, chirurg al
gladiatorilor.
 A angajat până la 20 de cărturari pentru a
scrie tot ce a spus în timpul activității sale.
 A disecat animalele în cercetările sale
medicale.
 A crezut că infecțiile au fost cauzate de
nori de gaze otrăvitoare.
 Galen credea că boala a rezultat dintr-un
dezechilibru al lichidelor vitale sau al
umorilor corpului.
 “Corpul are în sine sânge, flegmă, bilă
galbenă și bilă neagră ... Ne bucurăm de
cea mai perfectă sănătate atunci când
aceste elemente sunt în proporția
potrivită. "
Roma în 476 I.H.
 Pe măsură ce Imperiul Roman s-a
încheiat, in Europa, superstiția a
reaparut, la fel si credințele despre
medicină și oamenii ce erau învățați că
bolile erau pedeapsa de la Dumnezeu.
 Unii sfinți erau aproape specialiști
 Sf. Dymphna a fost favorizată pentru
bolile psihice
 Sf. Hubert pentru suferința de rabie
 Sf. Roch pentru ciuma
 Sf. Blaise pentru inflamații la gât
 Evul Mediu
 Europa a fost lovită de o epidemie
teribilă care a ucis milioane de oameni
numiți ciuma sau Moartea Neagră.
 Două forme mortale ale ciumei:
 ciuma pneumonică a fost răspândită în
aer de la persoană la persoană
 ciuma bubonică a fost cauzată de
mușcăturile de la purici infectați.
 Puricii mușcă șobolani și apoi mușcă
oamenii, provocând răspândirea rapidă
a bolii în orașele murdare.
 Influența arabă

 O mare parte din cele învățate de la

greci și romani au fost transferate în
noile regiuni islamice din Africa de
Nord, Orientul Mijlociu și Spania.
 Școli medicale și spitale au fost
construite pentru a sprijini activitatea
medicilor arabi care au explorat în
continuare medicina ca știință.
 Avicenna (980-1037 A.D.), „prințul
medicilor”, este remarcat pentru
Canonul său de Medicină.
 Dezvoltarea medicinei universitare

 Întâi s-a produs în nordul Italiei, în

orașele înstărite din Bologna și
Padova, apoi în Franța și în Anglia.
 Germania a rămas în urmă, dar până
în 1400 d.Hr., multe zone din Europa
de Vest aveau propriile lor instituții
de învățare superioară.
 Leonardo Da Vinci (1452 to 1519)
 Artist în perioada Renașterii,
interesat de forma umană, Leonardo
Da Vinci a studiat anatomia.
 Da Vinci a făcut sute de desene
anatomice corecte.
 A disecat trupurile în ascuns.
Andreas Versalius (1514-1564)
 Versalius a fost primul maestru al
anatomiei umane.
 Studiile sale atente au oferit medicilor
informații exacte.
 Nu a acceptat învățăturile lui Galen fără să
experimenteze singur.
 A ținut la îndemână o copie a cărților lui
Galen și a făcut modificări.
 A găsit peste 200 de greșeli în cartea
antică!
 Varsalius avea doar 28 de ani când și-
a publicat cartea” The Fabric of the
Human Body”.
 A fost publicat în 1543, conținea 663
de pagini și 300 de ilustrații.
 Versalius și-a cheltuit averea
personală și tot entuziasmul.
 Publicarea “Fabrica” corpului uman
a marcat un punct de cotitură în
istoria medicinei.
 Originile chirurgiei moderne

 Profesorii din școlile medicale au efectuat rareori operații.

 Ei nu credeau că este potrivit ca un om profesionist să facă o astfel de muncă.
 Chirurg este dintr-un cuvânt francez care înseamnă „cel care lucrează cu
mâinile sale”.
 În Europa anilor 1500, barbierii, nu medicii, au efectuat operații minore, au
tras dinți și au tăiat tratamente.
 Frizerii care au dobândit pricepere în închiderea rănilor au fost numiți chirurgi.
Ambroise Pare (1510-1590)

 Pare a folosit unguente și fir de mătase

pentru a repara rănile în locul uleiului
arzător și a prisnitelor fierbinți.
 El nu a avut o educație formală si nu a
câștigat niciodată o diplomă medicală.
 Cu toate acestea, a devenit cel mai
priceput chirurg din Franța.
 În 1562, i s-a acordat titlul demn, „Primul
chirurg al regelui”.
 Medicina în secolul al XVII-lea
 Cea mai mare realizare a secolului al
XVII-lea a fost descoperirea circulației
sângelui.
 Descoperirea a fost facuta de englezul
William Harvey (1578-1657).
 Harvey și-a disecat membrii familiei
proaspăt moarte (tatăl și sora lui) înainte
de înmormântare.
Antoni van Leeuwenhoek (1632-1723)

 A dezvoltat cele mai puternice

microscoape din zilele sale.
 El a descoperit protozoare și bacterii
unicelulare.
 Opera sa a dus în cele din urmă la
descoperirea cauzelor bolilor, cum ar fi
Moartea Neagră.
Edward Jenner (1749-1823)

 Jenner a fost ridiculizată și ofensat de

colegii săi doctori.
 El a creat, fără să știe, primul vaccin.
 a fost un doctor englez, cunoscut
pentru cercetarea și munca lui
introducând un vaccin pentru variolă, o
boală care a ucis milioane de oameni
de-a lungul secolelor.
Nașterea anesteziei

 Un medic din secolul al XIX-lea

administra cloroform înainte de operație.
 Eterul fiind unul dintre primele
anestezice utilizate, dar a fost dificil de
administrat, deoarece, de obicei, a făcut
pacienții să se sufoce, iar uneori
adormeau si medicii .
 James Lind (1716-1794)

 În experimentul lui James Lind, cei

care au mâncat fructe citrice au rămas
mai sănătoși.
 Căpitanul Cook a luat sfatul lui Lind,
iar echipajul său a rămas în sănătate
pentru o călătorie de patru ani.
 În cele din urmă, Marina Britanică a
ordonat marinarilor să bea suc de
lime.
 Lind găsise leacul pentru scorbut –
vitamina C.
 Scorbutul este o boală care apare din
cauza aportului insuficient de 
vitamina C și duce la formarea de
pete pe piele, gingii moi și sângerări
ale practic tuturor membranelor
Stetoscopul in 1821
 Joseph Lister (1827-1912) și Infecția

 A descoperit că acidul carbolic (fenolul

sau acidul fenic) a prevenit infecția cu
diferiti agenti patogeni.

 Insistând ca totul să fie păstrat curat și

dezinfectat, a scăzut rata de deces în
operatiile sale.
 Louis Pasteur(1822-1895)

Louis Pasteur, chimist

și bacteriolog,
fondatorul
microbiologiei
El însuși a descoperit
o serie de vaccinuri,
inclusiv cel contra
rabiei și antraxului
 Concepte medicale indiene

 Ayurveda este ştiinţa vieţii, reprezentand o concepţie biomedicala asupra omului

sănătos dar şi bolnav.
 În India educaţia medicală se făcea în universităţi, cea mai vestită fiind NALANDA.
 După 7 ani de studiu, în limba sanscrită, învăţăcelul îşi desfăşura cunoştiinţele alături
de un maestru.
 Odată dobândit dreptul de practică, medicul se obliga să înlăture suferinţa şi să lupte
pentru fericirea oamenilor.
 Pe lângă bărbaţi, îngrijirile medicale erau acordate şi de către femei, majoritatea erau
specializate în probleme de ingrijiri.
 Bolile erau diagnosticate prin observaţie şi examen clinic. Medicul lua în observaţie
3 elemente principale:
 Culoarea conjuctivitei
 Aspectul limbii
 Caracterele urinei(culoarea , consistenţa, gustul)
 Îngrijiri în China

 În sec. XIII – III î.H. încep să apară deosebiri între lecuitorul laic şi vrăjitor. În
sec.V î.H. meşteşugul vindecării începe să se desfiinţeze în ranguri:Medici de
boli – internişti
 Medici de tumori – chirurgi; Medici de hrană – dieteticieni; Medici de animale –
vererinari
 Prima lucrare medicală chineză cunoscută este atribuită împaratului Fu-Shi, 2850
î.H. şi este intitulată cartea schimbărilor in care Yin-Yang constituie un alt
element fundamental al medicinei chineze:
 Yin, reprezintă principiul negativ, asimilat cu întunericul, răceala, moartea, boala, dar
şi cu femeia.
 Yang, principuil pozitiv, reprezintă forţa luminoasă, activă, caldă şi este considerată
protectoarea vieţii şi a sănătăţii.
 Terapia prin acupunctură, cea mai celebră tehnică terapeutică a reuşit să reziste
timpului peste 1200 ani, se bazează pe redobândirea echilibrelor diferitelor
organe ale corpului prin înţeparea sau masarea punctelor de reprezentare pe piele
a organelor interne.
 Civilizaţia greco-romană

 Şi la greci preoţii au fost primii medici iar templele primele lăcaşuri pentru
bolnavi, unde ingrijirea bolnavilor era făcută în bune condiţii iar de această
activitate se ocupau femeile.
 Prin sec. al II-lea î.H., romanii introduc ştiinţa vindecării prin înfiinţarea unor
lăcaşuri numite Iatereon.
 Patricienii se foloseau de sclavii pricepuţi în vindecarea anumitor boli.
 Vulnerarii, adică chirurgii care lucrau într-un fel de spitale pentru sclavi numite
Valetudinarii, unde cu timpul, se internează şi cei bogaţi, adică patricienii.
 La început acestea sunt instituţii particulare, care apoi se extind şi sunt
subvenţionate de comune.
Spitalul - Cadru de referinţă pentru activitatea cadrelor medicale de la bolniţă la
spitalul modern
 Începând cu a doua jumătate a sec. XIV sunt cunoscute
unele lăcaşuri tămăduitoare denumite bolniţe la
Bistriţa, Tismana, în Ţara Româneasca, la Neamţ.
 Ospiciile înfiinţate de Radu Basarab în 1372 pe moşia
lui de la Măţăuli lângă Câmpulung era pentru
adăpostirea unor infirmi, orbi, ologi.
 Se mai cunoaşte bolniţa de la Simidreni datând din
1542 ce forma, împreună cu un adăpost pentru călători
din preajma mănăstirii clădită de Neagoe Basarab,
locaşuri destinate călugărilor bătrâni, bolnavi sau
infirmi, aceste lăcaşuri neavând şi funcţie de spital
pentru laici.
 Spitalele medievale sunt socotite atât la noi cât şi în
întreaga Europă, lăcaşuri de adăpost şi ocrotire, aziluri
pentru săraci şi bătrâni, orfani, precum şi ca instituţii
specializate pentru izolarea bolnavilor contagioşi.
 Spitalul Colţea
 În actul de fundaţie al spitalului Colţea se
precizează că, pentru cele 24 de paturi, vor fi câte
4 bărbaţi slujitori şi îngrijitori pentru bolnavi; în
spitalul de bărbaţi să fie bărbaţi iar în cel de
femeiesc, femei.
 În manuscrisul din 1732 se spune că spitalul
Colţea e bine îngrijit, are argaţi, îngrijitare de
bolnavi şi bărbieri.
Etape şi personalităţi în dezvoltarea nursingului

 Florence Nightingale este cea care a

demonstrat că, fără nurse, “armata
personalului sanitar de îngrijire a
bolnavului”, lupta pentru sănătate pe timp
de pace sau război, nu poate fi câştigată.
 Statutul socio-profesional al asistentei
medicale se bazează tot mai mult pe
existenţa unei structuri bine definite, cu un
loc bine stabilit si o pregătire bazată pe
programe orientate de principii deontologice
clar definite.
 Florence Nightingale(1820-1910)-
 S-a născul la Florenţa, numele fiindu-i dat după numele
acestei localităţi, la data de 18 Mai 1820. Era frumoasă,
cultivată, deşteaptă, construită şi bogată şi nu a cedat
tentaţiilor şi succeselor vieţii moderne.
 La 30 de ani îşi afirmă convingerea că sensul vieţii ei era să
facă ceva folositor pentru oamenii care au nevoie de ajutor.
 Când a izbucnit Războiul Crimeei, în 1854, corespondenţii
de pe front descriau maniera în care erau îngrijiţi soldaţii
răniţi şi bolnavi de către armata britanică.
 Florence Nightingale venind în întâmpinarea guvernului
britanic va propune prietenului ei, Sir Sidney Harbert, care
îndeplinea funcţia de secretar de război, să fie trimis în
Crimeea cu un grup de nurse.
 Dând dovadă de reale calităţi organizatorice şi profesionale,
ea se va distinge prin organizarea în prima linie a frontului,
a unui spital de campanie modern.
 Alintată femeia cu lampa, Florence Nightingale a devenit o
figură legendară printre soldaţi.
 Florence Nightingale(1820-1910)
 În 1856 se reîntoarce în Anglia cu sănătatea serios afectată, iar in
următorii 40 de ani îşi va conduce afacerile din apartamentul său izolat.
 Îşi va petrece restul vieţii scriind despre spitale, salubritate, statistici de
sănătate şi în special despre nursing şi educaţie în nursing.
 În 1860 ea reuşeşte să inaugureze prima şcoală laică de nursing în
cadrul spitalului Sfântul Tomas din Londra.
 Principiile de bază pe care Florence Nightingale şi-a creat şcoala au
fost următoarele:
 Nursele trebuie să fie educate în spitale clinice, organizate în acest scop
şi o asociate cu şcoli medicale.
 Nursele vor fi selecţionate cu atenţie şi vor locui în cămine special
amenajate pentru a le forma caracterul şi a le impune o disciplină.
 Intendenta şefă a şcolii va avea cuvânt hotărâtor asupra programei,
asupra modului de administrare şi asupra celorlalte probleme ale şcolii.
 Programa şcolară va cuprinde atât material teoretic cât şi practic.
 Frecvenţa studenţilor la cursuri va fi obligatorie existând o evidenţă în
acest sens.
 Cunoştinţele dobândite de studenţi vor fi apreciate prin teste scrise şi
examene orale.
 Florence Nightingale(1820-1910)-

 Florence gândea că această profesie e rezervată exclusiv

femeilor dar, pe de altă parte remarcă faptul că nursingul,
pentru a putea fi practicat cu ştiinţă şi conştiinţă, nu e
obligatoriu să fie legat de domeniul religios.
 Spre sfârşitul vieţii sale, susţinând atât eforturile înaintaşilor
cât şi pe cele a succesorilor ei, ea va contribui la infiinţarea
Consiliului Naţional al Nurselor(ICN) în 1890.
 Florence Nightingale moare în somn la vârsta de 90 de ani,
ziua de 12 Mai, data naştrii sale, a fost consacrată drept Ziua
Internaţională a Nursingului, fiind sărbătorită de către nurse
în toată lumea.
 Dezvoltând principiile unui învâţământ corespunzător în
acordarea îngrijirilor medicale adaptate, Florence e
fondatoarea unei reforme a căror beneficiari suntem noi.
 Esenţialul mesajului său e următorul: prioritatea îngrijirilor
acordate de nursă e ajutorul pe care aceasta îl garantează
unei persoane vazută în toată complexitatea sa pentru ai
menţine şi recupera sănătatea atunci când aceasta nu poate
să o facă singură.
 Virginia Henderson
 După Virginia Henderson, nevoia fundamentală este o necesitate vitală,
esențială ființei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere
fizic și mental.
 
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
 nevoia de a respira;
 nevoia de a se alimenta și hidrata;
 nevoia de a elimina;
 nevoia de a se mișca, a păstra o bună postură;
 nevoia de a dormi, a se odihni;
 nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca;
 nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale;
 nevoia de a fi curat, a-și proteja tegumentele;
 nevoia de a evita pericolele;
 nevoia de a comunica;
 nevoia de a acționa după credințele sale și valorile sale;
 nevoia de a se realiza;
 nevoia de a se recrea;
 nevoia de a învăța.
 Crucea Rosie si Semiluna Rosie
 La 1 septembrie 1863 se infiinteaza “Comitetul
genovez pentru ajutorarea militarilor raniti in
armatele de campanie” iar o luna mai tarziu are
loc o conferinta a reprezentantilor unor state
europene.
 Cu acest prilej se adopta o rezolutie prin care
toate statele sunt chemate sa infiinteze societati
capabile sa sprijine serviciile sanitare ale
armatelor in campanie.
Crucea Roşie – organism internaţional de
solidaritate umană
 Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania
este o organizatie umanitara, membra a Miscarii
Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie,
auxiliara autoritatii publice si abilitata prin lege sa
asigure asistenta umanitara in caz de dezastre si sa
vina in sprijinul persoanelor vulnerabile
 Carol Davila (1824-1884)
 Carol Davila soseste la Bucuresti in primavara anului
1853.
 In 4 decembrie 1855 scoala de mica chirurgie o va ridica
la rangul de scoala secundara de chirurgie, apoi de Scoala
nationala de medicina si farmacie (1857).
 In 1869 va pune bazele Facultatii de medicina din
Bucuresti, contribuind la dezvoltarea invatamantului
national farmaceutic.
 A pus bazele invatamantului veterinar si al biologiei
vegetale si a infiintat Gradina Botanica de la Cotroceni.