INSTITUȚIA PUBLICĂ

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA”
CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ȘI TERMINOLOGIE
MEDICALĂ

PORTOFOLIU
la terminologia medicala latina

Studenta: Raicu Catalina,grupa S1802

Asistent universitar: Mîrza Eliza
 CUPRINS
Capitolul I
Din istoria medicinei

•Istoria medicinei.............................................................
•Hippocrates……………………………………………………………………………….

Capitolul II
Terminologia anatomica

•Miologie..........................................................................
•Osteologie........................................................................
•Termeni anatomici binominali cu indicarea etimonului
pentru adjectiv.................................................................

Capitolul III
Terminologia farmaceutica

•Termeni binominali/polinominali.........................................
•Verbul latin si indicatii medicale in textul retetei…………………….
•Denumiri de preparate galenice.........................................
•Modele recepturale standard cu formele verbale *fiat* și
*fiant*............................................................................
•Expresii utilizate în uzul medical..........................................
•Denumiri de preparate medicamentoase……………………………………
•Nomenclatura chimica…………………………………………………………………
•Retete cu abrevieri……………………………….…………………………………….

Capitolul IV
Terminologia clinica

•Termeni clinici cu elemente terminologice prepozitive………………

•Termeni clinici cu elemente terminologice postpositive…………….

Capitolul V
Aforisme

•Aforisme.........................................................................
 DIN ISTORIA MEDICINEI
Istoria medicinei este o arie de studiu
care își îndreaptă atenția atât spre evoluția
medicinei ca știință, cât și asupra diverselor
personalități care au contribuit la dezvoltarea
acesteia.
În primul rând, trebuie subliniat faptul
că medicina nu a apărut așa cum o cunoaștem
astăzi. La începuturile sale, concepția medicală
era una demoniacă, boala fiind văzută ca o
stăpânire a organismului de către un demon.
De aceea, procedura de vindecare era
realizată de vindecătorii triburilor primitive,
care prin anumite ritualuri magico-religioase
reușeau să elimine demonii care cauzau boala. De asemenea, etica și deontologia în practica
medicală nu existau la acea vreme.
Odată cu înaintarea în timp se constată și o anumită rafinare a procedurilor medicale, care
se apropie astfel de cele din zilele noastre. Astfel, în Egiptul Antic vracii sunt înlocuiți de
medicii laici, care acum erau specializați pe domenii. Medicamentele folosite în Egiptul Antic
erau de origine naturală, mierea, uleiul, ceapa sau usturoiul fiind remedii de bază în tratarea
diverselor afecțiuni. De asemenea, se foloseau și unele remedii mai puțin cunoscute în ziua de
azi, precum organe și excremente de origine animală. Chiar dacă în Egiptul Antic s-au făcut
progrese semnificative, istoria medicinei este marcată de medicii din Grecia Antică, care au
fost primii care au reușit o desprindere definitivă de magie și supranatural, fiind considerați
fondatorii medicinei occidentale moderne.
În scrierea istoriei medicinei, un rol important l-a avut Hipocrate, cel mai vestit medic al
Greciei Antice, considerat părintele medicinei. Prin observațiile făcute asupra manifestărilor
bolilor și descrierea lor amănunțită, precum și prin încercările de a explica procesele
patologice pe baze naturale și raționale, Hipocrate a contribuit, în limitele posibilităților de la
vremea aceea, la eliberarea medicinei de superstiții și misticism. Astfel, Hipocrate va
clasifica bolile ca acute, cronice, endemice și epidemice. Numele lui Hipocrate este pronunțat
și în zilele noastre, fiind legat de Jurământul lui Hipocrate, un adevărat angajament etic și
deontologic pe care medicii din întreaga țară îl depun în momentul absolvirii facultății.
Un rol important în evoluția medicinei îl au și romanii, prin inventarea a numeroase
instrumente chirurgicale cum ar fi: forcepsul, scalpelul, speculum, acul chirurgical.
Istoria medicinei moderne
Începuturile medicinei moderne datează din 1628, când apare lucrarea anatomistului
englez William Harvey denumită "Essay on the Motion of the Hearth and the Blood". Cartea
scotea la lumină faptul că inima funcționează ca o pompă care asigură circulația neîntreruptă
a organismului. Descoperirea sa va fi completată între anii 1628 – 1711 de cea a lui Marcello
Malpighide la Universitatea din Bologna, care descoperă capilarele sanguine și de cea a lui
Thomas Willis, care descoperă vasele de la baza creierului. În 1796 medicul englez Edward
Jenner (1749 – 1823) introduce metoda vaccinarii anti-variolice. Însă, abia secolul XIX aduce
schimbări semnificative în diagnosticarea și tratarea bolilor, precum și în dezvoltarea
intervențiilor chirurgicale. 1918 este anul în care cel mai utilizat instrument medical ia
naștere, stetoscopul, introdus de către Rene Laennec. Lucrările lui Marie Bichat (1771 -
1804), în Franța, asupra țesuturilor pun bazele histologiei, în timp ce germanul Rudolf
Virchow (1821 - 1902), în Berlin (Germania) studiază substraturile anatomo-patologice ale
bolilor și emite cunoscuta teorie a patologiei celulare. Descoperirile fundamentale în lumea
microorganismelor ale lui Louis Pasteur (1822 - 1895) și ale lui Robert Koch (1843 - 1910)
contribuie la dezvoltarea Microbiologiei. În ceea ce privește neurologia, o contribuție
importantă a avut-o spaniolul Santiago Ramon y Cajal, care a studiat sistemul nervos.
Wilhelm Rontgen este cel care descoperă în investigarea organelor interne.
 Este clar că evoluția medicinei este impresionantă. Astăzi, există proceduri de intervenție
minim invazive, putându-se opera cordul, chiar prin intermediul unui mic orificiu din călcâi. De
asemenea, leacurile băbești au fost înlocuite cu cele mai eficiente medicamente, antibiotice
sau vaccinuri, putându-se preveni, astăzi, un număr impresionant de boli. Cu toate acestea,
oamenii sunt din ce în ce mai bolnavi, din ce în ce mai neglijenți fata de sănătatea lor.

HIPPOCRATES

Hipocrat, Hipocrate sau Hippocrates din Kos (n.

cca. 460 î.Hr. pe insula Cos din Arhipelagul insulelor
Sporade, d. cca. 370 î.Hr.în
localitatea Larissa din Tessalia) a fost cel mai
vestit medic al Greciei antice și este considerat
părintele medicinei. Numele lui este legat
de Jurământul lui Hipocrat, un adevărat codice moral al
unui medic în exercitarea profesiunii sale, jurământ
prestat și în zilele noastre în multe universități de către
absolvenții facultăților de medicină. Născut într-o
familie ce aparținea cultului lui Esculap (gr. Asclepios),
zeul grec al medicinei, Hipocrat învață medicina
sacerdotală și anatomia de la tatăl său, Heraclid.
Părăsește insula sa natală și cutreieră
ținuturile Greciei antice, Tracia, Tessalia și Macedoniaca
medic itinerant, dobândind o solidă reputație ca
practician. În jurul anului 420 î.Hr. se întoarce la Kos,
unde fondează o școală pentru viitori medici. Mai târziu
va înființa o altă școală în Tessalia, unde își va sfârși Date personale
zilele la Larissa către anul 370 î.Hr.. Prin observațiile Nascut 460 î.e.n . Kos, Grecia
făcute asupra manifestărilor bolilor și descrierea lor
amănunțită, precum și prin încercările de a explica Decedat 370 î.e.n . (90 de ani)
procesele patologice pe baze naturale și raționale, Larissa, Grecia
Hipocrat a contribuit - în limitele posibilităților din
Copii Thessalus
vremea sa - la eliberarea medicinei de superstiții și
misticism. Din cele peste 70 de lucrări care i se atribuie Cetățenie Grecia
- cuprinse în Corpus Hippocraticum din biblioteca
renumitei școli de medicină din Cos - doar șase îi Ocupație medic, filozof,scriitor
aparțin cu siguranță lui ( "Aerul, Apa și Locurile" ,
"Prognostic, Prognoză și Aforisme" , "Tratamente" , "Tratamentul Bolilor Acute", "Boala
sfântă" )
Hipocrat, recunoscut ca bun practician, a făcut și o serie de inovații medicale. În chirurgie a
pus la punct un aparat de trepanare a craniului, în ortopedie a construit un scaun special
pentru reducerea luxațiilor și fracturilor.
 CAPITOLUL I
Din istoria medicinei
 CAPITOLUL II
Terminologia anatomica
 TERMENI ANATOMICI POLINOMINALI

Miologie

1)Musculus abductor policis brevis - mușchiul abductor scurt al

policelui

Musculus,i m – subst.Nominativ , decl.II

Abductor,oris m –subst.Nominativ, decl.III
Polex,icis m-subst.Genitiv,decl.III
Brevis,e –adj. gr. II,decl.III

2)Musculus depresor septi nasi - mușchiul depresor al septului

nazal

Musculus,i m – subst.Nominativ,decl.II
Depresor,oris m – subst.Nominativ,decl.III
Septum,i n – subst.Genitiv,decl.II
Nasus,i m – subst. Genitiv,decl.II

3)Musculus lattisimus dorsi - mușchiul dorsal mare

Musculus,i m – subst.Nominativ, decl.II

Lattisimus,a,um – adj. gr.I,decl.I,II
Dorsum,i m – subst.Nominativ, decl.II

4)Musculus quadratus femoris - muschiul patrat femural

Musculus, i m - subst. decl.a II-a, nom. sing.

Quadratus, a,um- adj. gr. I, decl.a II-a, nom. sing., gen masculin
Femur,oris- subst. decl.a III-a, nom. sing.

5)Musculus adductor longus - mușchiul adductor lung

Musculus, i m - subst. decl.a II-a, nom. sing.

Adductor, oris m – subst. decl.a III-a, nom. sing.
Longus, a um – adj. gr. I, decl.a II-a, nom. sing., gen masculin
 Osteologie
a) Ramus inferior ossis pubis- ramura inferioară a osului pubic

b) Facies articularis fibulae- fața articulară a fibulei

c) Tuberculum ossis nasale- tuberculul osului nazal

d) Processus articularis inferior vertebrae lumbalis – apofiza articulară

inferioară a vertebrei lombare

e) Sutura palatina mediana- sutura palatină mediană

f) Sulcus petrosus superior – șanțul pietros superior
g) Labium laterale lineae aspera – buza laterală a liniei aspre

h) Pars lateralis ossis occipitalis – Partea laterală a osilui occipital

i) Crista sacracralis mediana- creasta sacrală mediană
j) Junctura cinguli membri superiorius –articulația centurii membrului
superior
k) Sulcus Arteriae Subclaviae - șanțul arterei subclaviculare
l) Facies articularis tuberculi costae - fața articulară a tubercului
coastei

TERMENI ANATOMICI BINOMINALI CU

INDICAREA ETIMONULUI PENTRU ADJ.

1) Osul hamat - os hamatum

Hamulus, i m-semnifică ,,cârlig,, sau ,,pensetă,,
2) Osul parietal - os parietale
Parietalis, e- provine din l.latina, având semnificația de ,,perete,, ;
formeaza pereții craniului
3) Osul coracoid - Os coracoideum
Coracoideum- provine din grecescul ,,korax,, și semnifică formațiunea
anatomică ce se aseamănă cu un cioc de corb
4) Osul coccigian - os coccigeum
Coccigeum- provine din grecescul ,,Kokkyx, ygos,, care semnifică femela
cucului
5) Osul etmoidal - os ethmoidalis
Ethmoidalis- provine din grecescul ,,ethmos,,care semnifică sită
 CAPITOLUL III

Terminologia farmaceutica
Termeni binominali
1. Sirupus Adonidis - sirop de rușcuță de primăvară
2. Decoctum Calendulae- decoct de gălbenele
3. Acidum folicum – acid folic
4. Oleum Vaselini- ulei de vaselină
5. Infusum Mellisae- infuzie de roiniță
6. Unguientum mangani- unguient de mangan
7. Acidum lacticum –acid lactic
8. Flores Urticae - flori de urzică
9. Magnesii peroxydum - peroxid de magneziu
10.Oleum ricinum – ulei de ricin

Termeni polinominali
1. Infusum florum Lavandulae - Infuzie din flori de lavandă
2. Emplastrum Phosphori compositum - emplastrum compus de fosfor
3. Pulvis foliorum Betulae - pulbere de frunze de mesteacăn
4. Extractum Absinthii amara – soluție de pelin amar
5. Infusum capsularum Papaveris - infuzie în capsule de mac de
grădină
6. Capsula Olei foliorum Eucalypti - capsulă de ulei de frunze de
eucalipt
7. Infusum foliorum et florum Rosae caninae - Infuzie de frunze și
flori de măceș
8. Briketum foliorum Mellisae - brichet de frunze de melisă
9. Extractum florum Calendulae – extract de flori de gălbenele
10.Infusum florum Lavandulae - Infuzie din flori de lavandă
 DENUMIRI DE PREPARATE GALENICE
1) Saponaria , ae f (Sapunarita)
Decoctum herbi Saponaria

2) Valeriana , ae f (Odolean)
Tabulettae extracti Valerianae obductae
3) Berberis , idis f (Dracila)
Extractum Berberidis fluidum

4) Ribes nigrum (Coacaza neagra)

Infusum foliorum Ribis nigri

5) Belladonna , ae f (Matraguna)
Unguentum Belladonnae
 REȚETE

Rp: T-ra Convall Ia: Tinctură de lăcrimioare

T-ra Valerinae. aa 10ml Tinctură de Odolean cate 10ml
Aq. Amygdalae Amarae 5ml Apă de amigdale amară 5ml
Codeini phosphatis 0,3 Codeină 0,3
M.D Amestecă. Eliberează.
S.: Cate 25 picături,3ori pe Indică: Câte 25 picături de 3ori pe
zi zi

Rp: Kalii iodidi 5,0 Ia: Iodura de K 5,0

Natrii hyposulfatis 0,1 Hiposulfat de Na 0,1
Aq. Dest. 4,4 ml Apa distilata 4,4 ml
M. fiat Ung. Amesteca sa fie format unguent
D. Elibereaza.
S. Indica.

Rp: Barbitali natrii 0,5 Ia: Barbital sodic 0,5

Butyri cacao q.s fiat Unt de cacao cât e necesar ca să
supp. fie obținut
D. t.d. Nr.12 supozitor
S. : Câte 1 supozitor pe Eliberează asemenea doze în
noapte numar de 12
Indică: Câte 1 supozitor pe noapte

Rp: Aceclidine 0,3 Ia: Aceclidin 0,3

Vaselini 10,0 Vaselină 10,0
Amestecă să fie obținut unguent
M. fiat ung.
Eliberează.
D. Indică.
S.

Rp: Euphylini 0,1 Ia: Eufilină 0,1

Dimedrol 0,0125 Dimedrol 0,0125
Saccharum 0,2 Zahăr 0,2
M. fiat pulv. Amestecă să fie obținut pulbere
S.: Câte o capsulă de 3 ori Indică: Câte o capsulă de 3 ori pe
pe zi zi

Rp: T-ra Calendulae 20ml Ia: Tinctură de Gălbenele 20ml

D. Eliberează.
S. : Câte 15-20 picături de 2 Indică: Câte 15-20 picături de 2 ori
ori pe zi pe zi

Rp.: Extr. Fluida Crataegi 25ml Ia: Extract fluid de Păducel 25ml
D. Eliberează.
S. : Câte 20 ml picături de 3 Indica: Câte 20ml picături de 3 ori
ori pe zi pe zi
CAPITOLUL IV
Terminologia clinica
CAPITOLUL V
Aforisme
 AFORISME
Ars longa,vita brevis.
(Arta este indelungata viata este scurta)
Amor patriae nostra lex .
(Iubirea patriei este legea noastră)
Bona diagnosis, bona curatio.
(Bun diagnostic, bun leac)
De gustibus et coloribus, non disputandum.
(Gusturile și culorile nu se discută)
Edere debes ut vivas, non vivere ut edas .
(Trebuie să mănânci ca să trăiești, nu să trăiești ca să mănânci)
Etiam unus capilus habet umbram suam .
(Chiar și un fir de păr are umbra sa)
Famam multi curant pauci conscienciam .
(Mulți se îngrijesc de faimă puțini de conștiință)
Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo .
(Stropul face o gaură în piatră, nu prin forță, ci prin cădere repetată)
Medicus curat, natura sanat .
(Medicul îl are în grijă, natura îl însănătoșește)
Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum .
(Nu veșmântul îl face pe om, ci omul pe veșmânt
Omnium artium medicina nobilissima est.
(Medicina este cea mai nobilă artă)
Praesente medico nihil nocet.
(Când doctorul e lângă tine, nimic nu îți poate face rău)
Memento mori!
(Nu uita că eşti muritor!)
Veni, vidi, vici.
(Am venit, am văzut, am învins)
Verba volant, scripta manent.
(Vorbele zboară, scrisul rămâne)
Vox populi, vox dei.
(Vocea poporului, vocea zeilor)
Festina lente!
(Grăbeşte-te încet!)
Carpe diem!
(Trăieşte clipa!)
Per aspera ad astra.
(Cu greutate până la stele)
Ex nihilo nihil.
(Din nimic nu se creează nimic)
VERBUL LATIN SI INDICATII MEDICALE IN
TEXTUL RETETEI

a) Exemple de verbe:

1. Recipe – Ia

2. Signa – Indica

3. Misce – Amesteca

4. Divide – Divizeaza

5. Repete – Repeta

6. Verte – Intoarce formularul

7. Adde - Adauga

b) Indicatii medicale:

1. Da in capsulis gelatinosis = Elibereaza in capsule gelatinoase

2. Da tales doses numero 12 in capsulis = Elibereaza asemenea doze

in
numar de 12 in capsule

3. Misceatur. Detur. = Sa fie amestecat. Sa fie eliberat

4. Da tales doses Nr.10 in ampulis = Elibereaza asemenea doze Nr.10

5. Da tales doses Nr.50 in tabulettis = Elibereaza asemenea doze

Nr.50
in comprimate

6. Signetur: ana 1 suppositorium per noctem = Sa fie indicat: Cate 1

supozitor pe noapte

7. Da in vitro nigro = Elibereaza in flacoane negre

 MODELE RECEPTURALE STANDART CU
FORMELE VERBALE “FIAT” SI “FIANT”

a) “fiat” :

1. Misce fiat unguentum = Amesteca sa fie obtinut unguent

2. Misce fiat pulvis subtilis = Amesteca sa fie format pulbere marunta

3. Misce fiat linimentum = Amesteca sa fie obtinut liniment

4. Misce fiat emplastrum = Amesteca sa fie format emplastru

5. Misce fiat extractum = Amesteca sa fie obtinut extract

b) “fiant” :

1. Misce ut fiant pilulae = Amesteca ca sa fie obtinute pilule

2. Misce fiant suppositoria = Amesteca sa fie formate supozitoare

3. Misce ut fiant globuli vaginales = Amesteca ca sa fie formate

globule vaginale

4. Misce fiant suppositoria rectalia = Amesteca sa fie obtinute

supozitoare rectale

EXPRESII UTILIZATE IN UZUL MEDICAL

Ad usum internum = pentru uz intern

Pro infantibus = pentru copii
Per se = fara amestecuri
Contra tussin = impotriva tusei
Ante partum = inainte de nastere
Post factum = cu intarziere
Per diem = in decurs de o zi
Per noctem = in decurs de o noapte
Pro inhalation = pentru inhalatie
Sub lingua = sub limba
Cito! Statin! = Repede! Imediat!
D-is intra vitam = diagnoza in timpul vietii
 DENUMIRI DE PREPARATE
MEDICAMENTOASE CU SUBLINIEREA
SEGMENTELOR DE FRECVENTA SI
INDICAREA GRUPEI

Segmentul Semnificația Exemple

de frecvență
-cor, card- Preparate cardiace Corvalolum, Cardiovalenum
-cid- Antimicrobiene Streptocidum, Berlocid
-cillin-(um) Antibiotice peniciline Epicillinum, Ampicillinum
-gest- Hormoni steroizi Dydrogesteronum,
progestageni Endrogestron
-vir- Antivirale Aciclovirum, Adefovirum
-prost- Prostaglandine Alprostadil, Flunoprostum
-thio- Sulf (tiosăruri, Thiphenum, Methylthionium
tioacizi)
-phen- Fenil, fenilen Phenylium, Diprophenum
-cort, cortic- Corticosteroizi,cu Fluocoritinum,
excepția derivaților Corticotroginum
prednisolonului
-andr-, -stan-, - Androgeni, Hormoni Testosteronum, Andriol,
ster- steroizi masculini Stanolon
-zin, -zid, -zol, Azot Acetazinum, Saluzidum
zon
-anth- Floare,alcaloizi Helianthinum,
heterozide Strophanthinum
-hydr- Hidrogen, apă Dehydratin, Hydroperit
-erg(ot)- Alcaloizi ergotonici Ergoceps, Ergomet
 NOMENCLATURA CHIMICA

• Denumiri de elemente chimice utilizate in practica

farmaceutica

Aluminium – aluminiu
Argentum – argint
Aurum – aur
Fluorum – fluor
Carboneum - carbon

• Denumiri de acizi

Acidum boricum – acidul boric

Acidum lacticum – acidul lactic
Acidum sulfuricum – acidul sulfuric
Acidum telluricum – acidul teluric
Acidum arsenicum – acidul arsenic

• Denumiri de saruri

Plumbi subacetas – acetat basic de plumb

Bismuthi subnitras – nitrat basic de bismut
Magnesii subcarbonas – carbonat basic de magneziu
Calcii chloridum – clorura de calciu
Kalii bromidum – bromura de kaliu

• Denumiri de oxizi

Ferri oxydum – oxid de fier

Calcii oxydum – oxid de calciu
Kalii oxydum – oxid de kaliu
Plumbi oxydum – oxid de plumb
Natrii oxydum – oxid de natriu
 TERMENI CU ELEMENTE PREPOZITIVE

Prefix Semnificație Exemplu Explicația

An- Lipsă, fără Anuria Stare patologică în care se
oprește producerea de urină
de către rinichi
Post- După Postnatalis Perioadă ce urmează după
naștere.
Com- Acțiune reciprocă Compressio Micșorare a volumului unui
corp prin apăsare
Retro- După, situat după Retrosternali Spațiu care se află în spatele
sternului.
s
Diferit, de alt gen Heteroplasti repararea de leziuni cu țesut
de la un alt individ sau specie.
Hetero- ca
Peri- Din jur, împrejur Peritoneum membrană seroasă foarte
întinsă, în raporturi intime cu
toate organele abdominale, cu
o vastă rețea de vase sangvine,
limfatice și nervi.
Hypo- Mai jos de normă Hypotonia scăderea tonusului
muscular,slăbiciune musculară
ce apare ca efect advers al
unei afecțiuni.
Hemi- Jumătate Hemiplegia Hemiplegia este o formă de
paralizie care afectează doar o
parte a corpului, adesea doar
un singur braț și un picior, dar
ocazional cu simptome care se
extind parțial în trunchi.
Allo- De alt gen Allergia reacţie anormală a
organismului la una sau mai
multe substanţe, inofensive .
Pan- Tot, întreg Panarthitis boala rară ce afectează
arterele mici și mijlocii,
producând o inflamație
necrotizantă, în special la
nivelul zonelor de bifurcație;
Macr- Mare Macrocephal Malformație congenitală
caracterizată prin dezvoltare
ia excesivă a craniului în
comparație cu corpul.
Brady- Încet Bradypnee Rata de respitrație anormal de
lentă.
TERMENI CU ELEMENTE POSTPOZITIVE

E.T. Semnificație Exemplu

post.

-algesia Sensibilitate dureroasă Hypoalgesia denotă o sensibilitate

scăzută la stimulii dureroși/
apare când stimulii
nociceptivi (dureroși) sunt
întrerupți sau scăzuți
-ectasia Dilatarea unui organ Phlebectasia este o boală rară în care
există o dilatare fuziformă
cavitar a venei jugulare interne,
prezentând de obicei o
masă a gâtului la copii.

-schisis Fisurare, scindare Onychoschisis este o boală a pielii-de tim

imun, care are ca rezultat o
alopecie non-
cicatricială,provocând răni
cutanate.
-ptosis Căderea, coborârea unui Typhloptosis este inflamația, cel mai
adesea de origine
organ bacteriană, a cecului și a
anexei.
-malacia Înmuierea consistenței Gastromalacia o anormală înmuiere a a
pereților de stomacului,din
organului cauza fermenților cu o
aciditate sporită.
-pathia Totalitatea afecțiunilor Cardiomyopathia tulburare miocardica
datorata unui dezechilibru
unui organ intre fluxul coronarian,
(aportul sanguin de
substante nutritive si
oxigen necesare pentru o
buna functionare a inimii),
ce este scazut prin
afectarea arterelor inimii si
necesitatile miocardice.
-lysis Distrugere Osteolysis resorbție activă a matricei
osoase de către osteoclaste
și poate fi interpretată ca
inversarea osificării
-stasis Stagnare Cholestasis scădere a fluxului biliar
datorată secreției
depreciate de către
hepatocite sau obstrucției
fluxului biliar prin canalele
biliare intra sau
extrahepatice.
-penia Scădere nr. de el. fig. ale Leucopenia Leucopenia este o
afecțiune în care o
sângelui persoană are mai puține
celule albe în fluxul sanguin
decât ar trebui. Leucopenia
este diagnosticată cu un
 test de sânge denumit CBC.
- Scurgere de sânge Metrorrhagia sângerare uterină la
intervale neregulate, în
rrhagia ambundentă special între perioadele
menstruale preconizate.
Metroragia poate fi un
semn al unei tulburări de
bază, cum ar fi dezechilibrul
hormonilor, endometrioza ,
fibroamele uterine.
-logia Studiul unui subiect Hepatologia specialitate medicală care
studiază funcționarea și
(știință) patologia ficatului și a
căilor biliare