REFERAT

Tema: Hemoragii uterine.

A efectuat studenta gr .l-est-221-11: Baltag Ariadna

Chișinău 2024
 Cuprins

1.Introducere

2.Definiția si mecanismul ciclului menstrual

normal

3.Cauze patologice și simptome

I. Hemoragiile care survin în copilărie
II.Hemoragiile care survin din perioada pubertară
III.Hemoragiile care apar la femeia în plină activitaate
genitală
IV.Hemoragii uterine disfuncționale
V.Hemoragii apărute în climacterium

4.Tratament

5.Bibliografie
1.Introducere
Hemoragia uterina anormal este un termen general care este definit ca hemoragie
din corpul uterin, neregulat ca volum, freventã sau duratã, in absenta sarcinii.
Hemoragia vaginalã este o acuzã frecventa de prezentare in departmentele de
urgent, iar diagnosticul diferential cuprinde sarcina, anomalii structurale (polipi,
fibrom), endometrioză, coagulopatii, traumatisme. Prevalenta hemoragilor
anormale este de 9-14% din populatia generalã.

2.Definitia si mecanismul ciclului menstrual normal

Menstruatia este un fenomen ciclic datorat modificarilor morfofiziologice ce au
loc in organismul femeii in intervalul de timp cuprins intre prima zi a unei
menstruatii si prima zi a urmatorului ciclu menstrual, de la pubertate pana la
menopauza. Aburel definea menstruatia ca find hemoragia uterina survenita
ciclic, odata cu distrugerea mucoasei pregatita pentru nidatie, in conditiile in care
nu a avut loc fecundarea ovulului.
Mucoasa uterina sufera sub influenta hormonilor sexuali modificari importante pe
parcursul ciclului menstrual. Astfel, imediat dupa mentruatie, mucoasa uterina
este foarte subtire (ecografic, in faza proliferativa precoce endometrul apare ca o
linie subtire, ecogena, cu o grosime de 1 - 3 mm), apoi se ingroasa treptat. In
prima faza a ciclului menstrual (faza proliferativa, foliculinica) are loc sub
influenta hormonilor estrogeni o proliferare a endometrului (dupa descuamarea
menstruala, pornind de la fundurile de sac glandulare, mucoasa se reface apoi se
ingroasa). Dupa ovulatie apare un nou hormon, progesteronul, secretat de catre
corpul galben, sub a carui actiune endometrul continua sa prolifereze, sa se
ingroase, iar celulele epiteliale devin secretorii (faza secretorie a mucoasei
uterine). Aceasta faza reprezinta pregatirea mucoasei uterine printr-o
transformare deciduiforma pentru fenomenul de nidatie. Daca fecundarea ovulului
nu are loc, corpul galben regreseaza si odata cu regresia sa are loc scaderea
brusca a hormonilor sexuali. Aceasta privatie hormonala de la sfarsitul ciclului
menstrual determina aparitia de focare hemoragice in straturile profunde ale
endometrului care conflueaza si determina decolarea stratului superficial al
mucoasei uterine (stratul functional al endometrului) ce se elimina impreuna cu o
cantitate variabila de sange, constituind fluxul mentrual normal.
Federatia Internationala de Obstetrica si Ginecologie (FIGO) defineste ciclul
menstrual normal ca find ciclul care survine la intervale cuprinse intre 24 - 38 de
zile, cu durata intre 4.5 si 8 zile si un volum al fluxului menstrual intre 5 - 80
ml/ciclu , cu fluctuatii mari in functie de zona geografica, status economic, rasa
etc. In medie, menstruatia dureaza 3- 5 zile, iar un ciclu menstrual normal are o
durata de 28 de zile.
Asadar exista tulburari de flux menstrual prin insuficienta de flux menstrual
(amenoree, hipomenoree, oligomenoree) sau prin exces de flux menstrual
(hipermenoree, polimenoree).
Hemoragile uterine pot fi impartite, din considerente didactice, in hemoragii
organice (au ca substrat o cauza organica locala sau de sistem) si hemoragii
uterine functionale (termen la care unii autori recomanda sa se renunte, datorita
raritatii acestora in practica)'.

Definitia hemoragilor uterine disfunctionale

Hemoragile uterine disfunctionale (HUD) reprezinta totalitatea hemoragilor
genitale ce prelungese anormal menstruatia sau apar in afara ei, fara a se putea
depista o cauza organica a acestora (este, asadar, un diagnostic de excludere*).
Orice tulburare a mecanismelor fiziologice ce asigura normalitatea ciclului
menstrual, dezvoltarea endometrului, declansarea si oprirea menstruatiei se
traduce prin aceste hemoragi disfunctionale. HUD pot aparea la orice varsta, de
la menarha pana la menopauza, atat in ciclurile ovulatorii cat si in cele
anovulatori, cu o frecventa mai mare la pubertate si dupa varsta de 40 de ani,
cand ciclurile anovulatorii sunt mai frecvente. Putem clasifica asadar aceste
hemoragii uterine,din considerente didactice, in HUD in care ciclul menstrual
perturbat este intotdeauna intovarasit de ovulatie, precum si de HUD in care
ciclul este anovulator. Desi un chist luteal persistent sau faza luteala scurta poate
produce sangerari anormale asociate cu ovulatia, la cele mai multe paciente
ciclurile perturbate sunt anovulatorii. Cauza exacta a anovulatie nu este cu
adevarat înteleasa, dar, probabil, reprezintã o disfunctie a axului hipotalamo-
hipofizo-ovarian, ducând la stimularea estrogenica continua a endometrului.

3.Cauze patologice si simptome

Cand sangele povine din uter, hemoragia ginecologiea poate, de asemenea, si fie
cauzata de o endometrita (infectie a mucoase uterine) sau de un cancer al
uterului, boli care pot surveni in aceeasi masura si inainte, si dupa menopauza. Se
deosebesc menoragile (scurgeri menstruale anormal de indelungate) si
metroragile (scurgeri sangvine in afara fluxului menstrual), care apar ca urmare
a unei tulburari hormonale sau a unui miom (fibrom).
Uterul poate, de asemenea, sa sangereze in timpul sarcinii: atunci se vorbeste de o
hemoragie obstetricala. In timpul primelor luni de sarcina, aceste sangerari pot
anunta un avort spontan. Daca sangerarea intervine intr-un stadiu mai avansat al
sarcinii, ea poate traduce o problema fetala sau materna.
Cand sangele provine din colul uterin, sangerarea poate fi cauzata de un
ectropion cervical (tesut glandularsuplimentar ce inconjoara colul uterin), iar
scurgerea survine de cele mai multe ori dupa raporturile sexuale. O cervicita
(inflamatie a calului uterin), polipii, un cancer al colului pot, de asemenea, sa
aiba drept simptom o sangerare a colului uterin.
Sangerarile provenind din peretele vaginal sunt mai putin frecvente decat
sangerarile colului uterin si ale uterului. Ele pot proveni eventual dintr-o ranire
produsa de raporturile sexuale, mai ales dupa menopauza, peretii vaginali
devenind atunci mai subtiri si mai fragili. Se intampla ca o vaginita grava sa
produca sangerari. O sangerare vaginala poate, de asemenea, sa fie cauzata de
cancerul de vagin.
Hemoragia uterina se poate manifesta sub forma:

1.Menoragia (hipermenoreea).
Reprezintã sângerarea menstrualã cilicã excesivă cantitativ sau/ si cu o duratã de
peste 7 zile.Când cantitatea de sânge pierdut este normalã, dar durata este mai
mare decât in mod normal, denumirea utilizatã de unii este de menstruatie
prelungitã.
Principalele cauze ale menoragiei sunt:
- pornil storierial.
- salpingitele,
- adenomioza,
- aderpozendometriala.

2. Polimenoreea.
Denumeste episoadele menstruale care survin la intervale mai mici de 21 de
zile.În general sunt apanajul ciclurilor anovulatorii.Când survin pe cicluri
ovulatorii, cauza este endocrină sau sistemică, iar faza preovulatorie este de
obicei cea afectatã.

2. Metroragia.
Este sângerarea uterină care poate surveni oricând intre 2 menstruatii normale
( cu cel putin 24 de ore înainte de debutul menstrei sau la mai mult de 24 de ore
dupã incetarea ei).Cele mai frecente cauze ale metroragilor sunt leziunile
organice locale : polipi endometriali, sindrom intermenstrual, tratamente
estrogenice rãu conduse. Pot fi implicate si cauze sistemice sau endocrine.

3. Menometroragia.
Reprezintã sângerarea uterină total neregulatã ca frecventã si duratã si excesivă
cantitativ. In cazul menometroragilor, menstrele nu pot fi individualizate de către
bolnavã.Hemoragia de origine genitalä poate surveni oricând pe parcursul vietii
genitale ale femei. In functie de etapa in care survine, cauzele determinante ale
hemoragiei pot fi extrem de diverse. in stabilirea diagnosticului etiologic al
hemoragiei din uter va trebui sã excludem mai intâi hematuria, sângerarea
hemorizilor externi, a ulceratiilor vulvo-vaginale, vaginitele atrofice,
hemangiamele, neoplazile vulvovaginale.

I.HEMORAGILE CARE SURVIN IN COPILÄRIE ( PERIOADA

DE SILENTIUM GENITAL)
Recunosc urmätoarele cauze mai frecvente :
-criza genitalã a nou-născutei,
-cauze medicale: leucemii, leucoze, purpura trombocitpenica idiopatica, etc;
-functionale: pubertate precoce, tumori hormonosecretante ovariene;
-organice genitale : vulvovaginite, traumatisme vulvovaginale, etc.

II.HEMORAGIILE GENITALE DIN PERIOADA PUBERTARÃ

Pot fi organice si functionale.Hemoragile functionale sunt mai frecvente. Ciclurile
sunt anovulatorii, fara fazã secretorie.Adolescenta prezintă o hiperestrogenie
relativă (niveluri ale estrogenilor inferioare celor existente la femeia adult,
necontrabalansate de secretia progesteronica corespunzătoare ).Diagnosticul de
hemoragie functionalã va fi stabilit dupã eliminarea cauzelor organice.
Alte cauze de hemoragi genitale in perioada pubertară sunt :
•obstetricale:avort,sarcina extrauterină
•ginecologice-corp străin intravaginal,infecții
vaginale,cervicale,uterine,anexiale,tumori ovariene
• iatrogene: administrãri intempestive de estrogeni ;
• medicale: leucemii, discrazi sanguine, anemii, boli endocrine.

III.HEMORAGILE CARE APAR LA FEMEIA IN PLINÃ

ACTIVITATE GENITALÃ
Cauze sistemice :
• malnutritie,
• boli debilitante generale: tuberculoza,neoplaziile in stadii avansate,
• dezordini metabolice majore,
• afectiuni endocrine, altele decât cele ale axului hipotalamo-hipofizo-ovarian :
tiroidiene,suprarenaliene,
• boli hematologice: disacrazii sanguine, leucemii, purpure, trombocitopenii,
anemii marcate,
• insuficientã cardiac, prin actiunea congestiei pelvine venoase, a digitalicelor,
corticoizilor, cu perturbarea metabolizarii estrogenilor si aparitia hiperplazillor
endometriale,
• afectiuni psihiatrice: afectiuni psihice majore maniaco-depresive.

Cauze organice:
A. Patologia asociata sarcinii;
B. Hemoragi ginecologice de cauzã organică :
a. cu punct de plecare cervical: ectropioane, polipi, cervicite ulcerate, fibroame,
cancere;
b. endometrite, fibroame submucoase, polipi endometriali, adenomioză,
dispozitive intrauterine, neoplazii ale corpului uterin,
d.endometrioza ovariană, cancere ovariene, chisturi, alte tumori ovariene
estrogenosecretante.

IV. Hemoragii uterine disfunctionale.

Sunt piederi anormale de sânge care survin in circumstantele unor dezechilibre
ale mecanismelor hormonale ce controleazã dezvoltarea endometrului.
Se intâlnesc 2 circumstante :
• anovulatia.Lipsa ovulatiei face ca sã nu se mai formeze corpul galben.In absenta
secretiei de progesteron, endometrul nu va mai suferi transformarea
secretorie.Endometrul, care a parcurs stadiul proliferativ, se va hiperplazia in
continuare.Dupā un timp survin sângerările.
• corpul galben menstrual este anormal din punct de vedere functional- secretie
progesteronica redusa cantitativ sau/si este prezentã un interval anormal de
scurt.Endometrul suferã o dezvoltare dezordonatã iar descuamarea este
asincronã.

V.HEMORAGILE APĂRUTE IN CLIMACTERIUM

Pot fi definite ca orice hemoragie care apare la mai mult de 6 luni de la ultimul
ciclu menstrual (in acceptiunea clasică, dacã femeia mai prezintã menstre
sporadice ).Cauzele cele mai frecvente al acestor hemoragii sunt :
• adenocaricinomul de corp uterin,
• vaginitele atrofice,
• neoplasmele colului uterin,
• tratamentele intempestive cu estrogeni,
• tumori ovariene estrogenosecretante,
• endometrita atrofică senilă prin fragilitatea vasculară, modificari degenerative
vasculare,reducerea rezistentei locale.
Hemoragile ginecologice pot fi determinate de:
-leziuni organice vulvare, cervicale (cervicite, cancer, polipi);
-uterine (fibromiom, polipoza, cancer, endometrita);
-anexiale (parametrite, anexite, salpingite, tumori ovariene).
Sangerarile mai pot fi de origine dishormonala-disfunctionala (insuficienta
estrogenica, mai rar luteala, ) sau de cauza generala (sindroame hemoragipare).
Varsta bolnavei si examenul genital orienteaza diagnosticul etiopatogenetic.
In perioada de activitate genitala cele mai frecente cauze de hemoragii abundente
sunt:
*-fibromioamele；
*cancerul de col uterin;
*-cervicitele;
*-cancerul uterin si ovarian;
*-endometritele;
*-metropatia hemoragica dishormonala.

4.Conduita si tratament de urgenta

Hemoragile grave, indiferent de etiologie, se trateaza de urgenta cu medicatie
uterotona (Ergomet, Methergin) mijloace terapeutice vasoconstrictoare si
hemostatice (Adrenostazin, Venostat, Dicynone, Etamsilat, tamponament
uterovaginal cu mesa imbibata in apa oxigenata si solutie de trombina sau fibrina,
eventuala sutura a unui vas erodat, transfuzii de sange sau plasma).
Bolnava se transporta in cel mai apropiat serviciu de specialitate, cu insotitor
instruit.
Intraspitalices se pot aplica, la nevoie: churetaj hemostatic, electrocoagularea
suprafetei sangerande, ligatura arterei hipogastrice, histerectomie subtotala
hemostatica.
In continuare se efectueaza explorari complementare necesare diagnosticului
cauzal si tratament etiopatogenetic corespunzator (interventie chirurgicala,
tratament hormonal etc.).

5.Bibliografie
https://ru.scribd.com/doc/209228171/Hemoragie-
ginecologica?fbclid=IwAR1FVoGEQALcKC6eiN-O-
B1Rh135Ui8DlKz-w5-QY-V0wRQpNqRvErqtAbo
https://ru.scribd.com/doc/36049474/hemoragii-
disfunctionale
https://ru.scribd.com/document/540086264/Hemoragii-
uterine-anormale