Eleva : Ivaşcu Felicia

Profesor : Barbaroş Claudia

Comentariu ,, Rivalităţile ruso-austro-otomane şi consecinţele
lor pentru Principatele Române.”
Spre sfârşitul secolului al XVII-lea începe declinul Imperiului Otoman,
în schimb, însă creşte influenţa Imperiuşui Habsburgic şi a Imperiului
Rus . Astfel în urma unor războaie pentru moştenirea stăpânirii otomane,
Transilvania este inclusă în Imperiul Austriac (1699) , iar Moldova şi
Ţara Românească rămân sub suzeranitatea Porţii . În cele din urmă , la
1775 , Imperiul Austriac anexează nordul Moldovei (Bucovina) , iar în
1812 , Imperiul Rus pune stăpânire pe teritoriul dintre Nistru şi Prut
( Basarabia) . Aşadar, observăm dorinţa imperiilor de a-şi extinde
influenţa atât în integrul spaţiu al Europei Centrale cât şi în Sud-Estul ei.
În cele ce urmează , înţelegem că au suvernit schimbări în spaţiul
subcarpatic românesc care nu au avut efecte pozitive asupra poporului
român . Astfel , în urma Păcii de la Passarowitz , încheiată în 1718 între
austrieci şi otomani , Oltenia , Banatul şi nordul Serbiei au fost anexate
de către Habsburgi , totuşi aceştea nu s-au dezis de a se întări în regiunea
Dunării şi în Moldova .
În 1737 , între Imperiul Rus şi cel Habsburgic a fost semnată o alianţă ,
conform căreia ambele părţi luptau împotriva Porţii , astfel obţinând
victoria de la Stăuceni , a fost cucerită cetatea Hotin . Ulterior , în 1739 ,
Imperiul Austriac încheie o pace separată la Belgrad , unde este obligat
să retrocedeze Porţii Oltenia , iar Rusia şi-a retras ulterior trupele din
Moldova , aceasta fiind în continuoare sub suzeranitatea otomană .
După o perioadă de linişte şi pace relativă , în care Rusia şi Austria erau
împlicate în războaie pentru succesiunea tronului Poloniei şi în războiul
de şapte ani cu Prusia, Imperiul Otoman este din nou împlicat în război
pe un teritoriu de la Hotin până la Caucaz .
În 1769 , armata rusă cucereşte astfel Hotinul şi ocupă Iaşiul ,
domnitorul Constantin Mavrocordat devine prizonier şi ulterior moare .
S-a creat o situaţie încordată în Europa din cauza înaintării armatei ruse ,
deoarece marile puteri aveau ca scop reîmpărţirile teritoriale . După
prima împărţire a Poloniei (1772), în urma unei răscoale poleneze în
1768-1772 , Habsburgii anexând în 1771 Galiţia şi Pocuţia , introduc
armata în Cernăuţi , Câmpulung şi Suceava – vechea capitală a
Moldovei .
În 1774 , are loc Pacea de la Kuciuk-Kainargi , care prevedea scutirea de
tribut pe doi ani, limitarea şi stabilirea unui tribut fix . Astfel , se
instituie protectoratul rus asupra Moldovei şi a Tării Româneşti , flota
militară având dreptul de navigaţie liberă în Marea Neagră , iar flota
comercială şi pe Dunăre . Totuşi , după Pacea de la Kuciuk-Kainargi , au
continuat o mulţime de confruntări între Imperiul Rus şi cel Otoman , iar
în 1788 , armatele ruse cuceresc Hotinul .
În acelaşi timp , se alătură Rusiei şi Austria , astfel îşi introduce armata
în Principate . Ulterior , sunt cucerite cetăţile Tighina şi Cetatea Albă .
În 1792 , este încheiată Pacea de la Iaşi prin care sunt confirmate
cuceririle Imperiului Rus , acesta anexând teritoriul dintre Bugul de Sud
şi Nistru.
Ulterior s-a modificat statutul social , economic şi juridic ale Marilor
Puteri în contextul schimbării echilibrului de forţe în Sud-Estul Europei .
Deşi s-a înregistrat adeseori amestecul consulilor în treburile interne ale
celor două Principate , înfiinţarea consulatelor străine ( consulatul rus
înfiinţat de către Ecaterina a II-A la 1779 cu misiunea de a susţine
interesele politice şi economice ale Rusiei ; 1783 consulatul Imperiului
Habsburgic ; apoi consulatul prusian şi către sfârşitul secolului al XVIII-
lea este înfiinţat consulatul francez în 1796 şi nu în cele din urmă ,
consulatul englez , în 1800 cu misiunea de a dirija afacerile engleze şi de
a se îngriji de trecerea curierilor diplomatici ) , acestea au constituit un
nou mijloc de cristalizare a conceptului de Europa în spaţiul român prin
influenţele culturale şi ideologice pătrunse pe acestă cale .
Astfel , au fost aduşi preoţi pentru a spori numărul cărturarilor de
formaţie europeană , creându-se adevărate colonii de străini ce
beneficiau de o situaţie privilegiată , în comparaşie cu autohtonii ,
colonii formate din profesori de limbi străine , medici , meşteşugari etc.
În consecinţă , imaginea Europei civilizate a avut o mare forţă de atracţie
în rândul intelectualilor români , se înregistrează una din cele mai
remarcabile mutaţii în modul de viaţă şi mentalitatea românească ,
operată pe acest fundal : trecerea de la conştiinţa ortodoxă la cea
naţională, adică trecerea de la conceptul de pământean , care desemna pe
autohtoni în opoziţie cu cei ,,de altă lege”, la conceptul de ,,patriot” ; de
la rezistenţa comună şi nediferenţiată la opoziţia naţională , care căuta
să-şi găsească alte temeiuri decât cele oferite de ortodoxie .
În concluzie , pot afirma că secolul al XVIII-lea precum şi al XIX-lea au
avut un rol decisiv pentru poporul român deoarece , soarta lor a fost
modificată radica , toate războaiele presupunând şi rupturi teritoriale :
Imperiul Austriac , după ce anexase Oltenia şi Banatul , apoi Oltenia
este restituită otomanilor .
Mai târziu austriecii anexează Bucovina , iar ruşii – teritoriul din stânga
Nistrului , de asemenea războaiele au întârziat dezvoltarea şi au fost
cauza principală a creşterii decalajului economic şi social-politic al
Principatelor faţă de alte zone europene . Din cele enumerate mai sus ,
pot concluziona că dacă acestea nu ar fi survenit , societatea
romnânească ar fi cunoscut o nouă epocă , plină de armonie ,
înţelepciune , pace , atitudini pozitive şi cel mai important păstrarea
tradiţiilor , istoriei şi a tuturor datinilor strămoşeşti .