REFERAT

Tema: Intoxicația alimentară.

A efectuat studenta gr .l-est-221-11: Baltag Ariadna

Chișinău 2024
 Cuprins

1.Introducere

2.Cauze și factori de risc

3.Siptome,complicații

4. Intoxicaţia alimentară – măsuri de prim

ajutor
 1.Introducere
Intoxicaţiile alimentare – reprezintă maladii acute, rar cronice, apărute în
rezultatul utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o
anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice pentru organism, de origine
microbiană sau nemicrobiană. Intoxicaţiile pot evolua sub formă de cazuri
sporadice sau sub formă de izbucniri în masă.
Intoxicația alimentară apare ca urmare a consumului de mâncare stricată,
contaminată cu bacterii sau care a venit în contact cu substanțe toxice. Potrivit
rapoartelor oficiale 1 din 10 persoane trec printr-o intoxicație alimentară în
fiecare an.
Cauze
Contaminarea alimentelor se poate realiza în orice moment al procesului de
producție: creștere, culegere, procesare, depozitare, ambalare, transport și
preparare. Există o categorie mare de bacterii care pot duce la intoxicații
alimentare.
Mâncarea poate provoca intoxicație alimentară din mai multe motive:
• modul de preparare nu este sanitar, carnea este gătită prea puțin sau
persoana care a gătit nu s-a spălat pe mâini
• mâncarea a fost depozitată la temperaturi nepotrivite care au permis
dezvoltarea bacteriilor
• mâncarea a fost atinsă de o persoană cu gastroenterită
• mâncarea a intrat în contact cu animale de companie, muște sau alte insecte
• carnea proaspătă a intrat în contact cu cea gătită
Simptome
meSimptomele intoxicației alimentare variază foarte mult în funcție de sursa
infecției. Astfel, primele semne pot apărea după o oră sau chiar după 28 de zile.
Principalele simptome ale intoxicației alimentare sunt:
• pierderea apetitului
• dureri abdominale
• diaree
• vărsături
• febră
• slăbiciune generala
• dureri de cap
Aceste simptome pot fi prezente de la câteva ore la 2-3 zile. Dacă, însă la acestea
se adaugă simptome precum cele de mai jos, este bine să te adresezi doctorului.
(4)
• diaree pentru mai mult de trei zile
• dificultăți de vedere sau vorbire
• deshidratare severă (gură uscată, urinări rare)
• vedere încețoșată
Simptome care trebuie să te trimită la medic
De regulă, toxiinfecţia alimentară nu persistă mai mult de 2-3 zile iar simptomele
dispar treptat. Există însă şi cazuri de toxiinfecţie alimentară severă, care se
manifestă prin simptome grave, ce ar trebui să te alarmeze şi să te trimită de
urgenţă la medic.
Iată câteva dintre simptomele severe ale toxiinfecţiei alimentare:
• Deshidratarea severă, ca urmare a diareei persistente
• Slăbiciune musculară, oboseală, ameţeală, vedere înceţoşată
• Durere abdominală care se intensifică în timpul mersului
• Tensiune arterială scăzută şi senzaţia de leşin
• Bătăi rapide ale inimii, lipsa ori cantitatea insuficientă de urină eliminată,
ca urmare a deshidratării severe
Complicații
De cele mai multe ori, intoxicația alimentară trece după 2-3 zile însă există și
cazuri grave care pot duce la sindromul hemolitic uremic sau alte complicații.
Sindromul hemolitic uremic – apare mai ales la copiii sub 10 ani, la femei și la
persoanele peste 60 de ani și apare ca urmare a trecerii bacteriei E. coli din tubul
digestiv în sânge. Odată ajunsă aici, toxina începe să distrugă celulele albe
(leucocitele).
Printre simptomele infecției cu E. coli se numără diareea cu sânge, vărsăturile și
febra. Acestea apar, de cele mai multe ori, la o săptămână după infecție iar
sindromul hemolitic uremic se remarcă prin iritabilitate și probleme la urinat. În
cele mai grave cazuri, sindromul hemolitic uremic duce la probleme de rinichi,
putând în final afecta chiar și sistemul nervos central. Vestea bună este că
urmarea tratamentului atenuează și, în timp, elimină aceste simptome.
Artrita reactivă - este o variație a inflamației de articulații, localizându-se în
genunchi sau glezne. În general, această afecțiune apare ca urmare a infecției cu
bacterii precum Salmonella sau Campylobacter jejuni. În general artrita reactivă
persistă aproximativ 6 luni însă poate reveni.
Sindromul intestinului iritabil are drept simptome dureri abdominale, diaree sau
constipație și balonare. Intoxicația alimentară crește riscul dezvoltării acestei
afecțiuni. (6)
Sindromul Guillain-Barré - apare ca urmare a intoxicației alimentare cauzate de
infecția cu bacteria Campylobacter jejuni. Printre simptome se numără
slăbiciunea musculară, mai întâi în partea membrelor inferioare apoi în partea
superioară a corpului. Procesul de recuperare poate dura până la 12 luni. (5, 7)
De asemenea, studiile au arătat că persoanele care au avut infecții cu E. coli au
un risc crescut de hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și probleme
renale.

CLASIFICAREA INTOXICAŢIILOR ALIMENTARE

I. intoxicaţii alimentare microbiene;
II. II. intoxicaţii alimentare nemicrobiene;
III. III. intoxicaţii alimentare cu etiologie necunoscută.
E. coli – cea mai afectată este carnea de miel, bacteria răspândindu-se atunci
când aceasta intră în contact cu fecalele sau dacă același tip de carne nu este gătit
cum trebuie. Uneori E. coli apare în cazul laptelui nepasteurizat, al sucul de mere
din comerț, sau al apei contaminate. Simptomele apar după 1-8 zile.
• Hepatita A – este răspândită prin intermediul preparatelor din comerț pregătite
necorespunzător. O persoană infectată va transmite mai departe bacteria. Primele
simptome apar după 28 zile.
• Listeria – răspândită prin intermediul alimentelor fast food, a laptelui
nepasteurizat și brânzei și prin nespălarea unor alimente (carne, fructe și legume).
Uneori bacteria se răspândește prin intermediul apei sau al solului. Semnele
infecției cu Listeria apar de la 9 la 48 de ore de la consumul alimentelor infectate.
• Staphylococcus aureus – supraviețuiește pe carnea crudă sau contaminată,
salate (nespălate corespunzător), sosuri pe bază de smântână. Virusul este
răspândit prin atingere, tuse sau strănut. Simptomele apar între 1 și 6 ore.
Toxiinfectia alimentara cu stafilococ auriu
Toxiinfectia cu stafilococ auriu se produce dupa consumul de alimente impropriu
conservate la rece.
Dintre alimentele cele mai expuse sunt: carnea de pui, ouale, laptele, prajiturile
cu crema, tonul sau salata de cartofi.
Simptome
• dureri abdominale
• greata
• varsaturi
• diaree
De obicei, simptomele apar la 2, pana la 6 ore de la ingestia alimentelor
contaminate.
Primele masuri care trebuie luate
• Repaus obligatoriu, daca se poate la pat
• Dupa ce se termina varsaturile, dati-i victimei lichide calde.
• Este preferabil sa fie consultat medicul, mai ales daca simptomatologia este
grava sau de durata
• Campylobacter – apare pe carnea roșie și cea de pui. Contaminarea are loc
atunci când alimentele intră în contact cu fecalele animale. De asemenea, în unele
cazuri această bacterie este prezentă în laptele nepasteurizat și în apa
contaminată. Campylobacter determină apariția simptomelor după 2-5 zile.
• Clostridium botulinum – este întâlnit în cazul conservelor de casă cu aciditate
scăzută, în cazul conservelor din comerț, peștele sărat sau afumat și alte alimente
păstrate pentru prea mult timp la temperatura camerei. Primele simptome ale
infecției cu Clostridium botulinum apar între 12 și 72 de ore.
Botulismul este o afectiune ce apare cel mai frecvent dupa consumul de alimente
conservate impropriu in gospodarie. Botulismul este una dintre cele mai grave
forme de intoxicatie alimentara, de cele mai multe ori fatala si reprezinta o
urgenta medicala.
Simptome
• ameteala
• cefalee
• vedere incetosata sai/si imagine dubla
• slabiciune musculara
• dificultate la inghitit
• dificultate in vorbire
• dificultate de respiratie
Aceste simptome apar de obicei intr-un interval de 12 pana la 36 de ore.
• Salmonella – virusul supraviețuiește în carnea roșie sau de pui contaminată,
lapte sau ouă. Virusul supraviețuiește unui proces de gătire neadecvat. Este
răspândit prin cuțitele folosite la gătit dar și direct de persoana care intră în
contact cu alimentele. Simptomele apar după 1-3 zile.
Toxiinfectia cu Salmonella poate fi foarte grava la sugari, copii mici, chiar si la
copii mai mari si la bolnavii cronici.
Simptome
• crampe abdominale
• diaree
• febra
• frisoane
• cefalee
• varsaturi
• slabiciune

Simptomele intoxicatiei cu Salmonella apar de obicei intr-un interval de 6, pana

24 de ore dupa consumarea alimentelor constaminate.
Primele masuri care trebuie luate:
• Tineti victima culcata
• Pastrati confortul termic al victimei
• Dupa terminarea varsaturilor, dati-i victimei lichide calde, cum ar fi: ceai,
supa limpede de carne sau sucuri de fructe
• Solicitati imediat supraveghere medicala
• Clostridium perfrigens – poate fi prezentă în carnea proaspătă sau unele tocane
din comerț. În cazul preparatelor apare atunci când mâncarea care trebuie servită
este ținută prea mult timp la temperatura camerei. Simptomele infecției apar între
8 și 16 ore.
• Rotavirus – este răspândit prin intermediul alimentelor naturale precum fructele
și legumele dar și prin intermediul cărnii negătite. De multe ori, persoana
infectată este cea care transmite virusul mai departe. Simptomele apar între 1 și 3
zile.
• Giardia lambia – este răspândită prin intermediul apei contaminate sau al
persoanelor infectate care intră în contact cu mâncarea. Simptomele apar după 1-
2 săptămâni.
• Norovirus – este răspândit prin alimente consumate în stare naturală (și
nespălate înainte de consum) precum și prin intermediul apei contaminate.
Simptomele infecției apar după cel puțin 12 ore.
• Shigella – este răspândit prin intermediul mâncării preparate din comerț și a
fructelor de mare. Simptomele apar după cel puțin 24 ore.
Otravirea cu ciuperci
Simptome
• dureri absominale
• diaree (scaunul poate contine sange)
• varsaturi (varsatura poate contine sange)
• dificultati de respiratie
• transpiratii
• salivare abundenta
• lacrimare
• ameteala
Simptomele pot aparea intr-un interval de 24 ore, interval determinat de soiul
ciupercii otravitoare, cat si cantitatea de ciuperci consumata. Simptomatologia
diferasi ea in functie de soiul de ciuperci consumat.
Primele masuri care trebuie luate
• Sunati la un laborator de toxicologie, la camera de garda a unui spital ori
la medicul curant, pentru a obtine instructiuni.
• Lasati victima sa se odihneasca intr-un loc linistit.
• Daca nu aveti posibilitatea de a va adresa unui medic, incercati sa-i
produceti victimei varsaturi, daca aceasta nu s-a produs deja.
• Nu alegeti mustarul sau sarea de bucatarie pentru a stimula varsatura.
Daca nu aveti la indemana un sirop special, provocati varsatura prin atingerea
gatului cu degetele. Puteti folosi in acelasi scop si o coada de lingura.
• Daca nu se produce varsatura, solicitati asistenta medicala de urgenta.
• In situatia in care ati reusit sa produceti varsatura, este necesar sa tineti
victima cu fata in jos, cu capul mai jos decat restul corpului, pentru a evita
inecarea victimei cu voma
• Solicitati de urgenta asistenta medicala.
Factori de risc
Oricine poate suferi de intoxicație alimentară însă anumite persoane sunt mult
mai predispuse la infecție. Mai jos sunt principalele categorii de persoane care au
un risc crescut de intoxicație alimentară.
• persoanele cu boli ale sistemului imunitar
• femeile însărcinate sau care alăptează – schimbările hormonale alături de
cele metabolice și circulatorii lasă organismul mai predispus la infecții
• copiii
• persoanele peste 60 de ani
• persoanele cu boli cronice precum diabet, SIDA, cancer sau boli de ficat
• persoanele care au călătorit în zone cu un conținut mare de germeni (de
exemplu, în Asia de Sud-Est)
Diagnostic
De cele mai multe ori, doctorul stabilește diagnosticul în funcție de simptomele
fiecărui pacient în parte. În cazuri grave, însă, este nevoie de teste de sânge, teste
de fecale și chiar teste ale mâncării consumate pentru a determina bacteria care a
provocat infecția. De asemenea, este posibil ca doctorul să realizeze anumite teste
pentru a exclude afecțiuni cu simptome similare.
Intoxicaţia alimentară – măsuri de prim ajutor
Dacă simptomele nu sunt severe, este suficient ca pacientul să urmeze un regim
alimentar specific: două-trei căni de ceai de mentă zilnic, orez cu morcovi, brânză
proaspătă etc.
În momentul când scaunul revine la normal, este permisă introducerea treptată a
alimentelor de bază, cum ar fi carnea fiartă sau pâinea, dar sub nici o formă nu se
vor consuma băuturi acidulate, energizante sau sucuri din fructe, care conţin
foarte mult zahăr şi prea puţini electroliţi, substanţe care ajută la reechilibrarea
hidroelectrolitică şi acidobazică.
Dacă simptomele sunt severe, este recomandat tratamentul medicamentos. Vizita
la medicul de familie, la medicul gastroenterolog sau infecţionist este obligatorie.
În căutarea disperată a unei soluţii, mulţi apelează la medicamente care
încetinesc tranzitul intestinal, însă este complet contraindicat.
Tratament
Dacă simptomele nu trec de la sine în 2-3 zile doctorul va recomanda unul sau
mai multe medicamente, de la caz la caz. În cele mai multe cazuri de intoxicație
alimentară este recomandată rehidratarea organismului pentru a compensa
fluidele pierdute. În funcție de gravitate, mineralele precum potasiu, sodiu, sau
calciu sunt administrate oral sau intravenos (în cazurile grave).
De asemenea, intoxicația alimentară cauzată de listeria este trată cu antibiotice
intravenoase iar în cazul gravidelor antibioticele pot ține infecția departe de făt.
Mod de prevenire
Fiindca in ultima perioada au fost inregistrate mai multe cazuri de imbolnavire
din cauza toxiinfectiilor alimentare, in special in focare familiale, Ministerul
Sanatatii Publice recomanda populatiei respectarea regulilor de baza ale unui
comportament de prevenire a imbolnavirilor prin toxiinfectii alimentare sau alte
boli cu transmitere digestiva astfel intoxicația alimentară poate fi prevenită prin
adoptarea unor obiceiuri sănătoasă de păstrare a alimentelor, de gătire și de
depozitare după gătire.
• spală-te pe mâini, spală ustensilele folosite la gătit (cuțite, linguri, suprafețe
de tocat, oale, etc.)
• păstrează separat carnea crudă de cea gătită
• asigură-te că ai gătit carnea bine! Majoritatea preparatelor din carne
necesită temperaturi înalte care moară majoritate bacteriilor. Puiul și curcanul se
gătește la 74°C, mielul și porcul la 63°C, iar carnea de vită la 72°C.
• pune alimentele perisabile la frigider sau congelator în maximum două ore
de la cumpărare sau de la gătire
• lasă alimentele la dezghețat în frigider și gătește-le imediat după dezghețare
pentru a evita răspândirea bacteriilor.
• fructele și legumele proaspete trebuie trecute prin jet de apă înainte de
consum, tăiere, sau gătire
• atunci când ceva miroase ciudat sau are o culoare anormală aruncă.
• evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore inaintea consumului,
in cazul in care nu se pot asigura conditiile de temperatura necesare pastrarii
alimentelor preparate;
• asigurarea pastrarii alimentelor la temperaturi de 4 – 8 C, in cazul
alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 – 3 ore de la preparare
(refrigerare);
• consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea
lor, fara a fi reincalzite sau pastrate la frigider;
• evitarea contactului intre alimentele ne-preparate si cele preparate;
• spalarea atenta a recipientelor in care se realizeaza prepararea
alimentelor, inainte de fiecare masa si dupa folosirea toaletei;
• intretinerea curateniei tuturor suprafetelor bucatariei (paviment, mese de
lucru);
• evitarea prepararii alimentelor de catre persoane care prezinta vreo leziune
sau infectie (panaritiu) la nivelul mainilor/degetelor - in cazul in care acest lucru
nu este posibil, trebuie folosit un pansament steril care sa izoleze complet
leziunea/infectia de exterior ;
• spalarea atenta a fructelor, zarzavaturilor si verdeturilor inainte de
consumarea lor;
• pastrarea in conditii de maxima igiena a tuturor suprafetelor destinate
prepararii alimentelor;
• asigurarea conditiilor necesare evitarii oricarui contact intre alimentele
destinate consumului si insecte sau animale;
• folosirea doar a surselor de apa potabila pentru preparea alimentelor si
consumul uman - o atentie deosebita trebuie acordata apei folosite la prepararea
alimentelor pentru copii;
• fierberea apei este obligatorie, in cazul in care exista indoieli asupra
calitatii surselor de apa potabile ce sunt folosite pentru consumul uman si
prepararea alimentelor;
• evitarea consumarii alimentelor vandute pe strada, precum inghetata,
prajituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.;
• fierberea laptelui, in cazul in care acesta nu este pasteurizat.