Toxiinfectie alimentara

Toxiinfecția alimentară, sau intoxicația alimentară, este o consecință a unor boli cauzate de consumul de
alimente contaminate. Acestea sunt produse de microorganisme infecțioase (virusuri, bacterii, paraziți)
sau de toxinele acestora. Aceste toxine pot contamina hrana în orice moment al procesului de procesare
sau de producție. Contaminarea poate avea loc și in timpul manipularii sau pregătirii ei la domiciliu.

Toxiinfecțiile alimentare au ca principale simptome: greața, vărsăturile, crampele abdominale, diareea,

febra și frisoanele. De cele mai multe ori, simptomele sunt ușoare iar pacientul poate fi tratat la
domiciliu, însă în cazuri severe poate fi necesară chiar internarea în spital. Totuși, nu trebuie făcută
confuzia între intoxicația/ toxiinfecția alimentară și indigestia. Acestea sunt două afecțiuni diferite, chiar
dacă unele simptome sunt asemănătoare.

Toxiinfecția alimentară este cauzată de ingerarea de alimente ori băuturi contaminate cu bacterii, paraziți
sau virusuri. De cealaltă parte, indigestia apare atunci când alimentele consumate sunt fie alterate, fie
sunt consumate în exces. Toxiinfecțiile alimentare nu creează bube, erupții pe piele sau pete roșii pe
corp. De aceste semne sunt responsabile, de obicei, alergiile alimentare.

Cauze
Toxiinfecțiile alimentare sunt provocate, în principal, de contaminarea hranei cu diverse microorganisme.
Această contaminare poate fi încrucișată, adică prin transfer al microorganismelor de pe un aliment pe
altul și este mai întâlnită în cazul alimentelor care sunt consumate fără a fi procesate în prealabil (legume
și fructe proaspete ori salate).

Cele mai frecvente microrganisme care produc toxiinfecții alimentare sunt:

· norovirusul (anterior denumit şi virus NorwalK);

· salmonella;

· clostridium perfringens;

· campilobacter;

· stafilococul auriu.

Există și o varietate de toxine care produc toxiinfecții alimentare, iar acestea pot fi de mai multe tipuri:

· produse de bacterii (enterotoxine, citotoxine, exotoxine, neurotoxine);

· produse de plante (toxine din ciuperci, beladona);

· produse de animale;

· produse de pești.
De asemenea, există și paraziți care produc toxiinfecții alimentare, precum: giardia, amoeba, trichinella și
tenia. În plus, pot fi luate în calcul și o serie de substanțe chimice, mai ales mercurul din apa contaminată
sau pesticidele.

Factori de risc
Forma de boală sau gravitatea toxiinfecției alimentare pe care un pacient o poate dezvolta depinde de
mai mulți factori de risc:

· vârsta (la persoanele în vârstă și la copii intoxicația alimentară are tendința de a se dezvolta în
forme severe);

· statusul imunitar și bolile cronice (persoanele care suferă de boli cronice pot suferi forme mai
severe și cu o evoluție mai prelungită a toxiinfecției alimentare);

· graviditatea (se asociază cu o scădere a imunității, de aceea femeile însărcinate pot dezvolta
forme mai grave).

Simptome
Simptomatologia toxiinfecțiilor alimentare este reprezentată în special de:

· greață,

· vărsături,

· crampe abdominale,

· scaune diareice,

· febră și frisoane.

Cele mai multe dintre aceste simptomele apar după câteva ore, până la câteva zile, după expunerea la
agentul patogen. Totuși, în funcție de simptomatologie și de rapiditatea instalării manifestărilor clinice,
se poate intui agentul patogen implicat.

Stafilococul auriu
· simptomele apar în 30 min - 8 ore;

· se găsește în alimente insuficient preparate termic, precum: carne, salate, cârnați, produse de
patiserie.

Vibrio cholerae
· simptomele apar în 2-48 ore și sunt simptome uzuale;
 · se găsește, mai ales, în crustacee

Clostridium perfringens
· simptomele apar după 6-24 ore și sunt mai ales sub formă de crampe abdominale și diaree, mai
rar apar febra și vărsăturile;

· se găsește, mai ales, în carnea de vită și pasăre insuficient gătită.

Salmonella
· simptomele apar după 6 ore, dar pot să apară și după câteva zile;

· se găsește, mai ales, în carnea de pasăre insuficient gătită, ouă, legume și fructe crude.

În funcție de tipul de microorganism care a dus la apariția intoxicației alimentare, primul ajutor trebuie
acordat diferențiat. De aceea, pentru o intoxicație cu ciuperci, pacientul trebuie ajutat să verse și să stea
culcat, timp în care este bine să sunați după ajutor specializat.

În caz de toxiinfecție alimentară cu salmonella, primul ajutor presupune, pe lângă apelarea la ajutor
medical, menținerea pacientului în poziție culcată și păstrarea confortului termic, iar între vărsături,
pacientul trebuie hidratat.

Pentru o intoxicație alimentară cu stafilococ auriu, repausul pacientului este obligatoriu, trebuie
menținut nivelul de hidratare, iar dacă simptomatologia este de durată sau gravă este recomandat un
consult de specialitate.

Tratament
În marea majoritate a cazurilor, tratamentul toxiinfecțiilor alimentare nu este necesar. Totul se rezolvă de
la sine în 2-3 zile și nu necesită spitalizare sau administrarea de medicamente. Este foarte importantă
hidratarea corectă pentru a înlocui lichidele și sărurile pierdute prin vărsături și diaree.

În cazuri mai rare, însoțite de deshidratare severă, poate fi necesară spitalizarea și hidratarea
intravenoasă. De asemenea, este important ca după o toxiinfecție alimentară să existe un regim
alimentar pentru pacientul aflat la domiciliu. În prima zi, de obicei, se recomandă doar consumul de
lichide. Ulterior, în funcție de toleranța individuală, se pot introduce și infecția cu E coli (o anumită
tulpină) poate duce la Sindrom Hemolitic Uremic. Aceasta este o complicație, mai frecventă la copilul sub
5 ani, la vârstnici sau cei cu imunodepresie.infecția cu E coli (o anumită tulpină) poate duce la Sindrom
Hemolitic Uremic. Aceasta este o complicație, mai frecventă la copilul sub 5 ani, la vârstnici sau cei cu
imunodepresie.evitate alimentele grase, prăjite ori picante.

Un tratament cu antibiotic nu este necesar, ele fiind prescrise doar în formele severe. În toxiinfecțiile
alimentare cauzate de virusuri, antibioticele nu au nici un efect. Doar în cazul toxiinfecțiilor cauzate de
Listeria este necesară internarea și tratamentul cu antibiotic intravenos.
Complicații
În cele mai multe dintre cazuri, toxiinfecțiile alimentare sunt autolimitate, pot fi tratate la domiciliu și
necesită doar un tratament simptomatic. Cea mai frecventă complicație este deshidratarea - de obicei se
poate trata la domiciliu prin rehidratare orală cu lichide și săruri de rehidratare.

În cazuri rare de deshidratare severă poate fi necesară chiar internarea în spital și hidratarea
intravenoasă.

Există, totuși, niște complicații specifice anumitor agenți patogeni:

· infecția cu Listeria la femeia gravidă poate duce la avort spontan în primul trimestru de sarcină.
În ultimul trimestru de sarcină poate să ducă la naștere prematură, nașterea unui făt mort sau la
nașterea unui copil cu sechele neurologice;

· infecția cu E coli (o anumită tulpină) poate duce la Sindrom Hemolitic Uremic. Aceasta este o
complicație, mai frecventă la copilul sub 5 ani, la vârstnici sau cei cu imunodepresie.