Lungu Diana Gr 49, Seria E
Toxiinfectia alimentara
Bolile diareice infecțioase reprezintă a doua cauză de mortalitate și morbiditate în
întreaga lume și au un impact economic crescut. Diareea infecțioasă este o stare
patologică produsă de diferite bacterii, virusuri, fungi, paraziți care se maninfestă
prin eliminarea de materii fecale moi sau lichide, de cele mai multe ori insoțite de
grețuri, vărsături și crampe abdominale.
Intoxicațiile alimentare se diferențiază de celelalte diarei infecțioase prin apariția bruscă
a manifestărilor digestive la toate persoanele care au consumat un aliment considerat
suspect într-un interval de timp care se poate întinde de la 20 minute până la 72 de ore.
Îmbolnăvirile pot să apară atât în focare epidemice, cât și izolat, și sunt cauzate atât de
germenii care infestează alimentul cât și de toxinele care pot fi prezente.
Cele mai frecvente toxiinfecții alimentare sunt produse de diverse specii de Salmonella,
E. coli, Bacilus cereus, Campylobacter, stafilococi și ocazional de clostridii (botulismul).
Sursa de infecție poate să varieze
Surse de infecție pot fi atât persoanele bolnave sau purtătorii de germeni care nu au
simptome, cât și animalele bolnave, prin lapte sau carne, dar și prin dejecțiile lor care
pot contamina mediul ambiant.
Cele mai frecvent implicate în cotaminare sunt carnea și preparatele din carne (tocături,
mezeluri) de origine porcină, bovină sau aviară, icrele, peștele și preparatele din pește;
ouăle (mai ales cele de rață), precum și diferite produse care conțin proteine de origine
animală (maioneza, laptele și derivatele din lapte, preparatele de cofetărie sau
patiserie). Mai rar germenii responsabili contaminează alimentele vegetale, cum ar
orezul fiert și păstrat mai mult timp (Bacilulus cereus), cartofii, fasolea sau conservele
de legume. Alimentul ingerat implicat conține germeni vii și uneori toxine.
Ce cauze poate avea diareea și când trebuie să mergem la
medic
Germenii pot contamina alimentele încă de la sursă, cum ar fi în cazul laptelui de vacă
infectat cu stafilococi atunci când vacile suferă de mastită acută sau în cazul ouălor de
rață infectate încă din stadiul formării lor.
De asemenea, alimentele se contaminează când sunt păstrate necorespunzător, la
temperaturi nepotrivite, mai ales în sezonul cald sau când este mai facil accesul
muștelor sau al rozătoarelor; în cursul preparării, din cauza mâinilor murdare sau, în
cazul stafilococului, prin contaminare de la leziuni deschise la nivelul mâinilor sau din
vestibulul nazal prin picături de secreții de la purtătorii nazo-faringieni de bacterii.
Nu orice aliment poate să provoace o toxiinfecție alimentară. Cele mai frecvent
implicate sunt alimentele bogate în proteine, pe când hidrocarbonații și grăsimile pure
pot produce îmbolnăviri doar arareori. De exemplu, stafilococul patogen se multiplică
frecvent în brânza sărată, mai puțin în brânzele fermentate industrial și niciodată
în murăturile sărate.
Calea de transmitere este prin ingerarea alimentelor contaminate
Ingestia alimentelor fără o preparare termică prealabilă sporește enorm riscul de
toxiinfecții alimentare.
TO WITH Modul de îmbolnăvire se face prin ingerarea de alimente contaminate sau a toxinelor și
mari cantități de.
Cum se tratează toxiinfecția alimentară
Toxiinfecția alimentară este în general o boală autolimitată, organismul eliminând singur
și rapid germenii și produsele lor. Tocmai de aceea, antibioticele nu sunt indicate în
formele de îmbolnăviri comune, ele sunt utile doar în formele severe de boală și în cazul
pacienților cu imunitate deficitară. Uneori antibioticele pot agrava simptomele prin
dezechilibrarea florei intestinale.
Cele mai importante sunt măsurile igienico-dietetice, hidratarea corespunzătoare și
administrarea de antivomitive, antialgice și antidiareice. Sunt contraindicate
medicamentele care opresc tranzitul intestinal de tip Imodium, deoarece astfel se
permite stagnarea agenților patogeni și a toxinelor în tractul digestiv.
Dieta este extrem de importantă, ea trebuie sa asigure un aport corespunzător de
lichide si săruri minerale (apă, banane, orez, pâine prăjită); se pot folosi săruri de
rehidratare hidroelectrolitică și produse de tip probiotice pentru refacerea florei
intestinale. Nu se beau alcool, cafea, nu se consumă mâncăruri grase și picante și se
evită fumatul.
În plus, se recomandă odihna la pat în ziua respectivă, pentru refacerea organismului.
Bibliografie:
Healthline - Food poisoning
[Link]
