Toxiinfectia

alimentara

Drăghici Bianca
Clasa X C
Definiție
Toxiinfectia alimentara este o boala cauzata de consumul de alimente si apa contaminate cu
anumite bacterii, virusuri, paraziti sau substante chimice. Simptomele tipice sunt varsaturile si
diareea. Tratamentul depinde de cauza bolii si de severitatea simptomelor. Cele mai multe
persoane au forme usoare de boala care dureaza cateva ore sau zile si se pot autoingriji
singuri la domiciliu, hidratandu-se adecvat. In unele cazuri sunt necesare antibiotice sau
antiparazitare, odata identificata cauza. Totusi, unii pacienti trebuie sa fie tratati in spital
pentru inlocuirea intravenoasa a lichidelor si anumite toxiinfectii alimentare pot cauza
complicatii pe teren lung sau chiar decesul.
 Cauze
Virusurile reprezinta cea mai frecventa cauza de toxiinfectie alimentara, urmate de bacterii. Peste 31 de agenti
patogeni virali si bacterieni produc toxiinfectii alimentare.
Cei mai frecventi germeni care determina toxiinfectii alimentare:
 Norovirus (anterior denumit virus Norwalk)
 Salmonella
 Clostridium perfringens
 Campylobacter
 Staphylococcus aureus
Cei mai frecventi germeni care determina toxiinfectii alimentare care necesita spitalizare:
 Salmonella
 Norovirus
 Campylobacter
 Toxoplasma gondii
Cei mai frecventi germeni care determina toxiinfectii alimentare care duc la deces:
 Salmonella
 Toxoplasma gondii
 Norovirus
Toxine:
Exista o varietate de toxine care cauzeaza toxiinfectii alimentare. Unele sunt
produse de bacterii, iar altele se gasesc in plante sau animale si pesti sau alte
organisme care pot fi ingerate. Frecvent, produc focare relativ mici de boala.

Bacterii: enterotoxine, exotoxine, citotoxine, neurotoxine

Plante: toxine din ciuperci, beladona (matraguna), ricin, cucuta
Animale: pesti, alte organisme: scombrotoxina (peste - ton, macrou, sardine,
branza tip svaiter), toxina Ciguatera (alge), saxitoxina (alge)
Paraziti: Giardia, Amoeba, Trichinella, Taenia solium
Alimente care cauzeaza toxiinfectia alimentara
Anumite alimente au un risc mai mare sa fie contaminate germeni.
Totusi, orice aliment poate fi contaminat in timpul procesarii
sau in alte etape ale lantului de productie alimentara, inclusiv
prin contaminarea incrucisata de la carnea cruda care poate
avea loc in bucatarie. Acest lucru este cu atat mai important in
cazul alimentelor gata de consumat, cum ar fi salata. Deoarece
aceste alimente nu sunt gatite, germenii nu pot fi distrusi si pot
cauza boala.
Contaminarea cu germeni poate sa apara cand alimentul:
 Nu este gatit adecvat
 Nu este pastrat corect - de exemplu, nu a fost tinut in frigider sau congelator
 Este lasat la temperatura camerei prea mult timp
 Este consumat dupa data de expirare specificata pe eticheta
 Este manipulat de o persoana bolnava, care nu s-a spalat pe maini
Cele mai frecvente alimente care sunt asociate cu toxiinfectia alimentara sunt:
 Carnea de pui, curcan, vita sau porc cruda sau pregatita insuficient
 Fructele si legumele proaspate, nespalate
 Germenii de grau
 Laptele crud (nepasteurizat) si produse lactate care contin lapte crud Oua nefierte
 Fructe de mare si crustacee crude
 Faina bruta (inclusiv aluatul)
 Condimente
Simptome
Unii germeni determina simptome dupa cateva ore de la consumul de alimente contaminate, in
timp ce altii dupa cateva zile. Mai jos sunt enumerate principalele bacterii, virusuri si paraziti in
functie de momentul (in ordine crescatoare) de aparitie a manifestarilor, simptome si alimentele
posibil contaminate:
o Staphylococcus aureus
Simptomele incep dupa 30 minute - 8 ore de la expunere: greata, varsaturi, crampe abdominale,
diaree
Surse frecvente de alimente: alimente care nu sunt gatite adecvat dupa ce sunt manipulate, cum
ar fi carnea, salatele preparate, carnati, budinci, produse de patiserie cu crema, sandvisuri
o Vibrionul holeric (Vibrio cholerae)
Simptomele incep dupa 2-48 ore de la expunere: diaree apoasa, greata, varsaturi, crampe
abdominale, febra, frisoane
Surse frecvente de alimente: crustacee, in special stridii, crude sau insuficient gatite
o Clostridium perfringens
Simptomele incep dupa 6-24 ore de la expunere: diaree, crampe abdominale. Frecvent apar brusc
si dureaza mai putin de 24 de ore. Nu sunt frecvente varsaturile si febra.
Surse frecvente de alimente: carne de vita sau pasare, in special bucati mari de friptura, sosuri,
alimente uscate sau semi-gatite
Tratament
Tratamentul depinde de cauza bolii, daca este cunoscuta, si de
severitatea simptomelor.
In cazul majoritatii pacientilor cu simptome usoare si moderate de
toxiinfectie alimentara, acestea se rezolva in aproximativ 24-48
de ore, fara sa fie nevoie de vreun tratament medicamentos.
Pacientul se poate auto-ingriji acasa, tratamentul constand in
principal din administrarea de lichide si electroliti pentru a
preveni deshidratarea (in special la copii si persoanele in varsta).
Totusi, daca exista semne de deshidratare (scaderea sau absenta
urinarii, gura uscata, senzatie intensa de sete, ameteala si stare
de slabiciune generalizata), prezenta de sange in scaun, febra,
varsaturi sau diaree care persista > 72 de ore, pacientul trebuie
sa fie consultat imediat de un medic. Este posibil sa fie nevoie
de internare in spital penru administrarea pe cale intravenoasa de
perfuzii cu solutii electrolitice.
Îngrijirea acasa
Ingrijirea acasa a cazurilor usoare sau moderate de toxiinfectie alimentara
virala sau bacteriana consta in principal din evitarea deshidratarii:
Pentru cateva ore, pacientul nu trebuie sa manance nimic, pentru a pune in
repaus tractul digestiv.
Inlocuirea lichidelor pierdute prin varsaturi sau diaree se va face cu solutii
orale care contin glucoza si electroliti - sodiu, potasiu, calciu (saruri
de rehidratare orala), supe limpezi de carne sau bulion.
Chiar daca varsa, pacientul trebuie incurajat sa consume aceste lichide in
sorbituri mici, deoarece varsaturile pot inceta odata cu refacerea
pierderilor de lichide. Cand pacientul tolereaza lichidele fara sa mai
verse si daca apetitul a revenit, se pot introduce treptat alimente
solide. Sunt recomandate alimente cu continut redus in grasimi, usor
de digerat: paine prajita, covrigi sarati, orez, supa de pui cu taietei,
banane, mere coapte. Unii pacienti pot dezvolta o toleranta temporara
la lactoza. Trebuie evitate alimentele grase, prajite sau picante,
cafeaua, alcoolul, fumatul.
Cand trebuie sa mergi la medic
Mergeti imediat, la un consult medical daca aveti simptome severe,
cum ar fi:
 Sange in scaun
 Febra inalta (>38.30C)
 Varsaturi frecvente care impiedica hidratarea pe gura (ceea ce ar
putea duce la deshidratare)
 Semne de deshidratare: scaderea sau absenta urinarii, gura uscata,
senzatie intensa de sete, ameteala si stare de slabiciune generalizata
 Diaree care persista > 3 zile
 Durere severa abdominala care nu se amelioreaza dupa scaun
Grupuri de persoane cu risc crescut
Urmatorii pacienti trebuie sa fie consultati imediat de catre un medic
daca prezinta diaree apoasa sau cu sange:
 Adultii > 65 de ani
 Copiii < 5 ani
 Femeile gravide
 Pacientii cu boli cronice: diabet, boala cronica de rinichi care
necesita dializa, boala cronica de ficat, alcoolism, HIV/SIDA
 Pacientii cu imunitate scazuta ca urmare a tratamentului
imunosupresor, chimio si radioterapie
Tratamentul cu antibiotice
Antibioticele administrate empiric nu sunt recomandate.
Medicul poate prescrie antibiotice doar pentru anumite tipuri de toxiinfectie
alimentara si daca simptomele sunt severe.
Antibioticele nu vor ajuta in cazul toxiinfectiilor alimentare cauzate de virusuri.
Antibioticele pot agrava simptomele anumitor tipuri de toxiinfectii alimentare
bacteriene. Discuta intotdeauna cu medicul inainte de a incepe un tratament
cu antibiotice.
Toxiinfectia alimentara cauzata de Listeria trebuie tratata in spital cu antibiotice
administrate intravenos. Cu cat tratamentul este instituit mai devreme, cu atat
prognosticul va fi mai bun. In sarcina, tratamentul prompt cu antibiotice
poate preveni infectia fatului.
Alte medicamente simptomatice
Anumiti pacienti pot beneficia de medicamente care sa reduca greata si
varsaturile. Antidiareicele (ca de exemplu, loperamid sau subsalicilat de
bismut) sunt eficiente pentru pacientii > 5 ani cu diaree apoasa
nehemoragica, fara febra, insa nu trebuie administrate la pacientii care au
facut recent tratament cu antibiotice sau la cei la care testul de hemoragii
oculte in scaun este pozitiv. Inainte de a folosi aceste medicamente discuta cu
medicul.
 Bibliografie
https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/toxiinfectia-alimentara