MINISTERULEDUCATIEI SI CERCETARI AL REPUBLICI MOLDOVA

COLEGIUL NATIONAL DE COMERT AL ASEM

CATEDRA ''COMERT,MERCEOLOGIE,TEHNOLOGIE''
La unitatea de curs: Microbiologia,san itaria si igiena in UAP
Proiect la tema: Infecti produse de protozoare:giardioza,diz enteria ambianta

Profesor de discipline Tehnologice: Tem ciuc Oxana

A efectuat: Ticm eister Danu TAP-211
 Cuprinsul
Giardioza sau lambliaza ….....................................................................................................3
Simptomele …..........................................................................................................................4
Diagnostic …................................................................................................................. ...........5
Tratamentul …..........................................................................................................................6

Dizenteria ….............................................................................................................................7
Simptome ….............................................................................................................................8
Diagnostic …................................................................................................................. ...........9
Tratamentul ….........................................................................................................................10
 Giardioza sau lambliaza
◦ Giardioza (lambliaza) este o boală provocată de protozoarul Giardia
duodenalis Giardia intestinalis, Giardia lamblia, Lamblia intestinalis,
care există sub două forme: de trofozoit și de chist.
◦ Infectarea omului se produce prin ingestia alimentelor sau apei
contaminate cu chisturi. În stomac trofozoiții sunt eliberați din chisturi și
migrează în intestinul subțire, în special în duoden și jejun, unde se
atașează prin discul adeziv de celulele epiteliale. În lumenul intestinal
se deplasează cu ajutorul flagelilor și odată ajunși în colon se
închistează, fiind eliminați în mediul extern odată cu materiile fecale
◦ În general, boala trece printr-o fază acută scurtă, urmată de o fază
cronică. Infecția cu Giardia lamblia, în faza acută, este cauza diareei
apoase cu eliminarea trofozoitilor
 Simptomele
◦ Boala debutează după 1-3 săptămâni de la expunere, prin apariția unei diaree
apoase cu miros urât, lipsită de mucus sau de sânge. Scaunele diareice sunt
însoțite de dureri abdominale de intensitate variabilă, localizate de obicei
epigastric, anorexie, senzație de greață și intoleranță la lactoză.
◦ Formarea unei cantități mari de gaze intestinale produce distensie abdominală
și flatulență. Simptomele descrise durează de obicei 2-3 săptămâni, după care
dispar spontan. În unele cazuri diareea persista și este însoțită de malabsorbție
a glucidelor, lipidelor și a vitaminelor liposolubile.
◦ Manifestărilor digestive li se pot adăugă tulburări neuropsihice: agitație,
instabilitate, tulburări de atenție și insomnie. În unele cazuri apar și manifestări
alergice cutanate (urticarie, prurigo, eczemă) și respiratorii (astm bronșic, rino-
faringite).
 Diagnostic
◦ Diagnosticul pozitiv constă în identificarea chiștilor de Giardia
duodenalis în scaunele formate și a trofozoitilor în scaunele diareice, în
lichidul duodenal sau în biopsia jejunală. După infectarea cu chiști de
Giardia duodenalis există o perioadă de aproximativ 3 săptămâni
când parazitul nu apare în scaun deși bolnavul este simptomatic.
Ulterior, chiștii se elimină, la început continuu, iar apoi, pe măsură ce
infecția se cronicizează, excreșia lor devine intermitentă. De aceea
este indicat să se repete examenele coprologice la interval de 7 zile pe
o perioadă de 4-5 săptămâni
 Tratamentul
◦ Tratamentul urmăreşte distrugerea parazitului şi dispariţia simptomelor bolii. Odată
cu dispariţia parazitului din organism, dispar şi simptomele (intoleranţa la lactoză
poate persista).
◦ Terapie antiparazitară
◦ Terapie adjuvantă: antispastică intestinală, antihistaminică
◦ Regim alimentar restrictiv în lactate si alcool, bogat în proteine
◦ Tratament profilactic: respectarea regulilor de igienă personală si alimentară si
prepararea prin fierbere a alimentelor.
◦ Controlul eficientei tratamentului se face prin examene coprologice repetate la 7
zile. Deoarece infectia se răspândeste foarte usor, trebuie tratată nu doar persoana
diagnosticată cu giardioză ci si ceilalti membri din familie/colectivitate (grădinițe,
camine). Această infecție nu dă imunitate pe viată, deci pot exista cazuri de
reinfectie.În regiunile endemice, prevenirea si combaterea se realizează prin măsuri
eficiente de igienă a alimentației, a mainilor, educatie sanitara.
 Dizenteria
◦ Dizenteria este o infectie intestinala, care se manifesta
prin diaree si crampe abdominale. Pacientii care sufera de dizenterie, dar care
manifesta simptome usoare de diaree si stari de greata nu au nevoie de consultatie
medicala de urgenta, deoarece de cele mai multe ori afectiunea se vindeca de la
sine in cateva zile.
◦ De cele mai multe ori, tratamentul medicamentos nu este necesar; consumul de
lichide este foarte important pentru inlocuirea fluidelor pierdute din cauza diareei.
Dizenteria este o boala a carei prezenta trebuie raportata autoritatilor locale.
 Simptomele
◦ Majoritatea pacientilor care sufera de dizenterie manifesta numai
simptome usoare care dispar in cateva zile.
◦ Dizenteria bacilara - simptomele se manifesta dupa 1-3 zile de la
infectare si pot persista pana la 7 zile. Pacientul se confrunta cu dureri
usoare de stomac, diaree (fara sange sau mucus in scaun); la inceput,
diareea este cantitativa, dar scade in urmatoarele zile. In unele situatii,
crizele sunt insotite de dureri.

◦ Cazurile severe includ:

- diaree apoasa care contine sange sau mucus;
- greata si varsaturi;
- dureri abdominale severe;
- febra.
 Diagnostic
◦ Daca o persoana se confrunta cu diaree care contine sange sau
mucus trebuie sa se adreseze medicului de familie. Depistarea bolii se
va face prin analizarea unui esantion de scaun pentru a se stabili daca
acesta contine bacterii sau amibe care ar putea declansa dizenteria.

Alte investigatii pot fi:

Medicul specialist poate solicita si alte investigatii, cum ar fi analizele
de sange, ecografia, endoscopia - pentru a se depista eventualele
consecinte ale bolii (abces la ficat, etc.).
 Tratamentul
◦ De regula, dizenteria dispare fara tratament dupa cateva zile; cu toate acestea este
important sa se inlocuiasca lichidele pierdute prin diaree pentru a evita deshidratarea.
Se recomanda consumul de apa, sucuri naturale din fructe sau bauturi izotonice. In
cazurile severe, hidratarea se va face in spital, cu ajutorul unei perfuzii intravenoase.
◦ Medicatie
Medicul poate prescrie un: antibiotic, numit metronidazol, si va indica si perioada
necesara de tratament. Dupa finalizarea tratamentului cu antibiotice, medicul poate
prescrie cateva tablete de diloxanid furoat - un medicament care distruge
orice parazit ramas.
Deoarece majoritatea cazurilor de dizenterie se vindeca intr-o perioada scurta de
timp, antibioticele sunt folosite doar in cazul in care boala nu trece de la sine, si pentru
a preveni raspandirea afectiunii la alte persoane.