CURS 8 URGENTE

URGENTE ABDOMINALE
COLICA BILIARĂ
Reprezinta o inflamatie a veziculei biliare ce se caracterizeaza printr-o durere violenta si
persistenta in regiunea hipocondrului drept cu iradiere pana in coloana vertebrala, umarul drept
sau in varful omoplatului produsa de spasmul musculaturii cailor biliare si vezicale -datorita unor
agenti mecanici(calculi, paraziti), infectii -fiind insotita uneori de greturi si varsaturi. Colica
biliara apare la pacienti in contextul unei afectiuni cronice biliare cum ar fi colecistoze, tumori
biliare sau diskinezii veziculare cistice/oddiene -in special dupa o masa bogata in grasimi sau
dupa consumul de alcool . Colica biliara poate fi unicul simptom al litiazei biliare(prezenta de
calculi in vezicula biliara sau in caile biliare intra- si extrahepatice) - Colecistita ac. este o
inflamatie cu caracter acut a peretelui colecistic(congestie, supuratie, gangrena). De cele mai
multe ori survine din cauza obstructiei canalului cistic(litiaza cistica) si infectiei peretilor
veziculei biliare. - Angiocolitele(colangite) sunt afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra- si
intrahepatice(cand este interesat si colecistul este vorba de angiocolecistite). - Colecistita cronica
si diskineziile biliare(tulburari ale motricitatii veziculei biliare). - Parazitozele
intraveziculare(giardia)..

Semne si simptome :
1 . Durere in hipocondrul drept sau epigastru(cu iradiere în spate pe sub rebordul costal drept la
nivelul scapulei sau umarului drept); Durerea atinge maximum de intensitate in aproximativ 15 -
30 minute de la debut si poate sa dureze in general 4-5 ore. Intensitatea durerii este mare, ea fiind
continua, datorita cresterii presiunii in arborele biliar. Se accentueaza progresiv, atingand
intensitatea maxima in cateva ore si cedeaza brusc sau lent.
2. Discomfort epigastric, greturi, varsaturi bilioase/alimentare, transpiratii, balonare abdominala,
eructatii, pirozis, anorexie.
3. Febra si frisonul apare cand predomina infectia cailor biliare(colecistitele ac.) si angiocolite
secundare infectiei cu germeni microbieni; Sunt urmate de transpiratii abundente si stare
generala rea.
4. Sensibilitate la palpare in hipocondrul drept cu descoperirea unei formatiuni palpabile la
aproximativ 20 % din pacienti(hidrops vezicular)
5. Semne locale: vezicula biliara poate fi palpabila si foarte sensibila cand este inflamata. Semnul
Murphy pozitiv daca la inspirul profund sau tuse, durerea se exacerbeaza la palparea
hipocondrului drept.
6. Icter -apare uneori la 24 ore dupa colica fiind caracteristic litiazei coledociene; (coloratia se
datoreste unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi. Se poate instala si fara sa existe un
obstacol prin calcul pe coledoc). Examenele paraclinice si de laborator:
- Recoltarea de sange pt. examinari de urgenta: numararea leucocitelor, bilirubinemie,
transaminaza, ionograma sanguina, rezerva alcalina, azot, glicemie, amilazemie;
-Examenul urinii(urobilinogen, pigmneti biliari) Atentie: nu se face in crize tubaj duodenal sau
colecistografie cu substanta de contrast!
-Ecografia abdominala poate determina prezenta calculilor biliari precum si prezenta unei mase
flegmonoase in jurul veziculei biliare.
Diagnostic diferential : -Pancreatita acuta, Apendicita, Pielonefrita, Ulcerul duodenal, Hepatita
si abcesul hepatic
Tratament :
1 . Regim igieno–dietetic(hidrozaharat -ceai de tei, musetel sau menta), repaus la pat + linistirea
pacientului/pozitie antalgica.
2. Medicatie antiemetica : - Metoclopramid 1-2 fiole i.v.(2-4ml. sol. 0,5%) sau - emetiral
2–3 cpr. pe zi sau supozitoare - torecan fiole(= 6,5mg/ml) i.m/s.c. sau 2–3 cpr. pe zi
3. Administrare prin perfuzie de lichide si electroliti -in fct. de rezultatele de laborator
4. Medicatie sedativa: daca pacientul este foarte agitat se poate administra ½-1 fiola de
Diazepam i.m. sau - hidroxizin 2–3 cpr. pe zi sau - meprobamat 2–3 cpr. pe zi -
plegomazin(clorpromazina) fiole i.m. profund;i.v. lent 1f. = 25mg/5ml.
5. Administrarea de analgezice -numai dupa stabilirea cu precizie a Dg. pt. a nu masca evolutia
ac. a bolii sau o perforatie!: - algocalmin i.m. 3–4 fiole pe zi, pentazocin, mialgin 100–150mg
i.m. la interval de 6-8h, medicament care are avantajul de a nu provoca spasmul musculaturii
netede sau - Piafen 1-2 fiole i.v.(5-10ml.) - fortral(30mg/ml i.m./i.v.) Punga cu gheata pe
hipocondrul drept reduce inflamatia
6. Antispastice : - Atropina i.v. 0,5mg. (½ fiola = 0,5ml.) sau i.m.1mg. (o fiola de 1ml) -max.
3mg/zi; - Scobutil 1f. = 1ml. = 10 mg. 1-2 fiole i.m., s.c., sau i.v. lent sau Scobutil compus 1f. =
5ml = 20mg. i.v. foarte lent sau i.m. profund. - Papaverina 1-2 fiole i.v. (1 fiola = 1ml solutie 4%
= 40mg.) -max. 3–4 fiole pe zi sau - Miofilin 1 fiola i.v. lent (240mg.), daca nu exista
contrindicatii sau - Drotaverina clorhidrat (NO-SPA) 20mg/ml 1–3 fiole pe zi sau
- Nitroglicerina 1-2 tablete sublingual, cu urmarirea T.A(reduce spasmul sfincterului Oddi si
contractiile hipertone ale veziculei biliare. Nu are nici un efect in hipotonii sau atonii..
8. Administrare antibiotice: - Penicilina(se elimina putin prin caile biliare) 6-10 milioane U/zi; -
Tetraciclina(nu se elimina prin caile biliare) 2-3g/zi; - Ampicilina(2-3g/zi, peroral sau i.m. -se
elimina biliar); cefalosporine, aminoglicozide

La bolnavii cu boli asociate cum ar fi diabetul, infectiile sau cei cu debilitati se vor administra
antibiotice combinate, pentru a mari spectrul de activitate. DE EVITAT: administrarea de
Morfina ca si antialgic pentru ca produce spasm oddian/căilor biliare!
9. Tratamentul definitiv al colicii biliare date de prezenta calculilor veziculari consta in
colecistectomie si va fi efectuata in decursul primelor 24–48 ore de la internare . Complicatii : -
empiem -hidrops vezicular -gangrena -perforatie -fistulizare -ileus Observatie: cu exceptia
peritonitei biliare(in caz de perforatie) in care este obligatoriu interventia de urgenta, rareori se
indica de la inceput interventia chirurgivala. Se urmareste bolnavul 24-36h si daca fenomenele
nu cedeaza, bolnavul necesita interventia chirurgicala.

ULCER (boala ulceroasa) apare ori de cate ori balanta normala dintre acid-pepsina si factorii
de aparare ai mucoasei gastroduodenale este afectata. Cresterea secretiei gastrice (de exemplu in
stress) sau alterarea barierei de protectie a stomacului (produsa de unele medicamente : aspirina,
antiinflamatoarele nesteroide tip Indometacin, Fenilbutazona, Diclofenac etc., cortizonice),
precum si infectia cu Helicobacter pylori, predispun la aparitia leziunilor ulceroase in stomac sau
duoden.
Prevalenta ulcerului (bolii ulceroase) este de aproximativ 10 %; exista o incidenta crescuta la
rudele de gradul intai ale pacientilor cu ulcer duodenal. Alti factori predispozanti pentru boala
ulceroasa includ fumatul (prin scaderea secretiei de bicarbonat cu rol protector) si anumite boli
(BPOC, ciroza hepatica, insuficienta renala cronica, hiperparatiroidismul, policitemia vera).
Infectia cu Helicobacter pylori este destul de frecventa, sursa fiind exogena (alimente, apa de
baut); aproape 100 % din pacientii cu ulcer duodenal si circa 70 - 80 % din cei cu ulcer gastric au
infectie cu Helicobacter pylori, adesea nediagnosticata si/sau netratata, implicata in intretinerea
si agravarea suferintei ulceroase. Eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori prin tratament
 antibiotic si antisecretor scade marcat rata recurentei ulcerelor.
Manifestarile clinice ale unui ulcer (boala ulceroasa) sunt tipice
- durerea epigastrica, descrisa frecvent ca arsura sau roadere, apare la 1 - 3 ore dupa masa, fiind
ameliorata imediat cu antiacide si alimente (temporar), adesea trezeste bolnavul din somn (ora
4). Crizele dureroase apar grupate, cateva zile la rand, separate de perioade de acalmie cu durata
variabila. Durerea se remite in general inainte de vindecarea completa a ulcerului.
In afara de durere, pacientii pot prezenta o varietate de simptome - greata, balonari, anorexie,
eructatii excesive si disconfort epigastric.
1/3 din pacientii cu ulcer pot dezvolta in timp complicatii care sa necesite spitalizarea de
urgenta :
• hemoragia (exteriorizata prin varsatura ca zatul de cafea sau scaune negre ca pacura)
• perforatia (durere atroce cu abdomen acut - "de lemn")
• stenoza pilorica (varsaturi frecvente a alimentelor ingertate care nu mai pot traversa pilorul)
Diagnosticul unui ulcer (boala ulceroasa) se pune prin evidentierea nisei ulceroase :
• direct prin endoscopie digestiva superioara (endoscop - tub subtire, flexibil ce are o minuscula
camera de luat vederi la capat, permitand vizualizarea directa a leziunilor cat si prelevarea de
fragmente bioptice)
• indirect prin radiografie cu bariu (se bea o substanta de contrast si se vizualizeaza defectele de
umplere ale stomacului si duodenului).
Evident, endoscopia ofera certitudinea diagnosticului, precum si posibilitatea de apreciere a
infectiei active cu Helicobacter pylori (anticorpii dozati din sange reflecta doar anamnestic o
infectie cu Helicobacter pylori).
Tratamentul unui ulcer (boala ulceroasa) este in principal medical, interventia chirurgicala fiind
necesara doar pentru complicatiile bolii ulceroase.
Masurile generale care se impun la un pacient cu ulcer :
• intreruperea fumatului
• evitarea bauturilor alcoolice
• evitarea excesului de cafea si mai ales consumarea acesteia pe nemancate
• nu se vor folosi antinflamatoare nesteroidiene si cortizonice in puseele dureroase, iar in afara
acestora, cu prudenta, obligatoriu asociind medicatie gastroprotectoare
• Aspirina este interzisa la pacientii cu boala ulceroasa documentata (nisa) in antecedente (inclusiv
cea tamponata sau microdozata de uz cardiologic)
• se vor evita alimentele excitante pentru secretia gastrica acida (supa de carne, conservele,
afumaturile, tocaturile condimentate, prajelile), condimentele picante, bauturile carbogazoase
(tip Cola, Fanta)
• orar regulat al meselor, incluzand 3 mese principale si 2 gustari intre acestea (sa nu treaca mai
mult de 3 - 4 ore intre ele, exceptand perioada de somn). Se prefera sa se manance putin si des,
evident o dieta cat mai echilibrata si cu alimente de calitate
• evitarea stressului si starilor conflictuale
Medicamentele folosite pentru tratamentul unui ulcer apartin mai multor clase, in principal se
folosesc 4 categorii de medicamente :
• Antiacide - pentru tamponarea secretiei gastrice crescute (cu efect imediat dar de scurta durata
datorita efectului de rebound secretor, adica cresterii secretiei gastrice in mod reflex dupa
 tamponarea continutului acid al stomacului).
• Antisecretorii - care reduc sau inhiba secretia gastrica acida.
• Mucoprotectoare - care cresc capacitatea de aparare a stomacului.
• Antibiotice pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori.
Exista protocoale standardizate de tratament al ulcerului, combinand mai multe medicamente,
adaptate fiecarui pacient in parte de catre medicul curant. In prezent se pune mare accent pe
eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori, garantia vindecarilor de durata in boala ulceroasa.

HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE – HDS H.D.S. = sângerare care are loc în

esofag, stomacduoden, şi jejunul proximal exteriorizându-se prin vărsătură –hematemeză, şi/sau
scaun – melenă. Varsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului de cafea, de
sange negricios neaerat, amestecat cu resturi alimentare, rareori are aspect rosu aprins. Melena
reprezinta eliminarea de sange prin scaun, care este negru ca pacura, lucios si lipicios.
Hematemeza apare brusc, adesea precedata de durere în epigastru, greaţă, ameţeli, slăbiciune,
transpiraţii, anxietate. Sg. eliminat prin scaun (melena) este negru ca păcura, fiind digerat pe
parcurs, de sucurile gastrice; ea apare cand in intestinul superior patrund cel putin 50-80ml
sange. Şocul si moartea consecutive unei H.D.S. abundente si rapide pot surveni inainte de
exteriorizarea sangerarii. Hematemeza şi melena: culoarea sângelui poate fi roşie deschisă dacă
hemoragia este masivă şi fulgerătoare.
Clasificare:
-HDS mică – pierderea de sg. este < 250 ml sg;
-HDS moderată – cant de sg. între 250–1000ml sg. (Hb>10);
-HDS mare/masivă – pierderea sg.>1000ml sg.(Hb <8%).
Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei:
Forma de HDS Parametrul Pierderi de sange % din volemie:
-Usoara <25% (1250 ml de sange} AV< lOO batai/min. TA<90mmHg IS* <1
PVC** -N Diureza -N IS=/< 1
-Medie <35% AV(Tahicardie <120 batai/min. TA<70mmHg IS* 1-1,5 PVC** -scazuta Diureza
–scazuta Alte fenomene: Tegumente: •reci •umede •palide
-Severa(masiva) <50% (2500 ml de sange) AV(Tahicardie)> 120 batai/min. TA<60mmHg IS*
>1,5 PVC**-scazuta Diureza –oligurie Alte fenomene: -Alterarea starii de constienta(anxietate,
agitatie, apatie, somnolenta, coma). -Dispnee cu tahipnee -Buze uscate -Cianoza periferica -
Facies palid cu privirea in gol (Semne de soc hipovolemic: paloare intensa, polipnee, anxietate,
extremitati reci, puls rapid si filiform, sudori reci, sete intensa, greturi, adinamie, hipotensiune,
tendinta de pierdere a cunostintei).
* IS = Indice de soc = raportul puls/TA sistolica

Cauze: -boli ale esofagului(varice esof., ulcer peptic al esofagului, tumori benigne şi maligne
ale esofagului, sindromul Mallory-Weiss = fisura longitudinala a esofagului inferior dupa eforturi
repetate de varsatura, diverticul esofagian, hernie gastrica transhiatala); alte cauze. ----boli ale
stomacului şi duodenului(ulcer gastric si duodenal -cauza cea mai frecventa: 80% din cazuri,
ulcer acut de stres, gastrite hemoragice(corozive si medicamentoase): acizi puternici, hidrat de
sodiu, medicamente cu risc hemoragic(corticoterapie, aspirina, fenilbutazona etc); tumori
maligne şi benigne, varice gastrice, traumatisme; -boli ale intestinului subtire pana la unghiul
Treitz;;
-hipertensiune portală(ciroza hepatică, tromboza a venei porte etc);
-cauze generale: boli ale vaselor(hemangioame, telangiectazia Rendu-Osler), boli de sange(sindr.
hemoragice prin trombocitopenie); -boli ale altor org. învecinate: sg. înghiţit din gură, faringe,
epistaxis, hemoptizie, ruperea unui anevrism, abcese, tumori, etc. Diagnostic diferential -
Hematemeza va fi diferentiata de: epistaxisul inghitit, hemoptizie, hemoragia buco-faringiana;

Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa: - terapie orala cu fier, carbune,
bismut - consum de: cafea, masline, spanac. * Se vor exclude si hemoragiile digestive
inferioare(anorectoragii), manifestate prin scaune sanguinolente.

CONDUITA DE URGENŢĂ
-internare de urgenţă; * până ajunge la spital – repaus la pat in decubit dorsal, fara perna(in
hemoragiile masive pozitia Trendelenburg, pt. mentinerea unei circulatii cerebrale
corespunzatoare). -evitarea efortului fizic(poate accentua hemoragia sau poate agrava tabloul
clinic).
Atentie: repausul la pat dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea hemoragiei! -colectarea sângelui
eliminat -igiena orală a pacientului(cu capul asezat intr-o parte, fara sa se deplaseze bolnavul). -
prevenirea şocului hemoragic(la orice esalon al asistentei medicale) Evolutia unei H.D.S. fiind
imprevizibila se recomanda perfuzie cu solutii cristaloide, fie de glucoza5%, fie S.F. Indicatia de
transfuzie se face mai tarziu, la aprecierea medicului(semne clinice grave, exam. de laborator) -
se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora cand s-a efectuat si cele
constatate;
* în spital – monitorizarea fct. vitale(se face din ora in ora) - recoltarea de sânge pt.
determinarea hematocritului, nr. hematiilor, hemoglobinei (HG.) - recoltarea de materii fecale(in
vederea punerii in evidenta a sangelui din materiile fecale(reactia Adler sau Gregersen)
- in cazuri grave(stari de soc) se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele de
coagulare. In clinicile mari se face si determinarea volumului sanguin cu metode izotopice.
Asistentul medical aplica: - pungi cu gheaţă în regiunea epigastrică - pregateste sange izogrup,
izoRh si instaleaza transfuzia de sange. - administrarea medicatiei prescrise(hemostatice i.m.:
Adrenostazin, etamsilat, trombina, CaCl2, gluconat de calciu, vitaminele K, C, sol
macromoleculare(macrodex -dextran 70, rheomacrodex -dextran 40., sol. cristaloide(S.F./ser
glucozat 5%), dar acestea au actiune mai slaba pt. refacerea volemiei.
- Pregateste si administreaza, in cazurile indicate, sedative(fenobarbital, diazepam) pt. calmarea
starii de agitatie. - aspiraţie gastrică pt. evacuarea sg.(hemostaza reuseste mai bine pe un stomac
colabat). De precizat: Dg. cauzei H.D.S. poate fi precizat(in afara anamnezei si examenului
clinic) prin endoscopia digestiva, care trebuie sa se practice de urgenta -dupa ce bolnavul a iesit
din socul hemoragic.
- alimentaţia se suprimă per oral, bolnavul putând primi doar lichide f. reci/bucăţele de gheaţă;
- în fct. de evoluţie, a ll-a zi de la hematemeză sunt permise 12-14 mese compuse din 150- 200
ml lapte şi regim hidro-zaharat; - din a 3-a zi regimul se îmbunătăţeşte: supe mucilaginoase, griş
cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ouă moi, carne slabă;
- când hemoragia este prin ruperea varicelor esofagiene – se introduce în esofag pt. 24-36 ore
sonde speciale cu balonaş esofagian compresiv (Blackemore) sau se recurge la scleroza vaselor
esofagiene (cauterizare); - se recom. evacuarea sg. din intestin dacă este posibil prin clisme, apoi
cu spălături intestinale(in special in hemoragiile din ciroza hepatica pentru prevenirea
encefalopatiei portale -prin produsi azotati toxici); - în gastritele hemoragice se administrează
pansament gastric amestecat cu trombină uscată sterilă; in hemoragiile de orice sursa se
administreaza 1 fiola Noratrinal peroral, cu 60ml ceai. - dacă hemoragia nu cedează – se
intervine chirurgical în formele de gravitate.

PERFORAŢIILE DE ORGANE
Perforaţiile organelor cavitare abdominale sau ale org. abd. devenite cavitare prin transformarea
patologică, sunt urmate de iritaţie peritoneală, la început chimică, apoi septică, care generează un
sindrom de peritonită acută/abd. acut. Este urgenţă maximă – necesită intervenţie chirurgicală în
5-6 ore de la apariţia primelor semne de peritonită.
Factori etiologici:
- ulcerul gastric si duodenal
- apendicita gangrenoasa
–perforatia apendiculara
- perforatii intestinale
–boala Crohn,
-neoplasme de perete intestinal
, -infarct mezenteric avansat,
-ocluzii intestinale,
-ingestia de corpi straini(ace, oase etc.) poate sa duca la perforatia intestinului subtire si al
colonului,
-neoplasm de colon
-rectocolita necrozata
- colecistita ac. litiazica si nelitiazica: -cancerul de cai biliare -volvulusul colecistului -
perforatia vezicii biliare
- sarcina ectopica: -piosalpinx rupt -chist ovarian rupt, perforatia trompei uterine
Tablou clinic: Perforatiile de organe dau tabloul clinic al peritonitelor ac., caracterizate prin:
• durere abdominala violenta, brutala, cu sediul si iradierea in fct. de organul perforat.
Astfel: a) in ulcerul gastric si duodenal perforat: - sediul durerii initial epigastric, iradiere
dorsala, intensitate deosebita, pana la starea de soc - durerea „ca o lovitura de pumnal”, urmata
de „abdomen de lemn”(rigiditatea abd. nu apare in nicio alta afectiune atat de brusc si atat de
intens).
b) in apendicita ac. perforata: - durerea este simtita de bolnav initial in fosa iliaca dr.; se
generalizeaza mai tarziu.
c) in perforatia intestinului mezenterial si al colonului: - sediul durerii este juxtapubian(in
apropierea regiunii pubiene)
d) in perforatia vezicii biliare durerea este initial in hipocondrul dr. Cand procesul inflamator
determina perforatia veziculei biliare, intensitatea durerii din hipocondrul dr. Scade prin
disparitia distensiei veziculare), durerea generalizandu-se in tot abd. datorita peritonitei biliare.
e) In sarcina ectopica, piosalpinx rupt, chist ovarian rupt, durerea abdominala, localizata in abd.
inf.(in flancuri), se generalizeaza pe masura ce peritoneul este invadat de sange(hemoperitoneu
in sarcina ectopica rupta, corp galben rupt, chist ovarian rupt) sau de puroi in caz de piosalpinx
rupt.
• Contractura abdominala: - la inspectie: abd. retractat si imobil sau cu mobilitate redusa la
miscarile resp.
 - la palpare: rigiditatea musculara generalizata „abdomen de lemn”
• Varsaturi
• Oprirea tranzitului intestinal pt. fecale si gaze(uneori exista diaree) Obs.: In ruptura de anexe,
nu este suprimat tranzitul.
• Hipersensibilitatea abdominala se pune in evidenta prin durere de compresiune brusca a
acestuia (semnul Blumberg).
• Disparitia reflexelor cutanate abd.
• Disparitia matitatii hepatice (numai cand exista pneumoperitoneu) se pune in evidenta prin
percutie (mai sigur si mai evidentiabil prin ex. radiologic). Observatie: in perfor.veziculei biliare
nu apare pneumoperitoneu
- Hiperestezie cutanata (durerea pielii la cea mai mica atingere),
- Hiperestezia fundului de sac Douglas si uneori bombarea acestuia. Punerea in evidenta se face
prin tact vaginal sau rectal la femei, iar la barbati prin tact rectal; durerea vie declansata de
palparea chiar blanda a peritoneului prin intermediul tactului vaginalsau rectal arata prezenta
unei peritonite generalizate, cu lichid in peritoneu, care a ajuns pana in fundul de sac Douglas.
• Semne generale(in peritonita avansata):
- facies caracteristic(suferind), facies „peritoneal”: paloare, cearcane, ochi infundati in orbite, cu
subtierea aripilor nasului, inspaimantat, transpirat;
- respiratii scurte, rapide si superficiale,
- tahicardie, - hTA.
Conduita de urgenta: • Pana in momentul in care se face transportul, bolnavul va fi: -asezat in
repaus absolut, la pat, -daca este posibil se va pune o punga cu gheata pe abdomen Atentie! - se
interzice orice alimentatie, inclusiv apa, - se interzice admin. de purgative sau administr. de
clisme, - nu se admin. analgetice majore, deoarece prin efectul acestora se mascheaza semnele de
peritonita, ingreunand Dg. si indicatia terapeutica. • La spital se va incepe deşocarea bolnav., vor
fi facute ex. de laborator(VSH, leucograma, ionograma, hematocrit etc.). • Interventia
chirurgicala(ca sa aiba sansa de reusita) trebuie sa se practice in max. 5-6 ore de la aparitia
primelor semne de peritonita. As. med. trebuie sa cunoasca bine manifestarile clinice ale unui
abd. ac.(perforatii de organe, ocluzii intestinale, pancreatita ac. etc), pt. a nu temporiza trimiterea
boln. la un serviciu de specialitate(in cazul in care este nevoit sa decida singur). De asemenea,
trebuie sa stie ce sa nu faca, pt. a nu agrava starea boln. si pt. a nu masca simptomatologia.

ABOMENUL ACUT MEDICO-CHIRURGICAL În cazul unei dureri abdominale acute se ridica

doua probleme: diagnosticul etiologic si aprecierea gradului de urgenta medicala sau
chirurgicala.
STABILIREA DIAGNOSTICULUI : CLINIC :
• Anamneza: - antecedente personale patologice, administrare de medicamente(anticoagulante,
antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene, neuroleptice), ingestie de toxice.
-Durerea: Debut: brusc sau progresiv Localizare: -epigastru (gastrita, puseu ulceros, esofagita,
IMA, ulcer perforat, pancreatita acuta)
-hipocondrul drept (hepatita, colica biliara, litiaza biliara, colecistita acuta, abces hepatic, chist
hidatic rupt, pneumonie bazala dreapta, tumora de unghi drept colonic, apendicita subhepatica) -
hipocondrul stâng (pancreatita, infarct splenic)
-flancul drept (colica renala, pielonefrita acuta, infarct renal, cancer renal)
-flancul stâng (colica renala, anevrism aortic complicat, tumora de colon stâng complicata,
ocluzie intestinala) -fosa iliaca dreapta(colica renala, apendicita acuta, b.Crohn, chist ovarian
complicat, sarcina extrauterina)
-fosa iliaca stânga(sigmoidita, volvulus sigmoidian, tumora colica stânga complicata, chist
ovarian, salpingita acuta, sarcina extrauterina)
-Semne asociate: -febra -greturi, varsaturi -tranzit intestinal absent pentru gaze si materii fecale -
diaree -hematemeza -rectoragie -melena -semne urinare: disurie, anurie -semne ginecologice:
data ultimei menstruatii, hemoragie.
• Examenul obiectiv La inspectie: -starea generala -culoarea tegumentelor si mucoaselor(paloare
sau icter, coloratie albastruie periombilical care indica un hemoperitoneu) -cicatrice, tumefactie
abdominala -diminuarea miscarilor abdominale respiratorii -semne de deshidratare(pliu cutanat,
uscaciunea mucoaselor) La palpare: -contractura, aparare musculara -tumefiere -formatiune
pulsatila -puls femural La percutie: -timpanism -matitate La auscultatie:
-zgomote hidroaerice -silentiu abdominal -suflu vascular Tuseu pelvian: -fund de sac Douglas
sensibil sau bombat.

ATITUDINE TERAPEUTICĂ
1. Solicitare salvare (asistenta medicala, la dispensar sau apartinatorii, la domiciliu, cu furnizarea
datelor personale ale pacientului, adresa completa si datele clinice).
2. Pozitie antalgica
3. Masurare repetata TA, puls
4. Abord venos periferic
5. Sonda nazogastrica cu aspiratie (în caz de ocluzie intestinala, suspiciune de pancreatita acuta)
6. Sonda vezicala (cu diametrul 16-18 mm.), în retentie acuta de urina
7. Antialgice neopiacee (Algocalmin 1f. i.v. sau i.m.) 8. Antispastice i.v. (Papaverina 1 fiola
=1ml = 40mg, Scobutil 1 fiola = 1ml.= 10mg, daca nu exista contraindicatii: glaucom, adenom
de prostata cu retentie urinara, tulburari de ritm cardiac).
9. Daca exista greturi si/sau varsaturi se admin. Metoclopramid 1 f. i.v./i.m.(2ml =10mg) sau un
supozitor de 20mg.
10. În caz de febra septica: Algocalmin 1-2 f. i.v. si antibiotic cu spectru larg(Ampicilina 1-2g
i.m. = 2-4 flacoane de 500mg..)

OCLUZIA INTESTINALĂ
Prin ocluzie se înţelege oprirea completă şi persistentă a tranzitului intestinal şi, în consecinţă,
imposibilitatea evacuării de mat. fecale şi gaze. Se constituie un sindrom de abdomen acut.
Clasificare -Ocluzie mecanică –oprirea tranzitului poate fi din motivul unui obstacol mecanic
situat oriunde în intestinul subţire/gros(tumoră);
-Ocluzie dinamică/funcţională –datorată unei tulburări funcţionale a motilităţii intestinale, fie
prin exagerarea contracturii musculaturii peretelui intestinal/spasme, fie printr-o
pareză/paraplegie a acestuia.
Cauze : -ocluzia mecanică : - tumori maligne/benigne(prezente in interiorul intestinului sau in
afara tractului intestinal, care comprima ansele); - stenoze(inflamatorii sau procese tuberculoase,
care in stadiul de cicatrizare retracteaza peretii, stenozand lumenul intestinal; sau stenoze
cicatriceale posttraumatice sau postoperatorii)

- invaginaţie intestinala, cauza frecventa de ocluzie intestinala la copii f. mici, survine prin
intubarea (telescoparea) unei portiuni de intestin in altul, ca un deget de manusa;
- volvulusul, răsucirea unei anse intestinale in jurul axului sau mezenteric sau in jurul unei bride;
 - bride(neoformaţiuni) în urma unor operaţii;
- diferite hernii externe si strangulari interne(un inel de hernie in care intra o ansa intestinala si
nu poate sa revina. Cu timpul se mareste continutul ansei si incepe strangularea, cu ischemie a
ansei). Ocluziile prin strangulare pot sa survina si in cadrul herniilor interne(angajarea peretelui
intestinal sau a unui segment de intestin intr-un orificiu normal sau anormal al cavitatii
abdominale).
De retinut: In ocluziile prin strangulare(volvulus, bride, hernii, invaginatii) este interesata si
circulatia mezenterica, astfel ca, in afara de obstructie, se dezvolta si un proces de ischemie a
peretelui intestinal, care duce la devitalizarea ansei intestinale, la necroza si perforatia acesteia.
De aceea, ocluziile prin strangulare sunt mai grave ca cele prin obstructie.
-ocluzia dinamică: - afecţiuni abdominale[inflamaţii ale mucoasei,musculoasei sau seroasei
intestinului, peritonite (localizate/generalizate), hemoperitoneu, hemoragii digestive, pancreatita
acută, infarct mezenteric (frecvent dupa interventii chirurgicale pe abdomen)]; - afecţiuni ale
SNC.(traum. craniene, medulare, boli neuropsihice); - intoxicaţii(uremice, profesionale,
toxicomanii); - boli ale toracelui(traumatisme, embolii pulmonare, IMA), - boli ale organelor
retroperitoneale(colica nefretica, tumori retroperitoneale, hematom retroperitoneal) - boli ale
aparatului genital; - tumori. In ocluziile intestinale se instaleaza tulburari locale si generale.
Datorita cauzelor(enumerate anterior) care impiedica fluxul continutului intestinal, portiunea de
intestin situata deasupra obstacolului se dilata, ca urmare a acumularii de lichide si de gaze. La
locul obstacolului, compresiunea este urmata de congestie, staza si edem; daca se prelungeste
compresiunea se poate necroza si perfora. Una din tulburarile cele mai frecvente ale ocluziei este
pierderea de lichide, care provoaca tulburari generale. Datorita incetinirii circulatiei in ansa
dilatata, o buna parte din lichidele plasmatice trec in lumenul intestinal. Odata cu pierderea de
apa, apare si un dezechilibru al continutului de saruri si electroliti din sange. De acest lucru
trebuie sa se tina seama in aplicarea tratamentului.
Simptomatologie -durerea abdominala -apare brusc, la locul leziunii, apoi este difuză; Este
extrem de puternica atunci cand ocluzia se instaleaza brusc(bride, volvulus, încarcerari etc.). In
toate tipurile de ocluzii mecanice durerile au cel ma ides caracter colicativ, intermitent,
spasmodic, survenind la 10-20 de minute, fiind de intensitate extrem de vie in momentul in care
musculatura intestinala se contracta si creeaza miscari peristaltice prin care incearca sa invinga
obstacolul.
De retinut: Dacă în plin sindrom ocluziv durerile dispar, este semn că musculatura a obosit,
survin complicaţii grave, gangrena –perforarea ansei intestinale → peritonită; -vărsătura -survine
de obicei dupa o criza dureroasa. Varsaturile apar dupa o perioada in care s-a acumulat continutul
in ansa de deasupra obstacolului, cu atat mai curand cu cat obstacolul este situat cat mai sus. La
inceput sunt formate din continut alimentar, apoi devin bilioase si ulterior fecaloide;
-întreruperea tranzitului intestinal (oprirea evacuarii de materii fecale si gaze) este un simptom
cardinal in ocluzia intestinala. Daca sediul ocluziei este mai inalt, bolnavul poate avea emisiune
de gaze si mai ales de materii fecale din portiunea inferioara a intestinului; - uneori scaune cu
striuri sanguine(invaginatie intestinala, infarct enteromezenteric, tumori); -distensia
abdominal(meteorismul abdominal) este deosebit de marcata cand obstructia este situata la colon
si indeosebi la colonul sigmoidian.; -barborismele(clapotaj abdominal). Prin percutarea peretelui
abdominal -cu toata mana- se pune in evidenta un zgomot caracteristic celui pe care-l face
lichidul amestecat cu aer, zgomot hidroaeric; - Examenul radiologic al abdomenului facut „pe
gol” arata ca intestinul este plin de gaze si de lichid intestinal. Se creeaza imaginea radiologica
de nivele hidroaerice, in cuiburi de randunica -gaze care plutesc deasupra lichidului. -semnele
generale lipsesc în prima fază a ocluziei; progresiv, starea generală se alterează, TA scade, se
instalează şocul si toxemia grava→exitus(fara interventie chirurgicala de urgenta).

CONDUITA DE URGENŢĂ
- internarea de urgenţă(intr-un serviciu de chirurgie) la orice suspiciune de ocluzie intestinală; -
se instalează o sondă nazo-gastrică de aspiraţie pt a evita staza;
- primele măsuri pt combaterea şocului –perfuziile; Atentie: nu se adm. opiacee, nu se adm.
nimic per oral, purgativele sunt interzise!
*În spital: -ex de urgenţă: ionograma, RA, azotemia, leucocite;
-reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica(rezultate ex. de laborator); -tratament chirurgical
de urgenţă -in ocluzia mecanica(atunci cand exista fenomene de strangulatie sau de peritonita) şi
îngrijiri postoperatorii.
- Tratamentul chirurgical, indiferent de cauza ocluziei mecanice, trebuie sa fie precedat si insotit
de tratamentul medical(rehidratare, reechilibrare) ori de cate ori sunt prezente tulburarile
generale mai importante. - In ocluzia dinamica se va indeparta cauza determinanta(daca este
stabilita).
- In cazul ocluziei paralitice se administreaza excitante ale peristaltismului intestinal: miostin 1
fiola i.m., clisma evacuatoare.
- In ocluzia dinamica prin spasm se administreaza antispastice sub forma injectabila: papaverina
4%(1f. de 1ml); scobutil(1f. a 5ml). Injectarea se face lent i.v. sau profund i.m.

URGENŢE RENALE ŞI UROLOGICE

INSUFICIENŢA RENALĂ ACUTĂ
Definiţie: este o suferinţă renală gravă, caracterizată prin suprimarea bruscă a funcţiilor renale
(excretoare, metabolice, umorale), exprimată clinic prin hiperazotemie, oligurie sau anurie si
acumulare de lichid extracelular, cu evoluţie către coma uremică.
Etiopatogenie: cauzele sunt multiple şi localizate:
• prerenal -in care agentii etiologici actioneaza indirect asupra rinichilor prin reducerea fluxului
sanguin renal, cu ischemie renala consecutiva si oprirea secretiei de urina: -stări de
şoc(hipovolemic, hemoragic, traumatic, obstetrical, insuficienţă cardiacă acută), -mari
deshidratări(varsaturi, diaree, transpiratii abundente), -insuficienta periferica acuta(supradozaj de
catecolamine presoare, septicemii, avort septic, soc anafilacti etc)

• renal -in care agentii etiologici actioneaza direct asupra parenchimului(tubi, glomeruli, vase
sanguine, interstitii) producand leziuni anatomice: -necroze tubulare acute, determinate de toate
cauzele care dau insuficienta prerenala, expuse anterior, de hemoliza intravasculara(transfuzie cu
sange incompatibil), -nefrotoxine(intoxicaţii acute cu tetraclorură de carbon, pesticide, parathion,
sulfamide, fenilbutazonă, salicilaţi, antibiotice), -soc prelungit, -arsuri grave, -boli renale
parenchimatoase(glomerulonefrite sau pielonefrite acute) - boli vasculare ale rinichiului(ocluzia
arterei renale -infarct renal, ocluzia venei renale). • postrenal -I.R.A. survine consecutiv unui
obstacol mecanic pe caile excretorii: -calculoza ureterala bilaterala, -tumori prostatice, -procese
ureterale inflamatorii, tumori stenozante etc. * Mecanismul esential si constant prezent la
aproape toate formele de insuficienta renala acuta functionala este determinat in principal de
scaderea fluxului sanguin renal, care duce la scaderea presiunii de filtrare glomerulara.
Tabloul clinic
• Semnul esential al I.R.A. este oliguria pana la anurie.
* Exista cazuri cand diureza este pastrata, fiind deficitara d.p.d.v. calitativ: hipostenurie,
izostenurie(concentratie, respectiv densitate scazuta).
-Primul stadiu, preanuric(latent) cu durata 3-5 zile, predomină simptomele afecţiunii cauzale,
este urmat de faza oligo-anurică(8-l0 zile).
-Semnele clinice în stadiul doi sunt: oboseală, cefalee, anorexie, vărsături, meteorism, „limba
arsa”, halenă amoniacală, sughit, diaree, dispnee, tahipnee, respiraţie Kussmaul sau
CheyneStokes, diateză hemoragică, somnolenţă sau agitaţie psihomotorie, convulsii, stari
confuzive, chiar comă -in formele foarte grave.
-Apoi, ultima fază, faza de reluare a diurezei -in caz de evolutie favorabila, cand I.R.A. nu se
cronicizeaza(se produce după 12-14 zile de anurie), însoţită la început de poliurie(3000-3500
ml/24 h).
Conduita de urgenta:
-Primele masuri de urgenta aplicate inainte de internare se adreseaza in special bolii de baza sau
cauzei declansatoare(intoxicatie, septicemie, soc, tulburari hidroelectrolitice etc.).
-Asist. med. va avea in vedere masurile care se iau in toate cazurile grave(vezi bolnavii in coma,
soc, intoxicatii etc). Va urmari si nota manifestarile patologice(hemoragii, varsaturi, diaree,
manifestari de comportament, contractii sau convulsii etc.) si le va raporta medicului in vederea
unui tratament simptomatic:
-combaterea varsaturilor, greturilor, diareei
-combaterea eventualelor convulsii, stari de agitatie
Important! Sa se evite unele greşeli terapeutice: -nu se va forta diureza prin administrarea de
lichide abundente(pericol de hiperhidratare celulara si extracelulara), -nu se va incepe corectarea
dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator, -nu se vor administra diuretice(furosemid)
inainte de core este obligatorie in toate cazurile. Asist. med. va avea grija ca patul sa fie
pregatit(eventual incalzit in prealabil cu termofor), cu doua paturi daca este necesar.

Ingrijiri igienice: bolnavul cu insuficienta renala acuta este receptiv la infectii si deci necesita
precautii mai mari in privinta igienei si curateniei.
Explorările paraclinice: Asist. med. va recolta sange pt. determinarea: ureei, creatininei, a
rezervei alcaline, acidului uric, Ht. (hematocrit), pH-ului sanguin; sodiu, potasiu, clor, magneziu,
calciu. Examenul sumar de urină, uree urinara EKG pentru tulburările cardiovasculare
Prognosticul depinde de durata insuficienţei renale. Dacă funcţia renală se restabileşte către a 5-a
sau a 6-a zi, bolnavul se vindecă. Dacă funcţia renală nu se restabileşte rapid, apar tulburările
biologice prezentate. Aplicate la timp, metodele moderne de epurare extrarenală permit
vindecare definitivă, rinichii recuperându-şi în întregime funcţiile.
Tratamentul
Se adresează la început cauzei (şocul hipovolemic, hemoragiile, deshidratările, înlăturarea
agenţilor toxici).
În periaoda oligo-anurică se combate retenţia azotată printr-un regim glucolipidic, cu aport redus
de apă (500 - 700 ml/zi), cu sare şi potasiu în cantitate redusă. În cazurile foarte grave se recurge
la hemodializă.
Se combate acidoza administrând alcaline sub formă de lactat de sodiu, bicarbonat de sodiu sau
citrat de sodiu.
Se combate anuria cu perfuzii de Manitol 20%, dar în speical cu Furosemid(2 g/24 de ore, la
intervale de 3 ore), pentru forţarea diurezei. Când este cazul, antibiotice cu toxicitate renală
redusă(Penicilină, Ampicilina, Oxacilină, Eritromicină), masă eritromicitară sau sânge integral
proaspăt, Plegomazin 25 mg i.m.(combaterea greţurilor şi a vărsăturilor), sedative.
Supravegherea bolnavului Asist. med. va vizita bolnavul cat mai des, chiar fara solicitare. -
eliminarile de lichide(urina, scaun, varsaturi) le va nota volumetric Recoltarea urinei la bolnavii
agitati sau in coma se va face eventual printr-o sonda vezicala permanenta(reguli de asepsie
riguroasa) Atentie! Evidenta exacta a diurezei este baza de pornire a tratamentului si criteriul de
orientare a medicului
-Asist. med. va determina densitatea fiecarei emisiuni de urina, notand rezultatele in foaie. -va
urmari pulsul, T.A., respiratia, temperatura.
-In caz de constipatie, asist. va face bolnavului o clisma evacuatoare.
Corectarea echilibrului hidroelectrolitic: -se va urmari si nota(cu foarte mare exactitate)
cantitatea de lichide pierdute(urina, varsaturi, diaree, asppiratii gastroduadenale etc.) si vor fi
administrate lichide, cate 50-60ml pt. fiecare grad de febra deoarece cantitatea de lichide
administrata in 24 de ore este in functie de pierderi, la care se adauga 400-500ml. -La calcularea
aportului de lichide vor fi luate in considerare lichidele ingerate din bauturi sau alimente,
perfuzie, clisme hidratante(inclusiv apa formata din tesuturile proprii, apa endogena).
-Pt. a preveni hiperhidratarea se controleaza zilnic greutatea corporala(la nevoie va fi cantarit
impreuna cu patul). Aportul de sodiu va fi redus la 1g de NaCl/zi. Este ideal sa se obtina o
pierdere ponderala zilnica in jur de 300g.
-Cand hidratarea perorala nu este posibila, cantitatea necesara de lichide se va administra i.v. in
perfuzie lenta, sub forma de glucoza 10-20%. Atentie! Calea de administrare si compozitia
lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic in functie
de ionograma.

Impiedicarea acumularii produsilor azotati in cazul anuriei si asigurarea regimului dietetic: -Pt. a
diminua retentia de produsi azotati si catabolismul protidic se va asigura un regim alimentar
bogat in glucide(230-300g) si lipide(100-150g), care sa asigure un aport caloric de
2000calorii/zi. Regimul va cuprinde: orez fiert sub forma de piureu, paste fainoase, unt, ulei,
biscuiti zahar. Se exclud: painea, lactatele, ouale, carnea, pestele, alimentele cu continut mare de
potasiu: fructe uscate, sucuri de fructe. Daca bolnavul nu poate inghiti sau varsa, de cele mai
multe ori uremia producand intoleranta digestiva, nutritia se va asigura pe cale parenterala.
Necesarul de calorii se va acoperii prin perfuzii de solutii concentrate de glucoza 20-40%
500700ml/zi, avand in vedere restrictia de lichide la anurici, pe cateter central si foarte lent, pt. a
evita hiperglicemia, asociata cu insulina, 20-40 U.I. pt. fiecare flacon de glucoza administrata
subcutanat, fractionat la 6h. Necesarul proteic se acopera prin perfuzii de solutii de
aminoacizi(salviamin, leviamin etc.) in paralel. Restabilirea diurezei in cazul oliguriei si
tratamentul anuriei: -Pt. restabilirea diurezei asist. med. va administra initial la indicatia
medicului manitol(60-80mg i.v. in sol. 20%, in 8-10 min.)si furosemid(150mg i.v. din 3 in 3 ore,
timp de 12 ore). Atentie! Diureticele se administreaza numai dupa corectarea volemiei. Asist.
med. nu trebuie sa actioneze independent in administrarea medicamentelor. -Asist. med. va
urmari si nota daca se reia sau daca are loc o crestere a diurezei. Se considera tratamentul eficace
numai daca se produce o diureza de 40ml/h. Ingrijirile care privesc manifestarile supraadaugate
-Asist. med. va avea pregatite medicamente pt. combaterea simptomatica a varsaturilor, diareei,
convulsiilor, starilor de agitatie etc.
• in varsaturi rebele se va goli stomacul prin sonda si se va face spalatura stomacala, eliminandu-
se o cantitate de substante azotate din organism(ureea se elimina si prin mucoasa gastrica). • daca
nu sunt prea masive, diareile nu vor fi oprite(si in acest fel se elimina o cantitate mare de
substante azotate).
• in caz de hiperkaliemie, asist. va avea pregatite urmatoarele medicamente: calciu gluconic
10%(50-100ml in 15min.), bicarbonat de sodiu 2-3%, in 10-15ml; solutie glucozata hipertona
asociata cu insulina(1U la 5g glucoza). • in caz de acidoza, cand rezerva alcalina scade la
15mEq/l, iar pH sub 7.25 se face corectarea acesteia prin administrarea de bicarbonat de sodiu
14‰, 200-300ml/zi sub control permanent al pH.
- Complicatiile cardiovasculare(insuficienta cardiaca, edem pulmonar, H.T.A., tulburari de ritm),
respiratorii, complicatiile infectioase se previn printr-o administrare judicioasa a lichidelor.
Indepartarea produselor de catabolism; „epuratie extrarenala”
-Cand tratamentul obisnuit a ramas ineficace, se utilizeaza dializa extracorporala cu ajutorul
careia se poate elimina excesul de compusi azotati, de apa si electroliti. Metodele de epurare
extrarenala folosesc: membrane naturale(peritoneu, stomac, intestin, pleura), membrane
artificiale(celofan, rasini schimbatoare de ioni) si inlocuirea partiala a mediului
intern(exsanguinotransfuzie). In practica se folosesc mai des doua procedee:
hemodializa(rinichiul artificial) si dializa peritoneala. Hemodializa(rinichiul artificial) Este cea
mai eficace metoda de epurare extrarenala: epureaza sangele in afara organismului.

• Trecerea progresiva la un regim dietetic

- Regimul se imbogateste treptat prin ↓ proteinelor de mare valoare(oua, lapte, branza, carne). -
cresterea ratiei calorice(regim usor hipercaloric, hiperglucidic, normolipidic, hiposodat). - se
introduc alimente bogate in potasiu(sucuri de fructe, de legume etc.).
- cand diureza atinge 1-1,5 l, bolnavul va putea primi regim normal sarat. - bolnavul poate sa bea
500-800ml de lichide peste pierderile zilnice.
Atentie! Incapacitatea de munca dureaza 2-3 luni. ! Important: Insuficienta renala acuta poate
evolua spre vindecare sau cronicizare. In caz de evolutie favorabila, restabilirea functiilor renale
se face dupa 12-14 zile de la anurie, dupa care urmeaza faza poliurica. Si in aceasta faza de
reluare a diurezei pot sa apara complicatii(deshidratare, infectii urinare, complicatii
cardiocasculare etc.). De aceea, in ingrijirea bolnavului, asist. va respecta cu strictete tratamentul
prescris de medic.

COLICA RENALA
Colica renala este produsa de un spasm al musculaturii netede al cailor urinare excretoare
superioare si se manifesta ca o durere acuta paroxistica in regiunea lombara cu iradiere uretero-
vezico-genitala, insotita de polakiurie, disurie si hematurie microscopica sau macroscopica.
Cauze: 1. Litiaza reno-ureterala
2. Inflamafiile urogenilale - pielonefrita - pielonefroza - tuberculoza renala
3. Tumorile renale, de uter, colon si rect(pot provoca rar colici prin compresiune uretrala
extrinseca si spasm asociat)
Conduita de urgenta
In colica renala dupa precizarea Dg. se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva obiective
. - Suprimarea durerii prin: - Mijloace fizice: aplicatii locale de caldura in regiunea
lombara(sticle cu apa calda, perna electrica, cataplasme , comprese fierbinti, bai fierbinti) -
Administarea spasmoliticelor produce o ameliorare a durerii dar de scurta durata: Spasmolitice
cu actiune neurotropa: Anticolinergice: Atropina, Drotaverina(NO-SPA), Scobutil i.v. lent
Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im. Durerea in colica renala cedeaza
mai repede la administrarea analgezicelor pirazolonice Analgetice pirazolonice: Algocalmin
(i.m.), Novalgin (i.v) Analgetice de precum pentazocin (Fortral i.m.); Piafen Asocierea de
analgetice cu spasmolitice este uneori eficienta: Scobutil compus, Buscopan Uneori sunt
eficiente si infiltratiile paravertebrale cu xilina 1%. Administrarea esentelor volatile Cystenal sau
Rowatinex cate 20-30 picaturi de 3-4 ori pe zi calmeaza durerea prin reglarea motilitatii pielo-
ureterale. Daca durerea nu cedeaza se poate trece la administrarea medicamentelor din clasa
opiaceelor: - Morfina si derivatii ei (Hidromorfin); analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)
- Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie hidroelectrolitica
- Prevenirea recidivelor colicii: Scobutil compus (supozitoare) sau Scobutil + Algocalmin

- AINS in special indometacina comprimate sau supozitoare In timpul colicii renale se impune
restrictia hidrica de maxim 250 ml lichide pe 24 ore deoarece aportul normal de lichide creste
distensia bazinetala ceea ce amplifica durerea . In cazul in care la colica renala se suprapune si o
componenta infectioasa pana la efectuarea antibiogramei se va administra: - biseptol (TMP–
SMZ), cpr. 480 mg: 2 cpr la 12 ore sau: - ampicilina 1 g la 8 ore .

RETENŢIA ACUTĂ DE URINĂ (R.A.U.)

Retentia completa de urina este caracterizata prin imposibilitatea evacuarii prin mictiune a
continutului vezicii urinare pline cauzata de obstructie mecanica sau datorita unor perturbari
functionale ale muschiului vezicii urinare si ale sfincterelor uretrale.
Etiologie Retentia acuta de urina poate fi produsa de cauze urogenitale sau extraurinare
a). obstacole mecanice:
• obstacole pe uretra: - stricturi uretrale - calculi inclavati in uretra - tumori sau malformatii(care
pot exista pe uretra) - ruptura de uretra
• obstacole intravezicale: - calcul sau cheag de sange care astupa colul vezical, - tumoare care se
dezvolta in colul vezical si astupa orificiul intern al uretrei, - corpi straini inclavati
• obstacole extravezicale si extrauretrale: - adenom sau cancer de prostata - inflamatie acuta a
prostatei - cresterea volumului prostatei; colul vezical si portiunea initiala a uretrei sunt
strangulate(comprimate) si urina nu se mai poate evacua - prolaps genital avansat - tumori
pelviene sau perineale
b). perturbari functionale:
• Retentii acute reflexe: - postoperator: retentia acuta apare de obicei dupa operatiile facute in
jumatatea inferioara a abdomenului sau si pe organele genitale, anus(reactii reflexe pornite din
focarul operator creaza un spasm al sfincterului vezical uretral) etc. - dupa rahianestezie - in
pelviperitonite - posttraumatic(traumatisme ale abdomenului inferior, ale pelvisului sau organelor
genitale) - traumatisme cu compresiuni sau sectiuni ale maduvei spinarii - tumori medulare si
cerebrale - accidente vasculare cerebrale(A.V.C.) - come - meningoencefalite.

Etiologia se poate clasifica si astfel:

I. Cauze urogenitale :
1. Subvezicale - boli uretrale (uretrite, periuretrite, fimoza, parafimoza, stricturi uretrale,
traumatisme uretrale, litiaza uretrala, balanite, tumori de uretra) - leziuni cervico-prostatice
(prostatita acuta si cronica abcesul prostatei, hipertrofia benigna a prostatei, adenocarcinomul de
prostata)
2. Vezicale - tumori vezicale - litiaza vezicala - scleroza de col - vezica neurologica
3. Supravezicale - TBC renala cu cistita - traumatisme renale cu hematurie masiva - pielonefrite
acute
II.Cauze extraurinare: 1. Neurologice - traumatisme medulo-rahidiene cu sindrom de sectiune -
herpesul si zona zoster - boli cerebro-spinale - leziuni ale SNV simpatic - tabesul
2. Pelviene - fibromul uterin - tumori la nivelul pelvisului - tumori retrovezicale la barbat -
retroversia sau retroflexia uterului gravid
3. Alte cauze: - apendicita acuta - ruptura uretrei - pelviperitonita
CLINIC:
- imposibilitatea de a urina sau mictiuni frecvente în cantitate redusa (prin supreaplin) - durere
vie hipogastrica sub forma de tenesme(senzatie imperioasa de mictiune) - agitatie EXAMENUL
OBIECTIV:
-Facies palid, transpirat, încercanat -În hipogastru se palpeaza o formatiune tumorala, ovala,
elastica, sub tensiune, marime variabila, sensibila la palpare(globul vezical).
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:
-Anuria: lipseste globul vezical

CONDUITA TERAPEUTICĂ
1. Linistirea pacientului.
2. Comprese calde hipogastrice.
3. Tratamentul RAU: Mai intai trebuie stabilita cauza care a produs RAU, dupa care se practica
evacuarea vezicala prin: - Deblocare farmacodinamica cu: • alfa blocante: prazosin, ergotoxin,
hydergin, doxazosin, si/sau • parasimpaticomimetice: Miostin, Prostigmen • Papaverina 1 fiola
i.v. (1 fiola = 1ml. = 40mg.)
- Sondaj vezical cu sonde Foley de 16-18 mm: se dezinfecteaza local cu solutie Betadine, se
introduce sonda pâna se obtine urina; se introduc 5ml. ser fiziologic în balonas si se ataseaza
colectorul de urina. 4. În situatia în care sondajul vezical este imposibil (ruptura de uretra,
stricturi uretrale), este indicata punctia suprapubiana evacuatoare: dupa prealabila anestezie
locala cu Xilina plan cu plan, se punctioneaza globul vezical cu un ac de 10 cm. lungime si 2
mm.diametru, introdus în vezica perpendicular, strict pe linia mediana la 3 cm. deasupra simfizei
pubiene.
5. Internare pentru precizarea etiologiei si tratament de specialitate. DE STIUT:
- sondajul urinar este contraindicat în traumatismele recente ale uretrei (uretroragie si glob
vezical) si în caz de retentie vezicala completa febrila (prostatita acuta). - Sondajul este imposibil
de efectuat sau periculos daca exista o stenoza uretrala (antecedente de interventie pe prostata
sau de sondaj). - Nu se elimina urina brusc si nu se goleste complet vezica!