CERCETARE ÎN NURSING

Boala cerebrovasculară , Cancerul , Plamin , Cancerul de san

Boala cerebrovasculară
Factorii de risc sunt reprezentati de:
- vârsta avansată este cel mai important factor de risc.
- HTA cu valori mari implica riscul de accident vascular cerebral. Se stie ca
HTA este una dintre cauzele majore ale aterosclerozei mai ales cind se
combina cu hiperlipidemia, și ca este cel mai important factor de risc
modificabil astfel incit scaderea valorilor tensionale la limite normale are un
rol benefic de preventie a AVC.
- Fumatul de țigări.
- CHD, fibrilatia atriala, și diabetul zaharat sunt toti, factori independenti
demonstrati în cresterea riscului de AVC.
- Consumul de contraceptive orale, și în mod special mai ales de catre
femeile care fumeaza se asociaza cu risc crescut de AVC.

Preventia AVC:
- Preventia primara:
o modificarea comportamentului: cu privire la dieta, exercitiul fizic, și
renuntarea la fumat.
o consumul de aspirina s-ar spune ca protejeaza, însă nu a fost demonstrat.
- Preventia secundara:
o include screeningul pentru HTA care deja a fost prezentat, și care trbuie
facut regulat la barbati și femei cu vâ rsta cuprinsa intre 16-64 de ani. Unii
medici recomanda ca la persoanele cu risc crescut sa se faca screening pentru
stenoze carotidiene prin examene noninvazive( de exemplu Doppler pe
carotide) sau pur și simplu auscultarea carotidelor pentru depistarea de
sufluri de stenoza.

Cancerul
Reprezinta a doua mare cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare.
Aproximativ 50% din cancere apar la persoane peste 65 de ani și sunt
reprezentate de: cancerul de plamini, de sin, de colon și rect, de col uterin, și
de prostata. Dintr factorii de risc cei mai importanti pentru dezvoltarea
cancerului, indiferent de localizarea acestuia este vâ rsta avansata. Aceasta se
datoraza acumularii în timp a mutatiilor genetice critice, care culmineaza cu
transformarea neoplazica.
Cele mai frecvente localizari vor fi analizate mai jos:
Plamin: Factorii de risc:

- Fumatul reprezinta factorul de risc major, și este probabil cel mai cunoscut
exemplu de expunere la un agent mutagen asociat cu aparitia cancerului
pulmonar.
- Expunerea profesionala la azbest, radon, nichel, crom, sau alti agenti
industriali mai ales cind aceasta se asociaza cu fumatul. Cresterea riscului
depinde și de durata sau tipul de expunere.
- Poluarea aerului în zonele urbane a fost propus ca factor de risc, însă nu
afost demonstrat cu certitudine din cauza dificultatilor de masurare a poluarii.
- Iradierea: expunerea la radiatii a fost considerata agent mutagen exterior
care creste riscul aparitiei cancerului, însă aceasta expunere trebuie sa fie
semnificativa pentru a fi luata în discutie. Expunerea secundara în urma
investigatiilor radiodiagnostice nu este asociata cu un risc crescut de cancer.
- Istoricul familial: cele mai recente studii demonstreaza o scazuta asociere
intre acest factor de risc pe linie paterna și dezvoltarea cancerului.

Preventia primara și screening:

- Screeningul pentru cancerul preclinic( asimptomatic) include efectuarea
citologiei pulmonare sau radioscopie pulmonara( ori una ori alta, pentru ca
acestea sunt costisitoare chiar daca se efectueaza la persoanele cu risc crescut,
și în plus efectuarea lor nu micsoraza rata de mortalitate prin acest tip de
cancer ci numai ajuta a-l detecta în stadii incipiente).

Cancerul de san: Factorii de risc:

- Graviditatea: Femeile care ramin gravide pentru prima oara dupa vâ rsta de
30 de ani au risc crescut pentru dezvoltarea acestui tip de cancer comparativ
cu femeile care ramin gravide sub vâ rsta de 30 de ani. Aceasta este valabil
numai în cazul în care sarcina este dusa la termen și femeia naște; sarcinile
terminate cu avort nu asigura protectie.
- Istoricul familial: de cancer de san, indiferent de natura sa creste riscul
global de aparitie a cancerului de san. Totusi, riscul nu creste semnificativ la
femeile ale caror mame sau surori au avut cancer de san dupa menopauza.
- Dieta: bogata în grasimi și proteine animale. Aceste date sunt inca
controversate, nefiind evident daca o dieta bogata în grasimi reprezinta un
factor de risc specific. Este cert însă ca, ingestia crescuta de grasimi și proteine
animale influenteaza endocrinologic pacienta în sensul unei promovari a
cresterii, dezvoltare sexuala, menarha la vâ rsta mica și cresterea perioadei
reproducatoare a femeii care cu cit este mai lunga cu atit riscul de a dezvolta
cancer este mai mare. Consumul de alcool poate creste riscul de cancer însă
nu exista dovezi concludente.
- Deficienta de vitamina C din dieta este corelata cu un risc crescut de
neoplazie în general.
- Lactatia: nu influenteaza incidenta cancerului de san, dar femeile nulipare și
femeile care nu au alaptat decit putin sau deloc au un risc mai mare de a
dezvolta cancer de san comparativ cu femeile multipare.
- Administrarea de contraceptive orale nu creste riscul de cancer indiferent de
durata administrarii acestora.
- Tratamentul estrogenic postmenopauzal: utilizarea prelungita a estrogenilor
pentru ameliorarea simptomelor legate de menopauza mai mult de 10 ani sau
folosirea dozelor mari, zilnice, și pe cale orala(1,25mg estradiol sau mai mult)
creste riscul de dezvoltare a cancerului de san. Pentru a contracara acest efect
se recomanda utilizarea dozelor relativ mici (0,625mg), bisaptaminal, în
produse percutanate și în combinatie cu progesteron ciclic 12-14 zile pe luna.
- Radiatiile: expunerea la radiatiile ionizante mai ales în adolescenta creste
riscul dezvoltarii cancerului, aceasta depinzind de doza.
- Alte cauze: dezvoltarea cancerului de san este de asemeni asociata cu:
statusul socioeconomic ridicat, varsta peste 40 de ani, și instalarea timpurie a
menarhei.
Preventie primara și screening:
- Preventia implica controlul factorilor de risc mai sus mentionati.
- Mamografia care poate ajuta la diferentierea unei forme benigne de o forma
maligna, inainte de a deveni palpabila și care poate fi potential curabila. Totusi
10-20% din cancere nu se vizualizeaza prin mamografie, astfel incit devine
necesara autopalparea lunara care se poate dovedi afi de un real folos.
Mamografia se efectueaza la 2-3 ani pentru femeile cu vâ rsta intre 40-50 de
ani, anual pentru femeile cu vâ rsta peste 50 de ani, și mai frecvent daca este
nevoie la femeile care se incadreaza în grupa cu risc crescut.
- Examinarea fizica prin palpare efectuata de femeie lunar, de regula
postmenstrual.

Cancerul de col uterin: acest tip de cancer este considerat o afecțiune pentru
care exista intr-adevar posibilitatea unei preventii eficiente, deoarece acesta
prezinta un stadiu preinvaziv de lunga durata și care poate fi tratat precum și
datorita existentei screeningului pentru citologia cervicala.
Factorii de risc:
- Activitatea sexuala: partenerii sexuali multipli și existenta actuala sau
trecuta a bolilor cu transmitere sexuala, ca: herpesul, sifilisul, gonoreea creste
riscul pentru neoplazia cervicala. Nu este inca clar daca acesti factori
actioneaza separat sau prin acelasi mecnism fiziopatologic.
- Contraceptivele orale: exista numai o asociere redusa intre utilizarea OC și
cancerul cervical. Ceea ce s-a demonstrat prin studii este, ca marea majoritate
a femeilor care au utilizat OC si-au inceput activitatea sexuala la o vâ rsta mai
tinara, și au mai multi parteneri sexuali. Folosirea alternativa de metode de
contraceptie de tip bariera reduce riscul de cancer cervical.
- vâ rsta primului contact sexual: Femeile care si-au inceput viata sexuala la o
vâ rsta mai tinara de 20 de ani au un risc de doua pâ nă la trei ori mai mare de a
dezvolta cancer cervical decit cele cu debut mai tardiv al vietii sexuale, chiar
daca nu au mai avut și alti parteneri sexuali dupa aceea; acest fapt pare legat
de expunerea timpurie la papilomavirus uman.
- Deficienta de acid folic și vitamina A și C au fost asociate cu dezvoltarea
displaziei cervicale.
- Fumatul: asocierea intre fumatul tigaretelor și dezvoltarea cancerului
cervical este cunoscuta de mult timp, și este cert ca agentii mutageni din fumul
de tigara se concentreaza selectiv în mucusul cervical. Aceasta asociere este și
mai puternica la grupele de vâ rsta tinara( 20-29 de ani).
- Factori etnici și rasiali: negrii și hispanicii au un risc crescut de a dezvolta
acest cancer.
- Factori socioeconomici: s-a demonstrat ca acest tip de localizare este în
legatura cu igiena sexuala la barbat, și ca femeile casatorite cu barbati carora li
s-a practicat circumcizie din motive religioase sau alte motive(de exemplu
femeile evreice) dezvolta foarte rar sau deloc neoplasm cervical.
- Menarha și menopauza: vâ rsta de instalare a acestora și caracterul
menstrelor nu par a fi un risc. Intervalul intre menarha și primul contact
sexual constituie un indicator mai bun al riscului decit vâ rsta la primul
contact( cu cit intervalul este mai mic cu atit mai mare este riscul).

Preventie primara și screening:

- Preventia consta în masuri de educatie sanitara la adolescenti și mai ales în
grupurile cu risc crescut și inlaturarea pe cit posibil a acestor factori de risc.
- Screeningul se efectueaza la persoanele cu risc crescut, și este reprezentat de
testul Papanicolau (de citologie cervicala) care identifica modificari displazice
cervicale. Se recomanda efectuarea testului cind o femeie devine sexual activa,
apoi la fiecare 1-3 ani sub vâ rsta de 35 de ani și în sfirsit la fiecare 5 ani dupa
aceasta virsta. Este de la sine inteles ca la persoanele cu risc crescut testul se
poate face oricind. Femeile cu risc crescut sunt reprezentate de:
Cele cu vâ rsta cuprinsa între 25-60 de ani
Statut socioeconomic defavorizat
Detinute și prostituate
Trecut sau prezent de boli cu transmitere sexuala
Contact sexual la vâ rsta tinara
Cu avorturi în antecedente
Cu istoric de displazie scuamoasa cervicala
Cele cu mame necasatorite