Universitatea “Stefan cel Mare”

Facultatea de Educatie fizica si sport

Departamentul de sanatate si dezvoltare umana – Nutritie si Dietetica

Dobreanu Claudia-Dumitrita

Grupa 1431D, anul III

Cancerul colorectal

Cancerul colorectal, cunoscut si sub denumirea de cancer intestinal, cancer

de colon sau cancer rectal, este boala care afecteaza colonul si rectul. Este a doua
cauza principala de deces la femei, iar a treia pentru barbati.

Cancerul apare atunci când celulele dintr-o anumită zonă a corpului se

divizează şi se multiplică prea rapid. Acest lucru produce o porţiune de ţesut
cunoscută sub numele de tumoră.

Majoritatea cazurilor de cancer de colon se dezvoltă mai întâi în interiorul

aglomerării de celule pe mucoasa interioară a intestinului. Aceste aglomerări sunt
cunoscute drept polipi. Cu toate acestea, dacă dezvoltaţi polipi, nu înseamnă
neapărat că veţi avea cancer intestinal.

Încă nu se ştie exact ce anume face cancerul să se dezvolte în interiorul

intestinului. Cu toate acestea, cercetările au demonstrat că există mai mulţi factori
care ar putea să crească şansele de a-l dezvolta.

Vârsta - Aproximativ 2/3 din persoanele diagnosticate cu cancer intestinal au

peste 60 de ani.

Istoricul familial - Există dovezi conform cărora cancerul intestinal poate fi

transmis genetic. Aproximativ 20% din persoanele care dezvoltă cancer intestinal
au o rudă apropiată (mamă, tată, frate sau soră) sau o rudă de gradul doi (bunic,
unchi sau mătuşă) care, de asemenea, au avut cancer de colon.
 Se estimează că în cazul în care aveţi o rudă apropiată cu istoric de cancer
intestinal, riscul de a dezvolta cancer intestinal se dublează. Dacă aveţi două rude
apropiate cu istoric de cancer intestinal, riscul pentru dvs. creşte de patru ori.

Dieta - Un număr mare de dovezi sugerează faptul că o dietă bogată în carne

roşie şi procesată poate creşte riscul de a dezvolta cancer de colon. Din acest
motiv, Departamentul de Sănătate sfătuieşte persoanele care mănâncă mai mult de
90 grame (greutate carne gătită) de carne roşie şi procesată pe zi să reducă
consumul la 70 grame.

Există, de asemenea, dovezi că o dietă bogată în fibre şi săracă în grăsimi

saturate poate ajuta la reducerea riscului de cancer intestinal. Medicii specialişti în
oncologie sunt de părere că acest lucru se întâmplă deoarece acest tip de dietă
încurajează mişcările intestinale regulate.

Fumatul - Persoanele care fumează ţigări au cu 25% mai multe şanse de a

dezvolta cancer intestinal, alte tipuri de cancer şi boli de inimă decât persoanele
care nu fumează.

Consumul de alcool - Un studiu important, numit studiul EPIC, a arătat

faptul că alcoolul a fost asociat cu riscul de cancer intestinal. Chiar şi alcoolul în
cantităţi mici vă poate supune unui risc mai ridicat de a dezvolta cancer intestinal.
Studiul EPIC a constatat că pentru fiecare două unităţi de alcool pe care o persoană
le bea în fiecare zi, riscul de dezvoltare a cancerului intestinal ajunge până la 8%.

Obezitatea - Obezitatea este conectată unui risc crescut de cancer intestinal.

Bărbaţii obezi sunt cu 50% mai predispuşi la riscul de a dezvolta cancerul
intestinal decât persoanele cu o greutate normală. Bărbaţii cu un nivel de obezitate
ridicat, care au un indice de masă corporală (IMC) de peste 40, sunt de două ori
mai predispuşi la riscul de a dezvolta cancer intestinal.

Femeile obeze prezintă un risc uşor crescut de a dezvolta boala, iar femeile
cu un nivel de obezitate ridicat sunt cu 50% mai predispuse riscului de a dezvolta
cancerul intestinal decât femeile cu o greutate normală.

Sedentarismul - Persoanele sedentare prezintă un risc mai crescut de a

dezvolta cancerul intestinal. Puteţi ajuta la reducerea riscului de cancer intestinal şi
de alte tipuri de cancer făcând mişcare în fiecare zi. Riscul poate fi redus cu până la
o cincime dacă faceţi o oră de exerciţii fizice intense în fiecare zi sau două ore de
exerciţii moderate (precum aspirarea sau mersul pe jos).

Tulburările digestive - Unele boli vă pot predispune la un risc mai crescut de

a dezvolta cancerul intestinal. Persoanele care suferă de boala Crohn (inflamația
colonului) sunt de 2-3 ori mai predispuşi la dezvoltarea cancerului de colon. Riscul
de dezvoltare a cancerului de colon este mult mai ridicat la persoanele care suferă
de colită ulceroasă, şi 1 din 20 din aceste persoane va continua să dezvolte boala.

Boli genetice

Există două boli ereditare rare care pot provoca apariţia cancerului intestinal.
Acestea sunt:

a) Polipoză adenomatoasă familială (PAF).

b) Cancer colorectal nonpolipozic ereditar (CCNPE).

Morfopatologie

CCR este mai frecvent localizat la nivelul sigmoidului și rectului. Aspectul

macroscopic al CCR este influențat de faza evolutivă în momentul descoperirii,
fiind descrise mai multe aspecte morfologice: forma polipoidă, ulcero-vegetantă,
forma ulcerativă și cea infiltrativă. Cele două tipuri histologice majore de CCR
sunt reprezentate de tumorile epiteliale și tumorile mezenchimale. Pentru
uniformitate și coerență în raportare, clasificarea internatională acceptată și
utilizată este cea propusă de OMS: adenocarcinom, carcinom medular,
adenocarcinom coloid, carcinomul cu celule „în inel cu pecete”, carcinomul
epidermoid, adenoscuamos, cu celule mici, carcinomul nediferențiat și alte forme.

Cancerul colorectal reprezintă tipul de cancer care apare la nivelul

intestinului gros: în colon sau în rect (ultimii 20 cm din colon). Cancerul
colorectal reprezinta al doilea cel mai frecvent tip de cancer in Romania. Deşi
cancerul colorectal este pe locul doi ca frecvenţă a diferitelor tipuri de cancer, după
cancerul pulmonar, el poate fi vindecat şi prevenit – dacă este depistat din timp.
Principalii factori de risc pentru cancerul colorectal sunt:
– Imbătrânirea: riscul de cancer colorectal creste cu înaintarea în vârstă.
– Stilul de viaţă:
  Dieta: dieta este cel mai important factor de risc pentru cancerul colorectal.
O dieta bogată în carne roşie {vită, miel sau porc) şi carne procesată
{crenvurşti, carne presată), bogată în grăsimi şi/sau săracă în fibre poate
creşte riscul de cancer colorectal. Consumul crescut de alcool este şi el un
factor de risc pentru cancerul colorectal.
 Obezitatea: o greutate peste cea normală creşte riscul de cancer colorectal.
 Sedentarismul: persoanele cu activitate fizica redusa au un risc mai mare de
cancer colorectal, independent de greutatea persoanei.
 Diabetul zaharat de tip 2 creste riscul, independent de greutatea persoanei.
 Fumatul: creste riscul de a dezvolta polipi colorectali mari, care sunt
recunoscuti ca si leziuni precanceroase.
– Antecedentele de polipi colorectali ; polipii, nu sunt canceroşi, dar pot evolua, in
timp, in cancer. De aceea, polipii sunt recunoscuti ca leziuni precanceroase
– Antecedentele de cancer colorectal: chiar daca tumoarea a fost indepartată
complet în timpul tratamentului anterior, exista un risc crescut de a dezvolta o nouă
tumoare în alta parte a intestinului gros sau în rect.
– Antecedentele de cancer de alte tipuri: limfomul, cancerul testicular sau cancerul
endometrial creşte riscul dezvoltarii unui cancer colorectal.
– Bolile inflamatorii ale intestinului, de exemplu boala Crohn sau colita ulcerativa,
care produc inflamaţii de durată ale intestinului gros, pot duce la displazie, care
poate evolua în timp spre cancer.
Riscul creşte odata cu durata bolii inflamatorii a intestinului şi cu severitatea
şi extinderea inflamaţiei. Cancerul colorectal la pacienţii cu boala Crohn sau colita
ulcerativă reprezintă aproximativ doua treimi dintre cazurile de cancere colorectale
sporadice.
– lstoricul familial: circa 20% din cancerele colorectale apar în context familial.
Daca o rudă de gradul întâi are cancer colorectal, riscul de a dezvolta cancer
colorectal se dublează. Acest fapt se poate datora moştenirii genetice sau factorilor
de mediu comuni. Sindroamele ereditare cunoscute care predispun la cancer
colorectal sunt:
 Polipoza adenomatoasa familiala
 Sindromul Lynch, numit si cancer colorectal nonpolipozic ereditar.
Unii factori pot avea un efect de protecţie împotriva dezvoltarii cancerului
colorectal:
 – Dieta bogată în legume, fructe şi cereale integrale scade riscul de cancer
colorectal.
– Activitatea fizică poate reduce riscul de cancer colorectal

Modalitati de diseminare

- invazia intramurală - se face în mod tridimensional prin limfaticele submucoasei

și intermusculare, sub mucoasa aparent normală. Implicația majoră se refera la
stabilirea limitelor de rezecție în cazul cancerului rectal - pentru moment această
limită de siguranță este de 5 cm de la marginile macroscopice ale tumorii.
În continuare invazia atinge seroasa - apar depozitele tumorale peritoneale și apoi
invazia organelor vecine.
- diseminarea limfatică - este forma cea mai obisnuită, se face de-a-lungul
trunchiurilor vasculare până la originea mezentericei inferioare pentru cancerul
rectal și al hemicolonului stâng, și până la originea mezentericei superioare pentru
cancere hemicolonului drept.
- diseminarea hematogenă - pe acestă cale apar metastazele hepatice, pulmonare
sau în alte teritorii (oase, rinichi, suprarenale, creier).

- diseminarea transperitoneală - conduce la carcinomatoza peritoneală și semnifică

inoperabilitatea cazului.
- diseminarea perineurală - este un factor de prognostic nefavorabil
Dimensiunile tumorii nu se coreleaza cu gradul invaziei sau cu stadiul evolutiv al
bolii.

Stadializare

Există mai multe stadializări (Dukes, Astler-Coller, Turnbull, TNM), cea mai
utilizată în prezent este stadializarea Dukes:
- stadiul A - tumora limitată la peretele intestinal
- stadiul B - tumora invadează structurile extraparietale
- stadiul C1 - invazia ganglionilor regionali
- stadiul D - prezenta metastazelor hepatice sau viscerale, sau tumora inextirpabilă

Stadializarea cancerului colorectal conform stadardelor internaționale este:

Cancerul colorectal localizat

- Stadiul 0 - carcinom în situ: o tumoare malignă limitată la nivelul mucoasei și
care nu invadează submucoasa

- Stadiul I - tumoarea invadează submucoasa sau stratul muscular

- Stadiul IIA - tumoarea invadează stratul muscular până în subseroasă sau până în
țesuturile învecinate din spațiul intraperitoneal

- Stadiul IIB - tumoarea penetrează peritoneul visceral și/sau invadează direct

organe sau structuri din spațiul intraperitoneal

- Stadiul III - tumoarea a produs metastaze în ganglionii limfatici regionali.

Stadiul III este împărțit în 3 stadii diferite, în funcție de gradul de invazie a

tumorii locale și de numărul de ganglioni cu metastază:

 Stadiul IIIA : tumoarea invadează submucoasa sau stratul muscular și s-au

răspândit la 1-3 gangloni limfatici regionali
 Stadiul IIIB : tumoarea invadează subseroasa, peritoneul visceral sau
organmele învecinate și s-au răspândit la 1-3 ganglioni limfatici regionali
 Stadiul IIIC : tumoare, indiferent de gradul de invazie locală, s-a răspândit la
4 sau mai mulți ganglioni limfatici regionali

Cancerul colorecatel avansat

- Stadiul IV - tumoarea s-a răspândit la organe îndepărtate, indiferent de gradul de

invazie locală și/sau de răspândirea la ganglionii limfatici regionali

Dieta în cancerul colorectal: ce trebuie evitat

Numeroase studii au indicat faptul că o dietă prea bogată în carne roşie este
asociată cu un risc crescut de cancer colorectal. O analiză a dovezilor care susţin
această legătură arată că de fapt consumul de carne roşie poate fi legat direct sau
chiar şi indirect de incidenţa cancerului colorectal deoarece o dietă bogată în carne
presupune un nivel scăzut de legume, fructe şi fibre.
Un studiu al populaţiilor din Italia de Nord a arătat că persoanele care
mănâncă frecvent carne roşie alături de ouă, brânză şi alte alimente grase – precum
şi amidon rafinat – au avut un risc aproape de două ori mai mare de a dezvolta
cancer rectal sau de colon spre deosebire de cei care au favorizat o dietă bazată pe
legume şi fructe.
 Cercetările mai recente au arătat de asemenea că un consum zilnic de 100 gr
de carne sau de carne roşie este asociată cu un risc crescut de cancer colorectal de
până la 12-17%.

Dieta în cancerul colorectal: ce alimente este indicat să consume

Potrivit studiilor de specialitate, o dietă bogată în fructe, legume şi fibre ar
putea ajuta la minimizarea riscului de apariţie a cancerului colorectal şi multe
studii existente par a sprijini acest sfat.

Un studiu realizat de Universitatea Loma Linda din California a constatat

faptul că dietele vegetariene sunt legate de un risc scăzut de cancer colorectal.
Cercetătorii au studiat patru tipuri de diete vegetariene. Acestea au fost:

• vegan sau strict nici un produs de origine animală

• lacto-ovo vegetarian, care include lapte şi ouă, dar fără carne
• pescovegetarian, care include peşte, dar fără carne
• semivegetariană, care include rareori carne şi peşte

Toate cele patru diete vegetariene au fost considerate a fi mai puţin

susceptibile de a duce la cancer decât dietele non-vegetariene, în care carnea are un
rol important.

O serie de studii recente indică faptul că o dietă cât mai „colorată” este cu
siguranţă o armă extraordinar de utilă în lupta împotriva cancerului. Mai exact, o
dietă cât mai bogată în fructe variate şi legume va ajuta corpul să ia toţi nutrienţii şi
vitaminele necesare pentru a se proteja de radicalii liberi şi pentru a lupta împotriva
cancerului.

Date antropometrice:

 Femeie
 Varsta – 40 ani
 Greutatea – 60 kg
 Inaltimea – 170 cm
 Activitate 1,2
 Necesarul energetic: 1612

Pacienta sufera de cancer colorectal.

Mic dejun:

 150g iaurt 2% - 72 kcal

 Paine 80g - 211,6 kcal
 Gem 30g – 85,5 kcal

Gustare

 200ml lapte 1,5% - 88 kcal

Pranz

 300 ml supa clara de legume – 18 kcal

 150 g sarmale – 283,5 kcal
 Paine 80 g – 211,6 kcal

Gustare

 1 mar – 49 kcal

Cina

 200 g piure conopida – 99,2 kcal

 100 g cascaval – 305 kcal

Total: 1423,4Kcal