CANCERUL DE COLON

 Este cea mai frecventa afectiune maligna

 Este cel mai frecvent cancer digestiv din Europa si SUA
 A 2-a cauza de mortalitate in lume prin cancer ( pe primul loc: cancerul de san la femei, iar la
barbati cancerul de plamani)
 Incidenta acestei afectiuni este de aproximativ 500.000 de cazuri annual (numar mai mare de
cancer de colon se intalneste in tarile care au statut socioeconomic crescut datorita
alimentatiei)
 Este intalnit mai ales la persoanele peste 50 de ani (IMPORTANT : PENTRU PERSOANELE PESTE
50 DE ANI ESTE INDICAT SA SE EFECTUEZE O COLONOSCOPIE MACAR LA 5 ANI)

Patogeneza cancerului de colon

Cancerul de colon se formeaza deobicei pe leziuni adenomatoase ( celule epiteliale normale de

la nivelul colonului, in urma unor modificari genetice se transforma in adenom –leziune premaligna- si
se poate transforma apoi in carcinom –tumora maligna-.

Polipii adenomatosi sunt leziuni displazice. In aceasta categorie intra polipii benigni
(adenoame) , macroscopic sunt leziuni protuzive in lumenul colonului putand fi pediculati sau sesiri.

Din punct de vedere histologic, polipii pot fi :

1. Formatiuni tubulare (cu aspect arborescent)

2. Formatiuni viloase (cu aspect digitiform)
3. Formatiuni tubuloviloase ( un amestec intre cele 2)

Cele mai frecvente formatiuni dintre acesti polipi sunt cei tubulari (70-80% din totalul polipilor
adenomatosi).
Dimensiunea polipului este si ea foarte importanta atat pentru morfologia lui cat si pentru
transformarea maligna. Cu cat este mai mare, cu atat exista probabilitatea mai mare de a se
transforma malign (intr-un cancer !).
Atunci cand gasim un polip cu dimensiuni mari, la colonoscopie, este important sa il rezecam,
studiile arata ca in aproximativ 5 ani de zile se poate transforma intr-o tumora maligna.
Exista mai multe argumente care sustin :
1. Exista o directa proportionalitate intre nr de cancere colonice si polipii adenomatosi in regiunile
geografice cu prevalenta crescuta
2. Pac. diagnosticati cu polipi adenomatosi au avut un risc mai mare de dezvoltare a cancerelor de
colon spre deosebire de pac. care nu au avut polipi adenomatosi
 3. Rezectia polipilor adenomatosi din timpul colonoscopiei scade probabilitatea de a dezvolta cancer
de colon
4. Dezvoltarea adenoamelor si a cancerului de colon au in comun componenta ereditara

Etiologia cancerului de colon

 D.p.d.v. etiologic seamana cu celelalte cancere: predispozitie genetica, conditii predispozante

individuale (antecedente personale, varsta), factori de mediu (alcoolul, fumatul, alimentatia,
sedentarismul)
 Exista si factori cu rol protector : alimentatie bogata in fibre vegetale si vitamine, indice de masa
corporal normal, activitatea fizica, antiinflamatoarele nesteroidiene si estrogenii.
 Predispozitia genetica : studiile arata ca din nr total de pac. cu cancer de colon, 25% din ei au
istoric familial de boala. FACTORUL GENETIC ESTE IMPLICAT IN APARITIA CANCERULUI DE
COLON! Cancerul de colon ereditar apare in urmatoarele forme :
1. Sindromul de polipoza adenomatoasa familiala ( acest cancer de colon se caracterizeaza prin
dezvoltarea progresiva a unui nr de ordinul sutelor sau miilor de polipi adenomatosi in
lumenul colonic; pana in 40 de ani este asimptomatica; pentru cei cu istoric familial este bine
a incepe investigatiile la varsta de 10-12 ani; daca la o persoana tanara se observa astfel de
leziuni adenomatoase, este indicat in jurul varstei de 20 de ani sa se faca interventie
chirurgicala in scop profilactic)
2. Cancer colorectal ereditar nonpolipozic ( se caracterizeaza d.p.d.v. clinic prin aparitia la
varste sub 50 de ani; localizat cel mai frecvent proximal ; se asociaza si cu alte cancere)
3. Cancerul colorectal familial ( cel mai frecvent ; apare la persoane peste 50 de ani care au
obezitate, o boala inflamatorie colonica in antecedente – diverticuloza, boala crohn, ileita-
sau adenoame de colon ; factori de mediu : alimentatia hiperlipidica – cu foarte multe
grasimi-, hipercalorica, consumul de carne rosie; factori protectori: fructe, legume, calciu,
colatii si vitaminele antioxidante, activitatea fizica –cade cu 40% riscul de aparitie a
cancerului de colon-, fumatul –creste riscul de aparitie si la pac cu polipectomie exista riscul
de recurenta-)

Diagnostic
La inceput, el poate fi asimptomatic. Deobicei apar simptome tardiv, pac. fiind diagnosticat in
stadii avansate.

D.p. d.v. anatomic si embriologic, colonul se imparte in : colon drept si colon stang.

Colonul drept cuprinde : cecul, colonul ascendent, flexura hepatica si apoi incepe colonul transvers
2/3.
 Colonul stang contine : o treime din colonul transvers, flexura splenica, colonul descendent si
sigmoidul.

Materiile fecale care ajung la nivelul colonului drept sunt de consistenta lichida. In situatia in care
avem o tumora care se dezvolta in colonul drept, chiar daca va creste in dimensiuni mari, nu va da
simptome obstructive, in schimb, aceste tumori vor incepe sa ulcereze incep sa sangereze , care sunt
mici si microscopice, in timp, pac. va deveni anemic, pac. se va plange de oboseala, febra –apare daca
tumora incepe sa se necrozeze- , durere localizata - apare atunci cand tumora creste prea mult si poate
invada organele vecine-.

Materiile fecale care ajung la nivelul colonului stang sunt solide, tumora daca va creste la
dimensiuni mari, va da obstructie, pac. va acuza : dureri in fosa iliaca stanga , meteorism abdominal,
constipatie, necesitatea imperioasa de a elimina scaun. Aceste tumori vor determina sangerari evidente
clinic cu sange rosu si cheaguri. Deobicei sunt diagnosticate mult mai rapid fata de cele din colonul drept,
prognosticul fiind mult mai bun.

Daca exista o tumora la nivelul rectului, pac. va avea : rectoragie, prurit anal, tulburari de tranzit
–alternare de constipatie cu diaree- , temesme rectale –senzatia de a defeca- . Acesti pacienti vin la medic
tocmai pentru aceste sangerari, care se intalnesc frecvent si in hemoroizi, facem diagnostic diferential
pentru a elimina orice dubiu.

Dintre cancerele de colon, 45% dintre ele sunt localizate la nivelul rectului, 25% la nivelul
sigmoidului , 25% la nivelul colonului drept, 5% la nivelul colonului transvers.

Diagnostic paraclinic :

1. colonoscopia, probe histologice ( dezavantaje : disconfort fizic si psihic) , exista si varianta cu

sedare. Contraindicatii : IMA avut recent, abdomen acut, afectiuni respiratorii severe.

2. Irigografie (clisma baritata) – dezavantaj : nu se observa polipii de dimensiuni mici, o facem

atunci cand pac. refuza colonoscopia, cand are contraindicatii sau cand exista o stenoza la nivelul
colonului.

3. CT – dezavantaj : nu putem preleva niciun fragment

4. RMN

5. Investigatii complementare daca pac. are metastaze ( radiografie, ecografie)

6. Markeri : antigenul carcioembrionar (CEA)

Clasificarea TNM : T-tumora : t 0- t4 ; N- ganglioni, adenopatie : N0-N3 ; M- metastaze M0-M1

Screening-ul cancerului de colon : presupune colonoscopie si testul de hemoragii oculte in scaun;

dupa 50 de ani, pac. sunt pusi sa faca aceste teste de hemoragii oculte, pac. inainte cu cateva zile trebuie
sa evite alimente bogate in fier.
 Tratament
1. Poate fi in scop curativ : interventia chirurgicala, se scoate tumora
2. Adjuvant
3. Paleativ

Tratamentul se hotaraste in functie si de stadiul tumorii.

Tratamentul chirurgical, ofera cea mai mare sansa de vindecare, singura metoda utilizata in stadiile
precoce ale bolii. Este important sa stim istoricul si comorbiditatile pac.. Este foarte important ca orice pac.
care are rectoragii sa faca tuseu rectal, deoarece se poate simti la tuseu.

Rezectia chirurgicala in cancerul de rect poate fi excizie locala daca tumora este mai mica, daca
tumora este mai sus , se face rezectie pe cale abdominala.

Tratamentul paleativ include inclusiv tratament chirurgical, mai exact prevenim ocluzia intestinala
produsa prin cresterea tumorii.Daca tumora anemiaza foarte tare, se intervine pentru a nu mai sangera.

Chirurgical se mai intervine in metastaze hepatice.

Radio si chioterapia : radioterapia se foloseste in cancerul de rect in stadiile 2 si 3 pt a prevenii

recidivele post operatorii, tumorile care au dimensiuni mari- inaintea operatiei pentru a nu se raspandii-, la
tumorile pe care le putem intai rezeca – se face post operator-, radioterapia se face in general in jur de 5
saptamani ; chimioterapia se face deobicei pt tumorile care invadeaza ganglionar dar si pt tumorile care au
risc mare de a recidiva. Pac. care fac chimio sunt monitorizati permanent deoarece au efecte adverse.