Disciplina Psihologie generala si medicala

Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

Curs 9 Motivatia- Formele motivatiei

Motivatia reprezinta ansamblul stimulior interni care determina comportamentul. Motivatia este ansamblul starilor
de necesitate a organismului, care orienteaza si dirijeaza comportamentul pe directia satisfacerii lui.

Functiile motivatiei:

a) Functia de activare interna difuza si de semnalizare aunui dezechilibru fiziologic sau psihologic. (apare starea de
necesitate dar nu declanseaza inca actiunea)
b) Functia de declansare a actiunilor(asigura pregatirea in vederea satisfacerii starii de necesitate)
c) Functia de directionare (orienteaza atentia pe scop)
d) Functia de sustinere si energizare (mentinerea in activitate a comportamentului declansat pana la consumarea
adecvata a starii de necesitate)
Motivatia este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului, o forta motrica a intregii sale dezvoltari psihice
si umane.

STRUCTURI MOTIVATIONALE:

1. MOTIVATIA POZITIVA SI MOTIVATIA NEGATIVA

Motivatia pozitiva: stimulari premiale(lauda, incurajare)

Motivatia negativa: stimuli aversivi (amenintarea, blamarea, pedepsirea)

2. MOTIVATIA INTRINSECA SI MOTIVATIA EXTRINSECA

Motivatia intrinseca(directa): sursa generatoare se aflka in subiect, in placerile lui ex.citgesc o carte pentru ca asa
vreau eu, ma plimb in parc pentru ca imi place.

Motivatia extrinseca(indirecta): sursa generatoare se afla in afara subiectului ex. Un copil care invata pentru nota,
un tanar care alege o profesie pentru salariu sau pentru ca asa vor parintii

3. MOTIVATIA COGNITIVA SI MOTIVATIA AFECTIVA

Motivatia cognitiva: actiunile determinate din interiorul proceslor cognitive: Gandire, imaginatia, memoria

Motivatia afectiva : este data de nevoie omului de apreciere din partea celorlalte persoane

Curs 10 - Tipuri de motivatii. Piramida lui Maslow

Motivatia este o notiune umbrela, cu o sfera extrem de extinsa, in interior incadrandu-se diverse tipuri:

I. TREBUINTELE sunt structuri motivationale, bazale si fundamentale ale persoanalitatii, reflectand echilibrul
biopsihosocialal omului in conditiile solicitarilor mediului extern.
 Disciplina Psihologie generala si medicala
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

O clasificare interesanta a trebuintelor a fost realizata de Abraham Maslow: „Piramida Trebuintelor”

Pe baza acestei piramide putem explica inlantuirea trebuintelor, trecerea de la unele la altele,inlocuirea unora cu altele,
reusind sa intelegem mai bine insasi conduita individului.

Trebuinte de
autorealizare

Trebuinte de stima si
statut

Trebuinte de afiliere

Trebuinte de securitate

Trebuinte biologice

I. MOTIVELE constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv ale starilor de necesitate.

Cand un individ isi da seama de deficitul de substante nutritive din organism acesta se orienteaza spre
inlaturarea lui. Trebuinta s-a transformat in motiv. Nu toate motivele sunt insa constiente. Spre deosebire de
 Disciplina Psihologie generala si medicala
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

trebuinta care declanseaza o actiune, motivul asigura efectuarea comportamentelor corespunzatoare de

satisfacere.

II. INTERESELE reprezinta orientari selective, relativ stabile si active spre anumite domenii de activitate. Daca un
individ se apuza de multe activitati si nu finalizeaza niciuna dintre ele putem spune ca el nu si-a format inca
interesele.
Interesele sunt formatiuni motivationale mai complexe decat trebuintele si motivele, deoarece implica
organizare, constanta si eficienta. In structura lor psihica intra elemente cognitive, afective si volitive.

III. CONVINGERILE sunt idei adanc implantate in structura personalitatii, puternic traite afectiv, care imping,
impulsioneaza spre actiune. NU orice idee este o convingere ci doar cea care reprezinta pentru individ o valoare,
o certitudine subiectiva care il ajuta sa stabileasca ceea ce este valabil, optim, necesar sa distinga intre bine si
rau,frumos si urat, adevar si minciuna. Asadar sunt convingeri doar ideile-valoare . Ele se impun in
comportament, il orienteaza pe individ, sunt virulent aparate, uneori chiar cu pretul vietii.
IV. IDEALURILE reprezinta proiectii ale individului in sisteme de imagini si idei care ii ghideaza intreaga existenta.
Idealul reprezinta pentru individ un motiv central al existentei, ca optiune valorica si programatica de viata, ca
o”stea calauzitoare”, reprezinta o adevarata forta spirituala, decisiva pentru individ.

V. CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIATA constituie o formatiune motivationala cognitiv-valorica de maxima

generalitate, ce cuprinde ansamblul parerilor, ideilor, teoriilor despre om, natura, societate. Reprezinta o
structura motivationala globala, cu rol strategic in raport cu orientarea comportamentului.

Curs 11- Afectivitatea

Procesele psihice care sunt generate de relatiile dintre obiect si subiect sub forma de trairi, uneori atitudinale,
poarta denumirea de procese afective.

In cadrul proceselor afective in prim plan nu se afla atat obiectul, cat valoarea si semnificatia pe care acesta o
are pentru subiect. Adica nu obiectul in sine este important ci relatia dintre el si subiect, pentru ca numai intr-o astfel de
relatie, obiectul capata semnificatii.

Rolul afectivitatii

Componenta afectiva a personalitatii nu se epuizeaza in emotiile de moment, dimpotriva, ea are o consecinta si

durabilitatea in timp, fapt care permite constituirea unor adevarate profiluri emotionale.

Unii autori au considerat ca emotiile, prin starea de agitatie difuza, prin intensitatea si desfasurarea lor
tumultoasa, dezorganizeaza conduita umana.

Alti autori sustin ca emotia, prin mobilizarea energetica a intregului organism organizeaza conduita.

Functia esentiala a proceselor afective este insa aceea de a pune organismul in acord cu situatia, deci de a adapta,
de a regla conduita umana. Chiar dezorganizarea initiala va duce, in final, la o organizare superioara, in sensul ca
individul va sti in alta situatie cum sa reactioneze.

3. Clasificarea trairilor afective

 Disciplina Psihologie generala si medicala
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

Se impart si in procese alte 3 categorii: primare, complexe, superioare, fiecare dintre ele dispunand de
nenumarate subspecii.

A. Procesele afective primare au caracter elementar, spontan, sunt slab organizate, mai aproape de
biologic (instinctiv) si mai putin elaborate cultural, ele tind sa scape controlului constient, rational. In categoria lor
includem:

a) tonul afectiv al proceselor cognitive, care se refera la reactiile emotionale ce insotesc si coloreaza afectiv orice
act de cunoastere: o senzatie, o reprezentare etc. trezesc in noi stari afective de care nici nu ne dam seama; Ex de
placere, de neplacere

b) trairile afective de provenienta organica sunt cauzate de buna sau proasta functionare a organelor interne; ele
sunt datorate mai ales, „ciocnirilor” dintre organele in stare de boala; Ex: in boli gastro intestinale apar stari de
mohoreala, in hepatita stari euforice

c) afectele sunt forme afective simple, primitive si impulsive, puternice, foarte intense si violente, de scurta
durata, cu aparitie brusca si desfasurare impetouasa. Ele sunt insotite de o expresivitate bogata, se manifesta direct,
uneori, necontrolat, ducand chiar la acte necugetate. Desi se supun mai greu controlului constient, acesta nu este total
exclus si tocmai de aceea omul nu este considerat a fi iresponsabil de actiunile efectuate sub impulsul afectelor.Ex.
groaza, mania, frica, spaima, accese de plans, rasul in hohote.

B. Procesele afective complexe beneficiaza de un grad mare de constientizare si intelectualizare. Cuprind:

a) emotiile curente care sunt forme afective de scurta durata, active, intense, provocate de insusirile separate ale
obiectelor, au un caracter situativ, desfasurare tumultoasa sau calma, orientare bine determinata spre un obiect sau o
persoana anumita. Ele sunt mult mai variate si diferentiate decat afectele, manifestandu-se in comportament mai
nuantat si rafinat, in principal, dupa tipare si conveniente socio-culturale.ex: bucuria, tristetea, simpatia, antipatia,
entuziasmul, admiratia, dispretul, speranta, deznadejdea, placerea, dezgustul

b) emotiile superioare legate nu atat de obiecte, cat de o activitate pe care o desfasoara individul. Ele pot sa apara
in activitatile intelectuale, in reflectarea frumosului din realitate, in realizarea comportamentului moral. De obicei,
presupun evaluari, acordari de semnificatii valorice activitatilor desfasurate. Cand intre ele si situatiile de viata exista
coincidente, asistam la acumularea si sedimentarea lor treptata, fapt care genereaza stari emotionale concordante.
Conflictul dintre asteptarile si obsinuintele emotionale, pe de o parte si carcaterul inedit al situatiilor cu care ne
confruntam, pe de alta parte, produce socul emotional.

c) dispozitiile afcetive sunt stari difuze cu intensitate variabila si durabilitate relativa. Spre deosebire de emotii,
care au o orientare precisa, ele sunt mai vagi. Asta nu inseamna ca nu au o cauza sau chiar mai multe, insa individul, cel
putin momentan nu-si da seama de existenta acesteia. In urma unei analize atente, cauza dispozitiei poate fi deistata si
inlaturata (daca este vorba de o dispozitie negativa care de obicei creeaza un fond pesimist) sau retinuta si amplificata
(dc este vorba de o dispozitie pozitiva, care, de obicei, creeaza un fond optimist). Daca dispozitiile se repeta se pot
transforma in trasaturi de caracter. Ex. Mohorat, bine dispus, entuziasmant etc
 Disciplina Psihologie generala si medicala
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

C. Procesele afective superioare se caracterizeaza printr-o mare restructurare valorica, situata nu la nivel
de obiect (ca cele exprimate), de activitate (ca cele complexe), ci la nivel de personalitate depasind prin continutul si
structura lor starile emotionale disparat si tranzitorii.

a) sentimentele sunt trairi afective intense, de lunga durata, relativ stabile, specific umane, conditionate social
istoric. Prin gradul lor de stabilitate si generalitate iau forma unor atitudini afective care se pastreaza multa vreme,
uneori toata viata, chiar si atunci cand situatia provoaca noi sentimente.

Sentimentele se nasc din emotii, dar nu trebuie reduse la acestea. Sentimentul este o emotie repetata, oscilanta si
abia apoi stabilizata si generalizata; este o emotie care gesteaza, persista in timp si rezista la dieversi factori
perturbatori.

Exista chiar o procesualitate a formarii unui sentiment ce cuprindefaze de: cristalizare, maturizare si de
descristalizare.

Ca generalizari ale emotiilor, sentimentele pot fi: intelectuale (curiozitatea, mirarea etc) care apar in procesul
cunaosterii si reflecta relatia fata de ideile proprii sau ale altora; estetice (admiratia, extazul), aparute in procesul
reflectarii frumosului in viata, natura, societate; morale (patriotismul, datoria) ce reflecta atitudinea fata de bine sau
rau, fata de conduitele personale sau ale semenilor.

Jean Maisonneuve analiza si alte categorii: sentimentul propriei persoane (de inferioritae sau superioritate);
sentimentele psihosociale (vanitate, incredere, sociabilitate).

b) pasiunile sunt sentimentele cu o orientare, intensitate, grad de stabilitate si generalitate foarte mare,
antrenand intreaga personalitate.

In toate tipologiile personalitatii emotivul si pasionatul formeaza tipuri distincte, primul fiind exploziv, ca un
foc de artificii, celalalt constant ca un bec ce lumineaza continuu. Totusi pasionatul nu poate trai fara emotiile pe care si
le provoaca sau le suporta, doreste absolutul, respinge satisfactiile limitate oferite de societate. Psihologia clasifica
pasiunile in trei categorii:

- Pasiuni lucide- cele care sunt conforme cu realitate, cu normalul

- Pasiuni nobile- pentru adevar, dreptate progres- duc la revitalizare, o lupta cu pasiunile negativ
- Pasiuni oarbe- tin de Eu- avaritie, de Altul- gelozia, de lume- jocurile de noroc

Proprietatile trairilor afective:

a. Trairile afective dispun de capacitatea de a se exterioriza, de a putea fi vazute, simtite adica au o

„expresivitate emotionala” ex. Mimica, pantomimica, (ras, plans, dans), modificari de natura vegetativa
(ritmul respiratiei), modificarea vocii (ritm, timbru)
Rolul expresiilor emotionale:

- De comunicare(face cunoscuta in exterior starea pe care dorim ca ceilalti sa o perceapa)

- De influentarea a conduitei altor persoane (plangem pentru a impresiona, pt a obtine un acord)
- De autoreglare in vederea adaptarii (plangem si sit triste, radem cand suntem veseli)
- De contagiune (transmite reactii similare si altor persoane)
 Disciplina Psihologie generala si medicala
Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Bucuresti

- De accentuare sau diminuare a trairii afective insasi (plangem sa ne descarcam)

b. Trairile afective se convertesc unele in altele-adica se transforma din pozitive in negative si invers. Ex. Un
sentiment puternic de dragoste, poate trece in opusul sau, unui de ura. Daca nu depaseste o anumite
frecventa, e ok, daca da, poate fi un semn de natura patologica.
c. Trairile afective au capacitatea de a se pastra chiar si in absenta stimului care le-a genera, ele se pot
amplifica sau dinpotriva sa se diminueze.

Curs 12- Laborator tehnologic-

Proprietatile trairilor afective:

d. Trairile afective dispun de capacitatea de a se exterioriza, de a putea fi vazute, simtite adica au o

„expresivitate emotionala” ex. Mimica, pantomimica, (ras, plans, dans), modificari de natura vegetativa
(ritmul respiratiei), modificarea vocii (ritm, timbru)
Rolul expresiilor emotionale:

- De comunicare(face cunoscuta in exterior starea pe care dorim ca ceilalti sa o perceapa)

- De influentarea a conduitei altor persoane (plangem pentru a impresiona, pt a obtine un acord)
- De autoreglare in vederea adaptarii (plangem si sit triste, radem cand suntem veseli)
- De contagiune (transmite reactii similare si altor persoane)
- De accentuare sau diminuare a trairii afective insasi (plangem sa ne descarcam)

e. Trairile afective se convertesc unele in altele-adica se transforma din pozitive in negative si invers. Ex. Un
sentiment puternic de dragoste, poate trece in opusul sau, unui de ura. Daca nu depaseste o anumite
frecventa, e ok, daca da, poate fi un semn de natura patologica.
f. Trairile afective au capacitatea de a se pastra chiar si in absenta stimului care le-a genera, ele se pot
amplifica sau dinpotriva sa se diminueze.

Aplicatii:

1. Dati exemple de situatii in care unul si acelasi obiect, provoaca stari afective variate unor persoane diferite sau
chiar aceleaisi persoane in momente diferite. Explicati de ce se intampla asta.
2. Comentati citatul: „emotiile actioneaza ca o apa ce rupe digurile, pasiunile actioneaza ca un torent care-si
scobeste din ce in ce mai profund albia”