,
II. MDTIVATIA
11.1 Definirea ,i caracterizarea motivatiei
Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute, fie ca sunt dobandite,
con~tientizate sau necon~tientizate, simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte.
, Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre
satisfacereCl; necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii.
Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de
modificiirile interne, ciit $i de stimulii externi care actioneazii
asupra noastrii, motivatia constituind elementul care pune in
mi$care organismul, ea fiind eauza interna a eomportamentului.
Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei
in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare
subiect-mediu.
PUline dintre formele motivaliei, relativ simple, s-au
format fn decursul filogenezei, fUnd fnnascute, in timp ce
numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe
parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului,
dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente
(impulsuri, valente, tendinte, intentii etc.).
11.2 Functiile
•• motivatiei
Motivatia indepIine$te numeroase functii, cele mal
importante fiind:
a. funetia de selectare, aetivare ~i de semnalizare a unor
dezechilibre fiziologice sau psihologice;
. b. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru
satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea
11.3 Sistemul motivational:
• niveluri structurale
Componentele sistemului motiyational sunt variate $i
se cIasifidi, in special, potrivit criteriului care se referii la
gradul de structurare, in:
a. Stari motiva(ionale simple, slab organizate care
cuprindpulsiunile, tendinlele, impulsurile etc.
b. Trebuintele sunt forme relativ complexe, bine
organizate $i puternic integrate, ce pot fi: primare,
innaseute (biologice $i functionale - foame, sete,
trebuinte sexual e) $i secundare, dobandite (trebuinte
materiale, spirihlale $i de comunicare).
Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare
de dezechilibru fiziologic sau psihologic. A. Maslow a
realizat 0 cIasificare a trebuintelor, respectiind 0 anumitii
ierarhie, numitii "piramida trebuintelor". La baza
piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la
animale. De satisfacerea lor depind cele superioare,
specifice numai omului.
c. Interesele sunt forme bine structurate, dar mai putin
stabile $i consolidate deciit trebuintele, Ele asigurii 0
legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un
domeniu de activitate. Dacii 0 persoanii incepe mai
muIte activitati, dar nu finalizeazii corespunziitor nici
una, inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. In
structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive,
afective $i volitive. Interesele pot fi: personale ~i
generale, pozitive ~i negative, dar cea mai cunoscuta
clasificare este cea dupa domeniul de activitate.
d. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI
propulseaza pe om catre un ideal (N. SiIIamy).
e. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale
sau ale grupului, prefiguriind, in functie de conditiile
prezente, scopul final al aqiunii, scopul aviind valoare
proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei
personalitati sau a grupului.
f. Co.vi.gerile sunt idei cu caracter subiectiv, adiinc
implantate in structura personalitatii $i care
Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de
organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate
bine structuratii. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii
comuniciirii, a interactiunii cu mediul socio-cultural, se vor
diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive, dorinte,
interese, convingeri etc.), legate, pe de 0 parte, de asigurarea $i
de afirmarea statutului propriului Eu in lume, iar pe de aHii
parte, de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care
individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti.
Motivatia este un rutru al influentelor externe, 0
parghie a autoreglarii individului, forta motriee a intregii
dezvoltari psihice umane. Nu este suficient sii stabilim numai
scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii, deoarece
dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia),
atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire.
scopului actiunii;
e. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii
pe durata satisfacerii trebuintei.
Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un
caracter activ $i selectiv. Eficienta reglatorie a motivatiei este
dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare.
Trebuinte cognitive
/ Trebuinte de stima de sint\.
Trebuinte de iubire
~i'de apartenenta la grup
Trebuinte de securitate
Trebuinte fiziologice
Piramida trebuintelor
Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii:
a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este
mai continuu satislacuta;
b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor;
c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful
piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3
trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere, deoarece
exprima dorinta omului de a fi apreciat, de a $ti);
d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte
este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza
piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de
deficienti, deoarece apar in urma unei deficit) etc.
impulsioneaza spre actiune. Ele sunt idei-forta, dar $i
idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele, cu
dorintele, pasiunile, sentimentele, cu interesele etc., de
fapt, ell intreaga personalitate. lntensitatea convingerilor
poate fi foartemare, ele actionand impotriva instinctului
de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara,
decat sa renunte la convingerile sale).
g. Co.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor,
teoriilor despre om, natura ~i despre soeietate care se
 49

formeaza sub incidenta conditiilor de viata, a culturii, a
educatiei etc. Ea are rol de strategie a orientarii
comportamentului, reunind cognitivul cu valoricul.
h. Motivele sunt considerate, de catre N. SilIamy,
ansamblu de factori dinamici care determina conduita
unui individ. Motivul este mobilul care declan~eazii,
sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga
duratii a desfii~uriirii ei. Spre deosebire de trebuinte
care nu declan~eaza, totdeauna, actiunea, motivul
determina adoptarea unor comportamente de
satisfacere. Motivele pot fi: individuale ~i generale,
pozitive ~i negative, majore ~i minore, intrinseci ~i
extrinseci, altruiste ~iegoiste etc., insa trebuie subliniat
faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur, ci el
interactioneazacu alte motive. ~ se explica comportamentul
nostru: un stimul ne determina sa actionam, iar altul ne
determina sa nu incepem actiunea ~i, de aceea,
interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina
alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte.
Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in
timp a satisfacerii motivelor. In situatii complexe, motivele
se sustin unele pe altele, contribuind la illtarirea motivatiei.

,
11.4 Formele motivatiei
Formele motivatiei existii in cupluri:
1. Motivatie pozitiva/negativa:
Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale, se
soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i
consolidarea statutului socio-profesional.
Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli
aversivi (cearta, bataie, pedeapsa etc.), are efecte
negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor
desIa~urate.
2. Motivatie intrinsecatextrinsecii:
Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman,
in interesele ~iin trebuintele lui personale.
Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului,
fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana.
Din punct de vedere al eficientei reglatorii, motivatia
intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci.
3. Motivatia cognitivii/afectiva:
Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea
exploratorie, in nevoia de a ~ti, de a cunoa~te; forma ei
tipica este curiozitatea pentru nou. Se nume~te cognitiva
pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive.
Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului
de a obtine aprobarea altora, de a se simti bine in
compama unar persoane.
Formele motivatiei sunt inegal productive. Fara indoiala
motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa,
motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i
motivatia cognitiva este superioara celei afective. Daca se iau in, J
considerare ~i alti factori, precum: varsta, temperamentul;
particularitatile concrete de actiune etc., se constata ca raportul'G
11
intre tipurile de motivatie mai sus mentionate, se schimba, de'
exemplu, la varsta mica motivatia extrinseca este mai
productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite
structuri de personalitate care nu s-au format inca).

Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor

condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec, caillele este
"silit" sa saliveze, ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin
manevrarea corecta a stimuJilor). T.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau
ap-roape la fel, deoarece furtul~ la hotii de buzunare, se bazeaza pe formarea
unor reflexe conditionate. Dare daca Ii s-ar aplica, hotilor de buzunare, atunci
cand intind mana sa fure, un ~oc dureros, nu s-ar obtine 0 noua conditionare a
comportamentului? Orice invat are ~i dezvat, orice conditionare are ~i
deconditionare, deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ, in mod
repetat, pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. La
fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza, odata cu inhalarea
nicotinei, alcoQlului saudrogurilor, se poate administra ~i 0 substanta care va
provbca greata. Criminalilor deosebit de violenti, aflati in inchisoare Ii se •.. · ----
pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. Boxa lui Skinner:
Burrhus Frederic Skinner, in 1935, desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l), depozit pentru hrana (2),
condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. Prin incercare ~i canal de glisaj (3), cutia pentru
eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat, performanta asociata cu un hrana ~i maneta (4)
stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la
obtinerea unei satisfactii, fiind yorba despre un reflex operational. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de
delincventi minori din Washinghton, disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea
regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor, excursii etc. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila
decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca), dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca
la rezultatul dorit.

11.5 Optimumul motivational

Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante
inalte. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul
performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care
subiectul 0 are de indeplinit.
Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre
intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii.
Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0
asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul
motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa
permita obtinerea unor performante inalte.
De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii:
1. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l
subiectul adopt a motivatia corespunzatoare;
2. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de
subiect, existand doua situatii:
a. subaprecierea dificultiipi sarcinii, caz in care
subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile
unui deficit de energie, ceea ce va duce la
nerealizarea sarcinii;
b. supraaprecierea dificultapi sarcinii, caz in care
subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile
unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau
chiar dezorganiza, care s-ar putea consuma inainte
de inceperea activitatii, ajungandu-se la e~ec.
 50

Stimulul motivational care impinge spre Corelatia

realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente existenta intre
poarta denumirea de nivel de aspiratie. intensitatea
Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i motivatiei ~i
aptitudinile subiectului. Pentru a .avea un efect pozitiv este performantele
bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste obtinute in
posibilitatile d~ moment ale subiectului, dar trebuie sa se cazul sarcinilor
Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele simple ~i
societatii. complexe
Nivelul de aspiratie, ca rezultatul pe care individul
dore~te sa-I obtina, nu trebuie confundat cu nivelul de
expectanta, respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca
il va obtine pornind de la 0 apreciere realista.
lntensitatea motivatiei

[[J}rEMATICILE EXISTENTEI
Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta
umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin
pe cele principale in cateva directii fundamentale. Una dintre
aceste incercari este cea a lui H. Thomae, care descrie ~ase
domenii numite tematici ale existentei:
1. Tematica reglativii - domeniul trebuintelor vitale
(hrana, apa, caldura, alte nevoi de ordin material), tematica
11 erotica, preocuparea pentru propria securitate etc.
2. Tematica integriirii sociale - cuprinde nevoia de
societate, de comunicare, de colaborare, tendinta de a-i ajuta
pe cei in dificultate etc.
Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei.
3. Tendinta spre afirmare socialii - ambitia, dorinta de a
depa~i pe altii, de a-i conduce etc.
4. Activarea existentei - nevoia de varietate, fuga de
plictiseala ~imonotonie, dorinta de a ciilatori, de a participa la
spectacole, de aventura etc.
5. Tematica creativii ori a realiziirii de sine - nevoia de
a fi competent, de a cunoa~te, de a-~i realiza aptitudinile, de a
crea etc.
6. Tematica normativii - tendinta supunerii la normele
~iregulile sociale.

WCONFLICTUL
Motivele pot avea orientari diferite, fiecare vizand
realizarea unei alte activitati. In masura in care aceste
activitati se ordoneaza in timp, satisracandu-se succesiv, nu
se instaleaza 0 stare tensionala. Atunci cand nu este insa
posibila ordonarea, apare conflictul, trait la nivelul
subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa, care i~i pune
amprenta asupra conduitei noastre.
Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata
lui Kurt Lewin, care a descris trei tipuri de conflicte posibile:
1. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand
actioneaza motive negative cu tendinte opuse. De obicei,
"rezolvarea" se face prin evitarea conflictului, respectiv prin
ceeacesenume~te"ie~iredincamp".
2. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci
Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus.
cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive, dar au orientari
diferite. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative, alegerea
privind, de obicei, ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu.
3. Conflicte de apropiere-evitare, cele mai frecvente,
care corespund situatiilor in care motivele au intensitati
aproape egale, dar sunt de orientare diferita.
Desigur, conflictele nu presupun numai aspecte negative
(sciiderea impliciirii in activitate, diminueaza increderea in
sine, induce dificultati in luarea deciziilor, conduce la dileme
morale, polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii
etc.), ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea
motivatiei pentru schimbare, cre~terea capacitatii de adaptare
la realitate, cre~terea gradului de coeziune intr-un grup,
dezvoltarea creativitatii etc.

~PLlCATII
1. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt
"prizonierii" mentalitatilor, ai prejudecatilor. F~rmati grope de 4
elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele
existentei acestora.
2. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina
legaturile existente intre motivatie ~ivointa.
=·0. ,.==_.
3. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica
cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie, iar apoi
incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate.
4. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~iani-
malelor,diferentafiindlegatiide maduldesatisfacere.Elabora~un text,
de aproximativ0 paginii,princaresasubliniatiaceastiidiferentii·
=

_.':iR~i!~ . condlfitii;stare de excitatie (foame, sete, trebuinta sexuala) ,

~ 'Aspiratie = niizuintii,dorintiide a realiza ceva, de a atingeun obiectiv. careorienteaza.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~.
Impulsuri = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii, caruia tehsiunea se reduce.
'. expresiva. - Reflex = pr9du_sm mod 'spont®, independent de vointa; r~acfie,
'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0
Prolectiv = (in cont.ext)care este motiv,atde un scop, obiecfiv care modificarea mediului extern sau intern.
anticipeazaceeace urmeaza sa s.erealizeze. - Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis._ .
g; 'pulJ.i!:tlJ:i.:::Jonr:; !?t9!ggi<::e.J!!9Q1.!~tlente
care determina 0Jlnumita Valente==.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= .. -----1 f
~~:!"''''''-~~ . .....-"
~'llIlr-'- __ -~ ~';!"~ -~~-_=---<'1.~"'$l!!!IlII~..E!:.