2020

Tipuri de definiții
Definiţia este operaţia logică prin care se precizează înţelesul unui termen.
Exemplu: Secol = df. un interval de timp de 100 de ani

Structura standard a unei definiţii este A = df. B în care

A (secol) este definitul (definiendum),
B (un interval de timp de 100 de ani) este definitorul (definiens), iar
=df. este relaţia de definire, prin care se stabileşte identitatea definitului cu definitorul.

Structura definiţiei
definit
definitor
relaţie de definire

Criterii de clasificare ale definiției: obiectul definiţiei, procedura de definire şi scopul definiţiei.

După obiectul definiţiei, definiţiile pot fi:

-definiţii reale şi definiţii nominale
o definiţia reală – definiţie prin care ni se spune ce este un lucru (care este natura lui/care sunt
trăsăturile lui esenţiale);
o definiţia nominală – definiţie prin care se precizează înţelesul sau semnificaţia unui termen;

- reale, atunci când definiţia vizează obiectul ca atare existent real sau ideal, componenta ontică a
termenului, şi
- definiţiile nominale, atunci când definiţia are ca obiect numele, componenta lingvistică a termenului,
cu rolul de a-i explicita sensurile.
Ex.: definiţie reală: Embolofrazia este tulburarea psihică manifestă prin umplerea golurilor dintre
cuvintele unei fraze prin adăugarea unor sunete, cuvinte sau expresii de tipul: “ă”, “nu e aşa” 1. Cele mai
multe definiţii ştiinţifice sunt reale, redând trăsături esenţiale care formează propriul noţiunii definite.
Ex.: definiţie nominală: Eutanasie= s. f. care desemnează a) moarte uşoară, fără suferinţă; b)
provocarea de către medic a morţii unui bolnav incurabil; c) sacrificare prin procedee rapide, nedureroase, a
animalelor bolnave care nu mai pot fi vindecate. (Cf. gr. eu=bine şi thanatos=moarte) 2
Definiţiile nominale, la rândul lor, pot fi
nominal-lexicale, caz în care sunt enumerate toate înţelesurile pe care le are un termen într-o anumită
limbă (ca în cazul de mai sus), sau
 definiţia lexicală – definiţie care indică felul în care este folosit un termen într-o limbă naturală de către
vorbitorii acelei limbi (ex. definiţiile de tip dicţionar);

nominal-stipulative, caz în care se precizează un anumit înţeles atribuit unui cuvânt. Definiţiile
stipulative introduc o construcţie lingvistică nouă, acordă un sens nou unei expresii cunoscute, explicitează o
abreviere, un simbol, etc.
 definiţia stipulativă – definiţie prin care se prescrie modul de utilizare a unui termen (i se ataşează unui
cuvânt un nou înţeles); se prescrie modul în care ar trebui înţelese unele cuvinte/expresii lingvistice din
momentul formulării definiţiilor;

Ex. Eforie este denumirea dată unui grup de persoane care formează conducerea colectivă a unei
instituţii de cultură sau de binefacere.

După procedura de definire distingem:

- definiţiile denotative - cele care vizează extensiunea termenului şi
- -definiţiile conotative - cele care vizează intensiunea termenului.
Definiţiile denotative pot fi:
1
Cf. Dicţionar de psihologie, (Coord. U. Şchiopu), Ed. Babel, Bucureşti, 1997, p. 260
2
Cf. Dicţionar de neologisme, (F. Marcu, C. Maneca) Ed. Academiei, 1978, p.415
 2020
- enumerative - în situaţia în care definitorul enumeră câteva elemente reprezentative din extensiunea
definitului (enumerativ parţiale, ex. Felina este un animal ca pisica sau râsul) sau enumeră toate elementele
extensiunii definitului (enumerativ complete, ex. Valoare de adevăr înseamnă adevăr, fals sau probabil) şi
- ostensive - în situaţia în care sunt indicate, arătate obiecte din clasa definitului, folosind una din
expresiile: ”acesta este un…”, “iată un…”, “avem în faţă un…”
Aceste procedee denotative de definire, deşi utile, sunt imprecise, ele nu dau înţelesul explicit al termenului.

În categoria definiţilor conotative, cele mai utilizate sunt definiţiile prin gen (proxim) şi diferenţă
specifică3. În cazul acestor definiţii, definitul este considerat o specie căreia definitorul îi indică genul din care
face parte, iar apoi, indică notele ce constituie diferenţa specifică.
Ex. Triunghiul deptunghic este un triunghi care are un unghi drept. Acest tip de definiţie nu poate fi
utilizat în cazul termenilor de maximă generalitate cărora nu li se poate indica un gen şi, de asemenea, în cazul
termenilor individuali.
O altă categorie a definiţiilor conotative este reprezentată de definiţiile operaţionale utilizate în
ştiinţele de aplicaţie. În cazul acestor definiţii, definitorul indică o noţiune reprezentativă pentru clasa din care
face parte definitul, iar apoi enumeră operaţii, probe, teste menite să confirme sau să infirme prezenţa
definitului.
Ex. Acid= compus chimic care:
a) înroşeşte hârtia de turnesol,
b) disociat în soluţii cedează ioni pozitivi de hidrogen.

Definiţiile genetice sau constructive indică modul în care ia naştere sau se construieşte definitul.
Ex. Delta este acea formă de relief aflată în zona de vărsare a unei ape curgătoare într-un lac, mare
sau ocean, apărută în urma procesului de acumulare a aluviunilor.
Cercul este figura geometrică ce se obţine prin secţionarea unui cilindru drept pe un plan paralel cu
baza.
Definiţiile sinonimice sunt cele în care se defineşte un termen printr-un alt termen, care posedă acelaşi
înţeles (nea=zăpadă, lealitate=sinceritate, cinste, francheţe).

După scopul urmărit

- definiţii teoretice şi
- definiţii persuasive
Definiţia teoretică – are drept scop explicitarea ştiinţifică a termenului definit; definiţie care recurge la
o teorie ştiinţifică sau, în general, la o concepţie generală, sistematică despre lume;
Definiţia persuasivă – definiţie care urmăreşte inducerea/impunerea unei atitudini favorabile sau
defavorabile faţă de obiectul definit, în urma alegerii deliberate a unei expresii lingvistice pe post de definitor;
intenţia este de a provoca şi canaliza o anumită reacţie emoţională.
În cazul definiţiilor persuasive, acceptarea definiţiei impune acceptarea poziţiei celui ce a dat definiţia.

De reținut: Definiţiile pot fi date la nivele diferite de exigenţă, în funcţie de scopul şi posibilităţile de
decodificare semantică ale receptorului. Cele mai bogate în informaţie sunt definiţiile conotative dar, în practica
definiţiei, formele se combină şi se completează. Pentru a obţine o imagine completă a unui obiect, pot fi
utilizate şi alte operaţii, cum ar fi descrierea, caracterizarea, comparaţia.

Rezumăm tipologia definiţiei

După definitor
în următoarea schemă:
- reale
-nominale -lexicale
-stipulative
După procedeul de definire
- denotative -enumerative (parţiale sau complete)
-ostensive
-conotative -prin sinonimie
-prin gen şi diferenţă specifică
-operaţionale
-genetice sau constructive
După scopul urmărit
- teoretice
3
Procedeul este analizat pe larg de către Aristotel în Topica
- persuasive
 2020

2. definiţii extensionale şi definiţii intensionale

o definiţia extensională – se obţine prin indicarea unei liste de obiecte cărora li se aplică termenul
respectiv; se precizează clasa unui termen/extensiunea, adică mulţimea de obiecte pe care le
caracterizează;
o definiţia intensională – se obţine prin indicarea unei proprietăţi/mulţimi de proprietăţi pe care
le au elementele/obiectele cărora li se aplică termenul;

4. definiţii contextuale şi definiţii explicite

  definiţia contextuală – definiţie în care un termen este definit în funcţie de contextul în care acesta
apare (înţeles şi valoare conjuncturală); se manifestă o dependenţă contextuală strictă faţă de un anumit
sistem teoretic bine precizat şi delimitat
 definiţia explicită – definiţie care se construieşte indiferent de context, care poate fi considerată ca atare
în mod izolat, cu un înţeles clar şi univoc;
 2020
TIPURI DE DEFINIŢII

Tipul definiţiei Caracteristici Exemplu

DEFINIŢII Prezintă semnificaţia termenului Pozitronul este particula elementară încărcată cu

NOMINALE definit. electricitate pozitivă şi cu masa egală cu a
electronului.

1. Definiţii lexicale Consemnează toate sensurile unui
(explicative) cuvânt într-o limbă. Uneori se rezumă
la indicarea unor simple sinonime.
„Lac – întindere mai mare de apă stătătoare, închisă
între maluri, uneori cu scurgere la mare sau la râu;
preparat lichid obţinut prin dizolvarea într-un
solvent volatil a unor răşini, uleiuri care se aplică pe
suprafaţa unui obiect; piele cu faţa netedă, lucioasă,
acoperită cu un strat de lac”.

2. Definiţii 2.1. Introduc un sens în vocabularul Manager – şef, conducătorul unei întreprinderi,
stipulative unei limbi. instituţii.

2.2. Introduc un sens nou pentru un Kaleidoscop – program al U.E. care susţine proiecte
cuvânt deja existent. şi manifestări culturale pentru promovarea
cunoaşterii culturii ţărilor membre ori asociate.

2.3. Precizează sensul special al unui Mobil (în fizică) – punct material în mişcare, a cărui
cuvânt într-un domeniu. masă este neglijabilă.

2.4. Introduc o prescurtare, un simbol,
o formulă.
bⁿ ═ b∙b∙b∙…∙b; x ≤ 7 (x mai mic sau egal cu 7).
Modem – nume dat aparatului de Modulare
– Demodulare anexat unui computer pentru a
codifica şi decodifica informaţia transmisă prin linia
telefonică, fibră optică etc.

DEFINIŢII Evidenţiază însuşirile la care se aplică Clorul este un halogen gazos, de culoare galbenă,
REALE noţiunea definită. cu miros caracteristic.

Definiţii generice Definitorul cuprinde genul proxim şi Trapezul este patrulaterul convex cu cel puţin o
Prin gen proxim şi diferenţa specifică. Condiţii: vezi pereche de laturi paralele (gen proxim – „patrulater
diferenţă specifică Manual p. 19 convex”; diferenţa specifică – „cu cel puţin o
pereche de laturi paralele”).

Definiţii Definitorul indică probele, operaţiile, Un număr este impar dacă rezultatul împărţirii sale
operaţionale experimentele care luate împreună cu 2 este un număr zecimal.
delimitează definitul. Clasificarea este operaţia logică prin care
compunem genul din speciile sale.

Definiţii Definitorul precizează sursa naturală, Cercul este figura geometrică plană care rezultă din
constructive sau artificială, modul de formare a secţionarea unui cilindru circular drept printr-un
(genetice) obiectului la care se referă definitul. plan paralel cu baza.
Rugină este o substanţă brună-roşcată poroasă,
sfărâmicioasă, formată prin oxidarea obiectelor din
fier.

Definiţii Definitorul indică toate obiectele Halogenii sunt elemente chimice ca iodul, bromul,

enumerative cunoscute din sfera definitului. clorul, fluorul, astatiniul.
(Prin enumerare)

Definiţii ostensive Definitul se arată printr-un gest însoţit Iată un display…

(prin indicare) de expresiile „acesta este un …”, „iată O noţiune individuală este o noţiune ca Marea
…”sau se enumeră ex. reprez din sfera Caspică, Sofia, număr par şi prim, Aristotel.
definitului.