LOGIC

Coninut minimal pentru bac

1. OBIECTUL DE STUDIU AL LOGICII

-n sens restrns logica studiaz din punct de vedere formal inferenele valide, fiind
teoria inferenelor deductive.

-n sens larg, logica studiaz i raionamentele inductive, definiiile, clasificarea sau

probleme legate de limbaj.

2. INFEREN, RAIONAMENT, ARGUMENTARE

nelegem prin inferen operaia logic prin care sunt derivate dintr-una sau mai multe
propoziii date, numite premise, o nou propoziie numit concluzie.

Raionamentul este inferena care are cel puin dou premise (inferen mediat).

Folosim termenul de argumentare1 pentru o inlnuire de mai multe rationamente, sau

pentru un singur rationament.

Termenul de argumentare are dou sensuri majore:

A. procesul prin care dovedim, demonstram ceva cu dovezi obiective (formule, teorii), asa
cum este cazul in stiinta (matematica, fizica etc) sau teoria demonstratiei
B. procesul prin care incercam sa determinam pe cineva sa accepte o idee (ex: in politica,
religie, art, etc.) sau arta convingerii, a persuasiunii.

3. DEFINIREA

3.1. Definirea este operatia logica prin care redam caracteristicile unui obiect sau notiuni,
caracteristici ce-l deosebesc de toate celelalte obiecte sau notiuni.

Definitia consta in reconstituirea notiunii, astfel incat sa fie precizate extensiunea

(sfera) si intensiunea (continutul, intelesul ) acesteia.

!!! Definiia este rezultatul operaiei de definire.

1
Termenul de argumentare este folosit cu acelai sens, de inferen sau raionament, dei n anumite situaii
nseamn a gsi premisele unei propoziii pe care o susinem. Altfel spus, trebuie s (ne) susinem teza (concluzia),
gsindu-i temeiuri (premise, probe).
 Din structura definitiei fac parte in mod obligatoriu :

1. definitul ( A ), numit si definiendum sau obiectul definitiei, adica ceea ce trebuie definit
(termen sau notiune ).

2. definitorul (B ), numit si definiens, adica ceea ce se utilizeaza pentru a preciza obiectul

definitiei (exprima caracteristici definitotii)

3. relatia de definire, notat cu = df ; se citete este (identic) prin definiie.

Formula definiiei : A df B, se citeste A este identic prin definiie cu B.

Ex. Patrulater (A) este prin definiie poligonul cu patru laturi (B).

3.2 Regulile in definire

1) Regula adecvrii definitorului (B) la continutul definitului (A). Intre A si B trebuie s
existe un raport de identitate. Daca nu exist, sunt posibile 3 tipuri de definiii incorecte:
a) Definitie prea larg, cnd B are extensiunea mai mare, este mai larg decat cea a lui A
(raport de ordonare, B este termen gen, iar A termen specie).

Ex. Fotbalistul este prin definiie sportivul care practic un sport cu mingea.

B A=fotbalist
A B= sportiv care practic un sport cu mingea.

(Sfera lui B este mai larg dect sfera lui A).

b) Definitie prea ingust, cnd B are extensiunea mai mic, mai ngust, dect cea a lui A
(raport de ordonare, A este termen gen , B termen specie).

Ex. Sportiv este prin definiie persoana care a ctigat concursuri olimpice.

A=sportiv
A B
B=persoana care a ctigat mai multe concursuri olimpice.

(sfera lui B este prea ngust pt. A)

 c ) Definitia prea larg si prea ingust Intre A si B exista un raport de incrucisare.

Ex: Jurnalistul=df persoana care public la gazet

A=jurnalist

B=persoan care public la gazeta

B
A

Unii jurnalisti sunt oameni care public la gazeta, unii oameni care public la gazet sunt
jurnalisti, ntre A i B nu este un raport de identitate ci unul de ncruciare.

2. Definitia trebuie sa nu fie circular. Adica termenul definitor B, nu trebuie s conin n

alctuirea sa pe definit A, cum este cazul definiiilor:

Agricultura=activitatea agricultorului

Biologia=stiinta care studiaza procesele biologice

3. Definitia trebuie sa fie afirmativ. Adica definitorul trebuie sa spuna cum este definitul
si nu cum nu este acesta, deoarece ar constitui o sursa de confuzii, cum este cazul
definitiilor:

Omul=df. fiinta care nu este nici inger nici diavol

Analogia=df. argument care nu este nici deductiv nici inductiv.

Excepii: cnd definitul este un termen negativ, definiia in forma negativ este corect.

Ex: nedrept=df caracterul a ceea ce nu este drept.

anonim=df. persoan a crei identitate nu este cunoscut.

4. Definitia trebuie sa fie clara si precisa (inteligibila). Adic sa nu fie exprimat in limbaj
obscur, echivoc sau figurat si s nu se complice fr rost, cum este cazul definitiilor:

Meseria=df bratara de aur

Cainele=df cel mai bun prieten al omului.

 ( Definiiile de mai sus au ca definitor figuri de stil, deci sunt incorecte.)

4. CLASIFICAREA I DIVIZIUNEA

4.1 Clasificarea este operatia logica prin care notiunile (obiectele) sunt ordonate si grupate,
dupa diferite criterii, in diferite clase ( din ce in ce mai generale).

Diviziunea este operatia logica prin care descompunem genul in speciile sale, clasele
mari n clasele mai mici care o compun. Este operaia invers clasificrii.
Ex. Clasa formele de reliefse divide n: a) munti b) dealuri c) podiuri d) cmpii . Criteriu
utilizat: nlimea formelor de relief fat de nivelul mrii.

Clasificarea presupune trei elemente:

1. elementele clasificarii adic notiunile ce vor fi supuse operatiei de clasificare si care
formeaza obiectul clasificrii.
2. clasele, respectiv notiunile obtinute ca rezultat al clasificarii.
3.criteriul clasificarii adica proprietatile pe baza carora se realizeaza gruparea elementelor in
clase sau formarea genului din speciile sale.

Ex: 1.Elementele clasificarii sunt: nr. pare i impare

2.Clasa obtinuta in urma clasificarii: numere naturale.
3.Criteriul sau fundamentul clasificarii: criteriul divizibilitii cu 2.

Explicatie: Pe baza criteriului divizibilitii cu 2, cele dou clase, a nr. pare i nr, impare au
fost clasificate ntr-o clas mai general, cea a numerelor ntregi.
Operaia invers clasificrii, diviziunea, presupune ca din clasa mai general a numerelor
ntregi, pe baza aceluiai criteriu, s obinem dou clase mai mici, a numerelor pare i impare.

4.2 Regulile clasificrii

1. ntr-o clasificare trebuie s existe cele trei elemente ale clasificrii; elementele care se
clasific, clasele obinute i criteriul clasificrii.
2. Clasificarea trebuie s fie complet toate obiectele din universul clasificrii trebuie s fie
repartizate n clasele formate; clasificarea nu trebuie s lase rest.

Eroarea logic ce decurge din nerespectarea acestei reguli este eroarea clasificrii incomplete. De exemplu, o
clasificare a vertebratelor care ar omite clasa psrilor ar fi incomplet.

3. Pe fiecare treapt a clasificrii, ntre clasele obinute trebuie s existe numai raporturi de
opoziie (contrarietate sau contradicie). Altfel spus, un element al clasificrii trebuie s
intre ntr-o clas i nu n dou.
4. Pe aceeai treapt a clasificrii, fundamentul clasificrii trebuie s fie unic.
 Din nerespectarea acestei reguli decurg urmtoarele erori:

(a) eroarea raportului de ncruciare ntre clase de acelai nivel apare atunci cnd ntre cel puin dou clase
exist un raport de ncruciare. De exemplu: o clasificare a locuitorilor unui jude n ceteni romni, studeni i
ceteni strini ar comite aceast eroare.

(b) eroarea raportului de ordonare ntre clase de acelai fel- apare atunci cnd ntre cel puin dou clase pe
acelai nivel exist un raport de ordonare. De exemplu: o clasificare a vertebratelor n reptile, mamifere, feline i
psri ar comite aceast eroare ntruct clasa felinelor este subordonat clasei mamiferelor .

5 Asemnrile dintre obiectele aflate n aceeai clas trebuie s fie mai importante dect
deosebirile dintre ele (regula omogenitii). Altfel spus, ceea ce caracterizeaz obiectele unei
clase trebuie s fie mai important dect ceea ce le difereniaz.

Ex. Nu putem aeza n aceiai clas petii cu delfinii sau balenele, deoarece asemnrile sunt mai puin
importante dect deosebirile

5. TERMENII

Un termen este un cuvnt sau un grup de cuvinte prin care se exprima o notiune, adic
intelesul termenului si care se refer la unul sau mai multe obiecte cu existen real sau ideal.

Un termen este o sintez ntre forma lingvistic (cuvnt) i forma logic (noiune).

5.1 INTENSIUNE (CONINUT) i EXTENSIUNE ( SFER)

- Ansamblul notelor caracteristice unei clase de obiecte constituie coninutul sau intensiunea unui
termen. A explicita coninutul, intensiunea unui termen presupune a rspunde la ntrebarea: Ce
nseamn termenul X?,

Ex: intensiunea, coninutul termenului numr par este numr divizibil cu 2

- Totalitatea membrilor clasei de obiecte, grupai dup criteriul nsuirilor comune, formeaz sfera
sau extensiunea acelui termen. A preciza sfera, extensiunea, unui noiuni presupune un rspuns la
ntrebarea: La ce se refer termenul X?

Ex: extensiunea, sfera, termenului numr par este totalitatea numerelor divizibile cu 2

Raportul dintre intensiune i extensiune este un raport de variaie invers.

Cu ct coninutul devine mai bogat, iar sensul termenului mai bine determinat, cu att se ngusteaz
sfera termenului (obiectele care corespund ntrutotul descrierii mai bogate n caliti sunt din ce n ce
mai puin numeroase) i invers.

Ex: a) 1 om 2(om) alb 3european 4romn 5pitetean . Crete intensiunea, scade extensiunea
 b) 1 ptrat 2 romb- 3 patrulater 4 poligon. Crete extensiunea, scade intensiunea.

5.2 CLASIFICAREA TERMENILOR (dup intensiune i extensiune)

Din punct de vedere intensional termenii sunt:

a. Termeni absoluti sau termeni relativi:

Un termen este absolut numai daca se aplica obiectelor din extensiunea lor considerate
izolat (planeta,obiect,culuare,zapada ect.) In cazul in care termenul desemneaza o relatie ce
se stabileste intre doua sau mai multe obiecte, atunci termenul este relativ (unchiul meu,
mai mare decat, sot-sotie, sinonim, gen-specie, etc.)
b. Termeni abstracti sau termeni concreti:
Un termen este abstract numai daca el desemneaza insusiri, proprietati sau relatii ca
elemente de sine statatoare, independente de obiectele carora le revin aceste insusiri
(frumusete, rautate, roseata, claritate etc. ) In masura in care termenul desemneaza obiecte,
insusiri sau proprietati caracteristice acestora, relatii intre obiecte, se considera ca este
concret (numar, om, generos, frumos, rosu etc.).
c. Termeni pozitivi sau termeni negativi :
Un termen este pozitiv numai in masura in care indica prezenta anumitor insusiri (coerent,
prietenos, moral, moneda, presedinte, etc.).In cazul in care se indica absenta unor
proprietati, termenul este negativ (incorect, orb, imoral, schiop etc.).
d. Termeni simpli sau compusi
In cadrul unui sistem de discurs, un termen este simplu numai dac detine rolul de notiune
primar (autoturism, manual, propozitie, punct etc.) , in baza acestor notiuni primare fiind
derivate alte notiuni, respectiv termeni compusi (autoturism de teren, manual de logica,
propozitie cognitiv etc.)

1. Din punct de vedere extensional sau dup sfer termenii sunt:

a. Termani vizi sau nevizi:
Un termen este vid numai daca extensiunea sa nu contine niciun obiect. T. vizi pot fi: a)
logic vizi, cei care exprim o contradicie logic, ex; cel mai mare numar prim, patrat
rotund, infractor nevinovat etc. b) factual vizi, care se refer la obiecte fr existent real
ex. - centaur, sirena, balaur cu sapte capete etc.
Cnd termenul se refer la un obiect cu existent real este nevid. Ex. cal, caiet, sincer,
frumos etc.
b. Termeni singulari sau termeni generali:
Un termen este singular numai daca el se refera ( este predicabil) doar la un singur obiect
(extensiunea termenului este construita dintr-un singur obiect: Liceul Teoretic I.C
Bratianu ,Mihai Eminescu etc. ). Daca extensiunea termenului contine cel putin doua
obiecte, atunci termenul este general (oras, carte,creion, padure etc. )
c. Termeni colectivi sau termeni distributivi: Un termen este colectiv numai daca
obiectele din extensiunea sa sunt colectii de obiecte ,asa incat proprietatile ce revin
 colectie nu revin si fiecarui membru al colectiei (armata,padure,biblioteca etc. ) In masura
in care fiecare caracteristica din intensiunea termenului revine fiecarui obiect din
extensiunea ,termenul este distributiv (pom,mamifer,cana,placere etc .)
d. Termeni vagi sau precisi:
Un termen este vag numai dac nu se poate decide cu certitudine pentru orice obiect daca
face parte sau nu din extensiunea termenului (tanarul,frumos,bun etc. ). In cazul in care
exista posibilitatea deciziei pentru orice obiect,atunci termenul este precis
(patrat,fotografie,perete etc. )

5.3 Raporturi logice ntre termeni

Intre termeni, din punct de vedere extensional, se pot preciza diferite tipuri de raporturi
logice, delimitndu-se dou categorii:

1. Raporturi de concordanta: doi termeni,A si B, sunt in raport de concordanta numai

daca extensiunile lor au cel putin un element in comun
a. Raportul de identitate
A = om
B = animal capabil sa construiasca unelte
A, B
A = celibatar
B = barbat necasatorit
b. Raport de ordonare
A = manual de logica
B = manual
B
A = pisica A = specie=termen subordonat
B = mamifer B = gen=termen supraordonat
A
c. Raport incrutisare
A = elev
B = sportiv de performanta
A B A = roman
B = inginer

2. Raporturi de opozitie :doi termeni , A si B, sunt in raport de opozitie numai daca

extensiunile lor nu am nici un obiect in comun. Aceasta categorie de raporturi cuprinde :
a. Raportul de contrarietate
A = Asia
B = Africa

A = campie
A B B = deal
 b. Raportul de contradicie

B A = om
A
B = non-om
( In afara unui univers de discurs)

A A = legal
B = ilegal
B
A = numar par
B = numr impar

6. PROPOZIIILE CATEGORICE

n logic operm, n principal cu propoziii cognitive, adic cu acele propoziii care au

valoare de adevr (pot fi adevrate sau false). Propoziiile cognitive sunt singurele propoziii
care pot avea rolul de premise sau concluzie ntr-un argument;

Propoziia categoric exprim un singur raport ntre doi termeni; o proprietate

exprimat de termenul predicat logic se afirm sau neag despre un obiect exprimat de
termenul subiect logic.

Forma general a unei propoziii categorice este: S este P (S nu este P),

6.1 STRUCTURA PROPOZIIILOR CATEGORICE

1. S- Subiectul logic, obiectul gndirii, cel despre care se vorbeste.

2. P- Predicatul logic al propoziiei. proprietatea atribuit sau negat subiectului.

 3. Copula adica verbul de legatura dintre subiectul logic si predicatul logic care poate fi
afirmativ sau negativ (de obicei prin verbul a fii).

4. Cuantorii care sunt:

a. universali prin intermediul carora se exprima extensiunea subiectului in totalitatea sa-

Ex: Toi, toate, niciunul, niciuna, oricare,--Niciun stejar nu este pom fructifer.

Singulari prin care se exprima unicitatea subiectului si tocmai din acest motiv sunt
inglobati in cuantori universali. Ex: un,o, eu, acesta . -- Acest creion este albastru

b. Particulari prin care se exprima doar partial extensiunea subiectului.

Ex unii, unele.Unii elevi sunt abseni

6.2 TIPURI DE PROPOZIII CATEGORICE

Propozitiile categorice se impart dupa urmatoarele criterii:

A. CANTITATE desemneaz nr. obiectelor din extensiunea subiectului.

1. Universale extensiunea subiectului este luata in totalitatea sa. (toi, toate, niciunul,
niciuna, oricare, un,o, eu, acesta. )

2. Particulare insemnand ca extensiunea subiectului a fost luata doar partial (unii, unele).

B. CALITATE . Proprietatea de a afirma sau nega relaia dintre S i P se numete

calitatea propoziiilor categorice.

Afirmative. S este P

Negative. S nu este P

Din combinarea criteriului calitii cu cel al cantitii rezult patru tipuri de propoziii
categorice

Tipul propoziiei Simbol Formulare standard

universal afirmativ: SaP Toi S sunt P
universal negativ: SeP Nici un S nu este P
particular

afirmativ: SiP Unii S sunt P

 particular negativ: SoP Unii S nu sunt P

6.3 RAPORTURI LOGICE NTRE PROPOZIII CATEGORICE

ntre cele patru tipuri de propoziii exist patru tipuri de raporturi redate prin diagrama
numit ptratul lui Boethius.

a. Raport de contradictie ; ntre SaP-SoP i SeP-SiP

Dou propozitii categorice se afla in raport de contradictie daca nu pot fi nici adevarate si
nici false in acelasi timp si sub acelasi raport.

SaP (1) SoP(0)

SoP(1) SoP(0)

SaP(0) SaP(1)

SoP(0) SaP(1)

SaP este contradictoria lui SoP, i invers. SeP este contradictoria lui SiP i invers.

b. Raport de contrarietate; intre SaP-SeP

 Doua propozitii categorice care se afl in raport de contrarietate nu pot fi mpreun
adevarate, dar pot fi false in acelasi timp si sub acelasi raport

SaP(1) SeP(0)

SeP(1) - SaP(0)

SaP(0) SeP(?)

SeP(0) SeP(?)

SaP este contrara lui SeP, iar SeP este contrara lui SaP

c. Raport de subcontrarietate, ntre SiP -SoP

Doua propozitii categorice se afla in raport de subcontrarietate daca nu pot fi false

mpreun dar pot si adevarate in acelasi timp si sub acelasi raport.

SiP (0) SoP (1)

SoP (0) SiP (1)

SiP (1) SoP (?)

SoP (1)- SiP (?)

SiP este subcontrara lui SoP, iar SoP subcontrara lui SiP

d. Raport de subalternare ntre SaP- SiP i SeP-SoP

In acest caz universala poarta denumirea de supraaltern, iar particulara, denumirea de

subaltern.

SaP(1) SiP(1)

SiP(0) SaP(?)

SiP(1) SaP(?)

SiP(1) SaP(?)

7. TIPURI DE INFERENE
Inferena este operaia logic prin care derivm o propoziie (concluzie) din alte propoziii (premise).

I. n funcie de gradul de generalitate al concluzei n raport cu premisele distingem dou mari

categorii de inferene;

1. Inferene deductive n cadrul crora concluzia are cel mult acelai grad de generalitate ca al
premiselor din care a fost obinut.
2. Inferene inductive caracterizate prin:
a) Concluzia este mai general dect oricare din premise
b) Concluzia rezult cu probabilitate chiar dac premisele sunt adevrate

II. Inferenele deductive, n funcie de numrul premiselor, pot fi:

1. Inferene deductive imediate-au o singur premis din care se obine direct, imediat, o
singur concluzie ( ex: conversiunea, obversiunea)
2. Inferene deductive mediate- au cel puin dou premise din care se obine concluzia
(ex; silogismul).

8 INFERENE DEDUCTIVE IMEDIATE

Conversiunea i obversiunea

8.1 LEGEA DISTRIBUIRII TERMENILOR

Corectitudinea acestor inferene depinde de respectarea unei singure legi logice numit legea
distribuirii termenilor.

Niciun termen nu poate fi distribuit n concluzia

unei inferene dac nu e distribuit i n premise.

Ce nseamn c un termen este distribuit? Un termen este distribuit ntr-o anumit

propoziie categoric dac propoziia se refer la toate obiectele din extensiunea sa (toi, oricare,
niciunul); n caz contrar, atunci cnd ne referim doar la unele obiecte din extensiunea lui,
termenul se consider nedistribuit (unii, unele, o parte).

Distribuirea termenului care ndeplinete funcia de subiect este indicat de cuantorul

propoziiei: n propoziiile universale, subiectul este considerat n ntregimea extensiunii sale
(toii S sau nici un S) fiind, prin urmare, distribuit, iar n particulare, el este nedistribuit (unii S).
 n ceea ce privete termenul cu funcie de predicat, distribuirea nu este indicat de cuantor,
ci de calitatea propoziiei: predicatul este distribuit n propoziiile negative i nedistribuit n cele
afirmative.
Aadar, termenul cu rol de subiect este distribuit n universale, iar termenul cu rol de
predicat este distribuit n propoziiile negative.
Notnd cu + termenul distribuit i cu - termenul nedistribuit vom obine urmtoarea
situaie:

S P

Sap + -
SeP + +

SiP - -

SoP - +
8.2 CONVERSIUNEA
S-P c P-S
convertenda conversa

Conversiunea este inferena prin care se schimb funciile termenilor unei propoziii
categorice, prin trecerea de la premis la concluzie.
Ex.: Dac Unii studeni sunt poei, atunci Unii poei sunt studeni.
SaP---c PiS

Conversiuni valide;
1. SaP---c.a. PiS (conversiune prin accident)
2. SeP ---c PeS
3. SeP ---c.a SoP (conversiune prin accident)
4. SiP ---c. SiP

Precizri:
a) SoP nu se convertete valid deoarece ncalc legea distribuirii termenilor.
- + - +
SoP---c PoS
 Termenul S din concluzie apare distribuit dar nu a fost distribuit i n premis.
b) SaP nu se convertete valid deoarece ncalc legea distribuirii termenilor.
+ - + -
SaP---c PaS
Termenul P din concluzie apare distribuit, dar nu a fost distribuit i n premis.

c) n cazul conversiunilor simple, relaia dintre premis i concluzie este una

de echivalen. Aceasta nseamn c premisa i concluzia au aceeai valoare de adevr ( prin
reconvertirea conversei se revine la propoziia iniial, cazul conversiunii simple a lui SeP i
SiP).
n cazul conversiunii prin accident, relaia dintre premis i concluzie nu mai este una
de echivalen.
-Dac premisa (convertenda) este adevrat, atunci i concluzia (conversa) este
adevrat ( n baza raportului de subalternare dintre A-I, E-O).
SaP=a-----c. PiS=a SeP=a----c. PoS=a

- Dac premisa este fals, concluzia poate fi adevrat sau fals.

SaP=f-----c. PiS=? SeP=f----c. PoS=?

Ex: Din falsitatea prop. SaP: Toi elevii sunt persoane contiincioase, obinem adevrul
conversei PiS: Unele persoane contiincioase sunt elevi.

8.3. OBVERSIUNEA
S-P--- Snon-P
obvertend obvers

Obversiunea este inferena imediat prin care, dintr-o propoziie dat numit
obvertend, este derivat o alt propoziie obversa, de aceeai cantitate, dar de calitate opus
fa de propoziia iniial, avnd acelai subiect logic, iar ca predicat contradictoriul predicatului
din propoziia iniial.

Ex. Dac Toate mamiferele sunt vertebrate, atunci Nici un mamifer nu este nevertebrat.

Obversiunile valide ale propoziiilor categorice:

1. SaP---o. Se nonP
2. SeP---o. Sa nonP
 3. SiP---o. So non P
4. SoP---o. Si nonP

Premisa (obvertenda) i concluzia (obversa) sunt echivalente logic, adic au aceiai

valoare de adevr.

9. SILOGISMUL

9.1 Silogismul si structura lui

Silogismul categoric este tipul fundamental de

inferen deductiv mediat alctuit din numai trei
propoziii categorice, din care doua sunt premise, iar a treia
este concluzie.

STRUCTURA SILOGISMULUI

n alcatuirea silogismului apar trei si numai trei notiuni, numite termenii

silogismului".

Pentru a descoperi funciile acestor noiuni, analiza pornete de la

concluzie.

1. Subiectul concluziei, simbolic S, numit "termen minor", este prezent

i n a doua premis, motiv pentru care aceasta se numeste premis minor..

2. Predicatul concluziei, simbolic P, numit "termen major", reapare in

prima premis, numit premis major.

termenul minor si major mai sunt numiti "termeni extremi

 3. Termenul mediu. redat simbolic prin litera "M", apare exclusiv la nivelul
premiselor.

Exemplu ;

Toi adolescenii ( M) sunt melomani. (P)

Andrei (S) este adolescent. (M)

Andrei (S) este meloman. (P)

(Modul silogistic aaa-1, Barbara)

In exemplul nostru, M=adolescent apare ca subiect logic al premisei majore si

ca predicat al minorei, in aceste conditii, schema de inferenta din dreapta sus, red
structura logic a silogismului analizat, iar reprezentarea grafic alaturata ei,
construit dupa metoda Euler, red explicit raportul dintre termenii acestui
silogism.

9.2 FIGURI SI MODURI SILOGISTICE

n funcie de poziia celor trei termeni ai silogismului in premise, deosebim

patru scheme de inferen fundamentale, numite figuri silogistice;

Dintre aceste patru figuri silogistice, prima a fost numita figura perfect, pentru
urmatoarele motive:
 - este figura silogistic in care pot fi demonstrate, sub forma de concluzie,
oricare dintre cele patru tipuri de propoziii categorice (A,E,I,O);

- numai in aceast figur silogistic, termenul mediu M, este gen pentru

termenul minor S, si specie pentru termenul major P.

Prin precizarea tipurilor de propoziii care apar n premise i n

concluzie i numrul figurii slogistice, obinem modurile silogistice.

Ex. a). eio-2 red formula unui mod silogistic. Cifra 2 arat numrul figurii
silogistice, iar literele, n ordine, tipul premiselor i concluziei. Mai jos reprezentm
schema silogistic, schema de inferen sau structura (premisele i
concluzia) acestui mod :

b). formula aii - 3 corespunde unui mod silogistic de figura a treia, redat
explicit de schema de inferent de mai jos ;

Exist, in total, 256 de moduri silogistice. dar dintre acestea doar 24 sunt
logic-corecte (valide) - cte 6 in fiecare figura silogistic. Este util reinerea
celor 6 moduri silogistice valide din figura 1, pentru a construi premisele unei
propoziii cu rol de concluzie : aaa-1, aai-1, eae-1, eao-1, aii-1, eio-1; Celelalte
moduri silogistice valide sunt :
 9.3 Metoda diagramelor Venn de probare a
validitii silogismelor.

Pentru aplicarea acestei metode de verificare a validitii silogimelor, trebuie

parcurse urmtoarele etape ;

1. aducerea silogismului exprimat n limbaj natural, la forma de exprimare

standard, precizarea schemei de inferent si a modului care ii
corespunde ;
Exemplu,

PeM Niciun om nu este zeu.

MaS Toi zeii sunt fiine perfecte

SeP Nicio fiin perfect nu este om. (modul eae-4)

2. se construieste o diagram alcatuit din trei cercuri intersectate, fiecare

cerc reprezentnd unul din cei trei termeni ai silogismului. Pe aceasta diagram,
sunt reprezentate grafic Venn doar premisele. Modul silogistic corespunztor
este valid dac si numai dac prin reprezentarea grafic a premiselor a rezultat
automat reprezentarea grafic a concluziei.

Conform diagramei de mai sus, care este un exemplu de aplicare a metodei

diagramelor Venn in cazul silogismului dat, reiese ca din simpla reprezentare a
premiselor acestui silogism nu a rezultat reprezentarea grafica a concluziei sale:
fiind o propozitie de forma SeP, concluziei ii corespunde, dupa metoda Venn,
hasurarea totala a portiunii de intersectie a cercurilor S si P. Prin urmare, diagrama
dovedeste ca silogismul dat nu este valid (ii corespunde o schema de inferenta
nevalida, respectiv un mod nevalid de figura a patra).

Iat si un exemplu de mod silogistic valid. Fie modul aii-1, cruia ii corespunde
schema de inferent de mai sus, alturi de care apare diagrama rezultat prin
aplicarea metodei Venn. Din aceast diagram se observ c, reprezentand exclusiv
premisele modului dat, a rezultat automat reprezentarea concluziei sale: concluzia
este o propozitie de forma SiP careia, dup metoda Venn, ii corespunde un x plasat
in portiunea de intersectie dintre S si P.

Pentru a nu intampina dificultati in aplicarea metodei diagramelor

Venn, se va tine

seama de urmtoarele precizari:

(a) Pentru realizarea reprezentarii grafice a unei premise, se iau in consideratie

numai cercurile care corespund notiunilor prezente in structura acelei premise

(ignorm prezena celui de-al treilea cerc n cadrul fiecrei reprezentri);

(b) Daca una din premise este o propozitie particular, aplicarea metodei Venn

incepe obligatoriu prin reprezentarea grafic a premisei universale;

(c) Dac ambele premise sunt universale, iar concluzia este o particular, dup
ce a fost realizat reprezentarea grafic a ambelor premise si inainte de a incerca
s citim concluzia in poriunea de intersecie a celor trei termeni rmas
nehaurat se inscrie obligatoriu un x pentru a arta c sfera de coinciden a
celor trei termeni nu este vid.

Corespunztor schemei de inferent alturat ei, diagrama de mai sus este un

exemplu de utilizare a acestei precizari, in cazul modului aai-3.

d) Exist si situatii cnd reprezentarea grafic a premiselor are ca

rezultat hasurarea complet a intersectiei dintre M si P. ntr-un astfel de
caz, x se inscrie in poriunea rmas nehaurat din intersecia lui M cu S,
artnd astfel c, in orice caz, sfera de coinciden dintre M si S este
nevid.

Fie modul eao-4. Dup reprezentarea premiselor universale, concluzia fiind o

particular, trebuie s nscriem un x n zona de intersecie a celor trei cercuri.
Deoarece este haurat, nscriem semnul x n zona liber dintre S i M. Concluzia,
SoP, are acum o reprezentare corect Venn, deci modul este valid.

Diagrama de mai sus, corespunzatoare schemei de inferent alturat ei, arat

cum a fost aplicat metoda Venn intr-o astfel de situatie.
 10. Demonstraia i combaterea
Demonstratia este procesul logic (rationamentul sau lanul de
rationamente) prin care o propozitie dat este conchis numai din
propoziii adevrate.

Combaterea este procesul invers demonstraiei prin care o

propozitie este respins ca fals.

Structura demonstratiei:

1. teza de demonstrat -(demonstradum) este o propozitie concret

pe care o propunem si pe care urmeaz s o argumentm (demonstrm,
dovedim)

2. fundamentul demonstratiei-(principia demonstrandi) este un

asamblu de premise din care urmeaz s conchidem teza (premisele sunt
numite si argumente)

3. procesul de demonstratie- (forma logica a rationamentului care

leag fundamentul de tez) este rationamentul sau sirul de rationamente
prin care se deduce teza din premise.

Diferena esential intre demonstratie si raionamentele deductive este

faptul c in demonstratie stim c premisele sunt adevrate si conform
conditiei esentiale a validittii, dac premisele sunt adevarate, atunci
concluzia este adevrat.

Schema de inferen a demonstratiei este:

 P(adevrat)

Q(adevrat)

11. TIPURI DE ARGUMENTARE INDUCTIVA

Logica inductiv se ocupa cu studiul rationamentelor de la particular la

general, adica se ocupa cu studiul argumentelor bazate pe generalizare.ntr-
un argument inductiv concluzia este mai general dect premisele din care a
fost obtinut.

Porcul mistret este omnivor.

Ursul este omnivore.

Omul este omnivore.

Porcul mistret,ursul si omul sunt (unele) mamifere.

Toate mamiferele sunt omnivore.

Din acest exemplu poate fi observate proprietetile argumentelor

inductive:

1.Caracterul amplificator al concluziei in raport cu premisele

din care a fost obtinuta.(in timp ce fiecare premise vorbeste despre un
anumit mamifer care are proprietatea de a fi omnivore,concluzia este mai
generala decat fiecate dintre premisele din care a fost obtinuta,afitmand ca
toate maniferele sunt omnivore)

2.Caracterul probabil al concluziei in raport cu premisele din

care a fost obtinuta. (chiar daca premisele sunt adevarate nu putem fi
siguri de adevarul concluziei, adica premisele nu constituie un temei
sufficient pentru concluzie, concluzia rmanand totusi probabila)

Principalele tipuri de argumente inductive sunt:inductia

complete,inductia incomplete,inductia prin simpla
enumerare,inductia stiintifica.

Inductia complete este, in fond o argumentare deductiv care

presupune ca:

1.Exista o clasa de obiecte al carei numar de elemente nu este mare.

2.Fiecare obiect\element al clasei poate sa fie examinat individual.

3.Fiecare obiect\element al clase are o anumita proprietate.

4.Se conchide ca intreaga clasa de obiecte are respective proprietate.

PARTEA a II-a

Subiecte din variante de bac rezolvate:

Subiectul 1.

Se dau urmtoarele propoziii:

1. Unele visuri nu devin realitate.

2. Nicio emisiune de tiri nu este neinteresant.

3. Unii elevi din clasa a XII-a sunt viitori studeni.

4. Toate prjiturile sunt gustoase.

Cerine:

A. Precizai formula propoziiei 2.

B. Construii, att n limbaj formal, ct i n limbaj natural, subalterna propoziiei 4 i
contradictoria propoziiei 3.

C. Aplicai explicit operaiile de conversiune i obversiune, pentru a deriva conversa i obversa

corecte ale fiecreia dintre propoziiile 2 i 3, att n limbaj formal, ct i n limbaj natural.

D. Explicai succint de ce propoziia 1 nu se convertete corect.

E. Reprezentai prin metoda diagramelor Euler propoziia categoric 4. 4 puncte

Rezolvare.

Stabilii formula corespunztoare fiecrei propoziii

1 SoP, 2. SeP 3. SiP 4. SaP

A. SeP
B. prop. 4 este SaP, deci subalterna ei este SiP
SiP ; Unele prjituri sunt gustoase
-prop. 3 este SiP, deci contradictoria ei este SeP.
SeP , Niciun elev din clasa a XIIa nu este viitor student.
C. Prop. 2 este SeP. SeP prin conversiune este PeS, ; Nicio emisiune neintersant nu este
emisiune de tiri.
SeP prin obversiune este Sa non-P; Toate emisiunile de tiri sunt interesante.
Prop. 3 este SiP, prin conversiune devine PiS; Unii viitori studeni sunt elevi n clasa a
XII-a.
SiP prin obversiune devine So non-P; Unii elevii din clasa a XII-a nu sunt non-
viitori studeni.

D.
E. Prop. 1 este SoP.
_ + - +
SoP conversiune PoS . Se ncalc legea distribuirii termenilor, termenul S apare
distribuit n concluzie, dar nu este distribuit n premis.

Subiectul 2.

Se dau urmtoarele propoziii:

1. Toi trandifirii roii sunt plcui privirii.
2. Puine metode didactice sunt inovative.
3. Niciun coleg de camer nu-mi este prieten.
4. Relativ puine fotografii nu sunt prelucrate pe calculator.
A. Precizai formula propoziiei 2.
B. Construii, att n limbaj formal ct i n limbaj natural, contrara propoziiei 1 i contradictoria
propoziiei 3.
C. Aplicai explicit operaiile de conversiune i obversiune, pentru a deriva conversa i obversa
corecte ale fiecreia dintre propoziiile 1 i 2, att n limbaj formal, ct i n limbaj natural.
D. Explicai succint de ce propoziia 4 nu se convertete corect.
E. Reprezentai prin metoda diagramelor Euler propoziia categoric 3.

A. SiP
B. Prop. 1 este SaP, deci contrara este SeP, Niciun trandafir rou nu este plcut privirii.
Prop. 3 este SeP deci contradictoria este SiP, Unii colegi de camera mi sunt prieteni.
C. Prop 1 este SaP,deci conversa este PiS, Unele obiecte placate privirii sunt trandafiri
roii. Obversa este Se non-P, Niciun trandafir rou nu este neplcut privirii.
Prop. 2 este SiP. Conversa este PiS, Unele activiti innovative sunt metode didactice.
Obversa lui SiP este So non-P, Unele metode didactice nu sunt non-inovative.
D. Prop 4 este SoP. _ + - +
SoP conversiune PoS . Se ncalc legea distribuirii termenilor, termenul S apare
distribuit n concluzie dar nu este distribuit n premis.