Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. ARGUMENTAREA
2. TERMENII
a. DEFINITIE: cuvinte/grupuri de cuvinte (componenta lingvistica) ce exprima o notiune
(componenta cognitiva) și se aplica unui obiect/unei clase de obiecte (componenta ontologica)
b. STRUCTURA:
extensiune (sfera, referinta)= totalitatea obiectelor redate prin acel termen,
intensiune (continut, înțeles)= proprietatile obiectelor redate prin acel termen
1
1. CLASIFICAREA EXTENSIONALA:
- vizi: logic-vizi (contradictie logica): infractor nevinovat, cerc patrat; factual-vizi (nu exista în
realitate): sirena, balaur / nevizi (caiet, stilou)
- individuali (capitala Romaniei) /generali (capitala)
- colectivi (pădure, biblioteca, armata) / distributivi (om, elev, pisica)
- precisi (caiet, pisica) / vagi (frumos, înțelept, bătrân)
2. CLASIFICAREA INTENSIONALA:
- pozitivi (legal, om, moral) / negativi (ilegal, non-om, imoral, orb)
- absoluti (minge, animal) / relativi (soție, vecin, profesor)
- abstracti ( frumusețe, bunatate) / concreti (frumos, bun, scaun)
- simpli (floare, câine) / compusi (floare de colt, câine lup)
A. RAPORTUL DE CONCORDANTA
1. IDENTITATE: M. Eminescu și autorul „Luceafarului”; Bucuresti și capitala Romaniei
2. INCRUCISARE (intersectare): poet și profesor; elev și fotbalist
3. ORDONARE (incluziune): floare (gen=termen supraordonat) și lalea (specie=termen
subordonat); profesor (specie=termen subordonat) și cadru didactic (gen=termen supraordonat)
B. RAPORTUL DE OPOZITIE
1. CONTRADICTIE: vertebrat și nevertebrat; organic și anorganic; om și non-om
2. CONTRARIETATE: lalea și trandafir (ca specii ale genului floare), Europa și Asia (ca
specii ale genului continent)
i. - reprezentarea grafica a raporturilor dintre termeni prin diagramele Euler (pt. I. B.)
3. PROPOZITII CATEGORICE
DEFINITIE-exprima un raport intre doi termeni, fără a conditiona acest raport de altceva
STRUCTURA:
1. Cuantor (universal, particular)- exprima cantitatea unei propoziții categorice
universali: orice, fiecare, nimeni
particulari: mulți, câțiva, exista cel puțin un
individuali: pronume sau adjectiv demonstrativ, pronume personal la singular, nume
propriu. Propozitiile care au un cuantor individual sunt considerate propoziții universale.
2. Subiect logic (termenul despre care se enunta ceva)
3. copula (afirmativa, negativa)- exprima calitatea unei propoziții categorice
4. predicat logic (termenul prin care se enunta ceva despre subiectul logic)
2
4. RAPORTURI LOGICE INTRE PROPOZITIILE CATEGORICE = PATRATUL
LOGIC
5. DEFINITIA
A. DEFINITIE- operația logica de precizare a extensiunii sau a intensiunii unui termen
- operația logica de precizare a caracteristicilor unui obiect sau notiuni.
b. STRUCTURA (FORMULA): A=DF B
definitul A- obiectul definitiei
definitorul B- ceea ce se spune despre definit
=df relație de definire. Se citește, este, prin definitie/ înseamna, prin definitie/ se
înțelege, prin definitie
REGULI DE CORECTITUDINE
1. Regula adecvarii definitorului la continutul definitului- raport de identitate intre definit
și definitor.
Ex. erori
a. eroarea definitiei prea largi (extensiunea definitului inclusa în extensiunea definitorului)
Crocodilul este o reptila.
Dealul este o forma de relief.
b. eroarea definitiei prea inguste (extensiunea definitorului inclusa în extensiunea definitului)
Biologia este studiul plantelor.
Logica este studiul definitiilor.
c. eroarea incrucisarii
Ziaristul este persoana care publica în gazeta.
2. Regula definitiei afirmative- definitia sa spună ce este un obiect, nu ce nu este acesta.
(termenii negativi sunt o excepție de la regula)
Ex. eroare: Nuvela este opera literară care nu este roman
Dealul este forma de relief care nu este munte.
3
3. Regula evitarii circularitatii- definitia nu trebuie să fie circulara=definitul nu trebuie sa
reapara în definitor.
Ex. eroare: Pilotul este persoana care piloteaza o aeronava.
Agricultura este activitatea agricultorului.
4. Regula claritatii și a preciziei- Definitorul nu trebuie sa conțină termeni vizi, vagi, extrem
de specializati, metafore. În plus, definitorul trebuie sa conțină informații suficiente care sa
permita recunoasterea definitului.
Ex. erori: Camila este corabia desertului.
Virusul vegetativ este un virion decapsidat.
Crocodilul este o reptila.
5. Regula consistentei- definitia să fie consistenta= sa nu fie în raport de contradictie cu alte
definitii acceptate.
Ex. eroare: Crocodilul nu este o reptila.
6. CLASIFICAREA
A. DEFINITIE: operația logica de realizare a genului din speciile sale/operatia logica de ordonare
a notiunilor (obiectelor) în clase din ce în ce mai generale, după un criteriu.
B. STRUCTURA
obiectul clasificarii=elementele clasificarii= notiunile de clasificat
criteriul=fundamentul clasificarii=diferenta specifica= proprietatile pe baza cărora
se grupeaza elementele
clasele=notiunile rezultate din operația de clasificare
C. REGULI DE CORECTITUDINE
1. Regula celor trei elemente- clasificarea trebuie sa conțină obiectul clasificarii, criteriul,
clasele
Ex. eroare: Clasificarea locuitorilor unui judet: femei, bărbați, ingineri, contabili (lipsește criteriul)
2. Regula criteriului unic- pe aceeași treapta a clasificarii, obiectele trebuie grupate după un
singur criteriu
Ex. eroare: Clasificarea locuitorilor unui judet: femei, bărbați, ingineri, contabili. Exista 2 criterii:
genul și profesia.
3. Regula completitudinii- clasificarea să fie completa=sa apara toate speciile genului:
Erori:
a. clasificarea incompleta- nu apar toate speciile genului
Ex. eroare: Clasificarea formelor de relief, după înălțime: deal, munte, campie
b. clasificarea prea abundenta- apar elemente care nu au legătura cu obiectul clasificarii= apar
specii străine de genul dat
Ex. eroare: clasificarea unitatilor de măsura pentru lungime, în care apare și kilogramul
4. Regula opozitiei claselor- pe aceeași treapta a clasificarii, intre clase sa existe numai
raporturi opozitie: contradictie sau contrarietate.
Ex. eroare: Clasificarea locuitorilor unui judet: femei, bărbați, ingineri, contabili
5. Regula omogenitatii- asemanarile dintre obiectele unei clase trebuie să fie mai importante
decât deosebirile
Ex. eroare: includerea delfinilor în clasa pestilor, fiind animale acvatice. Asemanarea este
neesentiala, delfinii sunt mamifere.
4
7. RATIONAMENTE/ INFERENTE/ ARGUMENTE
DEFINITIE: operația logica prin care dintr-una sau mai multe premise rezulta o concluzie
TIPURI
După direcția procesului de inferență intre general și particular: deductive și inductive
5
OBVERSIUNEA
Forme:
SaP ->Se nonP
SeP -> Sa nonP
SiP -> So nonP
SoP -> Si nonP
Exemple: Dacă toate cărțile sunt interesante (premisa)/,atunci nicio carte nu este
neinteresanta.(concluzie)/
Unele peisaje nu sunt neplăcute (concluzie)/, pentru ca unele peisaje sunt plăcute
(premisa)./
inducții prin simpla enumerare (se numește inducție populara, când se desfășoară în
cunoașterea comuna); eroarea întâlnită = generalizarea pripita
se bazează pe lipsa unui contraexemplu= se observa ca un fenomen s-a desfășurat
întotdeauna în același mod și se presupune ca se va desfășura la fel
gradul de probabilitate al concluziei este redus
Ex. În fiecare vara, am petrecut vacanța la munte. Însemna ca și vara aceasta voi petrece vacanța la
munte.
inductii stiintifice
o stabilesc caracterul necesar al unui fenomen= fenomenele care se repeta într-un
numar mai mic sau mai mare de cazuri au un caracter necesar
o folosesc observatia stiintifica, experimentul stiintific, metode de cercetare inductiva
o din premise adevărate -> concluzie cu mare probabilitate adevarata
6
TARI: premise adevărate și concluzie cu mare probabilitate adevărata
Ex. 25 de elevi din 30 sunt bine pregătiți pentru examen. Probabil toți cei 30 de elevi sunt bine
pregătiți pentru examen.
SLABE : premise adevărate și concluzie cu mica probabilitate adevărata
Ex. 10 elevi din 30 sunt bine pregătiți pentru examen. Probabil toți cei 30 de elevi sunt bine
pregătiți pentru examen.
7
Înainte de reprezentarea grafica a premiselor, identificați tipul de silogism:
CAZUL 1: toate propozițiile sunt universale
CAZUL 2: o premisa particulară și una universala- se reprezintă grafic, mai întâi, premisa
universala
CAZUL 3: premise universale și concluzie particulara- înainte de citirea concluziei, facem
supoziția existențială pentru fiecare extensiune- în regiunile ramase nehașurate, se înscrie câte un X
(supoziția existențială = presupunem ca lucram cu termeni nevizi)
9. DEMONSTRATIA
DEFINITIE - procesul logic prin care o propoziție data este conchisa doar din propoziții adevarate
STRUCTURA
fundamentul demonstrației= argumentele=premisele din care conchidem teza de
demonstrat
teza de demonstrat= concluzia= propoziția propusa spre demonstrare
procesul de demonstrare=raționamentul/lanțul de raționamente care leagă
fundamentul de teza
REGULI DE CORECTITUDINE
1. Reguli pentru argumente=fundament:
fundamentul trebuie să fie format doar din propoziții adevărate
demonstrația argumentelor trebuie să fie independenta de demonstrarea tezei -> argumentele
să fie un temei suficient pentru teza de demonstrat
demonstrația trebuie să fie corecta = teza sa decurgă din argumente conform legilor logice
(Regula și pentru procesul de demonstrare)
2. Reguli pentru teza de demonstrat:
teza clar și precis formulata
teza-cel puțin o propoziție probabila și nu o propoziție infirmata
teza sa rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
TIPURI
I. După procedeul utilizat:
demonstrația intuitiva (neaxiomatizata sau axiomatizata)= se bazează pe relațiile dintre
termeni și propoziții; cel care le realizează poate sa nu fie conștient de regulile pe care le
aplica; pot apărea raționamente eliptice
demonstrația formalizata = exista un sistem de simboluri și reguli de operare cu acestea
II. După sprijinul direct sau indirect pe experiența:
demonstratii deductive- nu intervin direct date de experiența
demonstratii inductive – intervin direct date de experiența
III. Demonstratii deductive:
DIRECTE= inductia completă sau orice deductie prin care se trece de la premise la concluzie
Ex. silogismul
INDIRECTE= se demonstrează indirect ca teza este adevarata;
ex. Prin excludere, prin absurd, prin imposibil
10. ERORI DE RATIONARE
a. ERORI FORMALE - apar din nerespectarea regulilor de validitate ale inferențelor
deductive
b. ERORI MATERIALE – respecta regulile de validitate ale raționamentelor, dar conțin erori
de conținut, legate de sensul si semnificația premiselor si componentelor acestora:
Paralogisme- erori comise în mod neintenționat
Sofisme – erori comise în mod intenționat
8
TIPURI DE SOFISME
Sofisme ale limbajului (ale ambiguității)- Ele apar dacă, într-un argument,
un termen este folosit greşit
Sofismele circularității - presupun ceea ce urmează a fi argumentat
Sofisme de relevanta (ignorarea tezei) - Se produc atunci când premisele,
deşi pot fi adevărate, nu au legătură directă cu concluzia, nu sunt relevante
pentru adevărul concluziei
Sofismele dovezilor insuficiente (sofismele dovezilor neconcludente) -
premisele sunt relevante in raport cu concluzia, dar nu sunt suficiente.
Sofismele supozitiei neintemeiate- se bazeaza pe supozitii false