LISTA NOTIUNILOR DE INVATAT

1. ARGUMENTAREA

A. - DEFINITIE- PROCESUL PRIN CARE DOVEDIM CEVA PRIN PROBE OBIECTIVE

- PROCESUL prin care încercam sa determinam, sa convingem pe cineva sa accepte o idee
- o relație intre o persoana care argumentează (locutor) și o persoana pentru care se argumentează
(interlocutor)
b. - STRUCTURA:
1. Una sau mai multe premise (temeiuri, probe, argumente): premisele sunt propozițiile care
justifica, susțin, întemeiază concluzia
2. Concluzia (teza): propoziția de justificat, de întemeiat, de susținut
3. Indicatori de argumentare
o indicatori de premisa: pentru ca, fiindcă, deoarece, având în vedere ca, pe baza faptului ca;
o indicatori de concluzie: deci, așadar, în consecință, rezulta ca;
4. ARGUMENTAREA ARE:
 conținut (premisele și concluzia)
 tehnici de argumentare- raționamentele care leagă premisele și concluzia
 finalitate- convingerea auditoriului cu privire la adevărul/falsitatea concluziei

2. TERMENII
a. DEFINITIE: cuvinte/grupuri de cuvinte (componenta lingvistica) ce exprima o notiune
(componenta cognitiva) și se aplica unui obiect/unei clase de obiecte (componenta ontologica)

b. STRUCTURA:
extensiune (sfera, referinta)= totalitatea obiectelor redate prin acel termen,
intensiune (continut, înțeles)= proprietatile obiectelor redate prin acel termen

c. COMPONENTE (lingvistica, cognitiva, ontologica)

Ex. termenul om: componenta lingvistica=cuvantul om, componenta cognitiva=notiunea de om,
componenta ontologica=clasa oamenilor

d. - RAPORTUL DE INVERSA VARIATIE DINTRE EXTENSIUNE ȘI INTENSIUNE

Ex. termenului om ii este adaugata proprietatea de știința: extensiunea primului termen scade,
intensiunea crește
- termenului om de știința ii este eliminata proprietatea de știința: extensiunea primului termen
crește, intensiunea scade

e. - PRECIZAREA EXTENSIUNII ȘI A INTENSIUNII UNUI TERMEN

Ex. extensiunea termenului om=clasa, totalitatea, ansamblul oamenilor; intensiunea termenului
om=fiinta rationala care comunica prin limbaj, creatoare de cultura.

F. - ORDONAREA EXTENSIONALA/INTENSIONALA A TERMENILOR

1. ordonarea extensionala crescătoare (de la clasa cea mai mica de obiecte la clasa cea mai mare)
descrescatoare (de la clasa cea mai mare de obiecte la clasa cea mai mica)
2. ordonarea intensionala se reduce la cea extensionala, doar ca se realizeaza în sens invers.
Ordonarea crescătoare intensionala=ordonare descrescătoare extensionala; ordonarea descrescatoare
intensionala=ordonare crescătoare extensionala

1
1. CLASIFICAREA EXTENSIONALA:
- vizi: logic-vizi (contradictie logica): infractor nevinovat, cerc patrat; factual-vizi (nu exista în
realitate): sirena, balaur / nevizi (caiet, stilou)
- individuali (capitala Romaniei) /generali (capitala)
- colectivi (pădure, biblioteca, armata) / distributivi (om, elev, pisica)
- precisi (caiet, pisica) / vagi (frumos, înțelept, bătrân)
2. CLASIFICAREA INTENSIONALA:
- pozitivi (legal, om, moral) / negativi (ilegal, non-om, imoral, orb)
- absoluti (minge, animal) / relativi (soție, vecin, profesor)
- abstracti ( frumusețe, bunatate) / concreti (frumos, bun, scaun)
- simpli (floare, câine) / compusi (floare de colt, câine lup)

RAPORTURI INTRE TERMENI

A. RAPORTUL DE CONCORDANTA
1. IDENTITATE: M. Eminescu și autorul „Luceafarului”; Bucuresti și capitala Romaniei
2. INCRUCISARE (intersectare): poet și profesor; elev și fotbalist
3. ORDONARE (incluziune): floare (gen=termen supraordonat) și lalea (specie=termen
subordonat); profesor (specie=termen subordonat) și cadru didactic (gen=termen supraordonat)
B. RAPORTUL DE OPOZITIE
1. CONTRADICTIE: vertebrat și nevertebrat; organic și anorganic; om și non-om
2. CONTRARIETATE: lalea și trandafir (ca specii ale genului floare), Europa și Asia (ca
specii ale genului continent)

i. - reprezentarea grafica a raporturilor dintre termeni prin diagramele Euler (pt. I. B.)

3. PROPOZITII CATEGORICE
DEFINITIE-exprima un raport intre doi termeni, fără a conditiona acest raport de altceva
STRUCTURA:
1. Cuantor (universal, particular)- exprima cantitatea unei propoziții categorice
universali: orice, fiecare, nimeni
particulari: mulți, câțiva, exista cel puțin un
individuali: pronume sau adjectiv demonstrativ, pronume personal la singular, nume
propriu. Propozitiile care au un cuantor individual sunt considerate propoziții universale.
2. Subiect logic (termenul despre care se enunta ceva)
3. copula (afirmativa, negativa)- exprima calitatea unei propoziții categorice
4. predicat logic (termenul prin care se enunta ceva despre subiectul logic)

TIPURI, FORME STANDARD (MOD DE CITIRE), FORMULE

DENUMIREA PROPOZITIEI Mod de citire/forma FORMULA SIMBOL

standard
Propoziții universal afirmative Toți S sunt P SaP A
Propoziții universal negative Niciun S nu este P SeP E
Propoziții particular afirmative Unii S sunt P SiP I
Propoziții particular negative Unii S nu sunt P SoP O

2
 4. RAPORTURI LOGICE INTRE PROPOZITIILE CATEGORICE = PATRATUL
LOGIC

1. Raportul de contradictie (propoziții contradictorii): SaP și SoP/SeP și SiP

Propozitiile contradictorii nu pot fi adevărate și nici false, în același timp și sub același raport
2. Raportul de contrarietate (propoziții contrare): SaP și SeP
Propozitiile contrare nu pot fi adevărate, dar pot fi false, în același timp și sub același raport
3. Raportul de subcontrarietate (propoziții subcontrare): SiP și SoP
Propozitiile subcontrare pot fi adevărate, dar nu pot fi false, în același timp și sub același raport
4. Raportul de subalternare (propozitii supraalterne): SaP și SeP și propozitii subalterne:
SiP și SoP): SaP și SiP/ SeP și SoP

5. DEFINITIA
A. DEFINITIE- operația logica de precizare a extensiunii sau a intensiunii unui termen
- operația logica de precizare a caracteristicilor unui obiect sau notiuni.
b. STRUCTURA (FORMULA): A=DF B
 definitul A- obiectul definitiei
 definitorul B- ceea ce se spune despre definit
 =df relație de definire. Se citește, este, prin definitie/ înseamna, prin definitie/ se
înțelege, prin definitie

REGULI DE CORECTITUDINE
1. Regula adecvarii definitorului la continutul definitului- raport de identitate intre definit
și definitor.
Ex. erori
a. eroarea definitiei prea largi (extensiunea definitului inclusa în extensiunea definitorului)
Crocodilul este o reptila.
Dealul este o forma de relief.
b. eroarea definitiei prea inguste (extensiunea definitorului inclusa în extensiunea definitului)
Biologia este studiul plantelor.
Logica este studiul definitiilor.
c. eroarea incrucisarii
Ziaristul este persoana care publica în gazeta.
2. Regula definitiei afirmative- definitia sa spună ce este un obiect, nu ce nu este acesta.
(termenii negativi sunt o excepție de la regula)
Ex. eroare: Nuvela este opera literară care nu este roman
Dealul este forma de relief care nu este munte.

3
 3. Regula evitarii circularitatii- definitia nu trebuie să fie circulara=definitul nu trebuie sa
reapara în definitor.
Ex. eroare: Pilotul este persoana care piloteaza o aeronava.
Agricultura este activitatea agricultorului.
4. Regula claritatii și a preciziei- Definitorul nu trebuie sa conțină termeni vizi, vagi, extrem
de specializati, metafore. În plus, definitorul trebuie sa conțină informații suficiente care sa
permita recunoasterea definitului.
Ex. erori: Camila este corabia desertului.
Virusul vegetativ este un virion decapsidat.
Crocodilul este o reptila.
5. Regula consistentei- definitia să fie consistenta= sa nu fie în raport de contradictie cu alte
definitii acceptate.
Ex. eroare: Crocodilul nu este o reptila.

6. CLASIFICAREA
A. DEFINITIE: operația logica de realizare a genului din speciile sale/operatia logica de ordonare
a notiunilor (obiectelor) în clase din ce în ce mai generale, după un criteriu.
B. STRUCTURA
 obiectul clasificarii=elementele clasificarii= notiunile de clasificat
 criteriul=fundamentul clasificarii=diferenta specifica= proprietatile pe baza cărora
se grupeaza elementele
 clasele=notiunile rezultate din operația de clasificare
C. REGULI DE CORECTITUDINE
1. Regula celor trei elemente- clasificarea trebuie sa conțină obiectul clasificarii, criteriul,
clasele
Ex. eroare: Clasificarea locuitorilor unui judet: femei, bărbați, ingineri, contabili (lipsește criteriul)
2. Regula criteriului unic- pe aceeași treapta a clasificarii, obiectele trebuie grupate după un
singur criteriu
Ex. eroare: Clasificarea locuitorilor unui judet: femei, bărbați, ingineri, contabili. Exista 2 criterii:
genul și profesia.
3. Regula completitudinii- clasificarea să fie completa=sa apara toate speciile genului:
Erori:
a. clasificarea incompleta- nu apar toate speciile genului
Ex. eroare: Clasificarea formelor de relief, după înălțime: deal, munte, campie
b. clasificarea prea abundenta- apar elemente care nu au legătura cu obiectul clasificarii= apar
specii străine de genul dat
Ex. eroare: clasificarea unitatilor de măsura pentru lungime, în care apare și kilogramul
4. Regula opozitiei claselor- pe aceeași treapta a clasificarii, intre clase sa existe numai
raporturi opozitie: contradictie sau contrarietate.
Ex. eroare: Clasificarea locuitorilor unui judet: femei, bărbați, ingineri, contabili
5. Regula omogenitatii- asemanarile dintre obiectele unei clase trebuie să fie mai importante
decât deosebirile
Ex. eroare: includerea delfinilor în clasa pestilor, fiind animale acvatice. Asemanarea este
neesentiala, delfinii sunt mamifere.

4
 7. RATIONAMENTE/ INFERENTE/ ARGUMENTE

DEFINITIE: operația logica prin care dintr-una sau mai multe premise rezulta o concluzie

TIPURI
După direcția procesului de inferență intre general și particular: deductive și inductive

1. RAȚIONAMENTE DEDUCTIVE: concluzia la fel de generala sau mai puțin generala

decât premisele

TIPURI DE RATIONAMENTE DEDUCTIVE

I. După numărul premiselor: imediate:
 concluzia rezulta dintr-o singura premisa (conversiunea, obversiunea,
contrapoziția, inversiunea)
 mediate: concluzia rezulta din cel puțin doua premise (silogismul,
polisilogismul)
II. După corectitudinea logica:
 valide (din premise adevărate este imposibil sa rezulte o concluzie falsa)
 nevalide (din premise adevărate rezulta o concluzie falsa)

1. RATIONAMENTE DEDUCTIVE IMEDIATE – concluzia provine dintr-o singura premisa

CONVERSIUNEA:
 SIMPLA: premisa și concluzia au aceeași cantitate (ambele universale/ambele
particulare)
SeP -> PeS
SiP -> PiS
 PRIN ACCIDENT: premisa și concluzia au cantitati diferite
SaP -> PiS
SeP -> PoS
Exemple de conversiuni: Dacă toate pisicile sunt feline (premisa)/, atunci unele feline sunt
pisici (concluzie)/.
Unii dintre cei prezenți nu sunt elevi (concluzie)/, pentru ca niciun elev nu este prezent
(premisa)/.

LEGEA DISTRIBUIRII TERMENILOR

 un termen poate sa apara ca distribuit în concluzie, numai dacă apare ca distribuit și
în premisa.
 Un termen este distribuit într-o propozitie categorica, dacă în acea propozitie se
spune ceva despre întreaga sa extensiune.
 Subiectul logic este distribuit în propozitiile universale (SaP, SeP)
 Predicatul logic este distribuit în propozitiile negative: (SeP, SoP)

5
 OBVERSIUNEA
Forme:
SaP ->Se nonP
SeP -> Sa nonP
SiP -> So nonP
SoP -> Si nonP
Exemple: Dacă toate cărțile sunt interesante (premisa)/,atunci nicio carte nu este
neinteresanta.(concluzie)/
Unele peisaje nu sunt neplăcute (concluzie)/, pentru ca unele peisaje sunt plăcute
(premisa)./

2. RAȚIONAMENTE INDUCTIVE: concluzia mai generala decât premisele (concluzia

amplifica premisele)
 premisele nu sunt un temei suficient pentru concluzie

TIPURI DE RATIONAMENTE INDUCTIVE

I. DUPĂ NUMĂRUL CAZURILOR EXAMINATE:

 inducții complete (sunt examinate toate obiectele unei clase)

 clasa finita de obiecte
 concluzie certa
 premisele și concluzia au aceeași valoare de adevăr
 valoare redusa de cunoaștere
Ex. Fiecare elev este pregătit pentru examen. Așadar toți elevii sunt pregătiți pentru examen.
Ana este pregătită pentru examen. Mircea este pregătit pentru examen. Anca este pregătită
pentru examen. Ana, Mircea și Anca sunt singurii mei prieteni. Înseamnă ca toți prietenii mei sunt
pregătiți pentru examen.
 inducții incomplete= inducții amplificatoare (sunt examinate unele obiecte ale unei clase)
 clasa foarte mare sau infinita de obiecte
 concluzia este o amplificare a premiselor
 dacă premisele sunt adevărate, concluzia este probabila
 valoare importanta în cunoastere
Ex. 20 de elevi din clasa a XII-a C au spus ca sunt pregătiți pentru examen. Probabil, toți cei 30 de
elevi sunt pregătiți pentru examen.
Ana este pregătită pentru examen. Mircea este pregătit pentru examen. Ana și Mircea sunt unii
dintre prietenii mei. Înseamnă ca toți prietenii mei sunt pregătiți pentru examen.

 inducții prin simpla enumerare (se numește inducție populara, când se desfășoară în
cunoașterea comuna); eroarea întâlnită = generalizarea pripita
 se bazează pe lipsa unui contraexemplu= se observa ca un fenomen s-a desfășurat
întotdeauna în același mod și se presupune ca se va desfășura la fel
 gradul de probabilitate al concluziei este redus
Ex. În fiecare vara, am petrecut vacanța la munte. Însemna ca și vara aceasta voi petrece vacanța la
munte.

 inductii stiintifice
o stabilesc caracterul necesar al unui fenomen= fenomenele care se repeta într-un
numar mai mic sau mai mare de cazuri au un caracter necesar
o folosesc observatia stiintifica, experimentul stiintific, metode de cercetare inductiva
o din premise adevărate -> concluzie cu mare probabilitate adevarata

II. - DUPĂ GRADUL DE PROBABILITATE AL CONCLUZIEI:

6
  TARI: premise adevărate și concluzie cu mare probabilitate adevărata
Ex. 25 de elevi din 30 sunt bine pregătiți pentru examen. Probabil toți cei 30 de elevi sunt bine
pregătiți pentru examen.
 SLABE : premise adevărate și concluzie cu mica probabilitate adevărata
Ex. 10 elevi din 30 sunt bine pregătiți pentru examen. Probabil toți cei 30 de elevi sunt bine
pregătiți pentru examen.

8. SILOGISMUL- RATIONAMENT DEDUCTIV MEDIAT

a. DEFINITIE – rationament deductiv mediat format din doua premise și o concluzie.
b. Structura
Fumatorii (termenul mediu M) își dăunează sănătății.(termenul major P)
Unii medici (termenul minor S) sunt fumatori.(termenul mediu M)
Unii medici (termenul minor S) își dăunează sănătății.(termenul major P)
 Identificarea termenilor silogismului se face plecând de la concluzie.
 termenul minor - S logic al concluziei
 termenul major – P logic al concluziei
S ȘI P SE NUMESC TERMENI EXTREMI
o termenul mediu M- apare întotdeauna în ambele premise
o premisa minora- premisa care conține termenul minor S
o premisa majora – premisa care conține termenul major P
o concluzia
 ordinea standard a propozitiilor într-un silogism
PREMISA MAJORA
PREMISA MINORA
CONCLUZIA

CELE 4 FIGURI SILOGISTICE; MODURI SILOGISTICE

1. SaP 2. SeP 3. SiP 4. SoP

7
Înainte de reprezentarea grafica a premiselor, identificați tipul de silogism:
CAZUL 1: toate propozițiile sunt universale
CAZUL 2: o premisa particulară și una universala- se reprezintă grafic, mai întâi, premisa
universala
CAZUL 3: premise universale și concluzie particulara- înainte de citirea concluziei, facem
supoziția existențială pentru fiecare extensiune- în regiunile ramase nehașurate, se înscrie câte un X
(supoziția existențială = presupunem ca lucram cu termeni nevizi)

MODURILE VALIDE (PENTRU SUBIECTUL III B):

AAA-1, EAE-1, AII-1, EIO-1

9. DEMONSTRATIA
DEFINITIE - procesul logic prin care o propoziție data este conchisa doar din propoziții adevarate
STRUCTURA
 fundamentul demonstrației= argumentele=premisele din care conchidem teza de
demonstrat
 teza de demonstrat= concluzia= propoziția propusa spre demonstrare
 procesul de demonstrare=raționamentul/lanțul de raționamente care leagă
fundamentul de teza
REGULI DE CORECTITUDINE
1. Reguli pentru argumente=fundament:
 fundamentul trebuie să fie format doar din propoziții adevărate
 demonstrația argumentelor trebuie să fie independenta de demonstrarea tezei -> argumentele
să fie un temei suficient pentru teza de demonstrat
 demonstrația trebuie să fie corecta = teza sa decurgă din argumente conform legilor logice
(Regula și pentru procesul de demonstrare)
2. Reguli pentru teza de demonstrat:
 teza clar și precis formulata
 teza-cel puțin o propoziție probabila și nu o propoziție infirmata
 teza sa rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
TIPURI
I. După procedeul utilizat:
 demonstrația intuitiva (neaxiomatizata sau axiomatizata)= se bazează pe relațiile dintre
termeni și propoziții; cel care le realizează poate sa nu fie conștient de regulile pe care le
aplica; pot apărea raționamente eliptice
 demonstrația formalizata = exista un sistem de simboluri și reguli de operare cu acestea
II. După sprijinul direct sau indirect pe experiența:
 demonstratii deductive- nu intervin direct date de experiența
 demonstratii inductive – intervin direct date de experiența
III. Demonstratii deductive:
DIRECTE= inductia completă sau orice deductie prin care se trece de la premise la concluzie
Ex. silogismul
INDIRECTE= se demonstrează indirect ca teza este adevarata;
ex. Prin excludere, prin absurd, prin imposibil
10. ERORI DE RATIONARE
a. ERORI FORMALE - apar din nerespectarea regulilor de validitate ale inferențelor
deductive
b. ERORI MATERIALE – respecta regulile de validitate ale raționamentelor, dar conțin erori
de conținut, legate de sensul si semnificația premiselor si componentelor acestora:
 Paralogisme- erori comise în mod neintenționat
 Sofisme – erori comise în mod intenționat

8
  TIPURI DE SOFISME
 Sofisme ale limbajului (ale ambiguității)- Ele apar dacă, într-un argument,
un termen este folosit greşit
 Sofismele circularității - presupun ceea ce urmează a fi argumentat
 Sofisme de relevanta (ignorarea tezei) - Se produc atunci când premisele,
deşi pot fi adevărate, nu au legătură directă cu concluzia, nu sunt relevante
pentru adevărul concluziei
 Sofismele dovezilor insuficiente (sofismele dovezilor neconcludente) -
premisele sunt relevante in raport cu concluzia, dar nu sunt suficiente.
 Sofismele supozitiei neintemeiate- se bazeaza pe supozitii false