Bac Subiecte

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr.
1 din 21 decembrie 2011

Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 998 din 23 decembrie 2011
Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012 ISTORIA
ISTORIA
Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012
Grupul de lucru:
1. Corina Lungu, coordonator, consultant ME, grad didactic superior;
2. Demir Dragnev, doctor habilitat în istorie, membru corespondent al AŞM;
3. Igor Şarov, doctor în istorie, decanul facultăţii de Istorie şi Filozofie, USM;
4. Viorica Negrei,inspector şcolar, grad didactic superior, DGMETS mun. Chişinău;
5. Vera Balan, grad didactic superior, directorul LT ”P.Ştefănucă”,or. Ialoveni;
6. Ana Novic, gard didactic unu, directorul LT ”B. Dînga”,or. Criuleni;
7. Marina Soltanovschaea, gard didactic superior, profesor şcolar LT ”Gogol”, mun.
Chişinău.
BACALAUREAT-2012
Programa pentru examenul de bacalaureat la Istorie, sesiunea 2012, a fost elaborată
în conformitate cu prevederile Curriculum-ului liceal modernizat la istorie şi vizează
realizarea Standardelor de eficienţă pentru învăţămîntul liceal, în concordanţă cu
Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea bacalaureatului.
Examenul de bacalaureat la istorie are ca obiective generale:

 aprecierea nivelului de performanţă atins de către fiecare elev la disciplina Istoria pe
parcursul studiilor liceale;
 desfăşurarea examenului în condiţii de maximă eficienţă, asigurîndu-i un caracter
naţional;
 stabilirea corelaţiei dintre examen şi prevederile curriculumului şcolar la disciplină.
STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul sesiunii de a bacalaureat 2012 pentru candidaţii la bacalaureat, profil
umanistic, examenul la istorie are statut de examen obligatoriu.
Pentru candidaţii la bacalaureat profil real, arte şi sport examenul la istorie are statut
de examen la solicitare.
Examenul la istorie se va desfăşura în formă scrisă, timp de 180 min.
COMPETENŢE DE EVALUAT
Evaluarea competenţelor formate la elevi pe parcursul studiilor liceale prin
intermediul educaţiei istorice vizează realizarea competenţe specifice ale disciplinei:
 utilizarea adecvată a limbajului de specialitate;
 reprezentarea timpului şi spaţiului istoric;
 interpretarea şi interpretarea surselor istorice;
 determinarea relaţiilor de cauzalitate şi schimbare în istorie;
 aprecierea critică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice;
 manifestarea atitudinii faţă de impactul evenimentelor istorice asupra dezvoltării
societăţii;
 formarea comportamentelor democratice şi a valorilor general-umane;
 competenţa de a păstra şi aprecia patrimoniul naţional şi local în contextul universal.
Ministerul Educaţiei 1 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 1 din 21 decembrie 2011
STANDARDE DE EVALUARE /SE/

SE I Localizarea şi prezentarea evenimentelor/fenomenelor şi proceselor istorice în
timp şi în spaţiu.
SE II Explicarea noţiunilor istorice şi utilizarea lor corectă în problemele abordate.
SE III Identificarea şi argumentarea legăturilor cauzale dintre diferite evenimente/
fenomene şi procese istorice.
SE IV Analiza şi interpretarea documentelor istorice din diverse epoci.
SE V Compararea şi deducerea particularităţilor, generalizarea lor în baza surselor
istorice.
SE VI Integrarea informaţiilor din diverse surse istorice şi structurarea lor într-un
discurs/ eseu, exprimând argumentat opinia proprie.
SE VII Independenţa şi creativitatea în rezolvarea diferitor tipuri de itemi.
OBIECTIVE DE EVALUARE /OE/

SE I OE1 Să construiască axe cronologice şi să plaseze evenimentele istorice în
timp şi spaţiu.
OE2 Să localizeze pe hartă spaţiul istoric în evoluţie pe diferite durate de timp.
SE II OE3 Să identifice principalele noţiuni istorice în baza unor caracteristici.
OE4 Să definească şi să utilizeze corect noţiunile istorice.
SE III OE5 Să descrie/ argumenteze rolul/ importanţa unor personalităţi istorice în
baza analizei surselor istorice.
SE IV OE6 Să raporteze/integreze informaţiile din sursele studiate şi să redacteze un
eseu istoric
SE V OE7 Să-şi exprime opinia/punctul de vedere în raport cu subiectul abordat.
SE VI OE8 Să raporteze/integreze informaţiile din sursele studiate şi să redacteze un
eseu istoric.
SE VII OE9 Să-şi exprime opinia/punctul de vedere în raport cu subiectul abordat.
OE10 Să aprecieze argumentat şi creativ informaţiile istorice la care se referă.
CONŢINUTUL PROGRAMEI DE EXAMENE

Programă de examene de bacalaureat la istorie vine în ajutorul elevilor şi cadrelor
didactice de aşi structura pregătirea către examen prin:
 dezvoltarea abilităţilor de analiză a surselor istorice,
 abordarea evenimentelor şi proceselor istorice din perspective multiple;
 dezvoltarea gîndirii critice;
 analiza importanţei evenimentelor istorice prin prisma prezentării de la local la
universal, utilizînd diverse resurse educaţionale.
Materia de examene va include conţinuturi curriculare din epoca antică, medievală,
modernă şi contemporană, din spaţiul universal şi românesc, studiate pe parcursul studiilor
liceale,structurată în:
 Lista personalităţilor istorice;
 Lista relaţiilor de cauzalitate
 Lista tematicilor de eseuri
 Documentele istorice, selectate conform curriculumului modernizat.

Testul examenului la istorie, din cadrul sesiunii de bacalaureat 2012, va porni

de la sursele istorice, personalităţile istorice, tematicile de eseuri şi relaţiile de
cauzalitate incluse în prezenta Programă.
NOTA BENE!
Stimaţi candidaţi, întru acumularea unui punctaj cît mai mare , la rezolvarea
itemilor, rog să atrageţi atenţie sporită la punctajul atribuit conform baremului .
Tematicile de cauzalitate şi eseurile marcate cu asterisc (*) se referă doar la
candidaţii la bacalaureat, profil umanistic.
SUGESTII DE CONŢINUTURI PENTRU
EXAMENUL DE BACALAUREAT
Personalităţi
Istoria naţională Istoria universală
Epoca antică
Burebista Traian
Decebal Caius Iulius Caesar
Deceneu Pericle
Herodot
Alexandru Macedon
Constantin cel Mare
Epoca medievală
Alexandru cel Bun Carol cel Mare
Ştefan cel Mare Ludovic al XIV-lea
Vasile Lupu Leonardo da Vinci
Ioan Vodă cel Cumplit Martin Luther
Mihai Viteazul Michelangelo
Constantin Brîncoveanu
Epoca modernă
Dimitrie Cantemir Petru I cel Mare
Tudor Vladimirescu George Washington
Alexandru Ioan Cuza Otto von Bismarck
Mihai Eminescu Napoleon Bonaparte
Mihail Kogălniceanu Adam Smit
Carol I de Hohenzolerlern - Alexandru II
Sigmaringen
Gavril Bănulescu –Bodoni Abraham Lincoln
Epoca contemporană
Alexei Mateevici Woodrow Wilson
Ferdinand I Charles de Gaulle
Carol II Iosif Stalin
Nicolae Titulescu Adolf Hitler
Ion Inculeţ Winston Churchill
Constantin Stere Margaret Thatcher
Grigore Vieru Mihail Gorbaciov

Relaţii de cauzalitate
Epoca antică:
1. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre aşezarea geografică a Greciei şi colonizarea
greacă în epoca antică.
2. * Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre războaiele macedonene şi elenism.
3. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre politica lui Burebista şi evoluţia statului
geto-dac
4. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre procesul romanizare a Daciei si cel de
etnogeneza româneasca
Epoca medievală:
1. * Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre evoluţia obştii săteşti şi dezvoltarea
societăţii medievale.
2. Demonstrează relaţia de interdependenţă dintre dezvoltarea oraşului în evul mediu şi
evoluţia spirituală a societăţii medievale.
3. Demonstrează relaţia de interdependenţă dintre monarhiile absolutiste şi evoluţia
societăţii medievale.
4. Demonstrează relaţia de interdependenţă dintre puterea politică şi biserică în societatea
medievală.
5. Demonstrează relaţia de interdependenţă dintre fărâmiţarea feudală şi războaiele
medievale.
Epoca modernă:
1. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre doctrinele social - politice şi democratizarea
vieţii politice din sec. XIX-lea.
2. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre revoluţiile burgheze şi sistemul social-
politic din epoca modernă.
3. * Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre mişcările naţionale din secolul al XIX-lea
şi afirmarea naţiunilor europene.
4. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre politica colonială a ţarismului şi situaţia
socio-economică a Basarabiei în secolul XIX-lea.
5. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre revoluţia rusă din 1917 şi mişcarea pentru
autodeterminare a Basarabiei.
6. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre politica promovată de Alexandru Ioan Cuza
şi abdicarea lui.
Epoca contemporană:
1. Demonstrează relaţia de interdependenţă dintre activitatea organizaţiilor internaţionale
şi tendinţele de menţinere a păcii în lume.
2. Demonstrează relaţia de interdependenţă dintre politica externă a URSS şi crearea
RASSM.
3. Demonstrează relaţia de interdependenţa dintre „Noul curs” a lui Roosevelt şi ieşirea
SUA din criza economică.

4. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre evoluţia vieţii politice din România în

perioada interbelică şi regimul de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea.
5. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre semnarea pactului Ribbentrop-Molotov şi
atacul german asupra URSS.
6. Demonstrează aţi relaţia de cauzalitate dintre deportările din 6 iulie 1949 din RSS
Moldovenească şi procesul de colectivizare a gospodăriilor ţărăneşti individuale.
7. * Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre noua mentalitate politică şi sfârşitul
„războiului rece”.
Subiecte propuse pentru redactarea eseului
Epoca antică:
1. Contribuţia civilizaţiei antice în constituirea actualei civilizaţii europene (în baza unei
civilizaţii).
2. * Impactul imperiilor antice asupra dezvoltării civilizaţiei antice.
3. Cucerirea Daciei de către romani: sfârşit tragic sau un început eroic.
4. Etnogeneza românilor ca proces istoric.
Epoca medievală:
1. Descoperirile geografice: premize, realizări şi consecinţe.
2. * Opera culturală a societăţii medievale.
3. Constituirea statului medieval Ţara Moldovei: între legendă şi adevăr istoric.
4. Ctitoriile medievale – expresie a dăinuirii noastre.
5. Lupta antiotomană – expresie a politicii externe a domnitorilor români (epoca
medievală).
Epoca modernă:
1. Revoluţiile de la 1848-1849:programe şi realizări.
2. Impactul revoluţiei industriale asupra evoluţiei lumii moderne.
3. Regimul fanariot: între progres şi regres.
4. Rivalitatea marilor puteri la răscrucea secolelor XIX-XX.
5. Formarea statelor naţionale moderne:general şi particular.
6. * Rivalităţile ruso – austro – otomane şi consecinţele lor pentru Principatele Române
în epoca modernă.
Epoca contemporană:
1. Fascismul şi comunismul: programe şi practici politice.
2. Sistemul Versailles –Washington: progrese şi limite.
3. Basarabia în perioada interbelică: progrese şi limite.
4. Al Doilea Război Mondial: cauze, consecinţe şi învăţăminte.
5. Integrarea europeană: realizări, probleme şi perspective.
6. Problemele globale ale umanităţii – test de maturitate al comunităţii internaţionale.
7. * Avantajele şi riscurile dezvoltării culturii naţionale în condiţiile globalizării.

Surse istorice
1. „ …Dacă am putea să ne urcăm în vîrful celei mai înalte piramide… am zări departe,
dincolo de nisipul galben al pustiului, ceva de un verde scînteietor. Este o vale situată între
două rîuri. E ţara minunată şi misterioasă, pe care grecii au numit-o Mesopotamia, „ţara
dintre rîuri”. Cele două rîuri se numesc Eufrat şi Tigru… În drumul lor, ele transformă
regiunile uscate ale Asiei Apusene într-o grădină roditoare.
Valea Nilului atrăsese oamenii pentru că le oferea o hrană cîştigată cu uşurinţă. Ţara
dintre rîuri s-a populat pentru aceleaşi motive. Pămîntul era promiţător şi atît locuitorii
munţilor din nord, cît şi triburile care rătăceau prin pustiile din sud, îşi revendicau
stăpînirea exclusivă a acestei ţări minunate. De aceea… s-au încins lupte nesfîrşite… Şi
astfel Mesopotamia deveni patria unei rase puternice, care a fost în stare să creeze o
civilizaţie tot atît de însemnată ca şi cea egipteană. ”
Hendrik Willem van Loon, Istoria omenirii
2. „… După indieni, neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele; dacă ar
avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi… de neînfrînt şi cu mult mai
puternici dintre toate seminţiile pămîntului. Dar unirea lor este cu neputinţă şi nu-i chip să
se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi…
Tracii luptau avînd pe cap căciuli din piele de vulpe, pe trupuri tunici şi deasupra
mantale lungi, împestriţate. Purtau încălţămînte şi pulpare făcute din piele de căprioară.
Erau înarmaţi cu suliţe, scuturi uşoare şi săbii mici…”
Herodot, Istorii
3. „… Ajungînd în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista
l-a înălţat atît de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încît, în
cîţiva ani, a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile
vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani. Căci trecînd plin de îndrăzneală
Dunărea şi jefuind Tracia – pînă în Macedonia şi Iliria -, a pustiit pe celţii care erau
amestecaţi cu tracii şi cu ilirii şi a nimicit pe de-a întregul pe boii aflaţi sub conducerea lui
Critasiros şi pe taurisci. Spre a ţine în ascultare poporul, el şi-a luat ajutor pe Deceneu, un
şarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţînd acolo unele semne de prorocire,
mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor. Ba încă de un timp fusese socotit şi
zeu… ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau geţii este şi faptul că ei s-au lăsat
înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin. ”
Strabon, Geografia
4. „…Cel mai însemnat război de atunci al romanilor a fost cel împotriva dacilor, asupra
cărora în vremea aceea domnea Decebal. Duras, care domnise mai înainte, lăsase lui
Decebal de bună voie domnia pentru că era foarte priceput la planurile de război şi iscusit
în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la
timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbînda,
dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrîngere. Din această pricină, multă vreme a fost un
duşman de temut pentru romani.”
Dio Cassius, Istoria romană

5. „…Întrucît mulţi daci trecuseră de partea lui Traian – şi încă din alte pricini – Decebal
ceru iarăşi pace. Însă el nu înţelegea să depună armele şi să se predea, îşi aduna – în văzul
tuturor – trupe şi chema în ajutor pe vecini. Spunea că dacă-l vor părăsi pe dînsul, şi ei
vor fi în primejdie; că mai uşor şi mai sigur îşi vor păstra libertatea, ajutîndu-l în luptă,
înainte ca el să fi suferit vreo nenorocire. Însă privind nepăsători cum sînt nimiciţi dacii,
mai pe urmă vor ajunge ei înşişi robi, căci vor rămîne fără aliaţi…
Traian trecu Istrul pe acest pod; şi a purtat război mai mult cu chibzuinţă decît cu
înfocare, biruindu-i pe daci după îndelungi şi grele strădanii. El însuşi dădu multe dovezi
de pricepere la comandă şi de vitejie, iar oştenii trecură împreună cu dînsul prin multe
primejdii şi dădură dovadă de vrednicie…
Cînd a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sînt în mîinile duşmanului,
că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu dus la
Roma. În felul acesta Dacia ajunsese sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe
de colonişti.”
Dio Cassius, Istoria romană
6. „…Aceasta este civilizaţia pe care Roma imperială o va lăsa moştenire Europei. O

civilizaţie care este în acelaşi timp produsul unei imense moşteniri - greacă, etruscă,
italică, orientală, celtică, iudeo-creştină -, pe care romanii au păstrat-o, dar şi al propriului
lor geniu. Lor li se datorează faptul de a fi extins aria culturii greco-latine, apoi pe cea a
creştinătăţii europene, ideea de la Imperiul unificat care va obseda secole de-a rîndul
lumea medievală şi modernă, concepţia de stat suveran, concepţia unui drept scris,
desprins de religie şi moderator al relaţiilor între indivizi, ca şi persoane şi bunuri.”
Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei
7. „… Ulpius Traianus,… învingînd pe Decebal,… a supus Dacia şi a transformat în

provincie romană ţinuturile de dincolo de Dunăre… Această provincie are o circumferinţă
de un milion de paşi. După moartea lui Traian a fost făcut împărat Aelius Hadrianus…; el
a rechemat armatele din Asiria…, a încercat să facă acelaşi lucru şi în Dacia, dar l-au
oprit de la aceasta prietenii săi, ca nu cumva să fie daţi pe mîna barbarilor numeroşi
cetăţeni romani, deoarece Traian, după cucerirea Daciei, adusese o mulţime foarte mare
de oameni din toate colţurile lumii romane pentru popularea oraşelor şi cultivarea
ogoarelor: căci Dacia fusese secătuită de bărbaţi în urma lungului război al lui Decebal.”
Eutropius, Scurtă istorie de la întemeierea Romei
8. „…Pămîntul era în întregime în mîinile cîtorva oameni, puţini la număr. Cei care nu-şi
plăteau arenda erau duşi în robie – ei şi copiii lor. Căci pînă la Solon, datornicii chezăşuiau
plata datoriilor cu însăşi persoana lor. Solon a fost cel dintîi ocrotitor al poporului. Ei bine,
dintre toate necazurile prilejuite de Constituţie, această sclavie apasă mai greu decît orice
pe umerii oamenilor care mai aveau şi multe alte pricini de nemulţumire, întrucît – ca să le
spunem lucrurilor pe nume – mulţimea nu avea nici un drept.”
Aristotel, Statul atenienilor
9. „…Cît priveşte dregătoriile, pe fiecare din noi îl preţuim pentru îndeletnicirile obşteşti,
potrivit meritului care i-a făcut faima, şi nu potrivit categoriei sociale căreia îi aparţine, ci
doar virtuţii lui. Omul nevoiaş nu este împiedicat prin aceea că nu are un nume vestit de a
înfăptui vreun bine cetăţii.

Iubim lucrurile frumoase, însă purtările noastre sunt simple. Ne este dragă
înţelepciunea, fără să ne lipsească energia. Bogăţia ne foloseşte ca să putem lucra… şi nu
căutăm fala cuvintelor. Nu este pentru noi o ruşine mărturisirea sărăciei. Mai ruşinos este a
nu ne strădui să scăpăm de ea. La noi, aceiaşi oameni pot să se îngrijească şi de interesele
lor, şi de treburile obşteşti. Ba chiar unii dintre cei a căror îndeletnicire de căpetenie e
munca se pricep totuşi destul de bine să cîrmuiască cetatea. Numai noi îl socotim pe
bărbatul fără activitate obştească nu un om paşnic, chiar un om nefolositor. Susţin că statul
nostru este o şcoală pentru Elada şi cred că fiecare cetăţean e în stare a face faţă celor mai
felurite împrejurări în care s-ar găsi. Şi aceasta pe cît de uşor, pe atît de bine.”
Tucidide, Istoria războiului peloponesiac
10. „…Pericle a făcut oamenii din popor să priceapă că ei nu sunt datori să dea aliaţilor
socoteala de bani, cît timp se luptă pentru dînşii, alungînd pe barbari, şi cît timp aceşti
aliaţi nu le dau un cal, o corabie sau un hoplit, ci numai bani, care nu sunt ai celor care-i
dau, dar ai celor ce-i primesc, dacă aceştia oferă ceva în schimbul lor. Acum oraşul, fiind
îndeajuns de înzestrat cu cele trebuitoare pentru război, trebuie să folosească prisosul
avuţiei sale în aceste lucrări, prin care va cîştiga o faimă nepieritoare, după săvîrşirea lor,
şi prosperitate, în timp ce se vor executa, dezvoltîndu-se tot felul de industrii şi ocupaţii
deosebite, care vor trezi toate meşteşugurile şi vor împinge la lucru toate braţele, făcînd să
fie salariat aproape întreg oraşul, împodobit şi hrănit în acelaşi timp prin sine.”
Plutarh, Pericle
11. „…Cetatea este o întovărăşire desăvîrşită, pe care o alcătuiesc mai multe sute. Ea
stăpîneşte mijloacele pentru a face faţă propriilor nevoi şi – fie-mi îngăduit s-o spun – îşi
atinge scopul. Cetatea s-a ivit din nevoia de a trăi şi dăinuie pentru ca oamenii să poată
duce o viaţă fericită, ceea ce ne face să spunem că cetatea fericită există prin însăşi
rînduiala firii, la fel ca cele dintîi întovărăşiri...”
Aristotel, Politica
12. „…Alexandru cel Mare voia nu numai să pună sub autoritatea sa vechile posesiuni ale
Marelui Rege, ci să atingă spre Orient limitele extreme ale lumii cunoscute pînă la Ocean,
înainte de a porni cercetările spre sud şi spre nord, cum o arată pregătirile sale din 323.
Evident, nutrea ambiţia să unească sub controlul său întreg pămîntul locuit, Oikumene,
cum îl numeau grecii… Pe măsură ce se desfăşoară acţiunea sa, se conturează treptat
proiectul pe care caută să-l transpună în faptă. Ţintea să creeze condiţiile unui viitor cu
totul nou: monarhia universală, reunind sub acelaşi sceptru macedoneni, greci şi barbari,
însufleţiţi de aceeaşi credinţă faţă de suveran şi nutrind unii faţă de alţii sentimente de
stimă reciprocă… Instituţii suple, în care obiceiurile greceşti se amestecau cu cele barbare,
trebuiau să permită această coexistenţă, dacă nu o completă fuziune. Visul n-ar fi avut
nimic utopic, dacă autorul său ar fi dispus de timpul necesar: autoritatea principelui, care
se impunea tuturor, şi care, aşa cum o dovedesc nenumărate exemple, ştia să se facă
respectat, era singurul liant capabil să menţină unite într-un imperiu atît de întins populaţii
atît de diferite.”
Francois Chamous, Civilizaţia elenistică

13. „…Nu este uşoară colonizarea cînd nu se face în felul roiurilor de albine: în acest caz,
coloniştii aparţin unui singur neam şi pornesc dintr-o singură cetate. Ei au aceeaşi obîrşie,
vorbesc aceeaşi limbă, sunt cîrmuiţi de aceleaşi legi şi participă la acelaşi cult… Este greu
să le impui alte legi şi o altă constituţie decît aceea pe care au pomenit-o în patria lor.”
Platon, Legile
14. „…Fiind de părere că nu trebuie îngrădită libertatea credinţei, ci fiecare să aibă dreptul
de a practica cultul pe care îl va voi şi găsi cu cale, am dat ordin ca fiecare, şi mai cu
seamă creştinii, să aibă voie să-şi păstreze credinţa pe care şi-au ales-o. Cînd am sosit cu
bine la Milano, noi, împăratul Constantin şi cu împăratul Licinius, şi am chibzuit cu toţii
ce este în folosul statului şi duce la buna sa stare, printre alte dispoziţii generale
folositoare, am hotărît, în privinţa cultului religios, să le dăm atît creştinilor, cît şi celorlalţi
libertatea de a profesa religia pe care ar dori-o, pentru ca divinitatea şi fiinţa cerească,
oricare ar fi ea, să ne fie favorabilă şi binevoitoare nouă şi supuşilor noştri.”
Eusebiu, Istoria bisericească
15. „…Fireşte, pînă la retragerea administraţiei romane din Dacia, deşi numărul creştinilor
a fost, fără, îndoială, destul de redus, existenţa acestora poate fi totuşi o certitudine
dovedită, mai ales prin descoperirile arheologice. Noua religie era îmbrăţişată în primul
rînd de militari şi de unii din membrii familiilor lor, dar şi de negustori, mai ales originari
din Orient, ei au putut face destul de mulţi prozeliţi creştini printre localnicii geto-daci din
timpul stăpînirii romane, sporind numărul celor existenţi deja aici, încă din secolul I d.Hr.
De asemenea, pe lîngă creştinii geto-daci, militarii din armatele romane sau negustorii din
Imperiu care îmbrăţişaseră noua religie, trebuie avuţi în vedere şi prizonierii creştini aduşi
de peste Dunăre.”
Dan Gh. Teodor, Creştinismul la est de Carpaţi
16. „…În 7 ale idelor lui aprilie, joi, omagiile au fost aduse comitelui; şi acesta s-a
îndeplinit după formele determinate pentru a jura credinţă şi fidelitate în ordinea
următoare:
În primul rînd, au făcut omagiul astfel. Contele l-a întrebat dacă vrea să devină omul
lui întru-totul şi acesta a răspuns „vreau”, apoi şi-a pus mîinile împreunate în cele ale
comitelui, care i le strînge; apoi se unesc printr-un sărut.
În al doilea rînd, cel ce făcuse omagiu a jurat credinţă cu aceste cuvinte: „făgăduiesc
pe credinţa mea să fiu credincios din această clipă comitelui Wilhelm şi să-i păstrez pe
deplin şi împotriva tuturor omagiul meu, cu bună credinţă şi fără înşelăciune”.
În al treilea rînd, a jurat aceasta pe moaştele sfinţilor.
Apoi, cu nuiaua pe care o ţinea în mînă, comitele le-a dat învestiturile tuturor celor
care îi prestaseră omagiu, îi promiseseră credinţă şi de asemenea îi făcuseră jurămînt.”
Gilbert de Bruges, Istoria asasinării lui Carol cel Bun, după Istoria lumii în texte
17. „…Lui Dumnezeu mă plîng, şi Sfîntului Mihai, trimisul regelui din ceruri, în numele
ţăranilor din Verson.
Prima sarcină din an o datorează la Sfîntul Ion (24 iunie). Trebuie să cosească fînul,
să-l adune şi să-l strîngă, şi să-l aşeze în mijlocul cîmpurilor. După ce l-au strîns, trebuie
să-l ducă la conac. După ce li s-a spus aceasta, … îl depozitează…

Şi pe urmă vine Sfîntul Dionisie, de care ţăranii sunt înspăimîntaţi, pentru că îi face să
plătească censul, care îi îngrijorează. După care datorează darea pentru împrejmuirea
ogorului propriu, fiindcă fac mari îngrădituri cînd treieră orzul şi celălalt grîu … după
aceasta datorează robota…”
Estout du Bois, Istoria lumii în texte
18. „…Nici un om din parohia de la Lorris nu va plăti vama şi nici altă obligaţie pentru
hrană; el nu va da nici dijmă din recolta pe care o va dobîndi prin munca sa şi a animalelor
sale şi nu va plăti taxă pentru vinul pe care-l va obţine din via sa.
Nimeni nu va participa la campanii şi nu va fi trimis curier dacă nu poate să se
întoarcă acasă, după voinţa sa, în aceeaşi zi.
Nimeni, nici regele, nici alt (slujitor regal) nu va impune locuitorilor din Lorris nici
talia, nici alte obligaţii senioriale…
Cine va locui un an şi o zi în parohia de la Lorris, dacă nu va fi urmărit de nimeni,
dacă se va purta corect faţă de noi şi de prepozitul nostru, va fi liber în viitor şi va trăi în
linişte. Aşadar, am stabilit că de fiecare dată cînd prepozitul se va schimba în oraş, fiecare,
unul după altul, va jura să păstreze cu stricteţe aceste privilegii, de asemenea noi, şi
slujitorii noştri de cîte ori vor fi schimbaţi.
Charta Lorrisului, 1187
19. „…În 1215, regele Ioan fără Ţară, nevoit să înfrunte revolta nobilimii şi a burgheziei
engleze, semnează actul numit Magna Charta Libertatum. Impusă de către principalele
forţe politice ale vremii, Charta se află şi astăzi la baza sistemului constituţional englez.
Ea conţine trei principii moderne: a) dreptul de a vota impozitele. Nici un impozit nu
putea fi ridicat fără aprobarea unei adunări sau a consiliului general al regatului; b)
libertatea individuală. Nici un englez nu putea fi închis, decît în urma unei judecăţi; c)
dreptul la rezistenţă. În caz de violare a Chartei, poporul englez avea dreptul să recurgă la
forţă. Charta conţinea şi alte prevederi importante: anularea dreptului regelui de a
interveni în jurisdicţia tribunalelor, neamestecul monarhului în alegerile episcopale,
limitarea obligaţiilor vasalice, înlesniri comerciale acordate orăşenilor din Londra ş.a.”
Liviu Burlec, Elvira Rotundu, Istorie
20. „…Tratatele de la Westfalia şi Pirinei anunţă sfîrşitul definitiv al tentativei de unificare

imperialistă a Europei de către Casa de Austria. Acestea dau naştere unei noi Europe în
care se afirmă forţa triumfătoare a monarhiilor naţionale. Echilibrul european învinge,
fiind bazat pe o frică reciprocă a naţiunilor egale ca importanţă.”
Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei
21. „…O să mi se spună: ce nelegiuiri, ce scandal – tot acest dezmăţ, beţia, patima
nestăpînită pentru joc, toate aceste vicii ale clerului! Mari primejdii de a cădea în păcat, vă
mărturisesc! Trebuie să le denunţăm, să luptăm împotriva lor! Or, viciile de care vorbiţi
toţi le văd, sunt izbitor de materiale şi-s limpezi ca lumina zilei pentru toată lumea,
tulburînd aşadar sufletele…
Cîţi preoţi o să mai găsiţi azi a socoti că e mai puţin grav să păcătuieşti împotriva
decenţei, să uiţi o dată să te rogi, să faci o greşeală în timp ce spui canonul – decît să
manifeşti neglijenţă în predică ori în interpretarea corectă a Cuvîntului cel adevărat? Cu

toate acestea, singurul păcat posibil al unui preot e cel împotriva Cuvîntului cel adevărat.
Ziceţi-i cast, ziceţi-i bun, ziceţi-i învăţat; mărească-şi veniturile parohiei, zidească
aşezăminte religioase, înzecească avutul bisericesc; de vreţi cu tot dinadinsul, săvîrşească
minuni, învie morţi, alunge diavolul: ce-are a face?...”
Martin Luther, Fragment dintr-o predică din 1512
22. „… Păgînul împărat al turcilor îşi puse în gînd să-şi răzbune şi să vie, în luna mai, cu
capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supuie ţara noastră, care e poarta
creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o pînă acum. Dar dacă această poartă, care e ţara
noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinătatea
va fi în mare pericol.
De aceea, ne rugăm de domniile voastre să ne trimeteţi pe căpitanii voştri împotriva
duşmanilor creştinătăţii, pînă mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulţi potrivnici şi
din toate părţile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mînă.
Dată în Suceava, în ziua de sfîntul Pavel, luna ianuarie 25, în anul Domnului 1475.
Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei.”
Din Apelul lui Ştefan cel Mare către principii Europei
23. „…Deci să ştiţi că ne-am bătut cu turcul, înainte cu vreo trei săptămîni în ţara noastră
la Călugăreni, în care bătălie bunul Dumnezeu ne-a ajutat nouă creştinilor în chip
minunat… Eu fireşte, cu toate că doresc peste măsură să mă năpustesc iarăşi asupra
duşmanului, socotesc totuşi că trebuie aşteptat ajutorul celorlalţi creştini. Iarăşi şi iarăşi vă
rugăm stăruitor să vă înduraţi de treburile creştineşti şi să stingeţi focul care arde păcatele
vecinului înainte ca el să vă ajungă pe voi”
Din Adresarea lui Mihai Viteazul către castelanul Lvovului
24. „…Secolul al XII-lea corespunde unei renaşteri a studiilor. Primele universităţi au luat
naştere în Italia. De acolo, noua organizare şcolară s-a răspîndit dincolo de Alpi. În secolul
al XIII-lea asistăm la apariţia universităţilor în mai multe oraşe ale Europei: Paris,
Montpellier, Cambridge etc…”
Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei
25. „…Pe pămîntul Moldovei, în poieni învăluite de farmecul îmbietor al codrilor, în văi
ocrotite de munţi şi dealuri, în locuri de taină şi linişte odihnitoare, străjuiesc de veacuri,
biserici şi mănăstiri înălţate prin osîrdia voievozilor, dregătorilor domneşti sau drept
mărmuritorilor creştini. ”
Din Monumente istorice bisericeşti din Mitropolia Moldovei şi Sucevei
26. „… La două ore după miezul nopţii, apăru pămîntul de care se aflau la o depărtare de
aproape două leghe, într-o vineri ajunseră pe o insulă, numită de indieni Bahamas…
Amiralul chemă pe cei doi comandanţi şi pe ceilalţi care săriseră pe pămînt şi le spuse să-i
fie dovadă şi martori cum el, în prezenţa tuturor, luă în posesie numita insulă pentru rege şi
regină, stăpînii lui. ”
Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb

27. „…În timpul acestuia (Ludovic I), Bogdan, voievodul românilor (Olachorum) din
Maramureş, adunînd pe românii din acest district, a trecut în taină în Ţara Moldovei,
supusă Coroanei Regatului Ungariei, dar din pricina vecinătăţii tătarilor, de mai mult timp
părăsită de locuitori. Şi, deşi a fost combătut adeseori de oastea regelui, crescînd mult
numărul românilor din această ţară, ea s-a constituit în stat.”
Din Cronica lui Ioan de Tîrnave
28. „…1. După obiceiul vechi moldovenesc, toată puterea cârmuirii va fi în mâna
domnitorului Moldovei...
11. Pîmânturile principatului Moldovei , după vechea hotărnicie moldovenească, asupra
cărora domnul va avea drept de stăpînire sunt cele cuprinse între rîul Nistru, Cameniţa,
Bender, cu tot ţinutul Bugeacului, Dunărea, graniţele Ţării Munteneşti şi ale Transilvaniei
şi marginile Poloniei, după delimitările făcute de acele ţări...
13. În caz de cândva s – ar face pace între împărăţia noastră şi sultanul turcesc principatul
Moldovei să nu fie lipsit niciodată de apărarea şi protecţia Măriei Noastre ţarului...
16. Făgăduim că noi şi urmaşii Măriei Noastre ţarului vom fi datori să păzim cu sfinţenie
aceste articole, să le întărim în chip neclintit şi să le păzim pe vecie.”
Din Tratatul încheiat între D. Cantemir, domn al Ţării Moldovei ,
şi Petru I, împărat al Rusiei
29. ” Ruptura definitivă dintre coloniile americane şi metropolă s-a produs în momentul în
care Parlamentul londonez a introdus noi taxe şi restricţii comerciale, în ciuda opoziţiei
coloniilor. Decizia fatală a fost luată în 1773, când coloniştilor li se cere să cumpere ceai
numai de la Compania Indiilor Orientale şi să plătească o mică taxă directă asupra
vânzărilor de ceai în America. Aşa s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16
decembrie 1773, când un grup de oameni deghizaţi în indieni au aruncat în apele
oceanului încărcătura de ceai de pe trei vase englezeşti.
(Despre Partida de ceai de la Boston)
30. ,, Călăuzindu - se după principiul că supunerea locuitorilor acestui ţinut cere , cu o

deosebită prudenţă, de a avea o atitudine corectă şi cumpătată, bazată pe legile şi
obiceiurile moldoveneşti privitoare la impozite. Hartingh, spre a-şi atinge scopurile,
include în comitetul pentru stabilirea impozitelor pe cei mai onorabili boieri din Basarabia.
La acest apel însă s – a răspuns astfel : Mitropolitul Gavril – nicidecum nu mă pot hotărî
să particip; C. Paladi – pleacă la Iaşi cu treburile moşiei; D. Răşcanu – bolnav... În această
situaţie delicată eschivarea sub diverse motive era mai curînd o atitudine. Ba, chiar aş zice
un protest tacit, o neîmpăcare cu trista realitate. ”
Atitudinea boierilor basarabeni faţă de impozitarea
locuitorilor,, 1815, F. Vighel
31. ,, Gloria mea adevărată nu constă în faptul că am cîştigat patruzeci de bătălii. Waterloo
va face să fie uitate aceste victorii. Dar ceea ce nu poate fi uitat, ceea ce va trăi veşnic este
Codul meu civil...”
Napoleon, Las Cases, Memorialul de la Sfînta Elena

32. ,, Eu nu port război cu Poarta; sunt – împreună cu poporul român – mereu devotat ei şi
de aceea mă voi retrage din faţa ei... De aceea am somat pe prinţul Ipsilanti să rămână în
afara oraşului Bucureşti până ce îmi va fi dat dovezi că este într-adevăr autorizat de o
putere mai înaltă pentru acţiunea lui, căci eu nu sînt dispus să vărs sângele românilor şi să
acţionez... în dezavantajul poporului român.”
Tudor Vladimirescu , Despre relaţiile cu Poarta şi Eteria
33. „…Naţiunea greacă ia drept martori Cerul şi Pământul că, în pofida jugului cumplit al
otomanilor care o ameninţă cu distrugerea, ea continuă să existe.
După ce a înlăturat violenţa doar prin curajul fiilor ei, îşi declară azi în faţa lui Dumnezeu
şi în faţa oamenilor, prin organul reprezentanţilor săi legitimi reuniţi în congres naţional,
independenţa politică...
Acest război este un război naţional şi sfînt; el n-are alt scop decît revigorarea naţiunii şi
reîntregirea ei în drepturile de proprietate, de onoare şi de viaţă ce ţin de destinul
popoarelor civilizate...
În temeiul acestor principii şi convinşi de drepturile noastre, nu vrem, nu cerem decât să
ne reintegrăm în comunitatea europeană, în care religia, obiceiurile şi poziţia noastră ne
cheamă să ne unim cu marea familie creştină.”
Declaraţia de independenţă a Greciei
34. „…art.14. Libertatea cultelor, exercitarea lor publică, precum şi libertatea de

manifestare a opiniilor sunt garantate în toate privinţele...
Art. 17. Învăţământul este liber, libertatea întrunirilor este garantată; reprimarea delictelor
va avea loc numai în condiţiile stabilite de lege...
Art. 18. Presa este liberă; cenzura nu poate fi instituită niciodată...
Art. 25. Toate puterile emană de la naţiune...
Art. 63. Persoana regelui este inviolabilă; miniştri săi sunt responsabili în faţa
parlamentului.”
Extras din Constituţia belgiană, 1831
35.„Care trebuie să fie programul revoluţiei din 1848? El este dezvoltarea progresivă a
revoluţiei din 1821. El este organizarea democraţiei şi eliberarea ţăranului,
împroprietărindu-l … . Noi românii, n-am făcut o revoluţie nici împotriva turcilor nici
împotriva ruşilor… Odată revoluţia realizată, ne mai rămîne de făcut alte 2: o revoluţie
pentru unitatea naţională şi, mai tîrziu, pentru independenţa naţională…”
(Nicolae Bălcescu, Scrisoare către Alexandru G. Golescu. 1849)
36. „Mijloacele pentru atingerea scopului sunt educaţia şi revoluţia, care trebuie adoptate
în acelaşi timp şi armonizate una cu cealaltă. Caracterul revoluţiei trebuie să fie naţional…
steagul înălţat şi scopul propus vor fi naţionale. Alături de multe alte cauze care ne-au
determinat rezistenţa este una legată de scopul întregii mele vieţi - fondarea unei unităţi
naţionale şi era important să atragem privirile şi stima concetăţenilor noştri către ea…”
(Giuseppe Mazzini, Despre caracterul revoluţiei italiene, 1850)

37. ,,Prin Risorgimento, statul Italian modern îşi dobândeşte părinţii săi fondatori (Cavour,
Mazzini, Garibaldi) şi ideile sale politice (liberalism, naţionalism, republicanism).
Conceptual, Risorgimento a fost crucial pentru istoriografia italiană (…). Experienţele
politice, sociale,economice şi culturale ale italienilor din perioada 1815-1945 sunt
explicate, interpretate şi evaluate pe baza acestor procese de modernizare.”
(L.Ryall, Italia în perioada Risorgimento)
38. ,, Germania urmăreşte cu atenţie nu liberalismul Prusiei, ci puterea sa; Bavaria,

Wurtemberg şi Baden n-au decât să arate înclinaţii în sens liberal, pentru acest lucru
nimeni nu le va atribui rolul Prusiei; Prusia trebuie să-şi întărească puterea şi să o ţină
pregătită pentru acel moment favorabil pe care de mai multe ori l-a pierdut; problemele
mari ale epocii nu se mai decid prin cuvîntări şi hotărâri majoritare-aceasta a fost marea
greşeală din anii 1848-1849-ci prin fier şi sânge.”
(Otto von Bismarck-despre unificarea Germaniei)
39. “Luînd in vedere că dorinţa cea mai mare (...), aceea care împlinită va face fericirea
generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor intr-un singur stat, o unire firească (...),
pentru că in Moldova şi in Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic ca niciun altul,
pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi
istorie, aceeaşi civilizaţiune, aceleaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri. (...) Adunarea ad-
hoc a Moldovei (...) declară că cele mai mari şi mai generale şi mai naţionale dorinţe ale
ţării sunt:
I. Respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor (...).
II. Unirea Principatelor intr-un singur stat sub numele de Romania.
III. Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei.”
(Rezoluţia Adunării ad-hoc a Moldovei, 1857)
40. „…Războiul din Crimeea a produs în Rusia o impresie enormă. Eşecul suferit pe
cîmpul de luptă se prezenta totodată şi ca o dovadă a stării economice şi social – politice
a statului rusesc... Ura europeană faţă de Rusia a început să fie explicată de ruşi prin
politica externă şi internă greşită a guvernelor ruse... Critica acestei situaţii bazată pe o
nouă apreciere a valorilor sociale şi politice, duce la o răspîndire generală a spiritului de
reforme. ”
Al. Boldur despre necesitatea reformelor
41. ,, De ce ni s-a luat Basarabia? Pentru că am cerut-o?Pentru că Europa a vrut să ne fie

plăcută? Pentru că ne tragem de la împăratul Traian? Nicidecum. Basarabia s –a dat, la
1856, pentru că Puterile cele mari ale Europei au crezut că este de un interes european de a
depărta Rusia de la Dunăre.”
Dimitrie Sturdza
42. A „1.Şerbia… se lichidează pentru totdeauna…

2.În baza prezentului statut şi a legilor generale ţăranilor eliberaţi li se acordă drepturile
locuitorilor liberi, atît cele personale cît şi cele patrimoniale…
(Manifestul ţarului Alexandru II din 19 februarie 1861. Art.1-4)

43. „Alegîndu – te pe Tine Domn în ţara noastră, noi am voit să arătăm lumii ceea ce toată
ţara doreşte: la legi noi – om nou.
O Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misiunea. Constituţia din 7 ( 19 ) august ne
însemnează o epocă nouă şi Măria Ta eşti chemat să o deschizi. Fii dar omul epocii; fă ca
legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare, iar Tu, ca Domn, fii bun şi blînd, fii
bun mai ales pentru aceia pentru care mai toţi domnii au fost nepăsători sau răi”.
Discursul lui M. Kogălniceanu la 5/17 ianuarie 1859
44..„…În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică

Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile
graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii
Moldave, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca
noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu
Mama sa România. ”
(Din Declaraţia de unire a Basarabiei cu România, 27 martie 1918)
45. „… Crearea acestei republici va genera o serie întreagă de consecinţe de ordin intern
(din punct de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) şi internaţional.
Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol de factor politico - propagandistic, pe
care îl joacă Republica Belorusă faţă de Polonia şi cea Carelă – faţă de Finlanda. Ea ar
putea focaliza atenţia şi ar crea pretexte evidente în pretenţiile alipirii la Republica
Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioasă necesitatea de a
se crea anume o republică socialistă şi nu o regiune autonomă în componenţa URSS.
Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului ar servi drept breşă strategică a URSS
faţă de Balcani, pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare şi
politice.”
(Memoriu cu privire la necesitatea creării RASSM, Moscova 4 februarie, 1924)
46. „ … Poporul care are cultură are şi suflet şi conştiinţă, şi de la conştiinţă şi suflet
pleacă celelalte. O politică naţională nu e o politică naţionalistă , ci o politică… potrivit cu
nevoile şi rosturile poporului. Politica naţională presupune cunoştinţă perfectă a
împrejurărilor date… ordine şi progres, conştiinţa muncii îndeplinite. Nu prin servilism
faţă de străinătate se ridică un neam, ci prin conştiinţa nevoilor sale… prin muncă
statornică”.
(Din discursului istoricului şi savantului N. Iorga,
Bucureşti, 14 octombrie 1908)
47. „ … Pe malul stîng al Nistrului, de la Kameneţ - Podolsk şi pînă la Marea Neagră

locuieşte o populaţie de 7000 000 de români-moldoveni blînzi şi umiliţi… Moldovenii au
ocupat aceste locuri încă de pe vremurile expansiunii romanilor de la munţi spre răsărit şi
a descălecatului Moldovei în veacul al XIV-lea.
Vicisitudinile istoriei au vrut ca acum 14 ani aceşti români să fie înglobaţi în Uniunea
Sovietică…Sovietele urmăresc metodic distrugerea religiei, obiceiurilor şi a familiei
moldovenilor. Li se confiscă produsul muncii lor, li se sechestrează averea, oricît de mică

ar fi ea, şi îi silesc cu forţa să se înscrie în gospodăriile colective „colhozuri”, unde ei sînt

sortiţi unei existenţe de sclavi… De al o vreme guvernul comunist al republicii a dispus ca
moldovenii să fie deportaţi treptat în Siberia şi în regiunea Arhanghelsk din nordul Rusiei,
unde nu-i aşteaptă decît moartea. Aceasta nu este decît aducerea la îndeplinire a planului
infernal sovietic de a extermina completamente această populaţie neadaptabilă
comunismului.”
(Memoriul românilor transnistreni înaintat Ligii Naţiunilor, martie 1932)
48. „… Fiecare din cele patru puteri se angajează prin acest acord să facă demersurile
necesare ca să-i asigure executarea.
Art.1. Evacuarea va începe la 1 octombrie.
Art. 2. Regatul Unit, Franţa,şi Italia convin că evacuarea teritoriului în cauză va trebui să
fie terminată la 10 octombrie.
Art. 3 Condiţiile acestei evacuări vor fi stabilite, în ce priveşte amănuntele, de o comisie
internaţională, compusă din reprezentanţi ai Germaniei, Regatului Unit, Franţei, Italiei şi
ai Cehoslovaciei.
Art. 4 Ocuparea progresivă de către trupele Reich-ului a teritoriilor în care predomină
germanii va începe la 1 octombrie.(…)
Art. 6 Determinarea finală a frontierelor se va face de către Comisia internaţională a celor
patru puteri: Germania, Regatul Unit, Franţa şi Italia, în anumite cazuri excepţionale, ea va
recomanda modificări de mică importanţă la determinarea strict etnografică a zonelor
Transferabile(…). ”
(Extras din Acordul de la Munchen, 29-30 septembrie 1938)
49.„…Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reich-ul german şi Uniunea

Republicilor Sovietice Socialiste plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au
discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor lor
respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au avut următorul rezultat:
1. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor aparţinând statelor baltice
(Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera
sferelor de interes atît ale Germaniei, cît şi ale URSS.
2. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor statului polonez, sferele
de interes, atît ale Germaniei, cît şi ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ pe linia
rîurilor Narew, Vistula şi San.
3. În privinţa Europei Sud - Estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă
pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste
teritorii.
4. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret. ”
(Protocol adiţional secret al Pactului de neagresiune
dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august 1939)
50. „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la
Uniunea Sovietică(Rusia) , o parte din teritoriul ei Basarabia, călcînd prin aceasta
unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu Republica Sovietică
Ucraineană. (…)

Acum, cînd slăbiciunea militară a U.R.S.S. ţine de domeniul trecutului, iar situaţia
internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor din trecut pentru a pune
în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca în
interesele restabilirii adevărului să procedeze împreună cu România la rezolvarea imediată
a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.”
Guvernul Sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod
organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei, a cărei
populaţie este legată în marea sa majoritate de Ucraina Sovietică (… ) Un astfel de act ar fi
cu atît mai just, cu cît transmiterea părţii de nord a Bucovinei către U.R.S.S ar reprezenta ,
este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei pierderi
care a fost pricinuită U.R.S.S. şi populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a
României în Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României :
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu
harta alăturată.
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de
faţă ale U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolvare cale paşnică conflictul
prelungit dintre U.R.S.S. şi România.
(Nota ultimativă a Guvernului Sovietic
adresată guvernului Român, 26 iunie 1940)
51.„… După victoria conservatorilor la alegerile din mai 1979, devine prima femeie şef de
guvern din Europa. Promovează o politică neoliberală care permite relansarea creşterii
economice, dar provoacă o amplă rată a şomajului şi o vie nemulţămire socială. Guvernul
condus de Margaret Thatcher respinge statutul –providenţă şi acţiunea sindicală şi
promovează iniţiativa individuală şi profitul:stricta reglementare a dreptului la grevă,
reducerea impozitelor pe veniturile mari, limitarea cheltuielilor publice etc. Supranumită„
Doamna de fier”, ea nu cedează în faţa teroriştilor irlandezi ai IRA, care încearcă să o
asasineze la Brighton (octombrie 1984), nici în faţa minerilor, în ciuda unor greve ce au
durat un an de zile (1984-1985). Revenind de două ori în fruntea guvernului,după
victoriile conservatorilor din 1982 şi 1987, devine o figură foarte nepopulară din cauza
noului impozit local pe cap de locuitor pe care îl introduce în aprilie 1990, iar în noiembrie
1990 demisionează.”
(Din Anne Carol, Dicţionar de istorie a secolului XX-lea)
52. „…Viziunea ortodoxă americană, aşa cum a fost ea elaborată de guvernul american
(…) , constă în ideea că războiul rece era replica esenţială şi curajoasă a oamenilor liberi
împotriva agresiunii comuniste. Unii s-au întors mult înaintea celui de-al Doilea Război
Mondial pentru a detecta sursele expansionismului rusesc. Geopoliticii descopereau
urmele „războiului rece” în ambiţiile strategice ale Rusiei imperiale ce duceau în secolul al
XIX-lea la războiul din Crimeea , în penetraţia rusă în Balcani şi Orientul Mijlociu şi în
presiunile asupra Marii Britanii cu privire la „portiţa de salvare” din India (…) Observatori
atenţi (…) concluzionează că imperialismul clasic rus şi panslavismul au fost puse cap la

cap după 1917 la mesianismul leninist şi au confruntat Vestul la sfîrşitul celui de-al
Doilea Război Mondial cu tendinţa inexorabilă către dominaţie.
(…)Teza revizionistă este diferită. În forma ei extremă, ea se reflectă în faptul că,
după moartea lui Franklin Roosevelt şi sfîrşitul celui de –al Doilea Război Mondial ,
Statele Unite au abandonat în mod deliberat politica de colaborare în timpul războiului şi,
însufleţite de deţinerea bombei atomice, au abandonat o tactică de agresiune pe cont
propriu cu scopul de a elimina influenţa rusă din Europa de Est şi de a stabili state
capitaliste democratice pe fiecare latură externă a Uniunii Sovietice. În viziunea
revizioniştilor, această politică radicală şi nouă a americanilor, sau mai degrabă această
reluare de către Truman a unei politici anticomuniste inumane, i-a lăsat Moscovei doar
alternativa de a lua măsuri în apărarea propriilor ei graniţe. Rezultatul a fost „războiul rece
(…).”
(A. Winkler. Trecutul apropiat. Eseuri şi documente
despre America de după cel de-al Doilea Război Mondial )
53.„…Şi totuşi, pe 25 decembrie 1991, abandonând preşedinţia unei U.R.S.S inexistente

de – acum înainte, el a lăsat în urmă o ţară fărâmiţată, ruinată, sfâşiată de conflicte şi
nesigură de viitorul său. O ţară a cărei dezbinare poate fi o sursă de ameninţare pentru
pacea mondială. Pe scurt, un fel de Cernobîl la scara mondială. O ţară naufragiată. Iar
naufragiul U.R.S.S. l-a determinat pe cel al preşedintelui. Demisia lui Gorbaciov înseamnă
în acelaşi timp o înfrângere şi o tragedie: înfrîngerea unui om de stat, obligat să părăsească
puterea, fără a-şi fi terminat misiunea pe care considera că o are şi tragedia unui
reformator, obligat să renunţe la proiectul său înainte ca acesta să fi început a da roade. În
mod paradoxal, această plecare este un triumf. Gorbaciov a făcut totul pentru a distruge
puterea pe care i-o încredinţase nomenclatura comunistă îmbătrânită şi închistată cu
obstinaţie în ideile unei alte epoci. Şi a reuşit. Sistemul partidului unic a dispărut, aproape
fără ciocniri şi violenţă, pentru a lăsa locul unei practici orientate spre principiile
democraţiei. Demisia sa este un rezultat legitim şi logic al acestei schimbări şi deci semnul
cel mai pregnant al reuşitei modelului său politic (…)”.
(Din A. Graciov. Naufragiul lui Gorbaciov.
Adevărata istorie a destrămării U. R. S. S.)
54. „…1. A confirma listele chiaburilor , foştilor moşieri, marilor comercianţi(…) în

număr total de 11342 de familii.(…)
2. Toţi chiaburii, foştii moşieri şi marii comercianţi(…) să fie deportaţi pe viaţă în
regiunile îndepărtate ale U.R.S.S.
3. A permite celor deportaţi să ia cu sine valori, bani, îmbrăcăminte, inventar agricol,
meşteşugăresc şi casnic, precum şi o rezervă de produse alimentare în volum total de
1500kg de fiecare familie. ”
(Extras din Hotărîrea Consiliului de Miniştri al RSSM
„Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi,
foştilor moşieri şi marilor comercianţi”, 28 iunie 1949, Chişinău)

55. „…Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi

democratice … proclamă
Solemn, în virtutea dreptului la autodeterminare, în numele întregii populaţiei a Republicii
Moldova şi în faţa lumii întregi:
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞUI
DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ
NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI
NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUIÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL
DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”
(Extras din Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, 27 august 1991)
SCHEMA DE EVALUARE
Matrice de specificaţii
Nivel taxonomic cognitiv

Cunoaştere
Aplicare Integrare Total
si înţelegere
Competenţe specifice
Înţelegerea şi utilizarea adecvată a
3,85% 7,7% 2,31% 13,86%
limbajului de specialitate.
Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi
7,7% 15,4% 7,7% 30,8%
spaţiului istoric.
Cunoaşterea şi interpretarea surselor
2,31% 2,31% 2,31% 6,93%
istorice
Determinarea relaţiilor de cauzalitate şi
3,85% 3,85% 2,31% 10,01%
schimbare în istorie.
Aprecierea critică şi obiectivă a
7,7% 7,7% 7,7% 23,1%
situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice.
Manifestarea atitudinii pozitive faţă de
impactul evenimentelor istorice asupra 3,85% 3,85% 3,85% 11,55%
dezvoltării societăţii.
Formarea comportamentelor
democratice şi a valorilor general - 1,2% 1,2% 1,35% 3,75%
umane.
Total 30,46% 42,01% 27,53% 100%

MODEL DE TEST
Profilul umanist
Citeşte cu atenţie sursele istorice propuse. În baza conţinuturilor expuse, a

cunoştinţelor, capacităţilor şi abilităţilor formate pe parcursul anilor de studiilor, răspunde
la următoarele întrebări:
A.
„…Luînd în consideraţie:
1. că Anglia încalcă dreptul internaţional acceptat unanim de popoarele civilizate;
2. că acest abuz monstruos, de drept de blocadă, urmăreşte un singur scop-să împiedice
relaţiile dintre popoare şi să dezvolte comerţul şi industria Angliei pe ruinele industriei şi
comerţului continental…
Noi am decis să aplicăm împotriva Angliei, acele modele pe care ea l-ea fixat în legislaţia
maritimă:
Art. I. Insulele britanice se declară în stare de blocadă.
Art. II Orice comerţ şi orice corespondenţă cu Insulele Britanice sunt interzise;
Art. III. Orice supus al Angliei…, care va fi descoperit în statele ocupate de armatele noastre …,
va fi declarat prizonier de război;
Art. V. Comerţul cu mărfurile engleze se interzice…
Art. VII. Nici un vas venit direct din Anglia sau din coloniile engleze… nu va avea acces în nici
un port….”.
Din Decretul de la Berlin al lui Napoleon, 21 noiembrie 1806
B.
“…Sigur că planurile noastre iniţiale (ale Rusiei) au fost mult mai ample: în anul 1806
intenţionam să cucerim fără lupte ambele Principate şi să formăm din ele patru gubernii ruseşti,
dar în cele din urmă am fost nevoiţi să ne limităm la o achiziţie mult mai modestă, din care s-a
putut ciopli numai regiunea Basarabiei…Cu atât mai mult, această extindere ne apropia de
Peninsula Balcanică, ne dădea posibilitatea de a avea un picior ferm pe Dunărea şi de a ne pregăti
pentru expansiunile ulterioare pe seama Imperiului Otoman…”.
Rusia şi bazinul dunărean”, Leon Casso
Nr. Item Scor

I. Timpul, spaţiul, personalitatea în baza analizei şi utilizării surselor istorice (36 puncte).
1. Scrie evenimentele istorice la care se referă sursele A şi B. L L
0 0
Sursa A
1 1
Sursa B 2 2
2. Datează şi numeşte trei evenimente istorice, care demonstrează politica de extindere a L L
Franţei, în perioada indicată în sursa A. 0 0
1 1
a)
2 2
b) 3 3
c) 4 4
5 5
6 6

3. Plasează, pe segmentul de axă cronologică, evenimentele indicate în itemul 2: L L

0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
4. Enumeră, în baza a trei argumente, rolul lui Napoleon Bonaparte în istorie. L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
5. Haşurează pe harta de contur schimbările teritoriale intervenite în urma Tratatului de L L

Pace de la Bucureşti. Completează legenda hărţii. (Anexă ) 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
6. Alcătuiţi trei enunţuri, cu cuvintele subliniate în sursa B, în care vei reflecta planurile L L
geostrategice ale Imperiului Rus în Sud - Estul Europei, în prima jumătate a secolului 0 0
al XIX-lea. 1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7. Enumeră acţiunile întreprinse de Imperiul Rus pe parcursul secolului al XIX-lea, în L L

scopul consolidării poziţiei ţarismului în Basarabia. 0 0
1 1
Aspect politic 1.____________________________________________________ 2 2
______________________________________________________ 3 3
2.____________________________________________________ 4 4
_____________________________________________________ 5 5
3.____________________________________________________ 6 6
_____________________________________________________ 7 7
Aspect 1.____________________________________________________ 8 8
administrativ ______________________________________________________
2.____________________________________________________
_____________________________________________________
3.____________________________________________________
_____________________________________________________
Aspect 1.____________________________________________________
economic ______________________________________________________
2.____________________________________________________
_____________________________________________________

II. Relaţia cauză – efect (14 puncte).

8. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre obştea sătească şi evoluţia societăţii L L
medievale. 0 0
Notă: La evaluarea relaţiei de cauzalitate se punctează: prezentarea fiecărui 1 1
eveniment /proces/fenomen istoric; prezentarea relaţiei cauză-efect; utilizarea 2 2
limbajului istoric adecvat; expunerea logică; formularea concluziei. 3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11
12 12
13 13
14 14
III. Eseu (20 puncte).

9. Elaborează un eseu, încadrat în 1 pagină, la subiectul propus: L L
 Problemele globale ale umanităţii-test de maturitate al contemporanităţii (în 0 0
baza unei probleme, la alegere). 1 1
Notă: La elaborarea eseului se va ţine cont de: utilizarea limbajului istoric; abordarea 2 2
subiectului în relevanţă tematică şi expunere logică; evidenţierea relaţiilor de 3 3
cauzalitate; plasarea corectă în timp şi spaţiu a evenimentelor şi personalităţilor 4 4
istorice; argumentată ştiinţific a punctului de vedere propriu şi formularea concluziei; 5 5
reflectarea subiectului abordat prin prisma de la naţional la universal; respectarea 6 6
volumului indicat. 7 7
8 8
9 9
10 10
11 11
12 12
13 13
14 14
15 15
16 16
17 17
18 18
19 19
20 20

Total: 71 de puncte

ANEXĂ

BAREM DE CORECTARE
Profil umanist
Comparti Ite Barem Puncte

mentul m
I 1 Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric indicat corect, 2 p.
despre care se vorbeşte în document.
2 Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment numit corect. 6 p.
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment datat corect.
3 Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment plasat corect pe 4 p.
segmentul de axă cronologică.
1 punct pentru construirea corectă a axei cronologice.
4 Cîte 2 puncte pentru fiecare argument corect. 6p.
5 2 puncte pentru indicarea corectă a teritoriului 4p

1 punct pentru indicarea prin haşurare a teritoriului.
1 punct pentru completarea legendei.
6 Cîte 2 puncte pentru fiecare enunţ alcătuit cu noţiunile 6p.
indicate.
7. Cîte 3 puncte pentru indicarea corectă a consecinţelor 9p.
II 8 Cîte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui eveniment/ proces/ 4 p.
fenomen istoric.
4 puncte pentru prezentarea relaţiei cauză-efect. 4 p.
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat. 2 p.
2 puncte pentru expunerea logică. 2 p.
2 puncte pentru formularea concluziei. 2 p.
III 9. 2 puncte pentru respectarea limbajului istoric adecvat. 2 p.
4 puncte pentru expunerea subiectului în relevanţă tematică şi 4 p.
expunere logică.
2 puncte pentru evidenţierea relaţiilor de cauzalitate. 2 p.
3 puncte pentru folosirea a minimum a trei date cronologice. 3 p.
1 punct pentru indicarea spaţiului desfăşurării evenimentelor. 1 p.
2 puncte pentru indicarea a minimum a două personalităţi 2 p.
istorice.
2 puncte pentru argumentarea ştiinţifică a propriului punct de 2 p.
vedere şi formularea concluziei.
3 reflectarea subiectului abordat prin prisma de la naţional la 3 p.
universal.
1 punct pentru respectarea volumului. 1 p.
Total: 71 de
puncte

MODEL DE TEST
Profilul real
Citeşte cu atenţie sursele istorice propuse. În baza conţinuturilor expuse, a
cunoştinţelor, capacităţilor şi abilităţilor formate pe parcursul anilor de studiilor, răspunde
la următorii itemi:
A. „Cel mai însemnat război de atunci al romanilor a fost cel împotriva dacilor, asupra cărora
în acea vreme domnea Decebal. Duras, care domnise mai înainte, lăsase lui Decebal de bună voie
domnia pentru că era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să
aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un
bun luptător şi se pricepea să folosească izbînda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrîngere. Din
această pricină, multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani.”
(Dio Cassius, Istoria romană)
B. „Întrucît mulţi daci trecuseră de partea lui Trăian – şi încă din alte pricini – Decebal ceru
iarăşi pace. Însă el nu înţelegea să depună armele şi să se predea, îşi aduna - în văzul tuturor –
trupe şi chema în ajutor vecinii. Spunea că dacă-l vor părăsi pe dînsul, şi ei vor fi în primejdie; că
mai uşor şi mai siguri îşi vor păstra libertatea, ajutîndu-l în luptă, înainte ca el să fi suferit vreo
nenorocire. Însă privind nepăsător cum sunt nimiciţi dacii, mai pe urmă vor ajunje ei înşişi robi,
căci vor rămîne fără aliaţi [...]”
(Dio Cassius, Istoria romană)
C. „Ulpius Traianus, [... ] învingînd pe Decebal, el a supus Dacia şi a transformat în
provincie romană ţinuturle de dincolo de Dunăre... Această provincie are o circumferinţă de un
milion de paşi....”
(Eutropius, Scurtă istorie de la întemeierea Romei)
Nr. Item Scor

I. Timpul, spaţiul, personalitatea în baza analizei şi utilizării surselor istorice (34 puncte)
1. Datează şi numeşte trei evenimente ce reflectă perioada războaielor daco-romane. L L
0 0
Sursa A
1 1
Sursa B 2 2
Sursa C 3 3
4 4
5 5
6 6
2. Plasează, pe segmentul de axă cronologică, evenimentele istorice numite în itemul 1. L L
Axa cronologică: 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
3. Explică din text o noţiune (la solicitare). L L
0 0
1 1
2 2
3 3

4. Pornind de la documentul B, numeşte cel puţin trei condiţii ale tratatului de pace la L L
care se referă autorul. 0 0
1 1
2 2
3 3
5. Prezintă, prin cel puţin trei argumente, rolul istoric al unei personalităţi nominalizate L L
în documentele A, B şi C (la solicitare). 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
6. Numeşte şi analizează cîte cel puţin două consecinţe ale războielor daco-romane: L L
a) pentru geto-daci 0 0
1 1
2 2
3 3
b) pentru romani 4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
7. Haşurează teritoriul provinciei romane nominalizate în documentul C. Completează L L

legenda hărţii. (Vezi anexa) 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
II. Legătura cauză – efect (14 puncte)
8. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre programele politice ale revoluţiilor
burgheze şi evoluţia relaţiilor sociale în lumea modernă.
Notă: La evaluarea relaţiei de cauzalitate se punctează: prezentarea fiecărui
L L
evenimen/ proces/ fenomen istoric; prezentarea relaţiei cauză-efect; utilizarea
0 0
limbajului istoric adecvat; expunerea logică; formularea concluziei.
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11
12 12
13 13
14 14

III. Eseu (20 de puncte).

9. Elaborează un eseu, încadrat în 1 pagină la subiectul propus: L L
Monarhiile absolutiste – condiţie a progresului social, 0 0
economic şi politic a societăţii medievale. 1 1
Notă: La elaborarea eseului se va ţine cont de: utilizarea limbajului istoric; abordarea 2 2
subiectului în relevanţă tematică şi expunere logică; evidenţierea relaţiilor de 3 3
cauzalitate; plasarea corectă în timp şi spaţiu a evenimentelor şi personalităţilor 4 4
istorice; argumentată ştiinţific a punctului de vedere propriu şi formularea concluziei; 5 5
reflectarea subiectului abordat prin prisma de la naţional la universal; respectarea 6 6
volumului indicat. 7 7
8 8
9 9
10 10
11 11
12 12
13 13
14 14
15 15
16 16
17 17
18 18
19 19
20 20
Total : 68 de puncte

ANEXĂ

BAREM DE CORECTARE
Profil real
Comparti-
Item Barem Puncte
mentul
I 1 Cîte 1 punct pentru numirea corectă a evenimentului istoric. 6 p.
Cîte 1 punct pentru datarea corectă a evenimentului istoric.
2. Cîte 1 p pentru plasarea corectă a evenimentelor pe segmentul 4 p.
de axă;
1 punct pentru construcţia corectă a segmentului de axă
cronologică.
3. 3 puncte pentru selectarea şi explicarea corectă a noţiunii 3 p.
după dicţionar sau cu cuvinte proprii.
4. Cîte 1 punct pentru enumerarea fiecărei condiţii a prevederilor 3p
tratatului de pace încheiat între Decebal şi Traian
5. Cîte 2 puncte pentru fiecare argument nominalizat corect, care 6 p.
indică rolul personalităţii în istorie.
6. Cîte 2 puncte pentru fiecare consecinţă nominalizată corect. 8 p.
7. 2 puncte pentru indicarea corectă a teritoriului provinciei 4p.
Dacia.
1 punct pentru indicarea prin haşurare a teritoriului.
1 punct pentru completarea legendei.
II. 8. Cîte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui evenimen/ proces/ 4 p.
fenomen istoric.
4 puncte pentru prezentarea relaţiei cauză-efect. 4 p.
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat. 2 p.
2 puncte pentru expunerea logică. 2 p.
2 puncte pentru formularea concluziei. 2 p.
III. 9. 2 puncte pentru respectarea limbajului istoric adecvat. 2 p.
4 puncte pentru expunerea subiectului în relevanţă tematică şi 4 p.
expunere logică.
2 puncte pentru evidenţierea relaţiilor de cauzalitate. 2 p.
3 puncte pentru folosirea a minimum a trei date cronologice. 3 p.
1 punct pentru indicarea spaţiului desfăşurării evenimentelor. 1 p.
2 puncte pentru indicarea a minimum a două personalităţi 2 p.
istorice.
2 puncte pentru argumentarea ştiinţifică a propriului punct de 2 p.
vedere şi formularea concluziei.
3 reflectarea subiectului abordat prin prisma de la naţional la 3 p.
universal.
1 punct pentru respectarea volumului. 1 p.
Total: 68 de
puncte

Bac Subiecte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bac Subiecte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr.

1 din 21 decembrie 2011

Examenul de bacalaureat la istorie are ca obiective generale:

Ministerul Educaţiei 1 Agenţia de Evaluare şi Examinare

STANDARDE DE EVALUARE /SE/

OBIECTIVE DE EVALUARE /OE/

CONŢINUTUL PROGRAMEI DE EXAMENE

Ministerul Educaţiei 2 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Testul examenului la istorie, din cadrul sesiunii de bacalaureat 2012, va porni

Ministerul Educaţiei 3 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei 4 Agenţia de Evaluare şi Examinare

4. Demonstrează relaţia de cauzalitate dintre evoluţia vieţii politice din România în

Subiecte propuse pentru redactarea eseului

Ministerul Educaţiei 5 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei 6 Agenţia de Evaluare şi Examinare

6. „…Aceasta este civilizaţia pe care Roma imperială o va lăsa moştenire Europei. O

7. „… Ulpius Traianus,… învingînd pe Decebal,… a supus Dacia şi a transformat în

Ministerul Educaţiei 7 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei 8 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei 9 Agenţia de Evaluare şi Examinare

20. „…Tratatele de la Westfalia şi Pirinei anunţă sfîrşitul definitiv al tentativei de unificare

Ministerul Educaţiei 10 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei 11 Agenţia de Evaluare şi Examinare

30. ,, Călăuzindu - se după principiul că supunerea locuitorilor acestui ţinut cere , cu o

Ministerul Educaţiei 12 Agenţia de Evaluare şi Examinare

34. „…art.14. Libertatea cultelor, exercitarea lor publică, precum şi libertatea de

Ministerul Educaţiei 13 Agenţia de Evaluare şi Examinare

38. ,, Germania urmăreşte cu atenţie nu liberalismul Prusiei, ci puterea sa; Bavaria,

41. ,, De ce ni s-a luat Basarabia? Pentru că am cerut-o?Pentru că Europa a vrut să ne fie

42. A „1.Şerbia… se lichidează pentru totdeauna…

Ministerul Educaţiei 14 Agenţia de Evaluare şi Examinare

44..„…În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică

47. „ … Pe malul stîng al Nistrului, de la Kameneţ - Podolsk şi pînă la Marea Neagră

Ministerul Educaţiei 15 Agenţia de Evaluare şi Examinare

ar fi ea, şi îi silesc cu forţa să se înscrie în gospodăriile colective „colhozuri”, unde ei sînt

49.„…Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reich-ul german şi Uniunea

Ministerul Educaţiei 16 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei 17 Agenţia de Evaluare şi Examinare

53.„…Şi totuşi, pe 25 decembrie 1991, abandonând preşedinţia unei U.R.S.S inexistente

54. „…1. A confirma listele chiaburilor , foştilor moşieri, marilor comercianţi(…) în

Ministerul Educaţiei 18 Agenţia de Evaluare şi Examinare

55. „…Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi

Nivel taxonomic cognitiv

Ministerul Educaţiei 19 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Citeşte cu atenţie sursele istorice propuse. În baza conţinuturilor expuse, a

Nr. Item Scor

Ministerul Educaţiei 20 Agenţia de Evaluare şi Examinare

3. Plasează, pe segmentul de axă cronologică, evenimentele indicate în itemul 2: L L

5. Haşurează pe harta de contur schimbările teritoriale intervenite în urma Tratatului de L L

7. Enumeră acţiunile întreprinse de Imperiul Rus pe parcursul secolului al XIX-lea, în L L

Ministerul Educaţiei 21 Agenţia de Evaluare şi Examinare

II. Relaţia cauză – efect (14 puncte).

III. Eseu (20 puncte).

Ministerul Educaţiei 22 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei 23 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei 24 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Comparti Ite Barem Puncte

5 2 puncte pentru indicarea corectă a teritoriului 4p

Ministerul Educaţiei 25 Agenţia de Evaluare şi Examinare

Nr. Item Scor

Ministerul Educaţiei 26 Agenţia de Evaluare şi Examinare

7. Haşurează teritoriul provinciei romane nominalizate în documentul C. Completează L L

Ministerul Educaţiei 27 Agenţia de Evaluare şi Examinare