pay SURSELEESURSELE CVATICE ALE RIEPUBLICH MOLDOVA Valeriu CAZAC Constantin MIHAILESCU Gherman BEJENARU Gavril GALCA , Stiintac2u 5565 AGS Comitetul National pentru editarea colectiei,,Resursele acvatice ale Republicii Moldova”: Constantin Mhalescu, doctor habitat in geograte, ministu al Ecologil si Resurselor Naturale Valery Cazo, directorul Servciul Hidrometeorologic de Stat ton Béhndel, doctor in singe medical geful Centrului National Stintifico-Practic de Mesdicind Preventivas le Boian, doctor in agri Cultura, prim-vicedirector al Servciuli Hidrometeorologic de Stat; Gavi Gd, seful Ditecte! Monitoring al Calta: Mediului al See- lulu Hidrometearolagic de Stat; Veacesayfaran, drectorul AgentielApele Moldavel Violeta Ivancv, seul Diecte politica de medi !integrare europeans a Ministerului Ecologie si Resurselor Naturale: Ghere Jolote,crectorul Agentei de Stat pentru Geo- logie ,AGeoM; Nikola Lalakin, doctor habitat in stinte cehrice, eful Centruli Stintifico-Metodic al Servicilui Hidrometeovologic dd Stat; ure! Overcenco, doctor in geografe, Insttutul de Ecologie si Geoarafie al Academie de Stinge a Republic Moldova; Alecu Renita, director al revistei Natura, presediniele Misr Ecologiste din Republica Moldova, Maria Sandu, doctor in stinte chimice, vicedirector al insttutulu de Ecologie si Geografe al Academie de Sting a Republici Maliova; Nina Volontr, doctor in geografe, seful Catedrei Geagrafie Generals a Universitat de Stat din Traspol Redactoristiintific Nikola Laldkin, seul Centrlui Stingifica-Metadic al Servicului Hidrometeorolagic de Stat, doctor habitat in sinte tehnice; Vitale Sochircd, doctor in geografe, Universitatea de Stat din Moldova, Materiale cartografice: © Ghorman Bojonaru (4 de hit) Suse fotografice: © Gherman Bejenaru (95) 9. 14-222, cu excepiacelor mentionate in contnuare: © Valeru Caza (21) -p. 69, (2), 70.2), 7 (2), 72, 73 (2, 74 sus 75 (2, 76 (su), 92,105,138 (2,152. 153, 154 (2), © Gavi GES (15) p48, 43.59 (2, 61 62 (2), 63, 65 (sus), 185 (2), 160 (2), 161,162 (josh © Vasie Soimaru (1) ~ p66; XSIyle (7)~p.6 (2). 7.11, 77,108 Jos). 111 josh SER Stinta foto de Romeo Sue) (6)~p. 24, 29 (3), 76,78. Intreprinderea Editorial-Poligraic Stiinta, sts. Academie nr. 3; MO-2028, Chisinau, Republica Moldova: fel (4373 22) 7396-16: fax (4373 2) 73-9627 e-mail: prinigstinta.asm md DIFUZARE: Republica Moldova: iM Societatoa de Distribute 3 Citi PRO-NO! str Alba-llia, of. 23/1; MD 2081, Chigindu; tele [4373 22) 51-68-17, 31-57-89; fx: (4373 22) 50-15-8; ‘e-mal inforeprono md: www pranoima Romania: Depozitul de Carte Distribute Rejeaua de magazine DIVERTA bod. BucurestiiNoi,t.25 A; Sector 1,Bucuresti; st. Fina rr. 3; Sector 2, Bucuresti tels (0040) 21 408 3059; tel: (0040) 21 210 1035; faxe (0040) 21 408 3058 fax (0040) 21 210.44 01; e-mail oficeeddcro emalkofficeediverta.net; wavedol1o ‘Toate drepturile asupra aceste edit apargin Intreprinderi Editoral-Poligrfice Stiinta, Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cérti Resursele acvatice ale Republici Moldova/Min. Ecologies Resurselor Naturale al Rep Moldova, = Ch: TEP Siinja, 2007 (Combinatl Pig Com. Nat. pent ed, col: Constantin (ptf) ~ISN 978-997557.2900 pele de suprata. - 2007. ~ 248 p./Valeru Cazsc, Constantin Mihailescu, Gherman Bejenaru, Gavel led. ~ IBN 978-9975-67-208-8 3565 ISBN. 978-9975-67-2900 © Valeri Cazac, Constantin Mihaleseu, Gherman Bejenaru, Govt Gél. 2007 ISBN. 978-9975-67-2948 (Vol. 1) © Intreprinderea Editorial Poligrafis Stiinta. 2007uw. 12, 13, 14, a. 12. 13. com 12. FORMAREA RETELE! HIDROGRAFICE SA SISTEMELOR FLUVIALE on 8 BAZINUL RAULUI " \VALEA RAULUI.. B ALBIA RAULUL sen 5 PROFILUL LONGITUDINAL AL RAULUI. 16 SCURGEREA RAULUI 28 ALIMENTAREA $1 REGIMUL HIDRIC 29 NORMA $I VARIATIA SCURGERI ANUALL 37 BAZINUL FLUVIULUI NISTRU sen Fluviul NiSt nnn Raul Nstru : bul Camenca vennrnvonnernnnnn Co Raul Moloch Raul lagorlae sn ann Raul Tomaslac aul Coma. aul Rout aul Cubolta nn ul CBinar pase aul Bulata. aul Camenca. Rul Solonet isa Raul Dobrusa.. ae Raul Cogaloic: pe Raul Gulucul Mare nnn Raul Culucul de Mijioc bul Ciulucul Mic Ful Cua Raul ichel Raul 8c, : Raul ignovat Rul Calintr.. Rul Botna.. BAZINUL RAULUI PRUT. ul Prato Raul Largan a RaulVila 16. 1. 2a. 22. 14. 15. 2a. 22. 13. 1a, Hs VITEZA APEL DEFORMARILE ALBIEI.. LACURILE NATURALE.. LACURILE DE ACUMULARE, 24 REGIMUL TERMUC $1 DE GHEATA.. ALUVIUNILE DIN RA\ ssnsnnnne AT MONITORINGUL HIDROLOGIC. 1 ‘MONITORINGUL HIDROCHIMIC... 7 Raul Lopatnic. ae 167 Raul Racovat 168 Rul Draghiste._ a 175 Raul Giuhur-.-- ae 18 Raul Camenca conse 182 Raul Caldacusa ne 185, Raul Glodeanca, : 137 Raul Sovatul Migs nr 189 aul Sovatl Mareen “190 Raul Garligo. a 192 Raul Garla Mare. a 193 Raul Soltoaia 7 194 Raul Dota, ~ 195 Raul Namova nese 197 Raul Lapusna. oo a 199 aul Sarata, os omnes 200 Raul Tighect. mr 202 Rul Larga a ae 303 RAURILE MICI DIN BAZINELE LACURILOR DUNARENE aul lalpug Raul lalpuael. aaaaane aul Cahul, aul Salcia Mare Raul Lunga.... a ‘RAURILE MICI DIN BAZINUL MARI NEGRE. Raul Cogalnic~ Sistem de Avertizare in caz de Situati Exceptionale = bratul ~ centialé hidroelectrica ~concentratia maxima admisibils = cote absolute ~Cadastrul de Stat al Apetor ~dreapta dreapta, stinga figura =fluviul -indicele poluaril apelor ~lac de acumulare ~localitate, statie de cale ferata = municipiu = nivelul conventional al apei ~ nivelul fortat de retentie = nivelul volumului mort - nivelul normal de retentie ~ oragul ~ paraul ~ ul ~ ru fara nume satul ~Serviciul Hidrometeorologic de Stat ~ Statiunea ~sténga ~ statie de cale ferata ~stinga, dreapta ~ varful = valceaua = volumul mort = volummul utiHidrografia este un comipartiment al une’ stinge mai generale — hidrologia, care se ocu pa de studiul apelor naturale. Cuvantul hidrografe provine de la dou’ cuvinte grecesti hhydto"- apd si,grapho' — descriere, ceea ce insearnna descrierea apeior(raurtor, lacurilor etc). Insd aceasta télmacire a notiunii de hidragrafe este destul de ingust’, deoarece se imiteaza la dascrierea superficial @ anumitor obiecte acvatice, int§ un compartiment al hidrolagie’, al cBrul obiectiv const cu ocaracter itativ gi can: in prezent, hidrografa repr in studierea gi descrierea obiectelor acvatice concn titativd a pozite! lor, dimensiunilor, regimului i specificulu loca, precum gin evidentie 'ea leghdtllor tepartitiei spatiale @ apelor 51a particulartaqilor morfologie! lor, a regkmetul slaimportantel lor economnice in diferiteragiun istorico-geouratice si zane peisagistice Hidrografia este sirans legatd de geografa fizics, deoarece obiectele acvatice prezinta nul dintre elementele de baz’ ale peisajului geografic. Uneori nofiunes de,hidrografie este infocuita de un alt termen aproplat dupa sens — hidrogeografie, care Insearnna geograta apetor Caractersticile hidrografce ale obiectelar acvatice au 0 mare importanja practic’ la elaborarea si reaizarea prognazelor hidrologice sia diferitor calcule, la proiectarea con structilor hidrotehnice etc, Hidrografa fi géseste o targa aplicare i In alte domenii ale economies diferiteramuri ale gospodariil apelor, hidroenergeticé,asigurarea cu apa popula, iigares si clesecatea terenuioy,piscicuttura ete, abotdeaz3 pentru prima data inte asemenes maniera hidrogiafia Republic Moldova. La baza ei se ala datele publicate in difeste aditi ale Cadasirului de Stat al Apelor, Anuarele Hidrologice, materalele expedipilor sf cercetsrilor istorice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, precum si investigatile autorilon Autoriiadue sincere multumiri colaboratarilar Serviciului Hidrometeorologic de Stat si in special, Ludmiel Serenco 5 lui Nikolai Lalakin, pentru materalele puse la dispoaitie consulatile presioase in procesul pregatir lucrar: i i CAPITOLUL, 7 CARACTERISTICILE = MORFOMETRICE y “ $I MORFOLOGICE - ALE OBIECTELOR hg& | — | \ au se numeste un cuss natural de apa per- manent sau intermitent, eu o lungime nu mai mici de 10 km si o suprafata a bazinului de re- ceptic de cel putin SO km, care se alimenteazi din precipicatii atmosferice gi din apele subterane si care curge printr-o albie. In functie de condigiile climatice $5 dimensiunile bazinului de receptie, raurile pot fi permanente si in- termitente, Sistemul de rfuri permanente side cursuri de apa intermitente (periodice), de lacuri si de alte obiecte acvatice de pe un teritoriu dat constituie refeaua hi- drograficd a acestuia, Incomponenta unei retele hidrografice contempora ne (de dren) se disting mai multe verigi: Vaiuga (fig, 1.12), veriga inferioari a regelei hidro- grafic, reprezint’ o depresiune vag exprimata, scurta dar alungita, cu versanti slab inclinagi si inierbati, fra talveg bine exprimat gi cu profil longitudinal Liniar. Suprafafa bazinului de receptie al vaiugii, de regu- 15, nu depiseste 0,05 kin’. Prin vaiuga se efectueaza scurgerea, pluviodenudarea particulelor de sol, sat scurgerea areolari, caracterizati prin lipsa erodatii concentrate sau liniare Viroaga (fig. 1.1 5) se deaseheste de vaiug’ prin crodare mai profunda gi versanti mai inclinati, Pe fundul viroagei se pot forma rigole, ogase si ravene. Rigolele formeaza un ¢alveg elementar cu capacitatea de a orienta si organiza scurgerea superficiala. Ogase- mm: FORMAREA RETELEI HIDROGRAFICE $1 A SISTEMELOR FLUVIALE le reprezinta o forma mai avansata de eroziune decat rigola, avind o adancime de 0,3-2,0 m (sau 0,5-3,0 m) si latimea de 0,5-8,0 m. Cind talvegul atinge roca in loc, se Hiegeste, peretii se atenueaza si ogagul se transforma intr-0 vliugs,ce dispare cu timpul- In alte conditi, se adanceste prin eroziune pe verticalt si da nastere unei forme superioare cunoscuta sub numele de serene. In fanctie de adancime, ogasele pot fi: mici (cu adancimi de 0,2-1,0 m) si mai (cu adncimi cu- prinse intre 1,0 si 2,0 m). De obicei, lungimea unei astfel de formatiuni este legatt de cea a versanrului cu aproximativ aceeasi pant’. Ravenele (fig. 1.1 ) sunt o form avansata a erozi unii de adancime. In exzul ravenelor actioneaza legile dupa care se desfigoara procesele eroziunii fluviale Cu toate c& acestea actioneazi o perioada scurta de timp, panta profilului este cea care determin puterea cerozitinii si a transportului apei. Ravencle au adin- cimi de 3-30 m gi litimi de 8-50 m. La stadiul de eroziuine activ’ profilul longitudinal se prezint& in tuepte, mai ales atunci cand existi alternante de roci cu coeziune deosebit’. Cind actiunea de adancire a unui astfel de organism intersecteaztio pana freatici, functia de curgere devine sezoniera sau chiar perma- enti, Suprafata viroagelor nu depigeste, de regula, 0,05 km’. Valeeaua (fig. 1.1 d) reprezinti un stadiu mai avan- sat al ravened, avind muchia gi versantii slab inclinati si inierbati, fand concava sau placi si avand curgerea) Fig, 1.1. Schema verigh log efalei hidrograic: a —valugasb -viroaga; «= ravene:d-valeea temporard sau permanenti. In zonele joase, versan sunt slab inclinati, in cea mai mare parte find valo ficati. Adancimile sunt reduse (cétiva mete, litimile de zeci sau sute de metri gi lungimile de 10-15 km. Lagimea fundului variaza intre 30 si 200m, Spre de~ osebire de primele verigi, in cazul valcelei este bine txprimeti eroziunen malutilr a fundulis apt ce condifioneaza aparitia serpuirit talvegului, Suprafaya bazinului de receptie este mai mare ~1,0-1,5 km? Valea este stadiul cel mai avansat al categoriilor morfologice de curgere. Este 0 forma negativi de re lief, ingusta si alungita, cu panta in descrestere pe sis~ temul amonte-aval, formata in urma actiunti erozive a apelor cungitoare, Alia incepe si fle exprimatd In vale are loe succesiunea nefntrerupti a proceselor de erodare s4 neumulare, completata de specificitatea procesului de transportare a aluviunilor. Vaile rausi- Jor se impart in cele cu Tunca si fir lunes, Reteaua fluvialé este o parte din reteaua de drenaj, aledtuité din albiile bine exprimate ale cursurilor de apa permanente. Este distribuita intre riurile prin- cipale ale rerigoriului dat, care isi transport apele nemijlocit in oceane, mati, lacuri. Totalitatea raurilor care se contopese gi care igi duc apele printr-un curs comun formeazi un sister: flwvial. Altfel spus, siste- ‘mul fluvial include raul prineipal si un numir mare de afluenti, adic3 toate riurile care debuseara in el prin intermediul altor riuri. Existl afluengi de diferit ordin, Raurile care de- i in raul principal se definese drept uri de ordinul I, afluengii acestor afluenti ~ afluen de ordinul II ete. Conform acestei scheme, denumi- t8 descendenta, ordinul cel mai mic ii revine riului principal, care caracterizeax’ suprafaga, lungimea gi partial volumul seurgerii hu Hidrologul american P. E. Horton a propus 0 alta clasificare a afluentilor ~ ascendenta, in care ordinul afluentilor se stabileste in directia de la gura spre i2- vorul eaului, Drept rau de ordinul I se considera rAul care nu are afluengi, Raul de ordinul Il se formeaz’ laconfluenta riurilor de ordinul I,raul de ordinul ILL Ia confluenta a dovd rauri de ordinul II etc. Astfel, cu cit este mai mare ordinul raului principal, cu atat mai complicat este caracterul reyelei shuviale. Aces- ta si este avantajul principal al sistemului propus de Horton. Structura repelei hidrografice este dictata de citiva factori importangi: panta inifiala a terenulti, inegali- safle rexistengei rector la eroxiune, contvolul strusturié, istoria geomarfologica a reflei ete Ca urmare a studierii unui numar important de bazine hidrografice, situate in diferite condigiiclima- tice, geologice si de evolufi, s-au diferengiat urmi- toarele tipuri de structura (fig. 1.2): a. Detritied. Este cea mai comuna structuri, Se racterizeaz prin existenta unor afluenti care au acceasi directie de curgere cu raul principal, cu un- ghiuri de confluent, de regula, mai mici de 90". Se dezvolta, cu precidere, in regiunile cu rezistenta relativ uniforma la eroziune: Nipra, Volga, Obi, Enisei, Amur, Vedea, Birlad ete. (ig. 1.2. b. Rectanguland. Spre deosebire de cea dentritic are fluenge cu unghiuri drepte sau apropiate de 90? Seructura este controlata de factorul geologic, mai ales regeaua de fracturi tectonice. Se intilnese cel ‘mai des in Scandinavia (mai ales pe coasta Norve- aged) (Fig. 1.28). & Radiara. Este generata de prezenga unor inaltimi dure, unor conuri vuleanice care, de attfel, impan, o deenare pe flancuri vaile din regiunile muntoase 9 capitolulby wie” ° a) Lang a ® Fig. 1.2. Tipurile de baz ale reeleiorhidrografice:a— dewritied; b rectangular; €~ radiord; d—fluatd; e-centripetés 4 multibazinals inalte, raurile din Pamir, Peninsula Iberica, Africa Central ete. (fig. 1.20. . Flucta. Este atribuiti, in general, sduritor ce curg prin vaile situate intre doua masive muntoase Afluentii sunt colectati de pe povirnisuri si majo- sSratea lor se varsi direct in raul principal, sub un unghi de 65-90": Bistrita, Lotru (muntii Carpati) ete. (fig. 12d) ©. Contripetd, Este conditionatt de prezenta unei mari arii depresionare care, ea nivel de baz, con- centreazi drenarea curgerii, Cele mai multe riuri se intalnese in regiunile semiaride (fig. 1.2 ¢). f. Multibazinala, Se intalneste in segiunile colinaze lfimi miei. Dispune de unghiuri drepte de coniluengd (sau aproape de 90°). Se dezvolta mai adesea in regiunile puternic fracturate si cu alter~ nanje litologice (fig. 1.2. 9. Paraleli, Este tipied penteu formatiunile litolo~ gice dispuse longitudinal: structurile de flig din Bucovina. Nu are o extindere regional’, deoarece interventia structurilor majore impune modificari radicale. hh. Inelari. Se deol pe inallimi izolae, ma ales pe do- ‘muti, conuri vulcanice, cu alternante de stranuri etc. i. Deranjata. Este impusi de interventiile antropice {in scopul crearii unor acumulari: Podigul Motdo- vei, Campia Transilvaniei etc. Se includ gi repelele dezvoltate din luncile marilor rauri, delte, cimpii slab drenate din nordul Europei etc. j. Contorsionata. Se datoreaz prezentei alternante- lor litologice si a unei tectonici complicate: bazi- nul Putna-Vrancea. La caracteristicile morfometrice ale objectelor ac~ vatice se refer: cseficientul de sinuozitate (meandrarc), lungimea réului, densitatea refelei fluviale Mmm ‘Traseele relativ stabile ale abifor de rin, formate {ntr-un pat aluvionar, sunt determinate de actiunea eroziunii laterale. Sinnozitigile generate de riuri poarti denumirea de meandre. Ble se formeazi ca turmare a faprului c% in deplasarea lor apele lavese continuu malurile, Repetabilitatea fenomenului de- termina eroziunea malurilor, transportarca materia Jului desprins si depunerea acestuia, Prin eroziune se ‘genereazst concavitati iar prin acumulare ~ bancuri de nisip sau pietris in malul convex Denumirea de meandru, cu semnificatia de curs sinuos, deriva de la hidroninaul Maiandros (mentio- nat pentru prima data in Iiada loi Homer), dat unui Hu din regiunea Anatoliei (Asia Mici). Folosirea termenului meandra se datorevza nu atit cunoasterii réului anatolian, ci mai curind hidronimului grecese matiandros, care, in teaducere liber’, inseamnd yfluvi din Caris, celebru prin sinuovitatile sale”. Andros in greaca inseamna ,ru sinuos” Sinuozitatea raului se caracterizeazi prin cocfi- cientul de sinuozitate ~ raportul lungimii sectorului raului L, la lungimea dreptei ce uneste inceputul si sfirgitul acestui sector [: Ks F an unde K., este mai mare de 1 Lungimea rautui este distanta de-a lungul albiei de la izvor pana la gura riului. Densitatea refelei fluviale este raportul lungi- mii refelei fluviale la suprafara reritoriului respectiv, km/km®. Pentru bazinele riurilor, densitatea retelei hidrografice D se determina din raportul sumet Iun~ gimilor tuturor cursurilor de apa DIL citre suprafata bazinului de receptie al raului F, adicas-Meandrele rautui Nistru in cursul s8u inferior p= D4 Densitatea refelei fluviale determin notiunea de fungime a scurgerii de pe versant a apei. L medie a versantului /.,, va fi 12) eritoriul de pe care apele de suprafatt si ecle subterane sunt colectate de un riu se numeste bazin hidrografic. In realitate, in spatiul ba~ Zinulut hidrografic au loc toate procesele fizice care determing scurgerea. Bazinul fiecirut rau include ba zinul superficial si bazinul subteran, care se suprapun foarte rar. Bazinul superficial de receptie este sectorul de pe suprafaya cerestra, de pe care apcle ajung fntr-un rau sur intr-un sistern fluvial, Bazinul subteran de recep sie cuprinde straturile de roci si de sol din care apa nimereste in sistemul fluvial. Aceste doua bazine, de reguli, nu coincid dupa suprafa. Bavinul superficial al unui riu se separi de cel all unui rau vecin prin cumpana de apa. Aceust’ Tinie tre~ ce prin punctele de cea mai mare inaltime situate in~ unde F ~ suprafaja bazinului de receptie al raului, km’. Lungimea medie a versantuhii bazinului de recep= sie influenfeaxa considerabil procesul de dezwoltare a scurgerii de versant si, respectiy, eroziunea solului BAZINUL RAULUI tre dou bazine invecinate (pe interfluvi) si coboart spre regiunea de virsare, unde se sfirgeste Principalele caracteristici morfometrice ale bazi- nului sunt suprafaga, langimen, litimea medic, coef ental de asimetriea bazinul,coeficientul de dessvaltare a cumpenei de apa, indltimea medie, panta medic. Suprafaga bazinului de receptie se consideri supra- faga proiecti’ orizontale a teritoriulu, de reguls pana la secjiunea final, limitats de cumpina de apa. Se objine prin planimetrarea harfilor la scat mace, pe care din timp este trasati cumpina de apa, sau cu ajutorul altor metode mai avansate, In practica hidrologica, deseori este necesar a cu- noagte suprafaqa bazinului pentru diferite puncte de pe rau, Pentru aceasta se construieste graficul creste= "i suprafefei bazinului de receptie (fig. 1.3), unde pe > 7 $eoe & I ega{8@) eo) &Betasher 1 Fig. 13. Graficul restr L : I TTA ne bine Bde 100 o 100 200 i pies ee Boe he (14) verticalt se indica lungimea eiului, sub form’ de linie dreapta fa 0 scar snumita, iar pe orizontala ~ supra- fata bazinului intre afluenti si suprafefele bazinelor de receptie, proprii afluentilor. Cresterca rectilinie @ suprafetei bazinului raului principal, de la izvor spre gut, este incaleata de salturi brugte, ca urmare a su- prafejelor de receptie ale afluentilor, redate grafic prin segmente de lini orizontale. In functie de suprafata bazinului de receptie, riurile se impart conventional in mari, medi gi mich. Riu mare este raul al cirui bazin este situ cAteva zone geografice, regimul hidrologic nefiind specific regimului rdurilor din cadrul fiecarei zone in parte Rau mediu este raul al cdrui bazin se afla doar i tr-o zona geografici, regimol hidrologic cores and acestei zone. Réu mic este sul al cieui bazin este situat doar intr-o 2oni geografica. Regimul hidrologic poate fi modlificat de factorii locali, deosebindu-se radical de regimul specific zonei date. Pentru conditile teritoriului Republicii Moldova, lun riu mare are suprafaga bazinului de receptie de peste 20 000 km?, raul mediu ~ de In 20 000 pana la 3000 kan?, iar raul mic ~ de ta 3000 pans la 50 km Lungimea bazinului, masurata pe hart, este dis- tanta pe fine dreapta de fa gura riului pana la cel mai indepartat punct al bazinului de receptie. In caval curburié bazinului, linia dreapti se inlocuieste printr-o linie fran, fiecare segment repetind cur~ bele albiei, Latimea medie a baci (B,.) 9 determina prin ra portul suprafetei barinului de receptie Fla lungimea sa L mmm 2 Létimea maxima a bazinului se masoara pe arta ‘cao lungime maxima a perpendicutarei pe hungimea bazinula Coeficientul de asimetric « bazinului se caleuleazi dupa formula: (FB IE K+ — ns) f unde F, si F, ~ suprafezele partilor de dreapta si de stinga ale bazinului de receprie; F — suprafata total abazinului Coeficiontul de dezwoltare a cumpenci de apa K. reprezintd raportul lungimii cumpenei de apa Loy 18 Jungimea unei circumferinte L’,a cArei suprafatd este cegala cu suprafaga bazinuluiz L Keowy = 9" 06) Conform afirmariilor, F = 2rr sau Aici aF a7 Lovey _ 042821, “?R/aFi JF ue Valoarea K..., este in permanenyi mai mare deca ate (1) Indlfimea medie a bazinulii poate fi determinati peo harti cu orizontale cu ajutorul formulei:Ho = i 9 unde fifi -..f,— suprafetele cuprinse intre orizonta- Tele vecine, ms bu; pasul orizontalelor (di- ferenja de inalyims orizontale vecine), m. Repartitia suprafetelor bazinului, in functie de diferite iniltimi, in 9, se prezinti grafic sub forma curbed hipsometrice. Pentru construirea acesteia, se determin’ supraferele partilor din bazin cuprinse in limitele intervalelor de altitudine alese, de exemplu, peste 5, 10 sau 25 m etc., in functie de specificul re- 220 Fig. 1.4. Curba hipsome- Wicd a bazinului de recep tie 20 alea réului este stadiul cel mai avansat al categoriilor morfologice de curgere si pre- zinta o forma negativa de relief, ingusta si alungita, cu pant in deserestere pe sistemul amonte-aval, for~ ‘mati in urma actiunii erozive a apelor curgitoare. ‘Adncimea si litimea vaii depinde de varsta si ener gia raului care a creat-o, de structura geologic’, po- fia bazei de eroziune si condiile fizico-geogratice generale, Adancimea vailor variaza in limite mari. In regiuinile de campie, vaile nu sunt adanci: de la cativa 2eci de metri pana la 200-300 m; in munti pot atinge m. Layimea vailor creste de la cursul superior . Uneori este posibild ingustatea viii ca rezultat al traversirit formatiunilor montane. Elementele caracteristice vailor fluviale sunt patul aii, ralvegul, albia réului (albia minora}, Tiefutui bavinului studiat. Pe orizontalt se indica su ile suprafejclor treptelor de alttudine, iar pe verti imile corespunzatoare (fig. 1.4). Panta mediea bazinubuise determin dupa formu 10) ' sar = WD unde 4,~pasul orizontalelor, my /~ lungimnea orizon- talelor, km; '~ suprafata bazinului, kan’ VALEA RAULUI lunca (albia majora), versanfii, terasele si mucbia (fig. 1.5). Elementele principale sunt patul vai si versangii Patul vail reprezinti cea mai joasi parte a vai, re- lativ plats, cu o inclinatie nefnsemnati, Talvegul este linia serpuitoare care uneste partile cele mai adénci ale parului vai Albia este cea mai joasi parte a vi, format de ccursul apei, prin care are loe seurgerea rulu Lunca o constituie partea vaii inundata de apele inalte ale raulul. Se deosebese hunci: bilateral, localiza te din ambele parti ale albiei; unitacerale se formexza in cazul cand albia se apropie de unul din versantit, Vili in perindare ~ se succed de pe un mal pe all Lunca se imparte in trei parti: grindul lucia — cea mai inaltd parte a luncii, situatd nemijlocie lang 1Ballie; sectoral centra/ al luncii ~ suprafata' mai joasa gi cu forma plat; Zunca jeasa ~ sectorul aferent tilpii versantului, cel mai coborat din hunes. Versantii vali sunt sectoarc ridicate de uscat, care mirginesc din parti patul vali si au o inelinatie spre rau, Suprafata versantilor poate fi dezmembratt de ravene, vilcele, rigole, ogase etc.,a ctor formare de- pinde de tipul de roci, de cuvertura de vegetatic, de panta versantilor ete Terasele reprezinta suprafete orizontale sau pugin inclinate de pe versangii vail, formate in urma im- ri > 10 Fig. 1.5. Profil transversal al al (a) ial albie (b): 1 ~ muchia vai, 2 - versantul; 3~terasa |: 4—terasall sei; 6 albia; 7 lunca joasa: 8 -lunca alta; 9- rocile de baza: 10 depunerilealuviale; 11 grindul; B P- perimetrulumed Valea raului Raut in cursul Inferior plantirii albici raului in patul vaii. Enumerarea lor se efectueaza de jos in sus. Descori supeafata luncii este denumiti terasi de lun, iar urmitoarea (situat mai sus) ~ terasa I, apoi terasa II etc ‘Muchia vaii se considera linia de jonctiune a ver- santului viii cu suprafaga teritoriului aferent. Valea rtului este un produs al ativitifiierozionale A riului insusi, inst stadil iniyial de formare a vai este condifionat de structura tectonicd a reliefului b) chia teraIbia raului este acea parte a vaii naturate prin care cuxge apa unui curs firl a inunda lunca. De reguli, rdurile au mari oscilagi de niveluri sidebite in diferite anotimpuri, de aceea gi dimen- siunile albies variaz. Albia prin care se efectueaza scurgerea in perioada celor mai joase niveluri (de etiaj) se numeste albie de etiaj sau albic minora. In perioada apelor mari de primavara si a viiturilor pluviale, apa rfului inunda lunca, Sectorul luncii, supus inundirilor frecvente, se numeste albie ma- jora. Albiile raurilor de eampie au o forma gerpuitoare in plan orizontal (meandrata). Serpuirea care se for- meazi in urma actiunii erodive a cursului de apa se numeste meavidrare hidrografica iar in cazul adaptanit Ja geepuirea viii saului — oragrafica. In functic de sinuozitatea albiei variaza gt adanci mile ei. Locurile mai adanei din albie (adaneuri situate in bucla meandret spre malul conves, iar sec~ toarele din fat (vadiuri) ~ pe sectoarele relativ drepte ale albied intre doua adancuri. Astfel,in corespundere cu sinuozitatea albiei, riurile de cimpie prezint’ 0 succesiune a adincurilor si a vadurilor pe toati lun sgimea sa Forma si dimensiunea albiet variazi de-a lungul cursului in funcfie de scurgere, structara vii, earac~ terul rocilor din albie e Sectiunea transversalé a albiel este o perpendicular directiei cursului de api, limitata din -ctiune ALBIA RAULUI jos de patul albiei, din parti — de pereyii albiei, de sus—de oginda apei. In ea se disting: suprafaga total ~ ping la linia nivelului extrem de apa; seprafata com- pleta ~ pani la linia nivelutui curent de apa; suprafara sectiunii active ~ unde viteza cursului de apa este mai mare de zero; suprafifa sectiunié moarte ~ suprafata sectiunii in care nu se observa viteza apei Sectiunea activa se caracterizeaza printr-un sir de elemente morfometrice: suprafaa sectiunii, adanci- ‘mea medie, perimetral umed, raza bidtraulica. Suprafia sectiunii active se caleulewz’ din datele masuritorilor de adincime ale cursului pe cale analitica (fig. 1.6) ca sums a suprafetelor trapezelor si triunghi rilor la cotele ape’) conform formuleis bo WAL ware eps aay unde H,, Hy .... H, ~ adancimile verticalelor, m; 5, dy usb. ~ distangele dintre verticale, m. Adincimea medic se calculeaza impartind suprafaa sectiunii la adancimea medie B: H,, = @ om. (1.12) Aici B se determina ca distanta dintre cotele apei din sectiunea transversala, capitolulPerimetrul wmed reprerint3 lungimea liniei patului albiei intre cotele de apa sau linia conturului sub- acvatic al sectiunii active gi a suprafefei apei care se caleuleaza din formula: Voth + (bey + (1.13) BEE Raza bidvaulica R este raportul dintre suprafiya sectiunii active si perimetrul umed: | rofilul longitudinal al réului reprezint’ li- nia intersectiei patului albiei cu sectiunea verticali, care trece prin genalul raului Acesta se formeaza sub influenta unui gir de fac- tofi, printre care: rezistenta rocilor la crodare, panta v volurnal scurgerii de apa din rau, Profilal longitudinal al réului se caracterizeaza prin schimba- rile pantei patului albiet si supraferei apei de-a lungul cursulu. Panta patulul albiel si a suprafegel apel raului / se calculeaz prin diferenga cotelor (respectiv a patului albici i ale suprafetci apei) Is incepatul by si la sfir~ situl 4, ale sectorului studiat (ceprezentind ciderea raului) si distanga £. dintre aceste puncte de-a hungul senalulni, adica (hh 7 (1.15) Row/P. (1.14) Albiile raurilor au o lagime care depageste ada cimea de mai multe oti, de accea diferenta dintre perimetrul umed si Hisimea albiei este minima. In calculele hidrologice, in loc de perimetrul umed se foloseste ligimea vauli, iar in loc de raza hidraulica ~adincimea medie. PROFILUL LONGITUDINAL ALRAULUI Panta riului se exprima in fracfii zecimale sa promile (960 ~ miimi de fractie). De exemplu, da panta medic a riului alcdtuieste 0,012, in promile va fi de 1,2%o, Profilul longitudinal al raului este foarte asemd nitor dupa configuratia sa cu profilul longitudinal a ‘aii ufui. fn evolugia sa, el parcurge eateva stadii. In stadiul tind, profil inci nu este adancit sin locuri- le iesirii la suprafata a rocilor dure se formeaza trepte sub forma de repezisuri, praguri, cascade ‘Treptat, riul isi modifica profilul longitudinal, 2nd si obsing forma la care rezistenta opusi toren: tului de api si fe minim. Un mare rol in aceste ca zzurijoaca buza de eroziune: generala, determinara de al mérii sau al lacului unde debuse: Jocala ~ nivelul la care raul igi primeste aflucnyii. Odaté cu coboricea bazei de eroziune, procesele de spalare se Intefese, iar odati cu ridicarea ei ~ devin mai lente.Pozitia stabila a bazei de eroziune conduce la echi- librares profilului longitudinal pana la 0 forma cal- ma. Acest proces corespunde stadiului de maruriare al riului, cind se instalexz un echilibru intre ero- dace, transport si acumularea sedimentelor. Profilul Iongirudinal devine mai stabil, are 0 forma convex’ corecti si se numeste profil de ebilibru Din mulyimea de pofiluri longitudinale ale raului pot fi distinse patru tipuri principale (fig. 1.7): 1, Profilud convex (de echilibru) ate forma unei curbe convexe, mai abrupte in cursul superior gi mai do- ‘moale in apropiere de gura. Acest tip de profil este specific pentru majoricatea raurilor. 2. Profiladliniar se distinge printr-o repastitie relativ uniforma a pantelor de-a lungul riului. Este ca- acteristic riurilor de eampie. 3. Profilul concav se evidengizai prin pante joase in ccursul superior si mai mari in cursul inferior, Este specific raurilor ce curg de pe platouri. 4, Profilal in trepte se caracterizeaai prin suecesiunea sectoarelor eu c&dere mic’ gia sectoarelor cu cide | a | igcarea apei in condifii naturale are Toc sub influenta fortei de gravitagie dact exist panta longitudinala, Exista doud regimuri de eurgere a lichidelor ~ laminar si turbulent. Miscarea laminara se caracterizew prin deplasarea particulelor in aceeasi direct si cu aceeasi vitera. La tun debit constant de apa, in fiecare punct al torentulut viteza nu se schimba in timp nici ca valoare, nici ca directie, Acest tip de migcare este specific apelor sub- terane si canalelor artificiale cu ackineimi mic. Miscarea turbulenta este specifica cursurilor des- chise ale siurilor. Pentru ea este specifica pulsarea vi tezei, adic’ variatia ei in timp, in flecare punct, atit ca valoare, ett gi ca ditectie, Aceste oscilat de vitezt in flecare ppunct se realizea7a in jurul anumitor valori medi Viteza apei in rauri nu este uniform’ in diferi- te puncte ale torentului, ea variind atat pe vertical (adancime), cat pe latimea cursului. In flecare ver~ ticali aparte cele mai mici viteze se observa la fund, fapt conditionat de influenta rugozitati albied. in ex Bs S85 Gaderer, sedincoderea tora Fig. 1.7. rofl longitudinal al réului 1 ~ convex de echitiru) (rbul Nstr); 2 ~ linia (ul Zeravsan} 3 ~ conca (raul Guny repte (raul Bartang) Lao cercetare mai aminuntita a profilului longi- tudinal al riului, se observa ca pe unele sectoare el reprezintA o curb complicaci. Profilul patului albiei este relativ stabil in timp, pe cand profilul suprafeyei apei sufera schimbari in functie de fazele regimului hhidric ~ apele mari de primavara, viturile pluviale si. eviajul VITEZA APEI ‘ail albiilor deschise si uniforme, de la patul ei spre suprafagi, eresterea vitezelor decurge la inceput ra pid, apoi incetineste, atingand maxim! la suprafaya, Asupra repattifel vitezelor pe vertical au o mare influent’ neregularitagle in reliefal paralui albiei, cu- vertura de gheati,vintul si vegetatia din abie (fig 1.8). -Masurdtorile de vitezi a apet in rau se efectueazs cu mo- hickometicdy Fig. 1.8, Repartitia pe vertical a vitezein torent sia variatilor eit a tipicd; b- sub podul de gheata; ¢ sub statul de naboi; d~in cazul ciferitor dtecti ale vantului; e~ sub influents vegetatiel, sub influente neregularitatiir pe fundul In cazul neregularitiilor patului albiei, viteza, ne~ riijlocit in fata obstacolului, scade bruse spre fand. In stratal de la fund viteza se micgoreaza gi din cawza vegetatici dezwoltace, care depaseste cu mult rugozi- tatea patului albiei libere. Tarna, sub podul de gheaa, mai ales in prezenfa naboiului, ca urmare a frecait suplimentare de partea inferioarii a ghetii, vitezele sunt mai mici. In prezenga datelor misuritorilor hidromettice,vi- teza medie pe verticala se caleulewza dup’ formulele: la misurarea vitezei in cinci puncte ale torentulu =O) ge + Bait 30h + yaect Bid 5 (116) Ja masurarea vitezei in tri puncte ale orentului: = 0,25 (242k Maso) (1.17) Ja masurarea vitezei in doua puncte ale torentului: 0,5 (Ve (1.18) ¥ + Vi) 5 Ja misurarea vitezeiintr-un singur punet al torentului: (1.19) rz ln, (ade gheata, 2- strat de naboi; W— direct vantulul, V,.-viteza maxima in torent, V~ viteza opus In formulele prezentate indicii «0,2h», «06h» de- semneazd pozitia relativ’ a punetelor de masurare a vitezei pe verticalele (ackincimile) de Iueru, incepand cu suprafaa pei Viteza medie a cursului de api in toati sectiunea activi va Begala cu: 28 (1.20) unde w ~ suprafaa sectiunii active, m’, Q ~ debitul de apa, care trece prin sectiunea dati, m'/s. Debitul de api se determing dupa formula: Q=kvo,+*3*a,4 (1.21) ©, + kM, unde ©, vw, —vitezele medii la verticale; uy wy «+ = suprafata sectiunii dintre verticalele de vitezis & coeficient care fine cont de caracterul malutui (ab= rupt, domol ete.) Schama de cal- vafeto sectunii activeFig. 1.10, Schema dedu- ceri formule’ de calcul a vitezei medi in torent Arie suprafetelor dintse verticale (fig. 1.9) se cal~ culeaea dupa formulele: = bab, + Bsa, (1.22) ae (1.23) Valoarea w reprezint suma tuturor ariilor din secfitune, Tn lipsa masuririlor de vitezi in puncte, viteza medie poate fi calculata dupa fornvula Chezy Ch: 0.24) Volumul apei transportat din panetul A in punetul B (fig. 1.10) va fi wl, unde « ~ suprafaga sectiunii active, 4l — lungimea sectorului evidentiat. Daca la deplasarea unui volum de apa la o distant Ax cen- trul shu de greutate va cobori cu Az, atunci forta de greutate va fi 6.0AVAz, unde 6 ~ volumul masei de apa. Actiunea fortei de rezistenta la deplasarea volumului indicat va fi gpAlAx, unde g ~ rezistenta opusi de- plasirii apei de catre o unitate a suprafetei perime~ trului umed; p— perimetral umed. Echilibrul acestor dou’ activitafi se prezinea ast: SwAlAz= ppAlAx (1.25) De aici obtinem expresia pentru panta cursulti de api: op Ae = $0 (1.26) Deoarece p/I/R,unde R= raza hidraulic’, arunei & 027 In conformitate cu datele experimentale, valoarea 9/8 este proportionala patratului vitezei medii, adicd gid=bv4 unde b —un coeficient empiric, care depinde ce forma si dimensiunile albiei. (1.28) (1.29) Tinand cone de faptul ct = C sin final obsi- nem: v= C/RI, (130) sau v= C/K, 1.31) unde fs adancimnea medie. Aceasta ecuatie este cunoscuta ca formula lui Chezy. Valoarea coeficientului C nu este stabili, Ea depinde de adancimea si rugozitatea albiei si poate fi determinata dupa citeva formule empirice. Mentio- nam doua dintre ele: formula Manning: = C= 4R (1.32) he (1.33) formula Pavlovski: — C unde 1 ~ coeficient de rugozitate, objinut prin calcu Je speciale. Indicele variabil y din ultima formula se determina din functia: y=25/n -0,75/R( fa = 0,10} = 0,13. (1.34) Din formula Chezy reiese cd viteza cursului crey- te odata cu cresterea razei hidraulice sau a adincinii medii, deoarece odata cu cresterea adincimilor se micsoreava influena rugozititi patalat albiet 19 = £ 6 & Soe | rocesele de albie sunt modificarile perma | nente in structura albiei gia luncii, conditi- nate de activitatea apei curgitoare, Ele se manifest’ prin erodarea albiei si a luncii, pe de 0 parte si prin acumularea sedimentelor, pe de alta parte. Ca si oric re alt proces natural, procesele de albie sunt in strains legiturd cu complexul conditillor naturale ale bazi- nului de receptie a riului. Conditile climatice si pro prietitile suprafejei subizcente a bazinului determina volumul si regimul scurgeri lichide, precum si for- DEFORMARILE ALBIEI rmarea scurgerii de alaviuni. Ultima se manifesta prin redepunerea aluviunilor, de care depinde deformarea, albiei, Scurgerea apei determina si caracterul local al influentei hidraulice a cursului de ap& asupra albiei, care se modified impreund cu regimul seurgeri Torentul de apa, care curge prin albie, provoaca schimbari in forma ei, in repactitia adancimilor si in caracterul profilului raului. Pe de alti parte, forma albiei influenteazi directia torentului de apa si repar- titia vitezelor in Configuratia albiei in plan orizontal si modificarile ei Degi configuratiile albiei in plan orizontal sunt foarte variate, pentru toate formele este specificd 0 sinuoritate bine exprimata. Se deosebese simoaitati oragrafice si erozionae (sau bidrografice), Serpuirile orografice sunt specifice sectoarclor unde riul ocoleste obstacole locale in forma de masi ve dure stancoase. Sinuozitatile erozionale sunt cele pe care raul le formeaza singur in limitele depunerior din lunca si eare, la rindul lox, se modificd rapid sub influenga torentului de apa, ce transport aluviuai. La avest gen de sinuozitati se refera meandrele. Meandrarea limitata. Réurile cu o luned ingust& in plan au o albie putin serpuitoare (fig. 1.11 a). Ampli- tudinea sinusoidei este conditionata de Iitimea versantii cireia limiteaza posibilitatea lirgirii curb vii albiei. Deformarile in plan prezinti o ,alunecare” libera la vale a meandrelor, fra schimbari esentiale in configuratia si dimensiunile for. Cu seurgerea timpw tui, meandrul se va deplasa la vale pe toat’ lungimea sa. Ca rezultat al procesutai de ,alunecare”, sectoral concav si cel convex ale maluluialbiei se vor schimba cu locul, Alunecarea” sinuziilor are loc ca urmare a erodarii malului convex sub un unghi oarecare fat de axa torentului de apa si a depunerit materialutui erodat pe malul concay, Meandrarea liberd. in cazul viilor largi, versantit nu impiedicd deplasarea albiei pe patul ei in direcrie perpendiculara vaii. Erodarea malului convex con- duce la schimbarea treptata a formei meandrului din sinusoidali in forma de bucld, Initial meandrele au tendinta de ,a aluneca” la vale, ea in cazul celor li- 20 > mitate. La urmatoarca ,alunecare”a buclei, sub influ- ena torentului de api, ea se Hirgeste si se roteste putin in spatiu (fig. 1.11 4). Meandral se transforma intr-0 bucla alungira foarte bine exprimata, Porgiunea de te- ren inconjurata din trei pargi de bucla meandrului se numeste Jot iar cea de partea a patra, ce face legiturl cu lunea, poarta denumiren de peduncu. Procesul de deformare finalizeaza prin ruperea pedunculului intre doui meandre vecine si transformarea albiei separate intr-un lac-beliug sau starfa. Treptat se formeaza un meandru nou si procesul se repeti Albiiimpletite, Acest gen de albii defineste cursu- rile de api care curg prin mai multe albii ce se despart si se reunesc, asemenea suvitelor unei funii, cauza di Viziunii find obstructia prin depunerea de aluviuni de catre un rau (fig. 1.11 9). De regula, albiile imple- tite au pante mari, transporta in principal un debit tirat care, la randul siu, se acumuleaza ints-o retea complicati de bare si ostroave, inundate de ape mari Pentru albiile impletite s-av propus mai multe denu- iris ,albii cu mai multe braye", salbii multiple” s.a Aparitia si dezvoltarea albiilor impletite presupune urmatoarele condifii: maluri ugor erodabile; variagie rapida gi esengiala a debinului lichid; eresterea pantei, debit solid abundent; incompetenta locala a curgeri. Schimbarea morfologiei albiei, de la tipul sinuos la cel impletit, reflecti 0 discontinuitate morfodinami- sise asociazi cu o schimbare in regimmul tranzitulut de aluviuni, Morfologia in plan a albiilor impletite este controlati de formarea ostroavelor romboidale.Fig. 1.11. Tipurilede smeandrave: a ~ meandre relimitata Repartiia adancimilor in albia efului depinde de repartitia formelor erozionale si acumulative din ea. Cele mai simple formatiuni de albie sunt ripplele si barele aluvionars ~ acaruliti de aluviuni nisipoase, uuneori cu prundis, pe patul albiei riului. In barele aluvionare se deosebese urmatoarele elemente: flan= cul revers $i flancul de alunecare, punctul de maxi- ini indltime (creasta) si punctul de minima inalgime, lungimea si amplitudinea (fig. 1.12). Mecanismul formacii ripplelor si a barelor aluvi- onare practic nu este studiat. Patem doar presupune cf aparitia neregularitatilor primare din patul albiei este conditionata de structura turbulent a cursulut de apa, cand pe lungimea riului zonele cu viteze spo- 12. Elementele principale ale barei alu 3— sina vtezelor sia aan rite se sueced cu zonele de acalmie relativa, unde se gi formeazi ripplele primare de nisip. Dupi ele incepe imediat splarea nisipului, rippla asemanandu-se cu un val (fig. 1.12). In continuate, particulele de ni- sip de pe flancul revers, sub influenta cresterii vitezei apei, se deplaseaza spre creasti, apoi cad in flancul de alunecare. Aici ele sunt prinse in vartejul turbulent 5i impinse inapoi. Aste] are loc cresterea barei in inal- time si deplasarea in directia cursului de ap’ Dimensiunife rippletor si ale barelor aluvionare variazi de la citiva centimetri (in raurile mici) pana Ja 5-6 m (in riurile mari), iar lungimea ~ de la sutioni de metru pina Ja 3 km si mai mule,Defocmarite dealbie in aul Sovagul Mic In albiile multor rauri de campie se observa bare sluvionare, ale ciror dimensiuni sunt comparabile cu dimensiunile albiei. Unele sunt amplasate de-a lun gul cursului de apa, aproape paralel cu axa torentu- Ii, ocupind cam toata litimea albiei altele sub un unghi ascusit. Ultimele, in perioada de etiaj, se pot transforma in os¢roave ~ acumuliti mati de aluviuni in mijlocul albiilor. De reguli, au o forma alungita gi sunt separate intre ele si intre maluri prin brate. Formatiuni de albie mai complicate sunt sistemele ‘vad-adéinc. Vadurile sunt sectoarele din albia raului, formate dintr-un grind nisipos, care traverseazit albia sub un unghi ascutit si in perioada etiajului unese reniile marginale de pe ambele maluri. Pentru rduri~ le de campie este specifica suecesiunea vadurilor gia adaneurilor. Vadurile se formeaza pe sectoarele unde sunt con- iti favorabile de acumulare a aluviunilor in legitur ex micsorarea capacitatii de transport a torentului, a vitezei cursului de apa sau cresterea rapid 2 turbi- itasii. in sdurile de cimpie succesiunea vadurilor si a adincurilor depinde de conturul albiei: adincurile sunt situate in curbura albiei, vadurile ~ intre dou curburi vecine. In perioadele « tee gi vitezele sunt mai mari la adaneuri decat Ia va- uri, are loc erodarea adancurilor si depunerea mate- rialului solid la vaduri. In perioada etiajului ~ invers, panta si viteza sunt mai mati la vaduri, deci materi- M22 alul aluvionar se acumuleaza in adineuri. Cu timpul acest sistem se deplaseaza la vale de-a lungul réului Repartifia adancimilor este dependent’ de confi- guratia in plan a albiet, este exprimata de legititile determinate de M. Farg. Esenta lor se reduce la ur- matoarel: 1. Cea mai joasd parte a adancului si cea mai in faya parte a vadului deviaza de punctul curburii maxi- me a albici in aval aproximativ cu 4 din lungimea sistemului vad-adanc. 2. Schimbiirii lente a curburii fi corespunde o schim- bare lent a adancimii: la fiecare schimbare brusci a curburii addncimea va ereste la fel de rapid 3.Cu cit € mai mare curbura, cu atit ¢ mai mare adancimea. 4, Pe masura cresterii lungimii_ curbei meandrlui pnd la o limit’ oarecare, adincimile vor creste, din start, apoi vor scidea: pentru fecare sector al rului exista o valoare medie a lungimii curburii, la care adancimile sunt maxime. Intr-un sir de cazuri legitarile lui Farg sunt incal- cate, in special dac& patul albiei este constituit din diferite roci. In perioada apelor mari are loc erodarea intensi a malukui convex si depunerea aluviunilor la malul coneay. Pe reniile marginale se formeaza plaje de ni- sip,acul este 0 depresiune de pe suprafiga usea~ tului ocupata cu apa stagnanta sau aproape stagnanti si care mu are legitura directs cu Oceanul Planetar. Geneza cuvetei si apei, caracteristiile mor- fometrice si fizico-chimi diferite. Indicii morfometriei ai lacului se determina dupa planul sau harta Jacului eu izobate gi se racordeaza Ta san anumit nivel de apa ale lacurilor sunt foarte LACURILE NATURALE Principaliiindici sunt supafata lucul apei(ogtna feu F(k"s lungimea lacului (km) distanga pe linie dreapta dintre doua cele mai indepartate puncte ale lacului, rmisurate pe suprafata apei Idtimea lacului~ medie B.., (km) ~ derivata a ra portului dintre suprafata Jacului F gi fungimea luis maxima B,,~ distanta maxima pe linie dreapta din- ‘tre malurile opuse, perpendicularé pe lungimea sa; seceaamsataie| capitolullungimea garmului f (km) se determina pe buza apeis fragmentarea farmului K,. ~ raportul hungimii li niet farmului la lungimea cercului cu aceeasi supra fag ca gia laculuis (1.35) acurile de acumulare sunt lacuri create ar~ tificial (lacuri antropice). in cazul dimen- siunilor mici, se mumesc acumuléri de apa sau iazuti, Ele indeplinese funetia de regularizare a scurgeriirtului (numite gi lacuri de atenuarz), pe callea redistribuirii ei in timp in corespundere cu ceringele economice si se exprima prin majoracea sau micgora- zea volumului scurgerii in anumite perioade de timp in functie de necesitagile economice. Regularizarea consti in retinerea pe un timp oarecare 2 apei in lac in perioada eu surphus de scurgere si consurnal rezer- velor create de apa in perioada cand consumul depi- este scurgerea natural Din punctal de vedere al duratei ciclului se deo- sebesc citeva tipuri de regularizare: multianuala, zonierd {anuald),siptamanalé si diurnd. Primele dou’ sunt cel mai des folosite in practica. Lacul de acumulare Costest-Stinca | 24 volumul masei de apa V (km* sau mil, m°) se de- termina ca gi in exzut lacului de acumulare (vezi in continuare); adancimea - maxims fax (m) se obgine din datele misuratorilor de adancime, medie fis reprezint’ ea- portul volumului de apa citre suprafata oglinzii, LACURILE DE ACUMULARE Regularizarca multianuald a seurgerit se foloseste la sporirea scurgerii in anii secctogi sau a sirurilor de ani secetosi pe contul anilor cu scurgere bogati, La ragularizarea sezonierd se efectuea7’ redistribuiren scurgerit pe parcursul anului in dliferite anotimpur. Regularizarca siptamanala si cea diurna sunt con- ditionate, de reguli, nu de oscilagile scurgerii in aceasta perioada, ci de variagile consumului in decurs de o siptimana sau de o zi, Ea consta in acumularea apei in perioada cu consum redus si cedarea ei pe misura cresterii consumului peste valoarea debitelor medii de apa. Tipurile de lacuri de acumulare 1. Rezervoare de apa mici, din metal sau beron ar- mat, amplasate deasupra pimantului (turnuri de api) sau in subsol, pe forme de relief mai ridicate (rezervoare subterane). Se utilizessistemele de aprovizionare cu apa pentru regulari- area diucns 2. acumuléri consteuite in depresiuni sau pe calea in- diguirli, pe larga plate (orizontale) sau putin incli- nate; servesc pentru necesititi locales 3. lacuri de umplere prin pompaj, folosesc apele din surse externe, sunt indiguite pe perimetrus 4, lacurile de acumulare construite prin bararea vai réului, au cea mai larga rispandire Parametri si caracteristicie de caleul ale lacurilor de acumnlare sunt (fig. 1.13}: Volumal mort (Vaud) ~ volumul de apa acumulat pina la nivelul la care se poate goli lacul, in bieful amonte, in apropierea barajului, Uncori acest volum se gaseste sub nivelul minim de exploacare. Partea de sus se numeste ive! af velumului mort (NVM). In el se stocheaza aluviunile aduse de rau. Volumul util (Vjq) — volurnul de apa folosic in dife- site scoputi, situat intre suprafaga nivelului volumului mort (NVM) si nivelul normal de retengic (NNR), $i care poate i resinut in lac cu ajutoral constructiei de barare. Votumuttotaf al lacului de acurnulare la cota NNR. este echivalent cu suma volumului util F, sia vol mului mort V. Volumul de regularizare (Vj) ~ volurnul lacului de acumulare care se umple temporar si care serves- te pentru atenuarea debirelor maxime de ape mari si este situat intre NNR gi nivelud forgat de retentie (NFR). ‘Una dintre caracteristicile principale ale lacului de acumulare este dependenta suprafeyei ogtinzii apei P,avolumului de apa V sia adancimii medii 4.de nivelul de apa in el (fig 1.74). Constructia graficelor ce descriu aceste relafii se efectueaz in baza prelu- cxirii planufui lacului in orizontale sau a hirtilor to- pografice efectuate la scaré mare. Fig, 1.13. Scheme profillui longitudinal al laculul de acumulare Voiumat ot Yes Volum mor Vou Volumul elementar al lacului de acumulare va fi dV= QdH, iar volurnul total ~ egal cu suprafaa cu- prinsa intre axa ordonatelor si curba =f (H), adic’ v= faut, (136) unde Hysi H~ cotcle nivelului patului lacului gi al suprafetei de apa. Volumele elernentare dintre cotele de nivel se ob- fin din raporrul: 37) AV = AV unde dh ~ diferenta cotelor nivefului de ap H.-H. Fig. 1.14. Schema caracteristicilor moxformetsce ale tacu- lide acumulare capitoluli CAPITOLUL = —— . CARACTERISTICILE REGIMULUI HIDROLOGIC ALRAURILOR 3SPECIFICUL . HIDROLOGIC AL REGIMULUI RAULUI cercetirile si calculele hidrologice, indica- torul principal al raului este deditul de apa. Debitul de apa este cantitatea de apa care curge intr-o unitate de timp prin sectiunea acti lui de api, Pentru riturile mari cl se exprima in metri cubi pe secunda (m'/s), pentru riurile mici - in litri pe secunda (V/s). De rind cu valorile extreme (mi- ime si maxime), deseori sunt utile debitele medii pentru diferite perioade de timp (ile, luni, sezon, an etc.), Debitele medii pentru orice interval de timp pana la un an se calculeaz ca medie aritmetici a de bitelor medii diurne in perioada respectiva. Scurgerea poate fi exprimata si prin alte unitagi de masuri echivalente debitelor, care Ja fel sunt repre- zentative si utile pentru anumite scopuri Volumul scurgerii W (m', km’) este cantitatea de api scursi de pe bazinul de receptie intr-un interval oarecare de timp (zi, lun, an etc.),care se determina din relat: w= Or, (2.1) unde Q~ debitul mediu pentra perioada de calcul, ms; T— numarul de secunde in perioada respectiva de timp. ‘Modulal scurgerii M (V/s km) sau q (m/s km*) reprezint& cantitatea de apa scursa de pe o unitate a bazinului de receprie inte-o unitate de timp. Se cal culeaza din relagile: G10) M (2.2) SCURGEREA RAULUI s i ay (23) unde F'~ suprafata bazinului de receptic, km’; 10) coeficient de transformare a metrilor cubi in liri. De rand cu module maxime ale scurgerii din expresiile (2.2) si (2.3), se calculeazi modulele seurgerii pentra intervalele de timp nominalizate. Pentru aceasta, in expresiile date se introduc valorile respective ale de bitelor. Stratul seurgerii y (mm) il constituie cantitates de apa care se scurge de pe suprafaga bazinului de recep fie iner-un interval oarecare de timp, egal eu grosi: ‘mea stratului repartizat uniform pe aceeasi suprafath. Se determina din formula: WOT (Flo) TFioy (24) unde 10° ~ coeficient de trecere; 7"~ numarul de se- ccunde in intervatul dat. Coeficientul scurgerii a ~ raportul stratului scur~ gerii citre cantitatea de precipitatii cizuta pe supra~ fata bazinului de receptic (altel spus, partea stratului de ploaie care a ajuns si se scurga prin albia raului), care a condifionat formarea acestei scurgeri: (25) unde y — stratul scurgerii de suprafati, mm; x ~ pre- 3 3 6 8Stratul de precipitatii depinde mu numaé de durata, dar si de suprafata cuprinst de plosia abundent. Cu cat este mai mare suprafara bazinului hidrogratic, eu ati mai rar ea este acoperita de ploaie, chiar sila iiga~ rea totald a bazinuli, stratal de precipitagit se micjo~ rea2it odata cu sporinea suprafefei de repartitie a lor. Infiteratia apei in sol. Dup umezinea suprafeyci solului in timpul ploii intensitatea infiltraiei acestu- ia este destul de mare. Pe misura umplerii porilor din sol, intensitatea infierarii se micgoreaza cu malt sica © apropie de intensitatea (viteza) filtratiei abarca intensitapii infiltrayied in timp se ex- prima prin formula: K=K+ (2.10) unde K, ~ intensitatea infilerariei la un moment dat 4, mm/min.; K, — coeficientul de filtrate, mm/min. A= intensitatea inifiala de infiltagie, mm/min. in afara de durata ploii,infiltragia mai depinde gi de intensitatea ciderii ei, de umiditatea, structura mecanici si cea granulometricé a solului, de caracte- rul vegetatiei i de mulfi alti factori. Totensitatea ploii nu se manifesta direct asupra in- Ailtratiei. Odaci cu cresterea intensitatt plo ea ereste datorité cantitayii mai mari de api antrenat’ in secur gere. Pe de alti parte, din cauza colmatiri stratului superior al solului si a distrugerii porilor, infiltraria seade Influenfa umicitatié solului inainte de ploaie asu- pra intensititit infltratiei (imbibari) continua doar pina la saturarea solului cu apa. Apoi valoarea imbi~ bari este determinata doar de starea fizicd gi struc tura solu ‘Compozitia mecanied a. solurilor influenteazat mult procesul de imbibare. Straturile lutoase si ase~ minitoare lor au 0 capacitate foarte slabs de infil- trare, Cele nisipoase, dimpotriva, se caracterizeazl printr-o permeabilitate foarte inalt’ Vegetatia sporeste imbibarea datorita faptului et ea incetineste viteza scurgerii de api de pe versant si astfel Favorizeaza cresterea duratei de timp in care apa pitrunde in sol. Sistemul radicular al plantelor afaneaza solul, astfel el devenind mai permeabil. Factorul de propagare. La caderea ploii (sau la topi rea 2ipezii),primele portii de apa se pierd la umplerea rmicroteliefului $i imbibarea in sol. Cand intensitatea fluxului de apa depageste intensitatea infiltratiei, in- cepe seurgerea. La inceput apa se scurge de pe versant intr-un strat subtire neintrerupt, apoi, prin denivela- rile de relief, se concentreazi in mici torente, care, uunindu-se, formeazi torente mai mari, ajungind in in urma la albie si aici continua scurgerea prin albie. Cu timpul, scungerea creste pe contul sporirit suprafejel de pe care apa ajunge in acelagi timp la secfiunea terminus a riului, pind unde gi se cercetea- vA procesul, Cind apa ajunge pind aici din cel mai indepartat colt al bazinului, scurgerea incepe a sosi de pe toati suprafata. Dupa oprirea ploii sau a topi- ii zapenii, seurgerea incetineste treptat, iar ind in sectiunea data apa va ajunge din cel mai indepartat capital bazinului, se considera ca ea s-a oprit. cele ai Dactansarea unet vituri pluvialeEtiajul Pe riurile republicii se manifesta etig ri-toamna si de iarna. La etiajul de vard-toamna se referd perioada de Ia sférsitul apelor mari de primavara pana la viiturile de toamna. Pentru riu- rite Nistru gi Prut ea este deseori intrerupta, insta bila (afectat de viiturile pluviale). Multe rluri se caracterizeazt printr-o stabilitate inalta a etiajului de vari-toamna. Etiajul de iama coincide cu perioada podului de gheata. Debitele de api de Ia inceputu! ingherului riului sead treptat, atingdnd minimal inaintea elibe- ririi de gheata, ca urmare a consurmului resurselor de ape subterane. de va- intensive in perioada calda a anului,ctiajul de vari-toamni este mai scizut, com= parativ cu cel de iarnd, ceea ce conditionea7a, la ran- dul sau, secarea raului. Deosebit de des seaca raurile nu prea adanei, care nu dreneaza orizontarile acvifere subteran Etiajul de vari-toamna in majoritatea riurilor ince- pe in aprilie si se incheie in noiembrie. Durata sa pentru urile mick constituie in medie 150 de zile, iar pentru cele mule mai putin —90 de zile (Zab, 2.3). Etiajul de iarna este cu mult mai scurt gi revine perioadei decembrie-februarie si are durata medie de 65-80 de zile pentru raurile mici gi de 60 de ile pentru cele mari Scurgetea minima se observa in riuri,atunci cand, scurgerca de suprafafi se opreste complet, iar drept sursi de alimentare principal devin apele subtera- ne, Perioadele scurgerii miei prin riurile Republiei Moldova sunt dependente de etiajul de vara-toamna side cel de iarna. Caracteristicile principale ale scurgerii minime aplicate in practicd sunt debitul mediu lunar (sau de 30 de zile) si debitul mediu diurn al perioadetor de tia}, Daci perioadele de etiaj sunt scurte, adict sunt intrerupte de ploi, atunci o luna calendaristica cu de- bite minime poate include, in afari de apele subte- rane, si ape de viitura. Din aceste considerente in loc de dehirul mediu lunar se foloseste debitul minim mediu pentru 30 de zile necalendaristice ale sezonu- lui. respecti. Factorii care influenteaz’ procesele de formare ale scurgerii minime si valoarea ei se clasificd in: clima- tici, pedologici, yeologici si hidrogeologici. In afara de aceasta, asupra scurgerii minime influenteaza si prezenta in bazin a lacurilos, dimensiunea bazinului, suprafetele impadurite Climatul determina atit regimul general al scurge- nil, cat si regimul scurgerii minime. Cantitatea mare de precipitati si o evaporare redusi asigurd o scurge: re minima stabila. In Republica Moldova, unde ead relativ putine precipitati, iar evaporarca este inaltS, debitele mici de aps sunt reduse. Caracterizarea perioadelor etlajulul de vard-toamna side iarna taj de vard-toamnna ul punctul inceputul frst (luna) (tuna) ~s.Balasinesti v xt Giuhur - s. Barladeni MW xl Camenca ~s. Cobani Vv XI Caldarusa -s.Cajoa v xl Cahut ~ 5s. Gavanoasa - xt Nistru-or. Moghiliov-Podolski = xl Nisteu or. Bender (Tighina) v XI Camenca~ or, Camenca MW xi Molochis~s.Molochisul Mare il XI Rabnita ~ s. Andreevea Vv XI lagorlac ~s. Doibani v xt Raut - or. Balt 7 xi Raut -s, Jeloboc v x Bac— or. Chisinau Vv - Ignovat- or. Sangera v x Botna~ or. Causeni 7 xt Tabelui 23 tial deta durata ile on ter rata, ze 192 x! fn 102 27 xl W 102 171 x! uM 82 158 x! u 88 182 xl 7 R 98 xi uM 37 1 Xi W 60 205 xt ii 85 184 xu u 79 194 x tl n 138 x W 75 129 x! 0 6s 3 xt 1 54 129 u 6B 107 XI u 61 124 x 0 51 35 or ay ( en Be regi FS 3 ne .Scurgerea minima depinde de alimentarea subte~ rand a raurilor gi de factorii care determin’ valoarea si caracterul scurgerii subterane, in primul rand de conditile pedologice, geologice si hidrogeologice. Cantitatea de ape subterane, care se acumuleazit in straturile superioare ale solurilor, depinde de pro prietitle lor, de porozitate si capacitatea de refinere. Solurile afinate de piduce refin bine scurgerea de suprafati gi contribuie la formarea apelor subrerane sub cuverrura forestier. De aceea scurgerea minima ariurilor din bazinele impadurite,de regu! mare decit in cele deschise Fugjul de toamna a au: Tul Tighect in uema revar- siti apelor mati in zona cu deficit de umiditate, din care face parte i Republica Moldova, ezervele de api subterana din orizontusile superioare sunt mici si rolul principal in alimentarea eaului revine apelor subterane adanci, in aiceasti zona scurgerea minima depinde de adancimea erodirii raului, de numrul si caracterul orizonturitor acvifere, Cu cat mai multe dintre ele se dese albie si in valea raului contin mai mult apa, cu atat scurgerea minima este mai mare si mai stabila. Dintre factorii hidrologici,o mare influeng’ asupra scurgerii o au formariunile de carst. Ele pot influenta ati pozitiy, cit gi negativ seurgerea minim’, Deose- bit de mult sunt iniluentate de carst anume riucile In perloada etiajlui iayoarele alimenteaza raul (paraul din izvorul Jeloboe)mici. Drept exemple de influentii pozitiva a carstului pot servi raurile Camenca si Beloci, ale caror debite minime sunt eu mule mai mari decit ale turilor afe- rente care nu sunt afectate de carst. Odati cu sporirca suprafetei bazinului de receptic, de regula, se mireste si scurgerea minim’, deoarece reste adncimea erodarii albiei cuatia bilangului de apa poate fi aleatuita pentru oricare bazin flovial, Pentru un an coneret ea va aves forma X=Y+Z4AU, aay unde X — suma precipitatiilor atmosferice cazute, mm; Y— scurgerea torala (subterana si de suprafat’), mm; Z-~ evaporarea de pe suprafata bazinului de re- ceptie, mm. Valoarea pozitivi a AU inseamna ca are loc acu- mularea apei, iar daci AU va fi negativ ~ apa din ba- ain se pierde. La cercetarea bilantului de api peneru o perioada multianuala, schimbiatrile in rezervele de api tind spre 0, adic’ tAU=0, Atun (2.12) Aici ¥.X,Z reprezinta valorile medi multianu- ale sau norma scurgeri, precipitapiilor ¢i evaporari Aceasta ecuafie este just atunci cand cumpana de api de la suprafagi coincide cu cea subterani. Ba indica faptul ci norma scurgerii anuale depinde in special de factorii climatici, de aceea mai este numita climatica sau zonal Judecind dup harta izotiniilor (fig. 2.1), norma climatica a scurgerii snuale se repartizeaza pe terito- siul Republicii Moldova in acord cu schimbatile pre- cipitatillor anuale si ale evaporirii ~ valoarca ei seade del nord spre sud, ‘in partea de nosd a gieii norma scurgerié constituie 50-60 mm (bazinele riurilor Vilia, Draghigte, Ciu- hur s.a,), in partea central (bazinele raurilor Calda- usa, Ciulucul Mic sa.) ~ 30-40 mm, la sud gi mai In perioada scurgerii minime raul se alimenteaza doar pe contul apelor subterane. Cand seurgerea de suprafara practic lipseste o perioud fungi de timp, Incit se epuircaza si rezervele de api subterans, riul seaci. Acest fenomen este destul de rispandit in su dul ari, NORMA SI VARIATIA SCURGERII ANUALE Raurile mic putin ~ 16-20 mm (bazinele raurilor Iatpug, Cahul, Ceaga s.a) O inilueng% considerabila asupra normei scurgeriio au factorii naturali azonali (locali) — carstul, suprafata bazinului ce recepti, impidarirea ete Scurgerea medie nu depinde direct de carst. Dact bazinul de recepfie terestru coincide cu cel subteren, formele carstice negative de relief capteazi 0 parte din apele de suprafata si le transforma in scurgere subterand. Alimentarea subterand si scurgerea total in ansamblu cresc pe contul patrunderii precipitatii- Jor atmosferice nemijlocit in formagiunile de carst. Din necorespunderea hotarelor a doui bazine de receptie scurgerea medie poate nu numai si creasci, dar gi <8 scada sau si rimina aceeasi. Semnul pozitiv sau negativ este determinat de caracteral schimbului subteran de ape. Se pot diferengia citeva forme de schimb de api: negative, eind o parte din scurgerea subterana prin formasiunile cle cars se pierde din ba- Zinul cercetat; pezitive, care constau in drenarea ape- Jor carstice nu doar din propriul bazin, dar gi vvecin; neutre, cind pierderile se compenseazi. Tinand cont de cele mentionate, rurile Republi- cii Moldova se impart in tri categori 1. Rauri cu scurgere stabila ~ care au un bazin de alimentare neutru, Norma scurgerii anuale practic corespunde cu cea zonali, extrapolati de pe harti (rdurile Motochigul Mare, Raut pand la or. Florest, riul Bae pind la or. Calarasi, 2. Raut cu scurgere sporité sunt cele cu valori po- zitive ale schimbului de api, Norma scurgerii este de 1,5-2,0 ori mai mare decit cea zonala (raurile Ca- menca (afluent al Nistrului), Beloci, Ciorna). cel 37 > cts ri cA a 2 3 4 ‘7 ry capitoiul ug SSFig. 2.1. 1zolinile nore scurgert anuale totale (in mm) 383. Raurile cu scurgere diminuat au o norma a scurgerii anuale cu 15-30% mai mie& decat nal (&. Raut pind la or. Balt: [ynovat, . Pojarna. O influengi considerabila asupra normei scurgerii anuale a raurilor mici o are dimensiunea bazinului de receprie, care caracterizeava integral indivii mor~ fomerrici ai bazinului. Influenga acestui factor se resimte la suprafeycle F<200 km’, la cele mai mari norma scurgerii are valoare zonala (climaticd). Dupa cum se vede din tabelu! 2-4, unde este indi- cat coraportul dintre norma zonal’ si cea real (6.), odata cu micsorarea suprafetei bazinului de receptic scurgerea medie sporeste; Ia F=20 kms? — de 2,4 oriyla F=100 km? ~ de 1,5 ori ete Tabelul 24 Suprafatabacinuui ereemtetin <2 6 80 100 200 Coeficientul, dm 24 20 18 16 15 100 Este evident’ influenga padurilor din bazin asu- pra scurgerii medii, La un grad de impidurire de 61% (6. Pojamna, s. Sipoteni) norma scurgerii s-a micgorat cu 118, la impadurize de 44% (F. Ignovat, or. Sangera) ~ cu tot atit, iar la o impadurire de 27% (¢. Cogilnic, or. Hancesti) — eu 7%. O impidurire a bazinului de 10-15% nu influen teaza scurgerea total Norma seurgerii anuale a raurilor mici este supusa unei presiuni antropice foarte dure, Cei mai eficiengi factori antropici sunt masurile agrotehnice, lacurile de acumulare, asigurarea cu apa potabilA si tehnica. Masurile agrotehnice (aratul terenusilos, crearea perdelelor foresticre, reyinerea stratului de zipada pe cimpuri ete.) sunt directionate spre pistrarea gi sporizea umidititii in sol, micsorind norma scurgerii anuale a riurilor mici cu 3-89. Crearea lacurilor de acurnulare. Lacurile de acu- mulare infocuiese o parte din bazinul de receprie prin oglinda apei, Daca pani la crearea acumulisii eva- porarea avea loc de pe suprafata terestri (E,), dupa constructia acestora ~ de pe suprafata apei (E). Di- ferenca constituie evaporatea suplimentar’ sau pies~ derile de api la evaporare. Anume cu aceasta valoare se micyoreaza scurgerea anual, Pentru o perioadi rmultianual,stratul medi anual de evaporare supli- mentara (in mm) va fh (2.13) (2.14) unde fisg — suprafata lacului de acumulare la NNR, e~coeficiene ce tine cont de forma acumularii de api, de durata rogularizAeii scurgesii ete. Prin apro- ximatie valoarea ¢ este de 0,8. Micsorarea relativa a scurgerii (in %) se exprima prin formula: r{I- wav. Jlooe, (2.15) unde W — norma scurgerii anuale, m’ La determinarea scaderii normei scurgerii pris ‘evaporarea suplimentari a celor mai lari de apa de pe raurile mici, s-a constatat o re- ducere record a normei scurgerii de 429 pe «. Ci plani, condigionata de acumularea de ap cu acelasi ‘ume, Scurgerea r. lalpug s-a micgorat cu 21%, iar cea a t, Ceaga, din cauza lacului de acumulare Ta- raclia ~ cu 23%, Relativ slab influenteaza scurgerea +. Bic lacul de acumulare Ghidighici - doar 6%, ‘Asigurarea cu api potabild¢itehnica include pier- derile de apa pentru difecive necesitigi: menajere, in~ lustriale, agricole ete Pentru aprecierea schimbirit normei scurgerit in functie de acest factor se foloseste ecuayia de genul bilangului de apa: 40=310-S0., unde Q si Q ~debitele sumare de api descircate in rude 7 Surse si extrase din rtu de m stag Caleulele cu ajutorul acestei formule au demon- strat schimbarea neordinari a normei scurgerii ri urilor mici din Republica Moldova. De exemplu, in aval de oragele Chisinau gi Balfi scurgerea medie a rurilor Bic si Raut a erescut eu 31% si, respectiv, cn 5496, O asemenca crestere substantiala este conditio~ nat, in special, de consumarea in or. Batti a volume- for mari de apa din orizonturile acvifere adn ia or. Chiginau ~2 apelor din r. Nistru. Cel mai mult au suferit de pe urma micsorinii normei scurgeriiraurile Raut (pana la intrarea in or. Balti) ~ cu 8% si, Com gilnic (la or. Hancesti) ~ eu 5%, le scurgerii anuale. Cu timpul (de regula, fi ani) are loc schimbarea inevitabili a scurgecii sub forma de abateri esentiale de Ia norma. Aceste abateri se manifesti sub forma de schimbari conse- cutive ale anilor ploiosi cu cei secetosi, care se deo- sehese arit ca durati, e2t si ca valoare a abaterii de ta media pentru toata perioada de observa Pentru aprecierea variablitarii scurgerii anuale se foloseste coeficientul de variagie C: (2.16) 2) =! el(217) tunde Q- not dle pateana, Temperaturile medii lunare ale apei din r. Bac tunile Tabelul 28 une Ww w v vom om x Mo or trig 1973 - «@A) 201051651117 TB 1974 - = 37, 78138189 20S OH 6D>_d 4S 19. 1. Bac oF Chisindu 1973 06 «21 20 107 162 189 228 28 72 NS 27 09 1974-10-20 «4390152196 -21,1 «OS SB 1206326 Judecind dupa datele din éabelul 2.9, eemperatura medic lunara a Nistrului la iesire din lacul de acu- mulare Dnestrovse este foarte joast gi pe parcel anului variaza de la 4,4°C, in aprilie, pana la 14, fn august. In sectiunea Moghiliov- Podolski, situat in aval, temperatura apei, comparatiy cu cea natura- 1h (pana la crearea lacului de acumulare), 2 coborat primavara cu 3,8-6,6'C, vara ~ cu $,1-8,0°C. Toam- na ea a sc&zut eu 0,5°C, iar in actornbrie ~ invers, crescut cu 3,4°C. In aval pe Nistru apa iarisi incepe se incilzi si diferenta termici in drepral s. Hirus- ca primavara gi vara este de doar 0,7-4,0°C. Toamna temperatura este apropiata de cea nat In prima sectiune din lacul de acumulare Dubisari (or. Camenca) temperatura a sc¥zut mai putin gi in perioada de primavari—vara diferenta temperaturilor comparabile variaza de la 0,8 la 4,3°C. Iaena tem= peratura practic nu se schimba. In ultima sectiune a lacului (or. Dubasari) temperatura apei nu este influ- enjatt de lzcul de acumulare de ta Dnestrovse. Deci influenya lacului de acurulaze de la Dnestrovse se re= simte doar pana la Dubisari. Insa in timpul deversi- rilor de primavara (pentru spilarea albiei) viteza apei este atit de mare, inedt apa nu reugeste si se incal- eased si temperatura nu ajange pana la cea natural Regimul de gheat: In regimul termic se evidentiaza trei faze: inghe- area —apariria primelor formasiuni de ghear’ podul de gheati — prezenta cuverturii de gheatd si elibera- rea de gheati ~ distrugerea cuverturii de gheat’. Inghetarea. Apatitia primelor formatiuni de ghea- ‘Hleste anticipata de o perioad de timp cu bilan ter~ mic negativ, care duce la racirea apelor de suprafaga pana la O°C si sub O°C. Ultima cel mai des incepe Tanga maluri, in sectoarele mai puyin adanci. Aici se formeazi gheata prinsi de mal ~fagii de gheaga con- crescute de malul raului Paralel cu gheata la mal, uneori ceva mai tarziu, pe riuri se formeaza niboi ~ formatiuni de gheati primare, care constau din eristale aciforme sub forma de pete sau cuvertura subtire compacts, La depuneri ubundente de zipada se formes2’i zipada apoast — formatiuni de gheati afinati firi o forma conereta Inainte de ingheful complet al raului apare gheata din acumuliri de cristale de gheata, care se formeazi in grosul apei si la fund, in condigiile rentului din rit, Pod de gheatd pe raul Raut, lings Orheiul VechiUna din cele mai rispindite formatiuni de gheat este ail ~ gheata de fand care a iesit la suprafata sub forma de boruri si cumulari, 2 cérei masa deseori poate fi antrenat in migcare de catre cursul raului la supraapi sau in grosul apei. La fel el poate fl lipit de podul de gheari. De regula, zaiul anticipeaa podul confine niboi, zapadi apoasi si gheatl sparti, Zaiul de gheata Tabelu 29 ‘Temperatura medie lunara (°C) a r. Nistru pana la (1) $i dupa (2) construirea tacului de acumulare Dnestrovsk Perioada de obser- unite ee vad Ww v Ww vw vat x x stra La iegire din lacul de acumulae es ical eeaeraroh 1,1990-1994 44 Be uz 129 146 44 13,1 11950-1970 34 165-209-2256 «169107 21990-1994 56 99 120 142 165 164 141 1.1945-1980 10) 169-206 -223,-277,1_—103 2.1988-1999 68 © 121«*152«182—«192«*169—130 41967-1980 99166202, 1S 168.101 aunt 2. 1988-1999 72 12,9 16,2 19,3 20,6 16,9 13, Taal de cular Dubai fe 1.1955-1980 92162 20S 2D_NA_ «16,7106 rere 2. 1988-1990 76 13,4 168 19,8 20,6 16,8 124 on Rabrita 1.1955-1980 98 165-206-2237. 2.1988-1998 87136 «17.2209 2091701382 7 1.1956-1980 88 161-207-227 225186129 pe uerat 2. 1988-1998 9,0 18,5 20,0 231 22,7 18,2 13,3 Pe unele rauri se formeazii acumulii de naboi sub podul de gheata, care astupa albia si provoaca cresteri de nivel. Sloiusile si cimpurile de gheati, care se formeaza in urma inghetirii elementelor descrise anterior provoaci scurgere de gheati de toamna. Pe raurile mari de cimpie scurgerea sloiurilor de toamni are loc in fiecare an si decurge linistit. Pe unele sectoare (cotitur, ingustarea albiei) se formea- i obstructii de gheati - ingrimadiri de gheapa i albia rului in timpul scurgerii sloiurilor, care con- difioneaza ingustarea sectiunii albiei si cresterile de nivel. Aceste cresteri sunt destul de mici din cauza scurgerii neinsemnate a rdurilor din aceasta perioa- a Toamna, inceputul fenomenelor de gheata si scurgerca sloiurilor pe riurile mari - Nistru sé Prat = practic coincid si au loc la nord in prima decada a unii decembrie, la sud ~ in 2 dowa decada a aceleiasi luni, Durata scnrgerii sloiurilor de toamna este de 10-25 de zile (¢a’. 2.10). Pe riurile mici inceputul acestor fenomene la fel coincide si are loc la mijlocul lunii decembrie, Scurgerea sloiurilor de gheata de toamna pe rdurile cu Ieuri de acumulare deseori nu se manifesta Podul de gheata reprezinta stratul compact si ne migcat de gheatd care acopert raul. Pe riurile mici podul de gheata se formeaza prin concresterea ghetii de la mal. Pe raurile mari, forma- rea podului de gheati are loc in functie de aparitia zipoarelor, care prin remuu micjoreaza vitezele apei. Jn amonte de zipoare sloiurile de gheati (in cazul temperaturilor negative) ingheay’ intre ele si inain- teazi in amonte formand un pod compact de gheata. in limitele tesitoriului Republieii Moldova Nisteul si Prutul ingheat’ concomitent pe toata lungimea sa = Ia inceputul lunii ianuarie (tab. 2.70). Excepie Face doar un mic sector nemijlocit de linga barajul CHE Dubasari, Durata_mentinerii podului de gheayi ajunge pana la 60 de zie Inceputul stabilirii podului de gheapi pe siuile mici se observa in general in a doua jumatate a lu- nii decembrie. Dureaz aceastit faz a regimului de ‘gheat aproximativ la fel ca si pentru riurile mari, os $$ ny 3 f 2. 2 i es par fest era capitolulDatele medii multianuale ale fenomenelor de gheat pe rauri bata ‘inceputu. Ce ‘inceputu- hati Tteee PA saa rear 0084 man degheata “flinng. Segheala. de gheats ‘oma pinarara fatima Prut-ortipcani = 7X7 26 PrutorUngheni 11X19 21 2a Prut-onueove—11xil 13x 30x25 Niswusorsoroca 8X 7X 2122 Nistor Bender(Tighina) 18x 19x = Tl Nistu-s Ones 28x 26X21 ti rawr Vila-s.Bolesinesti AX = 17x 24 Raut sJeloboe 10x 8X «25H Botna—or-Cluseni 6X 7x 26x lapug—orComet 8x 22K Coohnicwoc ances 7X = ax 22 Cuvertura de gheatd izoleaz4 apa de atmosfe sfargitului scorgei fenome- sloiulor nelorde — toamna sheaa za 1326 rin 35 wai iil 27 all = rom 9 iol sill 18 zi 22 ri rah = Tabelul 210 Durata zile ‘enome. ‘uturor nelarde podului fenome- gheaté degheata nelorde primavara ‘heat 1S 6296 1 62 OT 7 689 1859100 21 : 78 9 5779 4 72 95 2 55 BB 19 6 Bo 393 19 68 in mun cu stratul de zApada de pe ea. Gheata conduce aspect termic si exercita rolul de fermeregufacor intre mult mai bine caldura, de accca protectia de baa in api si aex: Daca prin gheati se emite in aer mai mult suprardcirea apei din riu o exercit’ stratul de pada, caldurd decit nimereste din api, atunci gheata tinde iar gheata este doar un suport pentru ea spre ingrosare. Este evident ci gheata tinde spre 0 De regula, gheata se ingroapa din partea inferioard, ime [a care se va pistra ec! smisi in atmosfera si cea primita din masa de raturilor negative, grosimea gheti FL. Bydin} ibrul incre caldura in stratul aferent de apa. In cazul mentinerii tempe- reste (Formula Tui Sloiuri de gheasa peunh, (2.20) AD. unde 2, ~ grosimea ghetii (em); A=2, daca in ealcule se iau in consideratie suma temperaturilor negative ale aerului 2 din perioada de formare a yhetii si A=11, dact in caleule se ia in consideragie si suma temperaturilor negative medii lunare ale aerului O prezentare privind grosimea medie anual a shegii este data in tabelul 2.11 Eliberarea de gheat’. Primavara, din momentul trecerii temperatutilor peste OPC incepe topitea 2- peaii de pe gheatd si de fa malurile riului. La supra fata cuverturii de heati se formeaza un strat de apa. Paralel cu actiumea radiayiei solare sia maselor de aer calde este favorizati vopirea “apeaii. Cuvertura de aghearl devine mai subtire. Structura ei monolité se distruge, gheara se firimiteaza sub influenta toren- cului de apy dn primal rand, scade puterca de fixare a ghetii de smal. Apar fig de apa liberd la mal. Gheara rupta de la maluti pe unele sectoare coboars la vale pe distan- fe scurte, fapt ce duce la formarea ghetii in miscare. Apoi incep si apard ochiuri de apa. Provesul sc in- cheie eu scurgerea sloiuritor de gheata de primavar Scurgerea sloiurilor de gheata de primavara dupt grosimea sa depageste cu mult pe cea de toamna, de: ‘oarece este antrenati o masi mai mare de gheai care se deplaseazd cu viteze mai ma Durata seurgeriisloiurilor de gheara, inclusiv a al- tor fenomene de gheari pe riurile mici si mari ale piri alcituieste in medie 15-18 zie Grosimea medie muttianuald a podulul de gheata eat tuna bavatlntiat rm ' " n 0 » HW mM Ho Mo 2m we Ww MH Riu mar Prat ~or Lipcani 19-20 24 «25 30 Prut- or. Ungheni 8 20 22 2% 2 25 Prut = or. Leova 19 23-2224 Nistry~ of. Soroca 20 2% 29 1 Nistru~ or. Bender (Tighina) Nistiu~ 5. Olbnest 6 16 18 Riri Vila ~ 5. Balasinesti 6 19 23 30 36 4037 Ruts Jeloboc “ww 2 Botna - or. Caugeni 8 on falpug - or. Comat 16 14 7 19 mm 24 23 22 Cogiinic~ or. Hancest Rou 4 7 2s wo Sere eee Eee ee 7 | ALUVIUNILE DIN RAU luviunile din rau sunt depozite din parti- _Aluviunife in suspensie ~ particule solide, trans- cule solide, aparute in urma eroziunii bazi- nului de receptie gi 2 albiilor gi transportate de cursul de api, formand patul albiei. In functie de caracteral miscirii din torent, ele se impart in aluviuni in sus- ite (de fund). pensie si aluviuni portare de torentul de api ia stare suspendaca. Aceasta stare este asigurata de caracterul turbulent al migcarii rorentului, mai precis de componenta de verticala, Particula se afli in suspensie, in cazul in care componenta vitezei cursului este mai mare sau 47 > g fa sAluviuni dup o ploaie torental3 egala cu marimea hidraulica a particulei, prin care se are in vedere viteza de cidere uniform’ a particu Ici in apa calma. Un asemenea coraport se observa in torentul turbulent, cand se manifesta fortele hi drodinamice ~ fortele presiunii frontale si forta de ridicare, care se formeaza la inviluiala particulei de catre torent. Suspendarea se efectueazi sub influensa curentilor ascendengi. Virtejurile ce se formeazit la fundul raului cuprind particulele de aluviuni gi le ri- dica in grosul torentului de apa. Particulele antrenate Jn torent se migcd impreuna cu apa, aflandu-se sub influenta vitezelor pulsatorii atit ca durati, at si ca valoare. Asupra procesului de transportare mai influ enteaza fenomenul caderii particulelor sub influenta fortei de gravitagie. Ca rezuleat, se formeazi un ca racter complex al migcarii particulelor. Aluviunite de fund se formeazit din particule pre dominant de dimensiuni mari, transportate de torent in stratul de Ja fund prin rardte, zostogolire sau sal- tatie. Divizarca aluviunilor in aceste doui categorii este convengionala, deoarece odati cu schimbarea caracte risticilor hidraulice ale torentului (adancimea, viteza ere.) are loc trecerea particulelor dintr-o stare in alta, Caracteristicile aluviunilor de fund Cantitatea de aluviuni (in kg) transportate de rau prin secfiunea activi a rlului intr-o unitate de timp (4, secunde) se numeste debit de aluviuni. De regula, debitul de aluviuni in suspensie se notewza prin R, keys, debieul de aluviuni tirave prin g, kg/s Cantitatea sumari de aluviani, transportata de rau prin secfiunea transversal intr-o unitate de timp (zi, Tuna, an) se numeste scurgere de aluviuni in acest i terval de timp gise exprim’, de reguli, in tone. Astfel, daca debitul mediu de aluviuni intr-un timp oarecare vai R, kg/s, atuncis, DR =Re 24-600", =B6.4 IR tone, (2.21) ‘Modulul scurgerii de aluviuni My=R:31,54-"%, thm! an, (222) unde F- suprafiya bazinului de receptie, kim CCantitatea de aluviuni in suspensic (in grame) care se confine intr-o unitate de volum (1 m') de api se numeste turbiditate (g/m*), Pp © importantd caracteristicd a aluviunilor este structura lor granulometrica, adic’ repartitia aluvi- unilor pe fractii: de la bolovani si prundis pana la maluri si argile fine. Dimensiunile medii ale aluvi- unilor d., se caracterizeaza prin diametrul mediu al particulelor gi se calculeaza din formula: dae Sos TOG* 4 (2.23) (2.24)Aluviunie deseori cau- 22928 colmatarea spati- lor de sub pod unde d, ~ diametrul mediu al fractilor; P. continu- tul procentual (dupa greutate) al acestei fractii. ul de turbiditate al scurgerii de aluvi- tepartizarea lor Regimnl turbidititii ¢i al debitelor aluviunilor de fund depinde de materialul erodat care nimereste in rfu gi de aceea factorul principal al variabilitiy turbidieitii in cadrul anului este regimul scurgerit lichide: procesul de formare a scurgerii apelor mari, ageadul de inundare a luncii etc. Variabilitatea tur Dbidieagii si a scurgerii, in afard de regimul hidric, depinde si de caracterul caverturii pedologice, al ve- getatici, de factorii locali (caracterul relicfului, dez~ membrarea lui etc). In timpul apelor mari de primavara, materialul erodat de pe suprafata bazinului de receprie ajunge rapid in regeaua de albii la inceputul perioadei de crestere a nivelurilor. In continuare rezervele pro duselor dezagregieii se micsoreazi substantial, iar scurgerea lichida creste incontinuu. De aceea pe ri- urile mari (Nistra si Prat) maximurile turbiditati ¢ uurvin mai devreme decit ma- ximurile scurgeri lichide. Pe raurile mici maximurile acestor fenomene coincid. ‘Turbiditatea mica la toate raurile se observa in pe~ rioada alimentarii lor cu ape subterane. Regi Cantitatea maxima de aluviuni Nistrul gi Prutal 0 transporta in perioada apelor mari de primavara (48- 50%) si a vittuilor pluviale (35-459). In primaverile ploioase,in perioada apelor mari, prin rusi tree 70-90% in volumul anual de aluviuni. In anii secetosi seurgerea perioadei de vari poate depisi 40% din cea anual. In camul raurilor mici tabloul este pugin altfel. In ‘edie, in timpul apelor mari de primivara sin peri~ ada de vari, la nord, se observ aproximativ acceasi cantitate de aluviuni ~ 40% din cele anuale, la sud — 15-20% pentru apele mari de primavari gi 40% in perioada de vara. La ciderea ploilor abundente, pon- derea aluviunilor de vara este foarte mare, De exem- plu, in vara anului 1979, pentru valceaua Taraclia €a aaleatuit 85%. ‘Turbiditatea medie anuala a apelor «. Prat, pe ma- sura deplasri spre aval, se miegoreaza:tn s.Corpaci = 670, in or. Ungheni ~ 650, in or. Leova — 510 g/w’-In anul cu debite de aluviuni maxime (1965), turbiditarea medie in or. Ungheni a constituit 1 000 g/m’. turbiditate foarte inalta a apelor x. Prat poate fi observati in pei deri ploilor intensive. Astfel, ta 11.06.1965 in ot. Ungheni saturafia apei eu alu~ viuni a atins 12 000 g/m’. Modulul scurgerit medi anuale a aluviunilor in x Prut pe sectorul din Repu- blica Moldova este mai mic: in s. Corpaci ~ 192, in or. Ungheni ~ 120, in or. Leova ~ 60 t/kre. 2 a 8 8Scurgerea medie de aluviuni a. Nistra in sectiunea or. Moghiliov-Podolski este de 7 000+10° Van, iar in sectiunea or. Bender se miesoreaz mult, avand va- loarea de 1 700*10° van (tab. 2.12). Micsorarea scur: geri de aluviuni in aval este conditionata de lacul de acumulare Dubasari. Din cavza acumulasit in aval, se micgorenza si turbiditarea apei. Daca la Moghi- liov-Podolski turbiditatea constituie 560 g/m’, atunci I Bender ea va fi de 150 g/m’. Din aceste conside- rente modulul scurgerii de aluviuni se micsorenz’ de la 150 (or. Moghiliov-Podolski) pana la 26 t/km* (or, Bender) In raurile mici ale Republicit Moldova caracte risticile anuale ale scurgerii de aluviuni in suspensie, stabilite din datele masuritorilor efectuate la refeaua SHS a Republicii Moldova, variaza intr-un diapa- zon foarte larg (cab. 2.12). Tusbiditatea medie a apel oscileaza de la 290 la 5 $80 g/m’, modulul mediu al scurgerii ~ de la 11,9 la 163,0 t/kmn#, masa medie a aluviunilor ~ de la 2,210° pani la 350«10° t, Ins valorile acestor caracteristici (conform maximului) rnu sunt de record. Analiza datelor referitor fa eolma~ tarea lacurilor de acumulare, conform cirora au fost calculate normele turbiditatii anuale a apei raurilor, indica faptul cd la suprafeze ale bavinclor de receptie de 5 km? turbiditatea apei este de 38 000 g/m’, la suprafete de 10 kv? ~ 22 000 g/m’. In medie, in Republica Moldova, scurgerea alu- Viunilor trite constituie 10% din aluviunile in sus- pensie Valorile medii multianuale ale caracteristicilor aluviunilor in suspensie iul—punctl Seen Nistru or. Moghiliov-Podolski 43.000 Nistru = 5, Hrugea 48.700 Nisteu - of. Bender (Tighina) 66100 Prut~s. Corpaci 11000 Prut - or. Ungheni 15200 Prut or. Leova 23400 Vilia~ s. Balasinestt 261 Draghiste ~5.Trinca 225 Ciuhur ~s. Barladeni 144 Caldruga -s. Cajba 795 ‘Musa ~ or. Comrat 35 Taraclia - or. Taraclia 103 ‘Camenca ~ or. Camenca 387 Réut - or. Balt) 1040 Raut - 5, CAzdnesti 4400 Raut s. Jeloboc 7100 Cartofleanca - s, Cotova 388 Camenca ~ s. Gvozdova 172 Pojamna - s. Sipoteni 122 Botna - or. CSuseni 1220 Tabelul 212 Turbditatea apeip, Medululscurgeri Ma, Masa luvunlior SR, gin’ ‘th? mitian 560 150 7000 640 150 7300 150 260 1700 670 192 2100 650 120 1860 510 600 1.400 310 180 47 290 153 35 370 21 32 480 28,3 22 5.850 163 136 5050 675 13,0 1320 845 326 350 19 20 980 398 176 1220 493 350 1520 m2 37 2140 903 155 1510 57,0 68 1530 327 400SISTEMUL ; DE MONITORING eee L MONITORINGUL HIDROLOGIC beervatiile si mésuritorile hidrometrice misuratori de debite lichide si solide; stau la baza metodei stationare de cerceta-_ — studierea componentei granulometrice a aluviuni- hidrologie. Ele constau din Jor in suspensie si de fund cte ~ observatii asupra nivelului de apa In Republica Moldova, acestea si alte masuritori ~ misuritori de vitezi gi directie acrsuluide api se efectueazi la stayile si posturile Serviciului Hi- = masuritori de adancime; drometeorologic de Stat (fig. 2.3). Masuratorile de nivel Nivelul apei reprezinti inilyimea suprafetei apei Acest nivel va fi numic in continuare nivefil conven (in cm) deasupra unei suprafete de reper, definita ca fional al apei (NCA). yzeroul graficului” sau ,zerou! postului hidromettic” ‘Masurator hidrologice la ppostul hidrometric Chisi- ‘gu (Pruncul) capitol a4 sasueatonhidrochrice f Masucitor alo scurgert 8 Miasuritr de nivelAdincimes| ‘lupe mira He+230=238¢m Cota pllorului 305,30 Fig, 2.4. Schema cotelor slacaleulelor inaltimi Fiveluilor de aps la un post hidrometriccu p= Toni Cota zeroului graficului se alege ast! incat ea si se afle nu mai putin de 0,5 m sub nivelul cel mai sca zat al apei care poate fi stabilit in secrivnea postului hiidrologic respectiv, Accasta inseamna mai sezute niveluri de api valoarea lor misurat va fi pozitiva Valoarea numerica absotuta a yzeroutui graficului” se determina ca distanga pe verticalé A, pang la repe- ral postului (fig. 24). Seazand din valoarca reperului cifra A, cépitata, vom obtine cota absoluti a ,zerou- lui graficului”. Fiecare post hidrometric are unul sau ciiteva ,zerour de observare” — suprafere orizontale de la care se masoard nivelul intr-un moment dat. In figura 2.4 yzeroul de observare” corespunde varfului pilonului nr. 2. Depagirea inalfimii flecarui pilon al A yi la cele Cota, zerouli grafic 9410m Cotariveluu Planulcateireperuiai 109,00 Sexe pitonulul Lo Cota pionului W2~9830m 600m 20cm he car ~2:38198,00-06,38 postului peste yzeroul graficului" este misurata si cu- noscuta din start, la amenajarea postului Posturile hidrometrice, in fiunefie de constructia Jor, pot fi simple, plasate pe alte constructii,cu cabla, automate, la distant Posturile simple se clasifici in posturi cu mid, cu piloni mixte Posturi cu mira se construiese pe sectourele de rit cu amplitudini mici ale oscilasiilor de nivel (sub 2 m). Sunt dotate cu mire fixe (gradate) cu o hungime de 2 m, litimea de 13 cm gi grosimea de 2,5 cm. Mirele se fixeuz’ pe pilonii podurilor sau de alte construct fixe de pe malurile riului, Cota ,2eroului graficului”— 94,00 m. Cota nivelului ~ 2,38+94,00-96,38,Posture cu piloni se construiese pe riurile de c&m- pie, cu amplitudines maze a oscikaici de niveluri, cu vale lata si adinca, cu maluri domoale. Acest tip de posturi sunt dotate cu un sistem de piloni, amplasati intr-o sectiune perpendiculars directiei cuesului de api (fig. 2.4). Numial de piloni depinde de oscila- fille de nivel, de inaltimea malusilor. Varful pilonului inferior este situat cu 0,5 m sub nivelul minim de api, jar al celui superior ~ cu 0,5 m peste nivelul m: aim. Misurarca cotelor nivelului apei se efectueaz cu mira portativa Posturile mixte sunt dotate si cu mira, ¢i ew piloni. La posturile descrise misuritorile si observ: se efectueazi de dou ori pe zi ~ la orete 08.00 si la 20.00, ora locala. In perioadele cind oscilatiile de ni- vel decurg rapid, se efectueaz misuritori suplimen: tare peste I, 2,3 si 6 ore. Poxturile plasate pe alte construct se utilizenza in cazurile cdnd accésul la apa riului este ingreuiat din cauza malurilor abrupte. Ele pot fi diverse dupa constractie: pr poduri, cx cablu ete. Pe podurile peste hu se fixewza un punct stabil (zeroul de abservare) pentrn calculul nivelului. Cota acestui punet se de- termini prin nivelare de fa reperul cel mai apropiat. Observatiile asupra osclatiilor de nivel se redue la Pentru masurarea adancimilor se folosesc cele mai simple mijloace gi instrumente, aparate meca chiar sonare. Alegerea instrumentelor pentru miisu rarea adancimilor in verticalele de sondaj depinde de surarea distanyei de la punctul zeroului de obser- vare pind la suprafaga ape. Masuritorile se executk cu un cablu gradat cu leste la capit. Posturite cu cablu. Parten principald a acestor p turi este trotiul fixat pe mal sau de méneca poduri- Jor. Pe capitul de la mal se fixeazst mira cu gradatia orientati spre riu. Varful nemigeat al troliului, de Ia care porneste cablul gradat, coincide eu zeroul de ob- servare. Pasturile automate insegistreaza incontinuu oxcila- fille de nivel ale apei. Ele sunt dotate cu limnigra fe, care constau din transformator de nivel (pluta) si bloc de inregistrare, dotat cu cronograf. Pasturite la distanga transmit inform: velul apei la distanti. Se constraiesc la hidrocentrale, ecluze, lacurile de acumulare, sistemele de irigare, la fel si in locurile nepopulate sau greu accesiile, Dupa datele misuritorilor de nivel se calculesza nivelurile medii diurne si se alcttuiese tabelele ni- velurilor diumne pentru fiecare an. In aceste tabele se includ, de asemenea, debitele medii lunace gi anwale, maximele si minimele lunare si anuale. In baza date- lor anuale se construiese graficele anuate ale niveluri- lor, care reflect& regimul de niveluri ale eaubui. ia despre ni- de adancime adéncimea apei, de viteza curentului si de conditiile in care se efectueaza operatiunile. Misurarea adincimilor cu tija se poate executa ping la adancimi de 3-4 m gi viteze a apei de pana la ‘Masuraton de adancime ‘expeditionale1,5 m/s, Pentru viteze mai mari se pot masura adan- cimi pan’ fa 2,0-2,5 m. Cu prijina hidrometricd se misoart adancimi de 4-5 m la viteze mici gi adincimi de 3,0-3,5 m la vie teze mijloci Sonda de mai se foloseste pentru adancimi mari si viteze mici. ‘Misurarea adncimii cu greutii (lesturi} si troliu se recomanda pentru adancimi si viteze mari. Greu- rutile, conféctionate din plumb, se prind de cablu si se manevreaza cu trolul Sonarcle se aplica pe larg la masurarea adancimi lor pentru riurile mari, in special cele navigabile. Ele asigura o precizie mare a misuratorilor gio rapiditate inalti la masurare, sunt simple gi comode in uti Principiul de lucru al sonarului se bazeazi pe impulsurile sonore emise de reproducator in apa si inregistrarea celor reflectate de patul albiei. In- tervalul de timp dintre aceste dows impulsuri este proportional adincimii, Anticipand misuritarile, in conditii de cimp se efectueaz’ tararea (calibrarea) aparatult Pentru fiecare punct de misurare este necesar 2 determina adéncimea apei, coordonatele punctului si cota nivelului apei. ‘Coordonatele punetelor de milsurare se determina prin mai multe metode: = de-a lungul unui cablu gradar intins de pe wn mal pe altul, de fa un reper anumit sau de la cora apets = prin fixarea punctelor de misurare cu ajutorul in- strumentelor geodezice (chipreghel, menzul etc.) Masuritorile de viterd se efectucaza, de regula, cu morigea hidrometries, mai rar cu flotoatee. Flotourele sunt cele mai simple instrumente de asurare a vitezci, find confectionate din lemn, Pot fi de suprafati ~ pentru masurarea vitezelor de su- prafaya ale shului, si de adancime — pentru masurarea vitezei la o adancime oarecare. Flotoarele se lansew7 de pe mal, in cazal réurilor mici, sau din bare’ ~ pe riurile mari. Ele permit determinarea vitezei apei prin impartirea lungimii parcurse de ele /la timpul f: vel/t, (2.25) ‘Morigca hidrometrici oferd date mai complete despre viteza apei in orice punct al cursufui riului. Se ccunose diferite tipuri de morigt. In rerenua posturilor ~ prin fixarea punctelor de masurare dints-un vas,cu sextantul, a reperelor pe mal; = prin metode radiogeodezice. in functie de scopul propus, precizie, nivelul de detaliere a misuritorilor de adancime sau de specifi- cul conditillor locale, misuratorile se efectuewzi prin diferite metode. Masuratorile de-a hongul profiturilor transversal Pentru misuritorile de-a lungul profilurilor trans versale, pe un mal se amenajexzi magistrala de la care, perpendicular, vor porni profilurile, Distangele dintre profiluri se aleg in funcrie de dimensiunile al- biei, caracterul patului ei si precizia solicitati a ma- suritorilor. Povigia punctului de misurare se determina de pe cablul marcat, intins de pe un mal pe altul sau cu ajutorul aparatelor geodezice. Adancimea se masoari cu instrumentul potrivit. Mesuracorile cu salupa in derioa se efectuexe’ in conditiile unui curs furtunos de apa, cand este grew de retinut vasul intr-un loc. Nava se lasi in deriva de cdtre torentul de apa, tindnd cont de faptul e& in centrul raului viteza este mai mare decit la maluri Locul masuriorit de adancime se fixeaza de pe mal cu instrumentele geodezice. Datele misuritorilor de adincime se folosese pentru construirea profilurilor transversale gi calculul caracteristicilor morfometrice ale albiei riului; pen teu constructia planului albiei sau a cuvetei lacului, acumulirii de api in orizontale sau izobate; pentru constructia profilulai longitudinal al raului etc Masuratorile de vitezi SHS din Moldova se folosese moristile hidrometrice GR-21M, GR-55, GR-99. Componentele principa- te ale unci moristi sunt: corpul, elicea, axul, mecanis~ mul de contact, paleta ampenajului de orientare, Masurarea vitezei cu morigea se bazeaza pe prin cipiul rotafiei elicei sub influenta migeirii apei. Intee viteza de rotatie (v, m/s) si numarul de rotafii ale eli- cei intro secunda (a, rot/s) exist o anumitd legit turk: Vaf(n). Pentru fiecare morigcd, aceasti fam ni cu ajutorul taririt (calibricii, gradacii) in bazine speciale si se prezinti sub forma de curb cu un tabel anexat. 55 | 3 ‘3 B Oe s capitolul uLa miisurarea vitezei morigca se last in api pe tja sau cablu, astfel incat elicea si fle orientata contra cursului de apa. Paleta elicei se roteste cu atit mai repede, cu cat este mai mare viteza apei. La fiecare 20 de rotatii ale elicei se transmite un contact sonor sau optic la dispozitivul de pe mal. Timpul dintre Debirul de apa reprezinta cantitatea (volumul) de apa care curge ints-o unitate de timp prin sectiunea activa a rului, Se exprima in m'/s, sau Vs Debitul de apa poate fi reprezentat in forma de model (fig. 2.5 a). Acest corp este limita din spate de sectiunea transversala a albiei, de sus ~ de suprafaga apei, care prezinta o epurd a vitezelor de suprafapi ale cursulu, iar de jos ~ de o suprafati curba, determi nata din functia o=f(H, B). Acest volum si, espectiv, debit se exprima prin formula: (2.27) Masurdtori de viteze si bite in raul Raut semnale s¢ cronometreazi. Din durata de timp din- tre doua semnale consecutive se determina numarul de rotatiiintr-o secunda, iar apoi viteza Misuritorile de vitezi cu morigca hidromettic& se cexccutii pe citeva verticale din profilul transversal al albiei si Ia cateva addncimi pentru fiecare verticala. Metodele de determinare a debitului apei ‘Modelul debitului poate fi divizat prin sectiuni verticale, perpendiculare suprafetei sectiunii active,in volume elementare (fig. 2.5 4). Debitul total se cal- culeaza ca suma a debitelor elementare (particulare) de api AQ, fiecare trecind printr-o parte a sectiunii active «, mirginiti de verticalele de viteze, sau dintre mal si prima verticala de viteza vecina, Astfel, debitul total (m/s) va fiz 9 = YAO. = Ki, + 0.5(y, + vi @, + o= hae ( 228) bette, AY), + 51,0, ») Sy 7 Fig. 2.5. Schema de cal ‘aula debitului de aps a} modelul debitului de aps:b) debit particular intre doua masurdtor de adancime side viteza)unde a), 24). Wy O- vitezele medii dintre verti- eae, m/s; Wy Wy Wy.» ©. W, ~ Suprafetele dintre verticale, m°; «, ~ suprafata sectiunii dintre prima sau ultima verticala si mal; K — coeficient de viteze pentru sectoarele verticalelor de litoral, care depinde de caracterul malului si care variazt de la 0,5 pind 1209. Pentru determinarea debitelor de api se folosese sialte metode, Pentru riurile de munte se foloseste metoda ionilor. In cursul de apa Wi se introduce o solu- fie de o substant oarecare, cel mai des natriu cloru~ | roblema optimiza regirmului bilantului gia calititi apelor naturale este o verigi impor- tanta in stabilirea unui climar favorabil. Multiudinea de consecinge legate de intervengia omului asupra n turii (defrisarea pidurilor, destelenisea terenurilor, de- Masuratori de calitate 2 apel rdului Niswu is Naslaveea} rat, de o concentratie cunoscutd, apoi in secfiunea de contiol, siruati in aval, se colecteazi probe de api se determina concentratia substantei dupa amestec. Debitul se caleuleazi dupa formule speciale, care tin cont de dependenta concentratiei de debit. La folo- sirea acestei metode nu este necesar a masura viteza cursului de apa si suprafata sectiunii active Indicatile detaliate referitor Ia misuritorile de debite se gisesc in indrumarele metodice speciale pentru refeaua de statii si posturi hidrometrice ale SHS. MONITORINGUL HIDROCHIMIC secarea terenutilor inmligtnite, reglarea cursului turi~ Jor, captarea apei curate si evacuarea apelor wzate cu un, confinut sporit de poluant toxic, cearea acurnilirilor de apa) au generat schimbai caliative i cantitative in refeaua hidrografici din Republica Moldova 57 > = & a 3 SSSECTIUMLEDE CONTROL, © caleates sensu Nivel fondu raion © Calesta apator de suprtars © Conpoae neta peciator © Caleates conor 1B Musial senso cin causa congnutast Peluartiorergatepersstenfjiame elo gele wee Fig, 2.6. Monitorizarea calittii medivlui ambiant pe tertoriul Republicii MoldovaMetoda clasica de prelevare a probelor Aceste schimbari pot fi sesizate in timp real prin intermediul unui sistem complex numit monitoring, care are drept obiective primordiale: ~ supravegherea sistematica a proceselor si fenome- nelor naturale, = prognozarea viiturilor si depistarca cazurilor de poluare inalta si exceptional; — detinerea informariei operative si veridice penteua patea fi utilizate la luarea deciaiilor; — instiingarea in regim de urgenti a organelor cu functii de luare a deciviilor ¢atenuarea impactului asupra mediului si sinatagii populatieis = completarea bazei nationale de date hidrologice, hidrochimice si hidrabiologice; informatizarea sistematicd a publicului_privind starea gi calitatea mediulai ambiant Prin nofiunea de monitoring ecologic se subintelege sisternul complex prin care statul si organele abilita~ te de mediu supravegheaza sistematic starea calita- ‘ii mediului ambiant, in scopul elaboriri steat lox, tacticilor si opriunilor de prevenire gi arenuare a conseciniclor activititilor antropice si a calamitiqilor naturale, a intocmirli prognozelor si exercitirli con trolului operativ asupra eficientei masurilor de redre- sare si ameliorare a situatiei ecologice. Supravegherea apelor de suprafari si a celorlalti factori de mediu in Republica Moldova este asigura- 1 de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care dis 5 ‘Statie de monitoring automatizat al cali pune de o rejea de monitoring, amplasata uniform pe intreg teritoriul (vezi fig. 2.6). Serviciul Hidrometeorologic de Stat este in pre- zent unica institugie de acest gen care contribute Ia supravegherca calititii mediului ambiant, la colec~ tarea, stocarea, prelucrarea, analiza si generalizarea datelor privind starea mediului. De asemenea, acesta informeuzi sistematic autorititile publice centrale, instirugile gi departamentele respective, agensii eco~ nomici si populatia privind starea calitiqii mediului saw avertizeazat despre eventualele modificiri sau po- Inari excepfionale ale acestuia. Observatiile sistematice asupra calitaqi apelor de suprafaga se efectucaza din 1960, insi abia din ani'80 ai secolului treeut au obtinut un caracter sistematic si complex. Monitoringul se reatizeaza in 49 de sect uni de control, dupa 47 de indicatori hidrochimi 5 grupe de clemente hidrobiologice, amplasate pe 16 uci mari si mici, dintre care 3 de tranzit (r. Prut, Al. Nisteu, fl. Dunarea), 6 bazine aevatice gi 1 lie man (Cuciurgan). Se utilizewi metoda clasica prin colectiri de probe manuale din teritoriu si transpor~ tarea lor in laboratorul central pentru analiza lor, es timarea ,Metoda clasici de colectare a probelor” si sensibilizarca societitii civile Un rol important in demararea monitoringulut apelor de suprafata revine colaborarii internationale, in special cu Romania si Ucraina, schimbului reci- 59 Sat Baro or Ss SEMeg oo as cu 5, Siem t some Fig. 2.7. Amplasareastafilor de monitoring automatizat pe teritori Republic Mokdovaavertizare in urma declansisit Milturilor sau de tional Conform Acordului bilateral de cercetare dintre Republica Moldova si Romania si in corespundere cu Declaragia de ta Bucuresti ,Cu privire la moni- toringul de analiza in bazinul r. Prut”, se efectueazit cobservatii asupra calitiii apeir. Prutin 3 puncte, sta~ bilite de comun acord cu Administrafia Apelor Ro- mane, filiala lagi, dupi 39 de componente cu schim- bul reciproc de informarie al partilor. In cadrul Conventiei de cooperare pentru pro tcjarea si utilizarea durabila a fluviului Dunirea, se realizeazi monitoringul calitiii apei fuviuli pe te- ritoriul Republicii Moldova, iar informagia obtinuta este difuzatd sistematic si Comisiei Foternagionale a Dunai. La fel, poluarea apelor transfrontaliere ridicd $3 multe probleme legate de echilibrul adecvat relatilor ce pot aparea intre farileriverane vecine (R. Moldova Rominia; R. Moldova-Ucraina) de-a lungul apelor curgitoare transfrontatiere. O regula simpla in solui- conarea acestor probleme ar fi stabilirea si confirmarea objectivuhii ci apele care parisese teritoriul unei thei si nu fie de o calitate mai proasti decat cele care intra pe teritoriul altei fri. Aplicarea strict a acestui crite riu va permite inglobarca prineipiului de drept inter nafional, potrvit ciruia trite din amonte trebuie si muy cauzeze daune apreciabile tirilor din aval. Protectia mediului a devenit una dintre directiile prioritare ae politicii Republicii Moldova, indeoscbi cazuritor de poluate excep- Echipament de laborator siaparataj destinat pen- teuimplementarea siste mulul de monitoring in cconformitatecu normele nationale si internation le de protectie a mediului dupa Conferingz ONU ,Mediul si Dezvottarea”, de la Rio de Janeiro (iunie 1992), unde au fost semnate 3 documente oficiale importante, care apoi au fost urmate de un gir de acte legislative, hotarari si con- ventii internationale, semnate gi ratiicate de parla- mentul tir in urma implementisii si respectirii prevederilor in vigoare, precum si armonizarii cerintelor natio nale de mediu cu cele europene, Comitetul NATO, prin intermediul Programului Pacteneriat i $tiinga pentru Pace, a inaugurat pentru Republica Moldova proiectul NATO SEP 971948 — Nistrw/Prut «Real ‘Time Monitoring and Decision Support tor Inter: national Rivers ~ Aplication to the Nistru and Prut River’ Acest project a permis instalarea a 4 s trol in timp real al ealitigii apei pe riuile transfton- taliere Nisteu si Prue (fig. 2.7) cu monitorizarea ur- mitorilor 6 indicatori de calitate: pF, cemperatura, nivelul apei, conductibilitatea, turbiditatea $i oxigenul dizolvat. Aceste tehnologii moderne de monitorizare a ca- lititii apei de suprafati, capabile si contribuie la pre- venirea poluarii ei, sunt unice in felul lor in rasaritul Europei si sunt amplasate: — pe riul Prut la intrare in Republica Moldova it localitatea Sirduti si in cursul inferior al rului in localitacea Valea Mare; = pe riul Nistru la intrare in Republica Moldova in localitatea Naslaveea si la iesire din epublica in localitatea Tudora. 61>a > Informatia privind calitatea apei, monitorizata in timp real, se inregistreaza in laboratorul central prin intermediul modemnului cuplat la calculator, unde datoriti.programelor speciale se supune analizei, evaluirii gi se expediaza tirilor vecine 3 firilor mem- bre ale Sistemului de Avertizare in caz de Situagii Exceptionale (AEWS) din bazinul fl Dundrea. Rezultatele investigatiilor chimice de laborator indica faptul cl in prezent, comparativ eu anti 1980 1990, calitatea apei atat dupa indicii organoleptic, i dupa principalit indicatori hidrochimic mineralizarea apei s-a redus cu 10-15 % 278-550 mg/d? in. Dunaxes; continual niteailor s-a redus de 2-3 ori, constituind 0,2-0,3 mg/dm' al fosfagilor ~ de 0,08-0,1 mg/don*, iar conti stantelor humice mentine o reducere de ‘comparatie cu perioada mentionati. Concentragiile metalelor grele in apa raurilor gi a bazinelor de acumulare variaza de la caz la caz, atin- gind maxime in aval de centrele mari industrializate sila confluent cu riulefele mick. in baza investigatilor privind calitatea apelor de suprafayi,realizate pe parcursul ultimilor ani, se ates- to imbunatatire generald a calititii raurilor ma dar, timp, inrautiri pe teritoriul rari, princi ind ionii de amoniu, poluanti inregistrati fi titi, produsele petroliere, fe- nol si compusii cuprului Un imperativ al sistem stituie dotarea laboratoarelor de analiza aparataj si echipament de laborator in conformitate cu normele gi cerintele europene, precum gi extinde- ji de monitoring il con= control cu Primele anuare hidrologice rea permanenti a rejelei de observayii si girului de componente, solicitati suplimentar in cadrul conven= {iilor internationale semnate si ratificate de Republi ca Moldova. Primele observati hidrologice pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost efectuate in anul 1878 prin deschiderea postului hidrologic pe r. Nistru in apropierea or, Bender (Tighina). Reteaua hidrologi ca atins dezvoltare maximal in anul 1940, find constituita din 20 de posturi. Insa rizboiul din anii 1941-1945 a distrus practic intreaga retea hidrologi- ci, Restabilirea ei a inceput in anul 1944 si s-a des figurat foarte repede, incat spre sfarsitul amului 1945, pe teritoriul republicii funcfionau de acum 3 stati hidrologice in orasele Chisinau, Balti, Bender si 49 de postu hidrologice. Jn anul 1950 a fost intocmita prima prognozi a viiturilor pluviale pe rlurile Nistru gi Prut, in anul 1953 — prognoza volumului de seurgere a viiturilor pluviale ine, Niseru, iar in anul 1978 au fost intoemi- te prognoze similare penteu r, Pru. Odatii cu constractia lacului de acumulare Duba- sari pe r. Nistru, la finele anului 1954 se organizeazat observatii privind programul de monitoring hidrolo- gic lacustru, iar in-anul 1957 in ot. Dub chide stayia lacustra. In legitura cu constructia pe r. Prut a nodului hi- drotehnic Costesti-Stinca, in anul 1977 in or. Cos- testi a fost deschisd o statie lacustra, care insi, din mite motive, a fost inchisi in anul 1987, ‘Actualmente refeaua stationari de monitoring hi- drologic a Republicii Moldova include 2 statit hideo- logice (Balti si Dubasari) si 47 de posturi hidrologice: mom 2. Bacconiny Aner Boinvek’Aparate de monitoring hidrolagic automatizat per: Prut ~ 7 , pe afluentiir. Prut ~ 6, pe r. Nistru ~ 8, pe afluentii , Nistru~ 14, pe riurile cu scurgerea di- recta in Marea Neagra ~3 si 7 postuci hidrologice pe lacurile de acumnulare mari (pe lacul Costesti ~ 4 si pe Dubasari —3), ce supravegheazs sistematic nive- debitul apei in rduri si bazinele de apa. Sarcinile de bazi ale monitoringului hidrologic sunt urmitoarele: — efectuarea observatiilor asupra regimului hidro- logic al raurilor fa reyeaua stafionari a posturilor hidrologice: ~ asigurarea organelor administeatici publice cen- trale gi locale, a agentilor economici si a populati- ci cu informatie hidrologica operativa si de regim, cu prognoze si avertisinente privind fenomenele hidrologice periculoase si stihiinice; — onganizarea si efectuarea cercetirilor hidrogeafice; = publicarca datclor anuale si multianuale cu privire Ja regimul resursclor apelor de suprafar; = claboratea si editarea Cadastrului de Stat al Ape- lor. Reaultatele obsinute prin monitorizarea apelor de suprafata atat sub aspect clasic, cit si automatizat sunt generalizate, prelucrate, evaluate si utilizate in diverse buletine informative, anuare, dari de seama, sub forma de harti, precum gi interpretate la nivel stlintfic de institutile de profil din fara © nou’ etapa in monitoringul cursurilor de apa. a inceput odata cu implementarea tehnologiilor mo dere, dotate cu elemente de monitoring automat zat, care sunt capabile si supravegheze in timp real nivelul si debitul apei, si depisteze operativ poluantii prioritari, precum si sé alerteze in regim de urgent despre eventualele modificari ale compozitiei apei, cauzate de poluaiile stihiinice sau accidentale, Astfel, Compania ACVATEST din Republica Cehia, utilizind 1, Raut ca riu-pilot in Republica ‘Moldova, implementeazt primele tehnologii dotate cu tehnick de monitoring hidrologic automatizat, care vor fl instalate in 3 sectiuni de contro! ale raulu si care vor contribui [a monitorizarea in timp real a nivelului si debitului ape. Utilizarea statiilor si tehnologiilor moderne de monitoring al cursurilor de apa, precum gi admi nistrarea corect’ a Sistemului de Avertizare in caz de Situapii Exceptionale (AEWS-Moldova) pe ri- nationale si pe cele transfrontaliere, vor facilita schimbul operativ de date privind calitatea apei intre Republica Moldova, Romania, Ueraina gi farile Ba- inului Dunairean, vor contribu la un durabil al resurselor acvatice folosite in comun, vor alerta firile vecine despre cazurile de poluare excep. tionalé si, nu in ultimul rind, vor favoriza prevenirea poluarit apei bazinelor raurilor acat sub aspect local, cat si transfrontalier. Considerim ci doar cu eforturi comune si in ca dul une colaborici fructuoase cu intreaga societate civila vom pigi inte-un now ,deceniu de rascruce’, unde ameninpirile ambien care ne confruntim la ora actual sé fie in continu diminuare, iar monitorizarea calitiii resurselor acva tice in fiecare an si obfind o noua orientare pasnici. le ce se contureaza gi cu 63 pee 78 a 2 Ce_ CAPITOLUL OBIECTELOR | ACWATICE §Be luviul Nistru izvoraste din Carpatii Ucrai- neni, dintr-un izvor de pe versantul de nord-vest al muntelui Rozluci, lang satul Vote se varsi in limanul Nistrului din Marea Neagra, la 35. km spre nond-vest de or. Odesa. Lungimea flu- viului este de 1362 km, iar suprafata bazinului 72.100 km? zvorul se alld ka 870 m deasupra nivelu- lui mari, iar gura de virsare ~la 1,0 m, ciderea riului fiind de 869 m, cu o pant medie de 1,784, maxima = de 39,0% (a pritnii 4 km) si minima ~ de 0,1%o (in 1 inferior al raului) (fig. 3.1-3.3). ‘Cea mai mare parte a suprafetei bazinului este va- lorificasi sub terenuri arabile, piducile ocupa doar cea 130 din suprafzta totala. Partea montana a bazinului este acoperita preponderent de paduci: latalpa mun- tilor sin partea inferioar’ a versantilor (pant fa 600 m altitudine}, descori si in vaile edurilor, cresc paduri de foioase; mai sus ele sunt inlocuite de piduri mixte, iar mai sus de 1 000-1 500 m munfii sunt acoperifi de piduri conifere. inci mai sus (peste 1 500 m) se afli regiunea de flora alpina cu eranguri de ienupis, ani, care deseori cresc solitar. Acest peisaj racterizeaz’ prin piguni montane (polonine), folosite pentru fanete. Podigul Volano-Podolic se caracterizeaza prin ve- agetarie de silvostepa. Sectoarele de stepa, valorificate in prezent sub terenuti arabile, alterneaza ca masive de piidure, care deseori au o forma alungiti si sunt 66 > BAZINUL FLUVIULUI NISTRU lzvorulfuviului Nistra Fluviul Nisteuspecifice cumpenelor de apa sau altor locuri mai inal- te de relief. Se intilnese numai piduri de foioase cu subarboret des. Pe versantii valcelelor crese eringuri dese de pidure, Mai la sud de r. Camenca pe cum penele de api se intalnese tot mai rar paduri, deve- rind mai putin dese, creste cantitatea desisurilor de arbusti, care apoi tot dispar de pe cumpene, pistran- du-se doar sub forma de pete mici in vaile raurilor si pe versanit valeclelor. Sea yin San TS sti, 21 win 3.1.Bazinul uviului Nistru : Vegetatia Podigulut Nistrului este prezentata prin \ piluri de foioase si asociatii de stepa. Sectoarele mai i inalte (peste 250 m) sunt, de regula, acoperite de pi- 1 uri, predominant de foioase. Pe versantii abrupti ai 1. Nistru, deseori stincosi, crese desiguri imense de : arbusti. In stepa Balilor padurile se intInese mai rar, in prezent stepa fiind valorificata in cea mai mare parte sub forma de terenuti agricole. Spre sud-vest i de or. Bender (Tighina), unde bazinul Nistrului se ingusteaza brusc, pidurile de asemenea lipsese, cu excepfia unei figit inguste de paduri de stejar de-a Jungul viii rdului si a piduricilor de plop din luncd in regiunea de stepi, in prezent valorificata, uneori se intilnese desiguri de arbusti. In padurile din tun- ca crese ulmoul, mesteacSnul, stejarul, frasinul, iar in amonte de or. Tiraspol = salcia si plopul, ‘Mlastinile se intilnese doar pe sectoare mici, de bazinului Nistrului. Cel mai mare masiv mlastinos il constituie Marile Mlastini Nistrene, situat in partea de est 2 Campiei Sano-Nistrene, cu o suprafati de cca 100 km?. Aceste mlastini se intind de-a lungul ‘malului drept al Nistrului, de las, Kornaloviei pana la s. Rozvadoy, pe o lungime de cca 40 km. La masivul principal se alipese sectoare solitare de terenuri in- rligtinite, stuare de-a Tungol cursului inferior al ru~ capitolul rilor Steves), Veresciga, Klodnita, BastifagiTismer Suprafata totals a mlegtinilor din bazimul Niserula in amonte de s. Rozvadov este de cea 250 km’. Cea mai mare parte a mlastinilor a fost desecati, in prezent fiind ocupate de piguni si terenuri agricole fertile. In afarn deseciilos, prin canale deschise, ce efectueaz captarea mlagtinilor de cate raurile Nistru si Strveaj o7>Fig, 3.2. Proflu longitu: de Ia lanful montan central. Aiei catenele montane sunt situate in forma de zigzag, evidentiindu-~ furi conice solitare si stanci zimpate cu versanti ab- rupti si multimi de grohotisuri, Virfurile ating 0 altitudine de 1 500 m si mai mult (vf. Lopusna — 1.836 m, vf. Savulea =I 818 m, vf Vasokaia ~ 1 $08 m sat). Fasia premontank este ingusta (15-20 km), cu o-altitudine medie de 500-600 m. Versantii Carpa- tilor si ai piemontului sunt intretdiati de afluentii de deeapta ai Nistrului (Bastrita, Strveaj, Lomnita 5.8), care, curgind din mungi, formeaz vai destul de largi printre dealuri cu viefuri rotuniite Partea montand si premontand a bazinului ocupa doar cca 9% din suprafata total Podigul Precaepatic prezinta 0 cimpie deluroasa cu multe depresiuni, despargicd de vaile rdurilor in mai multe platouri alungite cu altitudinea de 300- 400 m. In directia cursului raurilor, acestea tree in terase jonse, iar in regiunen Sambir-Stryi formenza mari suprafefe de terenuti inmfistinite. Cumpina de morene dintre riurile Nistru si San Spre nord-est de Carpati se afla Podigul Volano- Podiolic, extremitatea nord-vesticd a caruia (Rostocie) este ocupati de by scita, Find intretaiat de numeroase vai adnci ale rdurilor, podigul reprezinté un teritorin deluros cu altitudinile de 360-470 m. La est de el se alipeste Opolie, un podis deluros, inweetaiar de riuri cu cursul paratel (Zubra, Lug, Svirj, Gnilaia Lipa, Naraevka, Zolotaia Lipa), eu viiCadere de apa aimentata de ape subterane Vede redintr-o groti de pe versantul vai l8ngs (4. Zalescikl (alishchyky) rai putin adinci, cu lunea lati i versanti eu pante line. Partea Podigului Volino-Podolic, situata spre est de r. Zolotaia Lipa gi spre nord de r. Nistru, poar- ti denumirea de Podlu! Podatiei. Raurile care despart acest podis intr-un sir de masive orientate in direc fie meridionala, la inceput curg prin valcele mu prea adanci. In cursul mediu gi inferior adancimea vailor atinge 100-150 m, La nord alticudinea podisului este de 340-360 m, spre sud ea scade treptat,atingind in Transnistria 200-260 m. Spre sud-vest, in avalul cursului raului, altitudinea reliefuului scade treptat gi in regiunea or. Dubasari nu depigeste 180 m. In parte central a Podisului Po- doliei, de la nord-vest spre sud-est, se intinde un lang dle recifi coralieri— élére. Acestea se rida eu 60-70 m deasupra cimpiei aferente pentru care este specific carstul bine exprimat, Dintre formatiunile carstice sunt rispindite palniile, farfurioarelela fel yi formele subterane ~ fisuri canale, pestere. Pe malul stang al Nistrului, in sud-vestul podisufui, se afl Pokutie, un podis ondulat cu cotele reliefului de cca 300-400 m. O continuare a Podigului Volino-Podolic este Po- digul Nistrului, eu care are multe trisituri comune Cotele Ini ating valori de 460 m, suprafata este de- Juroasa, intretaiata de valcele, ravene gi ogage. Partea nordict a podigului, poarti denumirea de Padisul Ho- sinwlui. De-a lungul Nistrului se intinde un lang de dea- luri, care il separa de x. Raut, in bazinul earuia se afli Campia Cuboltei. Este un spatiu relativ neted, thu prea deluros, cu purine piduri, cu altitudines de 180-200 m. Spre sud se afla Podigul Moldovei Cen trale (Codri), cu altitudini relativ inalte (indlyimea medie este de 280-350 m, maxim — 429 m), cu un relief foarte accidentat. Spre sud inalyimea podigului treptat scade gi mai jos de debusacea r. Botna in Nis- tru cotele cumpenei de api nu depigese 150 m. In general, podigurilor le evin cca 75% din suprafata bazinului fl. Nistr. ne(ifaaneaners Extremitatea de sud a bazinului fl. Nistru este si tuati pe Campia Marii Negre, un ges care coboari lin spre mare Reliefal bazinului fl. Nistru este determinar de structura gcologic’ a teritoriului. Regiunea de cim- piea bazinului se afl in limitele Campici Europe de Est, care are la baza roci cristaline vechi (granit, gnais, jenit s.2.) ce ies la suprafagd in regiunea or. lampol ¢ in amonte de s. Bernasovka, de asemenea si pe un sir de afluenti de stinga (Muraska, Nemia, Derlo etc). Ele sunt acoperite de o cuvertura de roci sedimen- caleare, marn si alte roci de varstt palcozoied, mezozoica si terfiard, care se disting clar in valea . Nistea sia afluentilor sti, Toltrle prezinti recifi coralieri ai marilor din miocen, constituiti din caleare. Regiunea premontand a bazinului fl. Nistru se afl in Avanfosa Precarpatic’, in care predomina depu- nerile terfiare ~ nisipuri,argilite,calcare, argile, ghips ete, Partea montana a bazinului consti din roci ere- tacice si paleogene nisipuri, argilite ete. Cuvertura cuaternar’ se compune din loessuri, argile loessoidale si huturi (in regiunea de camp bazinului) si din depuneri aluvionare contemporane si relicte (in munfi si in regiunea premontana). Majoritatea solurilor din bazinul Nistrului (Ros- tocie, Opolie, Podigul Podoliei) sunt argilo-nisipoa- se; pe Podigul Nistrului si in Pokutie — argiloase, in Carpati ~ nisipoase cu intruziuni de pietrig. Rocile materne pe Podisul Volano-Podolie sunt Toessurile gi rocile loessoidale, pe care sunt dezvol- tate cernoziomurile si solurile podzolite de pidure In Carpasi, pe scoarta de dezagregare a rocilor dure, s-au format soluri brune podzolite si podzolite mon- m2 Torent de noroiin bazinul fuviului Nistruin Carpati tane. Cuvertura pedologied Precarpaticd consti, in special, din soluri podzolice, care in luncile caurilor sunt inlocuite de solurile aluviale Schema generali (fig. 3.1) a rejelet hidrografice a Nistrului are forma unei pene de pasire cu arte- ra principal ~ raul Nistru ~ bine exprimata gi care primeste de pe ambele maluri o maltime de afluen miei. Lipsa afluengilor mari este principale erasituri distinctivi a reyelei hidrografice a Nistrului. In ba- Zinul Nistrului exist 16 890 de riuri cu o lungime total de 42 751 km, Predomina raulegele cu o lungi- me de pind la 10 km (16 294 de rauri cu o lungiine rotalt de 26 164 km); 449 de rduri cu lungimea de 10-25 km, 86 de rturi cu lungimea de 26-50 kins 45 de rausi cu lungimea de 51-100 km, 15 riuri cu lun sgimea de 101-300 kin gi doar riul principal are mai ‘mult de 1.000 km. Gradul de dezvolrate al refelei hidrografice, in di- ferite parti ale bazinului, nu este uniform, Reteaua este dezvoltati cel mai bine in partea carpatici a ba- zinului, unde densitatea ei constituie 1-1,5 ka/km gi in partea stingh a Podoliei ~ 0,75 km/kme. In partea sudict, de stept, densitatea rejelei hidrologice este de doar 0,2 km/km?. Dezvoltarea rejelei hidrogea- fice este neuniformi pe ambele maluri de-a lungul cursului raului. In prima treime a cursului inferior al Nistrului predomina afluengii de dreapra cu rau- rile Bastrita, Stryi, Svicea, Lomita, Luka, Basteipa Solotvinskaya si Bistriga Nadvorneanskaya; in aval de ultimal rau, cursul media predomina afluentii de stinga (Seret, Zbruch, Strypa, Smotrici, Usita, Lea- dova, Nemia, Derlo, Murafa a.) In eursul inferior, numarul afluentilor de dreapta iarasi creste ~ Raut, Ichel, Bic si Botna, ag.Nistrul in cursul superior Penteu bazinal fl. Nistru este specificd bifurcarca saurilor. La cresteri extreme ale nivelului pei in tien pul apelor mari de primavara sau al viiturilos,o parte din apa Nistrului se revarsa in bazinul unea Depresiunii Sano-Nistrene. In bazinul cdurilor Stryi si Opox, Svicea, Ceeywa si Bastrita Nadvorneanskaya sunt Frecvente torentele de noroi. Deosebit de puternice an fost cele din vara anilor 1927 51 1955. Dupa consistenga lor, predomina torentele de api cu pietris. Depunerile torentelor de noroi se constituie din pietre, prundis, bolovani, cu dliametrul de pana la 0,6 m. Torentele de noroi adue daune mari agriculturi, spalind sau inundand tere utile agricole, Bazil Nistrului nu este bogat in lacuri naturale {in lunca cursului inferior alr regiunea plau- rilor, sunt prezente multe lacuri-beleiug si lacuri-ti mane, in majoritatea cazurilor unite intre ele si cu +. Nistru prin brare, De asemenea, un numar mare de lacuri-belciug se intalneste intre s. Kirilovny gi or. Galici, cateva in masivul mlistinos nistrean, in bazinul Nistrului existd foarte multe iazuri si lacuri de acumulare, mai ales in vaile afluentilor de stanga ~ Verescita, Lug, Svisj, Zolotaia Lipa, StrSeret, Zbruch, mai puyine in viile raurilor Leadova, ‘Murafa, Rusavka si pe teritoriul Republieii Moldova (Raut s.a.). Cu pusine exceptii, in bazinul Nistrului ‘nu exist nici un afluent, pe care nu ar fi construite conform structurii vail sia pantelos, caracteru~ Jui Tuned si al albiei, raul Nisteu poate Bi divi- zat in tri sectoare morfologice principale: 1. Cursul superior ~ de la i2vor pant las, Nijnee. 2. Cursul mediu ~ de las. Nijnee pan la or, Dubasar. 3. Cursul inferior = de la or. Dubisari pind la gura de virsare a riului, Tn primi 45 km dul curge printr-co vale addnca (80-100 m) in forma de V latin, in unele Locuri cu ca~ racter de defileu cu versanti aproape verticali,acope- riti cu piduri de conifere. In aval de or. Staryi Sam- bir, valea raului se Kargeste bruse, atingand in aval de s, Ciaikovici fiyimea dle 13 km. Aici raul traverseaza masivl mlastinos din Depresiunea Sano-Nistreana, actualmente desecat printr-o retea densi de canale. Jn aval de s. Rozwadov si pana la debugarea r. Stryi, Nistrul carge in limitele Depresiunii Nistru-Seryi. De-a lungul malurilor, aici se intind pasuni, iar pe alocuri sectoare inmlistinite. Versantul sting al viii este predominant abrupt cu inaljimea de 30-50 m, cel rept fiind mai jos (10-25 m) si mai domol. Pana las, Nijnee vatea are forma de lada, cu timea de 5-6 km, ingustindu-se pe alocuri pina la 1,5 m. Versantii sunt abcupti si foarte abrupti, 74> baraje cu acumuliri de apa. Suprafara torala a acu- mulirilor de apt in bazin este de cca 450 km’ (cca 0,6% din suprafara bazinului). Raul NISTRU uncori aproape verticali, cu inalyimea de 40-80 m, concavi, constituiti din argile nisipoase intretdiati de ravene, valorificafi sub terenuri arable, la muchitRul Nistrulings satul Costu acoperiti de cranguri de foioase. Pe unele sectoare se observa terase. Lunca Nist 3,0 km (1 ituiti din nisipuri argiloase, pe alocuri cu muguroaie, inmlistinita, chiar cu sectoare de turbi, cu vegetatie de pajiste, partial valorificata. In timpul apelor mari de primvard si viturilor se acoperi pe o durari de 3-10 ile cu un strat de apa cu grosimea de 0,5-3,0 m. La ievor riul are aspectul unui para cu Titimes de 0,5-1,0 m si adancimea de 1,0-5,0 em. Primind, de-a lungul cursului, © sumedenie de raulere mici, devi- dui este bilateral’, cu Riyimea de s. Cisikovici pind la 7,5 km), con ne un torent fartunos eu multe praguri si cascade mici. Langa or. Staryi Sambir albia riului se ramifi- ci, formand insule destul de mari, Pang la debusarea x. Stryi albia este canalizati. Latimea albiei pind la or. Sambir este de 10-20 m, in restul cursului (painé la s. Nijnee) este de 50-100 m, pe alocuri ~ 250-330 m. Adancimea la reperisuri este de 0,5-1,5 m, in locu- rile mai adanci — 2,0-5,0 m, maxima — 7,7 m. Vite- za cursului de apa variaza de la 0,3-0,7 m/s pani la 2,5 m/sla repeziguri Patul albiei este pietros,cu prun- dig, pietrigul gi prundigul ajung in Niseru din aflu- entii montani. Malurile sunt abrupte, cu inalyimea al Nisteu in imprejur mile or. Soroca 75Sector inferior al laculul de acumulare Dubssari 0 m, argilo-nisipoase, eu plaje din prundis, acoperite cu iarba si arbusti Langa s. Nijnee, valea Nistrului se ingustexz bruse si treptat se addnceste. Este in forma de V latin, pe unele sectoare de canion eu ligimea de 0,4-1,5 km pana la or. Moghiliov-Podolski, pe unele sectoare, in special la gura afluengilos, lirgindu-se pana fa 2,0- 3,0 km (Lingi s. Bakota ~ 6 km). Versangii sunt pu- ternic dezmembrati, predominant concavi, abrupt 1 foarte abrupti, uneori chiar verticali, cu inalyimea de 100-180 m. Sunt constituigi din caleare, gisturi gi ni- siputi argiloase, predominant deschise, cu multe pri Centrala hidroelectrica de ls Dubssari busiri gi numai unele sectoare sunt inierbate, la debu- sarea afluentilor gi la gura ravenelor impadurite. De la or. Moghiliov-Podolski si pina la or. Duba- sari valea igi pistreaza forma de V latin, marindu-si Ligimea pana la 3,0 km (la 3 km distanta spre sud de s. Mihailovea pind la 5,5 km). Indlsimea versanfilor scacle treptar de la 150 pani [a 80-100 m, versangi abrupti i foarte abrupti find urmati de cei cu incli- nare medic gi domoli, constituiti din calcare si sisturi argiloase cu 0 cuvertura din argile si argile nisipoase. Linga s. Bernasevka si or. lampol (Iamplit) se dez- golesc granitele{in curvul mediu al r. Nistru se disting gase terase, conturate cel mai bine in regiunea or. Moghiliov-Po- dolski. Prima terasi, cu 0 Litime de 300 m, se afla In indltimea de 5-7 m peste nivelul de etiaj al raului, find inundata partial Ia cresteri inalte ale nivelului pei i valorificata in buna parte sub terenuri arab A doua terasi, cu inalfimea de 12-15 m 5i litimea de 0,3-1,0 km, este acoperiti cu o cuvertura de lo Aici se intalnese livezi, erenuri arabile, vii, A treia terast, siruati Ia alticudinea de pana I SO m, este constituiti din depuneri de nisip si prundis. A patra terasi, cu inaltimea de cea 100 m deasupra albiei, s-a pistrat doar partial, a cincea ocupa suprafete netede Vedere de sus a CHE Du- basariPanorama lacului de acu- mulare Dulbasar, ve din aval ‘mari de-a lungul vaii la altitudinea de pana la 150 m: A sasea terasi este situatd Ia 15-20 km distanga de la ru lao altitudine de cca 200 m si este constituita din nisip si prundis. La talpa versantilor se observa iesirea la suprafata aapelor freatice cu un debit de 0,5-1,0 Us. Lunca Nistrului, in cursul superior al réului, are ccaracter diferentiat. Pin’ la debusarea x, Zbruch are latimea de 50-100 m, cu aglomerari de pietris si prundig spalate din nenumaratele valcele si ravene. In aval de confluenta cur. Juan se ingusteaza (10- 50) m) si numai pe unele sectoare se Hargeste pina la 400-500 m. Suprafara ei este neteda, uscatd, cu vegetafie ierboast, arbusti rari, constituita din soluri argilo-nisipoase. Se foloseste in agricultur’ de regult in legumiculturi De Ia gura de varsare a riului Jvan gi pind Ia s. Mibailovea funca are o fagime de 50-100 m, une- ori de 0,7-1,1 km, este valorificat’ agricol, ocupata de livezi si geidini, la maluri cu arbusti, rareori cu cranguri. In perioada apelor mari de primavard sia viiturilor pluviale este acoperita cu un strat de apa cu grosimea de 1-5 m. In aval de s. Mihailovea, este inundat’ de apele lacului de acumulare Dubisar. In cursul mediu al rdutui, albia este mai puternic meandrati decit in cel superior, lungimea meandre- lor atingind 12-15 km, iar raza arcurilor 2-10 km, Litimea istmurilor nu depageste 0,6-1,0 km. Ra- mificati sunt putine, raul curgind priner-un singur torent. Relativ rar se intilnesc insule (peste S-7 km) ‘mici, joase, inundabile, inierbate si cu arbusti 78> Un rol important in formarea albiei il au conurile de dijecrie din valcelele gi ravenele laterale, constitu ite din roci de diferite dirmensiuni (de la pietris pani la bolovani mari), acoperite cu timpul de mal si nisip, si formand bancuri pietcoase. Sunt frecvente grindu- rile de nisip cu prundig si plajele cu o lungime de pana la 100 m si latimea de 10-20 m. Repezisurile se repeti la fiecare 5-10 km, masurind o fungime de 0,4-3,0 km gio litime de 150-250 m, cu 6 panti de 0,7-1,2%60. Prin iesirea rocilor cristaline in albia +. Nistru, lang# or. Soroca gi s. Poroghi, s-au format praguri cu o lungime de pang la 400 m, layimea de 200 m si adancimea de 1,2 m, in prezent fiind dis truse (au fost aruncate in aer). Lagimea riului pina le debusarea «, Zbruch este in medie de 100 m, pana la s, Podoima ~ 150-200 m, in aval. Datoriti remuului apei din lacul de acurnulare Dubisari latimea creste treptat pind la 300-500 mn, Adincimea riului pand la confluenta cu r. Zbruch, la repeziguri, atinge 0,5-0,7 m, in locurile mai adanci ~ 1,5-4,0 m, in aval de afluent, la repeisuri-0,9-1,5 m, in locurile mai adinei - 5,0-8,0 m. Viteza cursului de apa variaza de la 0,3 pina la 2,0 m/s, Patul albiei este pietros, pe alocuri cu bolovani gi chiar cu fragmente de stanc’, la maluri partial innamolit si cu vegetatie in albie (molte alge). Malurile sunt predominant abrupte si inalte (8-10 m inalyime), inierbate, In muchie acoperite de arbusti $i copaci pe soluri argiloase $i nisipo-ar giloase, Langi orasele Rabnita gi Rezina si ling’ s. Ciorna, malurile partial sunt indiguite.in cursul mediv al raului Nistru pe teritoriul Republicit Moldova este situat lacul de acumulare Dubisari, Relief! din jurul lacului gi al riului este de campie. Lacul se intinde de la nord spre sud pe o lun- gime de 125 kim, fiind amplasat in cea mai ingusta (35-40 km itime) si mai asimetric’ parte a bazinului +. Nistru.Tarmul lzcului de acumulate este dezmem- brat de o rerea deasi de ravene ramificate, care se des~ chid in lune, prin care se transport cantititi mari de aluviuni, mai ales in timpul ploilortorentiale. De pe malul drept in lacul de acumulare se vars doi afluenti mici ~ r. Ciorna si. Rezina, tar de pe malul sting sase riuri - Camenea, Ribnita, Beloci, ‘Molochis, Iagorlac si Podoimia 1an morfologic, lacul de acumulare se imparte in tei sectoare principale: superior, mediu si inferior. Sectorul superior are o ligime de 250-300 m io lun- gime de 45 km, si se intinde de la or. Camenca pan’ Ja of. Raboita (Ia nivel normal de setentie, NNR) Practic, pe tot sectorul dat nivelul apei depaseste cu pofin nivelul apei din albia rfului in perioada etiaju- Jui (la NNR). Profilul transversal are trasituri tipi albiei réului, iar cel al patului este asimetric ~ malul sting este cu mult mai abrupt decat cel drept. Nivelul apelor nivale si pluviale pe toata intinderea sectorului depaseste cu mult NNR. Drepr urmare, se formeazi o panti relativ mare a suprafefei apei, prac~ tic natural pentru sectorul dat, ceea ce conditionea- ‘2h o scurgere rapid a apei. La seaderea nivelului apei in imprejurimile or. Rabnita cu 3-4 m sub NNR, in partea superioarl a lacului se ereeaza o pant mare de ctiaja suprafetei apei i aspectul regimului hidrologic se restabileste zjungind aproape de cel natural. Sectorul mediv al lacului (de la or. Rabnita pana la s.Tibuleuca) are o intindere de cea 30 km. Aici in- fluenta dinamica a nivelului apelor de viiturd se ma- nifesti lab, deoarece acesta intrece doar putin NNR veluri foarte ridicate ale apelor mari de primi vara, cénd surplusul de api se evacueaza din lac, se formeaza o panti bine exprimati a suprafetei apei si se restabileste provizoriu regimul hidrologic natural Panta medie a acestui sector este de 12 em/km In aval de debusarea r. Rabnia, versantii viii Nis- trului sunt stincosi si inalti, cu talpa aproape de ma Jul lacului, si doar Langa s. Popeasca se retrag treprat. Pe sectoarele Popeasca-Lalova si Lopatna-fura, Ia- cul se lirgeste pind la 1,2-1,5 km. Malurile aici sune deschise, domoale, cu o zon’ de fitoral lat. In aval de s, Jura valea se ingusteaza pang la 500-600 m, iar malurile se dezmembreazi. In sectoarele inunda- te ale afluentilor Nisteului (rdurile Ciorna, Rezina, Rabnita) s-au format golfuri inguste, care inainteaza adanc in uscat, cu adancimi miei, patul albiei clrora se dezgoleste la sciderea nivelului apei in lae cu 1,5- 2,0 mai jos de NNR. In multe locuri de pe acest sector, profilul transver~ sal al albiei naturale a suferit mari schimbasi din cauza colmatisit. Sectorul inferior al Iacului de acumulare incepe de las, Tabuleuca cu o strangulare care rareori atinge 500 mla NNR. Aici malul drept al vati Nistrului este inale si abrupt, talpa se apropie de tarm, iar terasele sunt relativ inguste. Ca rezultat, profilul transversal 79al cuvetei lacului la inceputul acestui sector are un caracter asimetric bine exprimat. Sectorul inferior al lacului de acumulare este cel mai scurt, lungimea sa nu depaseste 30 km ka o time medie de 0,8-1,5 km. In regiunea s. Molovata sectorul se lirgeste pand la 2 km, Oglinda apei la- cului la NNR aleatuieste aproximativ jumacate din suprafaya coral a acumulirii, Adancimile aici sunt mari ~ 8-10 m, iar pe locul albici naturale a riului ajungand pina la 10-15 m. Panta sectorului inferior este de doua ori mai mica decat cea medie gi de doua ori si jurmtate mai mica decat cea superioara Zona de litoral a sectorului inferior este slab dez- membrati, existind doar un singur golf, desi cel mai mare, format in lunca r. Iagorlac, afluent de stinga al Nistrului. Oglinda apei la NNR constituie cca 300 ha. Regimul de niveluri ale lacului de seumulare este determinat, in special, de regitmul Nistrului si de regimul de umplere si descarcare a acumulari Regimul hidrologic al lacului de acumulare Duba- sari. In cursul inferior albia Nistrului se Firgeste brusc Pana la or. Bender are o Tatime medie de 4-6 km, in aval ~6-12 km, la bifurcarea bratului Turunciue atinge ‘Nivelurile medi lunare ale lacului de acumulare Dubisar Gracteistia nivelalu 16 km, in seetorul aferent gurii de virsare ~ 22 km. Versantii vai sunt asimetrici; cel drept in majoritatea cazurilor este abrupt si inale (100-150 m), coborand spre gura réului pina la 50-70 m, Terasele acestui versant, camuflate de numeroase alunectri de teren, practic nu sunt exprimate si se manifesta doar prin trepte solitare cu inalfimes de 8-25 m si pante ab- rupte. Versantul stang este mai demol si mai jos, cu © inaltime de pana la 70m dessupra raului, in aval de or. Tiraspol coboard si mai jos — pana la 30-50 m, devenind foarte domol. La alttudinea de 11-25 m deasupra rivlul este sira- ati prima terasi cu © lijime de 2-8 kan, predominant valorificati. Pe cea de a doua terasi cu o inaltime de 25- {60m gio lafime de cca 2 km este situat or. Tiraspol Versanti sunt constituiti din mama afinati, angle si nisipuri, predominant valorificagi pentru cultivarea vi- tei-de-vie si 2 pomilor fructiferi. Versantul drept este acoperie pe alocuri cu vegetatie ierboasd si mici cranguri si arbusti, a satele Copanca si Cioburciu - impadurit. Lunca Nistrului este ocupata de plauri, care pani 1a or. Bender sunt rispandigi sporadic si nu prezinta trisituritipice ale peisajului de plauri Tabelul 31 cm ‘nileTabelul 32 Nivelurile caract ice de apa (cm) ale lacului de acumulare Dubasari Nivel inion Cetsitarinshi Neb evga apenas Maa? ws ‘ w “s ae ie eee i i or. Dubasari capitolul Raul Nistru lnga or. Bender (Tighina) Layimea luncit pe acest sector este de 0,4-1,5 km (oaxima ii s. Hagimus). Suprafata este Jjeaza lunca de inundare. La cresteri exceptionale de nivel, apa se revarsi peste diguri, distrugandu-le si netedé, uscati, constituita din argile nisipoase, mai rar nisipuri cu vegetatie de pajiste, predominant va~ lorificatd, ocupati de livezi si vii, pe unele sectoare acoperita de arbusti si padure. De-a lungul albiei, la ‘ distangl de 20-100 m de rau, sunt construite diguri de protectie cu o indlfime de pang la 4 m,care prote- acoperind lunca pentru o perioadi de 1-3 siptdmani cu.un strat de api cu grosimea de pana la 3 m. In aval de or. Bender litimea luncii creste pina a 4-6 km, jar linga s. Cioburciu pana la 13,5 km. Coraportul sectoarelor cu plauri pe malul drept si pe malul sting al raului este diferit. Masival principal a1de plausi este concentrat pe malul drept (ling s. Tal maza latimea lor atinge 8-9 km), iar in locul bifurca- ‘Hi bragului Turunciuc tree pe malul sting, formand o Junct insular cu aceeasi denumire. Suprafata plau- rilor este neregulati. Cele mai inalte seetoare se afl angi malul rdului gi lacurile-beleiug, ridicdndu- ddeasupra edului cu 1-3 m, Au forma unor valuri na- turale si sunt acoperite cu eranguri dese de padure, vii gi livezi, partial gradini, Sectoarele mai joase sunt ocupate de stufiriguri, Pe unele sectoare lunca este indiguita cu inaltimea digurilor de 1-4 m,dar la cres- teri mari ale nivelului apei din rau plaurile sunt inun- date in totalitate, Plaurile sunt intersectate de multe brage, canale, lacuri si albii vechi Fenomenele de gheatai pe lacul de acumulare Dubésari aeaiviees Dita Data CaettatOmet entangling ee — puss Mme nelordegheats —degheas heats shes gheats or Cerca Medie 172 o101 0903 1203 39 2 Maxim ttimpurie) 08.11 oz 2801 0801 nn 2 Minima trzie) 16.02 1902 0204 06.08 ° 0 ov Dubai Medie 132 o1o1 09.03 1503 6a 16 Maxima timpurie) 19.11 o2.n2 1302 0801 116 68 Minima tércie) 0402 1802 06.04 1006 ° 0 1 Rita medie 20.12 22 1603 2103 79 19 Maxim (impure) 20.11 2011 1901 1302 5 61 Minima (trzie) 10002, 21.02 0704 1104 15 1 Tbelu 34 Valorilecaracteristice ale temperaturiilunare si anuale (*) a lacului de acumulare Dubssari Caractere tuna Maxims temperatu anuala om ow vow ow om mk on om or.camenca Medie «== 24 BB 156 196 215 169 111 52 50 263 Maxims 75 130 188 244 25, 238 194 142 106 287 Minima 0 58 127 148 180 174 141 76 06 ° cx Rbnits Medie 07 «0S-—«2S-«9S 163 201 220 2A A 1 57 16 267 Maxima «3843581 129 192 238 247 238 200 149 103 58 287 Minims «0-0 «6O122-«*159 +12 183 4B BS 10 0 28 ox bisa Medie «08-08 18 89 160 207 228 226 187 131 65 17 273 Maxims «3.3.«27 «7517 186 236 249 243 214 157 112 48 308 Minms 0-047 139 17,7 201 206 169 103 27 0 234Tabelul 35 Caracteristica valorilor decadale ale grosimii ghetii (cm) pe lacul de acumulare Dubasari ae Luni, decadele acme. x a 1 " W Maxis Peer eReCe eeaee oe ea gat ata tegen eet or Camenca Medie 14 14 20 24 32 27 24 Maxima 18 27 65 34 54 49 100 84 61 46 48 24 100 Minima nu nu on nu nu nu AU MU nu nu nu nu nu nu. - or Rabnia Medie 10 10 14 18 18 16 18 Maxima 5 6 14 2% 49 30 31 36 42 41 53 49 46 - 53 Minima nu nu ony nu nu nu AU nu nu nu nu mu nu nu - or Dubasart Medie 6 12 14 18 21 18 19 15 14 Maxim 5 20 18 28 29 38 43 47 50 $2 49 42 © 52 Minima ru nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu fu - Nota:,nu” inseamna c& nu s-a instalat un pod compact de gheata. In aval de s. Olinesti caracterul plaurilor se schim- bi. Grindurile de-a lungul malutilor sunt mai joase si se spala mai ugor, suprafete mari sunt inmligtini- te, lind acoperite cu desisuri de stuf, erestie i rogoz. Sectoarele mai inalte, cu o litime de pana la 5 km, sunt ocupate de cranguri de salcie gi richitd, Prima- vara aceste terenuiri sunt acoperite timp de 1-2 luni cuun strat de apt cu grosimea de 1-3 m. Tabelul 36 Evaporarea (in mm) de pe oglinda apei lacului de acumulare Dubasari, masurat cu evaporimetrul GGI-3000 Caracteristicaeveporii w v uw Medie 7 107118, Maxima 19° 208169 Minima ° 3 81 in cursul inferior albia Nistrului este foarte insta- bild si foarte serpuitoare (cocficientul de meandrare atinge 2,5), formand un sir de lanturi cu raza mare a curburii. Atit albia principala, cat si bratele sale, cu care comunica permanent sau periodic, cu timpul schimba direcfia. La1 km in aval de s. Cioburciu, la 148 km de la gura de virsare, Nistrul se bifurcd in br. Turunciue cu o lungime de 58 km, care apoi se varsi in Nistru prin lacul Beloe, la 21 kin de gura raul, ling# s, Be- Lune Timp de un seaon wv x x ” BS 17 85D 703, 25 25 149 «96 39 : a ee ° - leaevka. Albia raului este gerpuitoare, slab ramificat’, cu Titimea de 34-270 m, predominant 60-75 m, gi adancimea de 5-7 m, uneori ~ 10-13 m, spre gura de varsare adancimile sead pan’ la 2-4 m, Viteza cursu- Iwi de api este de 0,5-1,0 m/s, Patul albied este nisi- ppos si malos, malurile abrupte, constituite din argile nisipoase, cu o cuverturi de iarba, arbusti si copaci solitari, uneori stufiris. Lacul Beloe are o lungime de 2,5 km, lijimea de 2 km, malurile joase, domoale, acoperite ca gi rot intreg Tacul cu 2 g a a &Raul Nstr in imprejur Dintre alte formatiuni de albie ale Nistrului tre buie mentionate plaele gi grindurile de nisip ce se intind pe sute de metri Pantele riului suat foarte mici (cca 0.05%) si se repartizeaza relativ uniform. Latimea raului pind la bifurcarea br. Turunciuc este de cea 50-100 m, maxi- ma~ 600 m in dreptul satului Befeaevka, Adincimea la repeziguri este de 1,6-2,5 m, in locurile mai adanei = 4,0-8,0 m, jar in uncle locuri chiar gi 10-12 m, Tin gis. Purcari ~ 16 m. Viteza cursului de api este de 0,2-0,4 m/s, la repeziguri pana la 0,5-0,9 m/s. Abia este deschisi, sunt freevente cazurile peabu- sirii copacilor de pe maluri. In cursul inferior maluri- Te sunt acoperite cu stuf si rogoz. Pacul albiei este neuniform, pani la os, Bender nisi- po-argilos, in aval nisipo-malos, la debusace in liman ~ nisipo-argilos, acoperit cu un strat gros de nmol ‘Malurile raului sunt abrupte,cu iniltimea de 3-6 m, argiloase si nisipo-argiloase cu plaje nisipoase, aco- perite cu iarba, arbusti si copaci. In sectoral aferent gurii de varsare, sunt joase, domoale, acoperite de trestie si 1ogoz, mai rar de arbust. Dupi conditiile de alimentare, in acord cu speci fical climaterie gi orografic, bazinul r. Nistru se im- parte in trei pirti: Carpaticd, Volano-Podoliana gi in- ferioari sau sudied 84 Partea Carpatici, montand, cuprinde partea su- perioari, de dreapta a bazinului de receptie, pind fa confluenga cu r. Bastriza, Poseda o retea hidrogeafica bine dezvoltata, constituind principala regiune de formare a scurgerii riului Niste. Partea Volino-Podoliana gine de suprafetele din stanga Nistrului, de la debugarea r. Veresciga pana la or. Camenea, Este un versant deluros de sud a! Po- digului Voliao-Podolian, cu o reqea hidrografica bine dezvoltati, dar care influenteaz’ mai putin scurgerea + Nistru decat partea precedenta Partea inferioara (sudics) 2 bazinului Niserului, care se intinde de la or. Camenca pind la timanul Nistrului,este o cmpie dezmembeata, cu pante mici sio retea hidrogeafic’ slab dezvoltati. Cele trei parti ale bazinului de receptie joact un rol diferie in alimentarea Nistrului. Cea mai mare pondere in alimentare o au afluentii din Carpagi. Din bazinul Nistrului superior pand la or. Zalesciki, care ‘cups doar 30% din suprafata totala, se formeaza, in medie, 70% din volumul scurgerii rlului,restul ~ 30%, se seurge de pe 70% de suprafata din cursul mediu si inferior, Ponderca inalta a volumului scurgerii format, in partea superioari a bazinului a fost determinati din graficul corelarii debitelor de apa din dowa punc- te — or. Zalesciki si or. Bender (fig. 3.4.hens mS 2oq_] 200 Fig. 3.4. Grafcul corelérii debitelor de aps ale 15: lui Nistru lings orasele Zalesciki si Bender Q,=0,70.Qy unde Q,3i Q,~debitele medi anuale la or. Zalesciki sir. Bender, in In functie de condigiile de alimentare, regimul seurgerii in diferite sectoare ale Nistrului prezinti pacticularitagi specifice bine exprimate. Pentru partea superioari a hazinulué este speci- fic un numar mare de viituri pe parcursul anului ca rezultat al c&derii ploilor de scurta durata, dar cu 0 intensitate mare, in perioada calda 2 anului, topiii rapide a zapezilor in perioada moinelor de iama si topirii generale a zipezilor primivara, ‘Afluengii din cursul medi si inferior se evidengi- 224 prin ape mari de primavard, rezultate din topirea 2apezilor primavara. Precipicatile pluviale din peri- oada caldi a anului nu sunt atit de abundente gi na provoaca viituri intensive, spre deosebire de riurile de munte, Afluengii din partea inferioar& a bazinului nu influenseaza regimul scurgerit arterei principale, debitele r. Nistru aici avand un caracter de tranzit. Deci regiunea principal’ de formare a scurgerii +. Nistru este partea superioard, montana bazinului, cu un regim de viitura pe tor parcursul anului, De- oarece scurgerea Nistrului superior alcituieste 70% din volumul total, regimal de viitura se mentine pe toati lungimea riului, de la izvor spre guri. In cursul inferior configuratia hidrografului rimane aceeasi siin sectoarele din amonte, deosebindu-se doar dup inaltimea sa in timp, ca urmare a transform und de viitura de-a lungul rib, Observatiile asupra regimului hidrologic al raului se efectuea7a si in prezent in sectiunile localititilor = Strelki, Sambit, Karnolovici, Ciaikovici, Zalestsy, Juravno, Galiei, Nijnee, Zalesciki, Jvanet, Moghi Fiov-Podolski (Ucraina); Soroca, Camenca, Dubasa Grigoriopol, Bender, Tiraspol, Olinesti, Nezavertai Jovea (Moldova); Maiaki (Ucraina). Materialele ob- servatiilor sunt publicate in buletinele Cadastrului de Stat al Apelor (CSA). Debitele medii anuale variaza de-a Jungul rau- lui de la 9,8 m°/s in or. Sambir pani la 330 m/s in or. Bender (Tighina) (tab. 3.7) Tabelul 37 Nistru Aral 7 coeficientul de variate Punctl Surfer baci ks ge apis el ge, mule oefcien i or. Sambir 850 98 116 031 038 or. Galict 14700 156 106 49 0,33, or. Zalesciki 24600 246 100 78 0,33, s.Hrusca 48700 301 61 98 0,30 or. Bender 166 100 330 50 10.4 0.27 85 ¢ 5 & = 5Modulul scurgerii medii anuale de asemenea variaza de-a lungul raului: in cursul superior, pind a confluenta cu r. Strveaj,el este cel mai mare ~ 15- 19 Vs-km?, apoi scade pind la 11,6 V/s-km?, lang Valorile extreme ale scurgerii medii si anuale ar. Nistru ox, Sambir, pan’ la 6,11/5"km’la s. Hrugca, atingang doar 5,0 Vs-km? linga or. Bender. Oscilaiile debitelor medi anuale,inclusiv pe terito- riul Republieii Moldova, sunt destul de mati (tah 3.8). Tabelur 38 Punctut Debitu de api, mis Volum scurgeti km! s.Hrusca 550 (anut 1980) 174 (anul 1987) 73 55 or. Bender (Tighina) 610 (anul 1980) 142 (anul 1904) 19.2 45 s.Olanesti 216 (anul 1980) 76,2 (anul 1990) 68 24 s. Nezavertailovea focterunciocy 385 (anul 1980) 96,1 (anul 1990) 24 3h Un interes deosebit prezinta graficul oscilayilor mul- tianuale ale scurgerit anuale in or. Bender (fig 3.5). Repartizarea scurgerii rlului pe parcursul anului este deosebita, condifionact de specificul climateric si de cel orografic ale pirtii superioare a bazinului Cantitatea mare de precipicatii, mai ales sub forma de averse, moinele frecvente, apele mari de prima- vari fivorizenz’ formarea hidrografului scurgesii in forma de ,fierastrau’, Din cauza viiturilor freevente, perioada de etiaj este slab exprimata roo | Fig. 35. Graficul osc lator debitelor meat anuale ale dului Niswu inf, Bender (Tighina) in tofianii de observatii 18901900 1910 Cele mai mari debite medi lunare sub aspect mul- tianual se inregistreazi in perioada aprilie~iulie, in restul lunilor seurgerea este relativ uniform. 32,4- 43,2% din scurgerea anual se inregistreazi prima- vara, 25,6-30,0% — vara, 15,4-20,5% — toamna, 15,4- 17,1% —iaroa, Ponderea seurgerii de primivari, dupa cum se vede, se micsorenzi de-a hungul réului Amplitudinea oscilatilor debitelor r. Nistrului pe parcursul anului poate fi urmaritd dup datele din tabelul 3.9. anit 19201930 18401950 1960 1970 1980 1960 2000Tabelul 39 le maxime si minime de apa ale r. Nistru in or, Camenca (s. Hrusca) aa Debit, ms ha Debitl, ms ia Debit, ms max. nin. max. min. max. ain, 1877-5300 - 1920 960 690 1963 1200 33.6 1878-2440. 820 n92t 2280 52.0 1964-2050 38,0 18793980 162 1922 1800 590 1965 170 380 18801160 820 1923 1.020 620 1966 1620 83,1 1981 4200 83,0 1924-2880 38,0 1967 - - 1882-2580 780 1925-2500 250 1968 1920 S14 18833040 780 1926 850 440 1969-4500 39,5 1884-2580 470 1927 3570 830 1970-2250 422 18851940 840 1928 900 690 1971 1300 70,5 1886-2740 110 1929-2040 447 1972 1100 460 1887 1620 960 1930-2820 590 1973 1610 593 1888-2210 890 1931 1240 78 1974-2800 469 1889-2740 100 1932-6280 678 1975 1820 136 1890-2210 149 1933 2200 449 1976 170 607 1891 3.660 590 1934-1370 97,1 1977 1240 354 1992-1390 460 19352450 46.4 1978 1.600 337 1893-4050 570 1936-1280 833 1979-2230 123 1894-1270 720 1937-1780 74,4 1980-3420 58,5 1895 3010 650 1938 800 420 1981 1750 m2 1896 1120 800 1939 1390 556 1982 1720 nt 1897-2300 725 1940-3590 424 1983 891 78,0 1898 1300 0 i941 7300 75.0 1984 1460 470 3 1899 588 16 19421120 210 1985 982 57.9 3 1902 1440 BS 1945 1.000 580 1988-1410 648 a 1902 1440 BS 1945-1000 58,0 1988 1410 648 S 1903 1310 393 1946 994 al y989 1520 103 1904-1250 380 19472060 200 1990 906 10s 1905 585 400 19483290 122 1991 1370 108 1906 2530 380 1949 1700 520 1992 882 108 1907 1380 306 1950 900 12.0 1993 1020 133 1908 1940 98.0 1951 990 13.0 1994 631 167 1909-3660 613 1952 1723 50.0 1995 732 121 1910 ou 613 1953-2230 50,2 wn 1770 us 1954 1190 210 1912-3309 ne 1985-2780 636 1913-3100 187 1956 1810 28 1914-2640 703 1957 2620 368 yois 2180 458 1958 1380 473 1916 1590 788 1959 1690 376 19171390 656 1960 975 371 1918 1000 650 1961 i110 170 i919 2910 900 1962-2270 198Debitele apelor mari de primavari sunt prezentate in fabelul 3.10. Din tabel se vede ca la nordul Moldo- vei (s. Hrugca), apele mari de primavari se formes7 ct decade a lunii martie sau la mij- +a sud (or. Bender) apele mari de primivard intarzie doar cu citeva zile. Durata medie a. apelor mari de primavara de-a lungul raului variaza de la 44 pana la 53 de zile, debitul si nivelul maxim de api inregistrandu-se in anul 1969. Ponderea to- tala a scurgerii apelor mari de primavari constitu ie 20-25% din volumul scurgerii anuale. Intensita~ tea crosterii nivelului de api in s. Hrusca constituie 0,5 m/2i (in 1969), in or, Bender ~ 0,4 m/z. Tabelul 310 Caracteristicile apelor mari de primavaré pe r. Nistru Datalinceperitapelor mar de ‘ vmiors Duntaaplomaridepiinai(e) Wblemaint yyy Pode rivet seurgeritotle peormarh Ponca deaps debit! aapelormari : impure trie maxima ‘eran de pinivars ele edie minim (ana) fam) dap, epimavar, (anu) (ari) (ana) ce nm oar mAs 0502 06.04 6 1232 SHrugea 1003 (ag7q) (i999) “4 cag7ay 121968) 969) 49 a CHE 06 Due 0402 06.04 7 4.180 basai 177 (r957) (1989 96a) 74197 = agg) 97 a or Bender 01.02 08.04 89 1024 2980 (Mighinay 03 (3977) 1990) $3 cages) 74197) r965) i969) >7 a 0202 13.04 96 473.70 SOlanest! 9803 a7) (1990) 53983) 2119) ag74) cag64) 2 Maximnul debitului de apa este influensat de Ia cul de acumulare Dnestrovsc, construit pe teritoriul Ucrainei, nu departe de intrarea Nistrului pe terito- riul Republicii Moldova, sidat in exploatare din 1988, Informayia disponibila actualmente este insuficienti pentru o apreciere corecta a variantei debitelor ma- xime. Inst conform datelor de project, maximmurile se reduc considerabil. Lacul de acumulare Dubasari mai putin diminueazA maxiraurile, transformand si elundele de viitur’ Viiturile pluviale au loc, de regula, in perioada de vari-toamnn’. In medie intr-un an au loc 3-5 astfel de viituri, in unii ani ploiosi numacul este mai mare, in cei secetosi mult mai mic: 1-2 (1946, 1950). Du- rata medie a viiturilor nistrene langa s. Hrusea este de 18 vile; faza de crestere dureaz in medie 7 2ile, iar de scicere ~ 11 ile, Stratul scurgerii la viituri echivaleazi cu 18 mm. Cel mai mare debit maxim s-a observat in 1969 ~ 4 500 m/s, cel mai mic dintre cele maxime ~ 631 m’/s ~s-a inregisteat in 1992. Una dintre cele mai grandioase viiturii pluviale din sec. XX a avut loc in 1941, provocind distrugeri sidaune materiale enorme. Unele date despre aceast viitura le reproducem din literatura de specialitate. Viicura s-a format la inceputul lunii septembrie in urina ploilor intensive, care au cXzut in partea mon- tang a bazinului timp de céteva zile. S-a produs in ziua de 2 septembrie, cand ploaia a tinue jumatate de 2, populatia crezand ca ,s-a rupe cerul”, Batrini afir- mau cl aga ceva nui mai vizuserd pind atunci, Aversa a fost atat de puternica, incat pe versanti stratul de api atingea grosimea de 10 cr; iar depresiunile de pe suprafata pamantului se umpleau momentan. Toren tele furtunoase de apa ,maturau” torul din cale: case, animate, oameni ete Aversele au ajuns si pe teritoriul de campie al bazi- nului (moldovenesc), si aici viiturle find foarte mai Intrucat in ani interbelici, obsevari gi masuratori hidrologice nu s-au efectuat, datele despre debitele ‘maxime au fost restabilite in baza informatillor adu- nate de Ia bagtinasi sia cercetisii urmelor cotelor ori- zontusilor pelor inalte pe malurile cursurilor de api sipe construcfile aferente lor (tab. 3.12)Debitele maxime ale viiturii din anul 1941 Punctul Suprafaa baznuli ent or. Galict 14700 or. Zalesciki 24600 or. Camenca 49.000 in conformitate cu datele acumulate, maximul viiturii din 1941 a fost cel mai inalt dupa viitura din 1700 si nu a fost depisit nici in prezent. Aceasta ne permite s& afirmam ci viiturle ca cea din 1941 au 0 Freeventa de o data la 300 de ani Nivelurile maxime de apa sunt, de regula, niveluri ale viiturilor pluviale, iar in cursul inferior al raului~ apele mati de primavari. Inst in unii ani niveluri maxime pot fi provocate side apele mari de primavari, si de viturile de toamni, iar uncori chiar side viicurile de arn Caracterul de viiturd al scurgerii face ca perioada de etiaj in majoritatea cazurilor si mu fle clar expri- mat. Din cauza nivelurilor seazute de vara nu este bine definies sidiferi de la an la an. Perioada seur~ Tabelut 3.11 Debitul maim, ms 4860 8030 7300 gerii scizute poate A observati practic in tot cursul anului, precum a fost in ani 1903, 1943 si 1994, sau toati vara (1928, 1946, 1950, 1990 — ani cu etiaj foarte scAzut), sau este intrerupta permanent de vii- turi pluviale dese, care nu permit stabilirea debitelor mici. Regimul de iarni este la fel de instabil, dese~ ori se observ moine, insotite de cresteti de nivel si distrugerea cuverturii de gheata. Uneori in aceste perioade pe rau se formeaza zapoare de gheati, care denatureaza mersul nivelului de apa. Debitele minime de apa ale r. Nistru in perioada ctiajului (in timpul albiei deschice), care prezint’ un dteres practic, sunt prezentate in tabelul 3.12. Tabelul 312 Debitele minime de apa ale r. Nistru (m*/s) bss Punctal Media Maio (anu) (anu) in30 dele s.Hrugca 143 338 (1980) 95,0 (1968) of. Bender (Tighina) 144 3691980) 73,4(1961) s.Olanesti BS 107 (1980) 45,1 (1969) s.Nezavertailovea (br.Turunciuc) 918 215 (1980) 47,7 (1994) Diumne s.Hrugca 134 2541980) 73,0 (1986) or. Bender (Tighina) 116 2901980) 53,0 (1963) s.Olanesti 568 81,0 (1966) 21,3.1984), s.Nezavertailovea (brTurunciuc) 74,3, 167 (1980) 45,4(1973) Valoarea medic multianuali a debitului anual de aluviuni in r. Nisteu pe sectorul din Moldova variaza eva lungul cursutui de la 27 la 140 kg/ jar a wurbi- dlitatii de la 130 la 380 g/m! (cab, 3.13). Turbiditatea ‘maxim instantanee atinge maximul Ia s. Hrugea ~ 15.000 /m’ (rah, 3.13).1 are o mare influenta de limpezire a apei (tad. 3.14). 89 oe | 2 capitTabelul 3.13 Valorile medi anuale ale aluviunilor in suspensie, ale turbidity $i maximurile instantanee Punctul Medio Maxim anu) Minin anal) Debitul de alvin insuspensie bg) s.Hrugca 140 6801969) 4,0(1990) or. Bender (Tighina) 48.0 160 (1980) 681990) 5. Olinest 280 160 (1970) 1,3 (1990), s.Nezavertailovea (br.Turunciuc) 27,0 82 (1980) 2,1 (1990) Turbiitateaanualé a ape (g/m) s.Hrusca 380 1800 (1969) 190.1995) Bender (Tighina) 140 290 (1969) 41,0(1986) s.Olanesti 200 9901970) 17,0 (1990) s.Nezavertailovca(br.Turunclud) 130 270(1981) 2.01990) “Turbidtatea maxim instantanee (gim’) s.Hrusca - 15.000 (1969), - or Bender (Tighina) - 2300 (1956) - 5. Olanesti 5 900 (1970) 7 s. Nezavertailovca (br. Turunciue) - 2.400 (1975) 7 Tabelul 314 Influenta lacului de acumulare Dubasari asupra turbiditatii apelor r. Nistru Punctul Tutitatea medi mulianuala, g/n* Turiditatea medi instantance, g/m s.Hrusca 380 15000 CHE Dubasari 20 4800 ‘Temperatura medie lunara a apei in lunile de iar- na in s, Heugca este de cea 0°C, primavara ~ 2,5°C, vara ~ 18-21°C. In aval ~ or. Bender ~ temperatura de iarna practic se mentine acceagi, primavara creste 4 1,0-1,5°C, vara cu 1,5-2,0°C. Temperatura maxi- ‘ma instantanee a apei in aceste dous puncte cercetate este de 28,5°C Regimul de inghet al raului se caracterizeazi prin instabiliate si o diversitate mare a formelor primare de gheata (gheata ln mal, niboi, scurgerea sloiurilor de gheapa etc.). Sunt frecvente moinele, uneoti pe toati durata iernii se observ doar gheapi la mal, ni- ea ecg eae gheata la mal incepe si se formeze la sfirsitul Iunii noiembrie~inceputul lunii decembrie, apoi in 15-20 de zile se rispandeste pe tot cursul Nistrulu La Hrusca, Grigoriopol si Bender podul de gh se stabileste la sfarsitul lunii decembrie ew 1-3 zile mai tarziu (tab, 3.25). Durata medie a podului de gheara in sectiunea acestor puncte aleatuieste 48, sis respectiv, 13 zile, adit durata podului de ghear se micgorcazi spre avalul raului. Descori podul de PS limpede la barajullaeulul de acymulare Dubasanl ME 7 sss_gheari in genere nu se formeaza. Spre sfirsitul iernii ‘grosimea ghefii intre Hrusea si Bender se micyoreaza de la 35-40 pana la 25-35 cm, cu maximul de 63 si, respectiv, 45 em, Pe teritoriul Republicii Moldova in bazinul Nis ‘wului au fost construite: = 51 de lacuri de acumulare cu un volum mai mare de 1 mil. m = 1100 de acumulati mici de apa (iazuri) cu un vo- um mai mic de 1 mil. m’ Tabelul 3.15 Caracteristicile regimului de inghe alr. Nistru (conform datelor observatiilor multianuale) Punctul medietimpuie tire medie shrugca 302 O32 0802 4g a2. 0102 or.igoriopol 31.12 OHI2 O12 35 or. Bender (Tighi- 18.12, 09.02. na) 03.01 1963 1985 3 Valoarea sumara a volumului activ al cuturor la- curilor de acumulare, citre anul 2000 a alcdcuit 434 mil. m, iar suprafata totali a oglinzit apei ~ 142 kam’, Malte lacuri de acumulare sunt puternie colmatate si, in momentul de far’, practic nu mai pot fi exploatate normal In 1988 pe teritoriul Ucrainei a fost construit un mare nod hidrotehnic, in eomponenta ciruia au intrat CHE Dnestrovse si acumularea de api din bieful de jos. Volumal total al lcului de acumulare Dnestrovse este de 3 000 mil. m’,suprafata oglinzii apei — 142 km? Pa- rametrii acumuliri de apit din bieful de jos aleatuiesc 31,0 mil. m* g, respect, 5,9 kn’ [istrulsemingheat in aval de barajul CHE Dubasari Data instar podulude gheata Durata pou de gheata (ale) SGrosimea gheti,m time tie lstigtuiem mand vweet9e) © 34 ai s968-1960) vwes-t969 9 3935 ani s985-1966) rwes-t96) 9 7535 Gan 1953-1954) Lacul de acumulare Dnestrovsc, care este un obiect acvatic de folosire comuna a Ucrainei si Mol- dovei, asigura cele doua state cu apa pentru diferite necesitii, navigatie gi irigare in aval, contaminarea viiturilor si producerea energiei electrice. Acumula- rea de api din bieful de jos serveste Ia echilibrarea debitelor evacuate din lacul Dnestrovse. La reglarea volurmului scurgerii prin albia r. Nisteu particips si facul de acumulare Dubasari ~al doilea cel mai mare Jac dupa dimensiuni din Moldova. Constructia lacului de acumulare Dnestrovse s-2 risfrint asupra regimului si valorilor cantitative ale | 2 a cf o= La barajul CHE Dubasan au caracteristicilor hidrologice. Menfionam, intre altele, soracea scurgerii anuale cu 10-20% (or. Bender). Deoarece evacuatea apet se efectueazai din stra turile de jos ale Tacului, care au 0 temperatur’ mai sekzuti (4-8.C), in aval si temperatura apei din cau devine mai joasé. Astfel, temperatura medic a apei in lunile de vari, comparativ cu cea natural, scizut cu ult: in Moghiliov-Podolski — cu 5-9C, in Camen- ca ~ cu 2-4#'C. Coborirea temperaturii apei a avut repercusiuni negative asupra reproducerit pestilor gi a calitatié apei pentru irigatie ‘Monitorizarea calitagii apei r. Nistru pe teritoriul Republicii Moldova se realizeaza in urmatoarele sec~ fiuni: 2 seetiuni ~ or. Soroca,2 sectiuni ~ or. Camen ca, 1 sectiune ~ or. Dubasari, 2 sectiuni ~ or. Bender, 1 sectiune ~ mun. Tiraspol, 1 sectiune ~ s. Olinesti, unde se colesteaz probe cu o frecventi de 12 la nu- mar din cele 12 luni anual ‘Comparativ ew ani precedenti,concentraria medie anuali a azotului de azotit s-a redus nesemnificativ, Raul Nistru la debusarea sain iman Jngheata nici chiar in cele mai cumplite gerut ale ier Terres iar a azotului de amoniu s-a majorat. Atit concentra~ tile medii, cit gi cele maxime pentru azoral de azotat, rnu au depisit CMA (concentratia maximi admisibi- 1a), Valorile concentragiilor medii pentru O, dizolvat oscileazi in limitele 9,85-7,20 mg Odie, iar cea minima — 5,50 O,/dme ~ s-a inregistrat in sectiunile mus, Tiraepol gi in or. Vadul lui Vodi. Insuficienta de O, dizolvat, precum si consumul biochimic de oxi- gen (CBO,) au fost inregistrate in tunile de vari in ‘mai multe sectiuni monitorizate, ‘De-a lungul cursului raului s-au inregistrat depa- siti ale compusilor cuprului,fenoli, iar in 30-40% din toate sectiunile monitorizate ale r. Nistru au fost de~ pistate produse petroliere. ‘Tinand cont de valorile IPA, apa riului se in ddreaza in clasele de calitate IT (curata) i TIL (mo- erat poluatd), iar comparativ cu anii precedengi,s-a imbunatatit in 5 sectiuni, trecind din clasele de ca- litate IIT (medevat poluatd) gi IV (degradatd) in clasa Ti (eurata,Raul CAMENCA ful incepe din invoaree situate la 3,5 km spre nord-vest de s. Holubecha (Ucraina),la altitudi- Houecea nea de 240 mn, gise vars in: Nistru de pe malul sting, j 1472 km de la gurade virsaeaulimuluigbingtoz Cae “= menca, fa altirudinea de 27,6 m. Lungiimea riului este de 50 km, suprafata bazimului de receptie ~ 403 km’, dderca riului ~ 212,4 m, panta medie ~ 4,219%6, maxim =10%0 la primii 10 km ai cursului (fig. 4.6 g13.7). Bazinul raului Camenca este situat in partea de sud-vest a Podigului Podoliei, Are o suprafati ncteda, puternic dezmembrata de ravene si de valcele adanci si inguste (densitatea retelet de drenaj este de 0,75- 1,0 kmv/knr?), Cotele absolute ale suprafefei bazinului jana intre 304,2 m (in partea superioara) si 125 m_ (Gn partea inferioari a bazinului de receptie). Cum- pina de ap§ este bine exprimati si trece pe varfurile dealurilor, Temelia bazinului o formeazi rocile cristaline vechi, acoperite cu 0 cuverturi de depuneri nisipo- angiloase si calearoase mai tinere. Cuvertura de su- prafagé este reprezentata prin argile loessoidale gi lu- tori de virst vitirmiand. Solurile sunt predominant cemoziomice. ‘Majoritatea supraferei bazinului este acoperiti de terenusi arabile si doar 7% ~ de piduri, concentrate in partea centrald a bazinului sub forma de cringusi. Wrascostta Cantitatea medic anuali de precipita eare cade 2 pe suprafata bazinutui este de 450-520 mm, 70-75% Fig. 3.6.Bazinul lui Camenca a 6 ia | ia 7 mf Gk : 2] mm z "i | io} : 100, ‘I = | d taser ae a8 Deana kn Betta teits. 2 3 3 socmoniatongun — LA ie] an 38 i Lal raului Camenca a z Z 4 3° 7in sezomutui cald; grosimea medie a stratului de rapada este de 20 cm, rezervele medi de apa din cu- vertura de zapada constituie 25 men. Refeaua hideografici este moderat deavoltata (0,32 km/km?). In bazin curg 28 de rduri cu o fun= sgime totalé de 129 kr, dintre care 25 de rauri au 0 lungime de pani la 10 km si doar 3 rduri (Camenea, cu doi afluenti ai sii) au lungimi intre 10 gi 50 km, Valea este putin serpuitoare, in forma de V latin, cw Fisimea de 1-3 km, kanga s. Batratkoe se Rargeste pin’ a 4,3 km. Versangii sunt coneavi, mai rar conveesi i ddeepti, latalpa —abrupti si foarte abrupti, spre muchie devenind domoli, cel drept cu inaltimea de 70-115 m, jar cel sting ~ 130-150 m, constituiti din argile nisi- poase, Pe versantul dreps, de las. Hrustovaia pind la ‘gura de varsare, se dezgolese calcare, formand un mal inal, stancos. Versangii sunt acoperiti cu vegetatie de paste, partial cultivats, paryal impadurit. Lunca este bifaterala cu liimea de 40-60 m, largin= du-se lx confluenga cur, Hristovaia pind la 0,2 km, in amonte de s. Batratkoc, pe un sector de 2 km lungi me. Predominant este acoperiti cu vegetatie de pajis- te, pe unele sectoare cu desisuri de arbusti, constituita din argile nisipoase, lz nivelurile mari ale apei din ri se acopera pe 1-2 zile cu un strat de apa de pina ta 3 m grosime. Abia este pusin serpuitoare, flr ramificiri, in cur~ sul superior uscati, in aval de s. Krasnosilka cu multe reperigati = la fiecare 0,3-0,5 km; lungimea repezi- surilor este de 10-30 m, ligimea 2-7 m, adiincimen = 0,1-0,2 m, viteza cursului de apa ~ 0,7-1,4 m/s. in locurile mai adinei repezigurile au o tungime de 10-23 m, adancimea ~ 0,4-0,6 m, maxima ~ 2,3 m, viteza cursului de apa este de 0,2-0,4 m/s, Patal al- biei Ja repeziguri este acoperit de prundis $i nisip, in Jocurile mai adinci ~ nisipuri si miluri, sunt specifice multe deformari de albie. Malurile sunt abrupte, ew inilimea de 0,8-3,0 m,inierbate, constituite din argile nisipoase. Alimentarea riului este mixti, ew predominarea componentei nivale. Regimul de nivehisi se caracte- rizeaza prin ape mari de primavari bine exprimate, 0 serie de viituri din perioada de vari~toamni, viituri in timpul moinelor de iarna, etiaj de vara gi ana in- caleat de viituri frecvente. Regimul hidrologie este denaturat de lacurile de acumnulare si remnuul Nisteu- lui, care in anii deosebit de ploiosi se resimte pand la s. Severinovea Regimul hidrologie se studiaza la postul hidrome- tric din or. Camenca din 1925, datele find publicate in ediiile respective ale CSA. Cu toate cd riul are o alimentare mixti, datorita influentei pozitive a formatiunilor de carst, compo- nenta subterana constituie eca 50% din total Apele mari de primavari incep la sfirsitul lunii februarie-inceputul lunii martie si dureaz’ in medie 28 de zile, durata maxima ~ 72 de zile (1972), mini mi ~ 7 zile (1989), Niveful apei creste cu 3-4 m peste NNCA (nivelul conventional al ape). Maximal extrem (5,49 m) s-a observat in februarie 1935, iar debitul maxim in 1951 (71,0 m/s), Acest debit # avut 0 asi- gurare de 2%. Stratul sumar al scurgerii apelor mari de primava- wi este de 9,5 mm,ceea ce constituie 12% din scurge- rea anuala, Stracul maxim al scurgerii ~ 36 mm ~ s-a inregistrat in 1969. Viiturile pluviale, destul de frecvente, se caracteri- 2eaza prin cresteri si scideri rapide de nivel al ape. Durata medie a viituri este de 5 aile,fazei de crestere ii revin 2 zile, iar celei de descrestere 3 zile. Nivelul maxim de api sa inregistrat in Tuna mai a anului 1932 cu valoarea de 9,09 m, Steatul mediu al scur- gerii de viituri este de 1,7 mm, maxim — 5,3 mm. Debitul maxim (51,9 m’/s) s-a observat in 1939 cu 0 asigurare de 1,8%. Tama nivelul apei este instabil din cauza moinelor frecvente, insorite deseori de ciderea precipitatilor. Inghefarea raului are loc in decembrie, formarea cu- verturii de gheati fiind conditionata de concresterea formatiunilor de gheagi de la mal, aparute anterior, Podul de gheatk este instabil, cu o durark de exis- tenpi medie de 29 de zile, maxima ~ 104 zile Garna anilor 1931-1932). Deseori cuvertura de gheata in genere lipseste (de exemplu, iernile anilor 1954-1955, 1956-1957, 1994-1995), Grosimea medie a gheyii este de 10-20 em, maxima = de 40 crn Gara anilor 1959-1960). Raul se elibereaza de heat’ la sfiryitul lunii februarie~prima jumitate a lunii martie, arma temperatura apei, din cauza predominarii alimentarii subterane, spre deosebire de alte rauri, fara forma- fiuni de carst, coboara sub 0°C, mengindindu-se in jur de 1,5-2,5°C. Vara (in iunie~august) temperatu- ra apet este de 17-18°C. Maximul termic al apet de 27,8'C s-a inregistrat in anul 1954. Find un riu carstic, Camenca se evidentiaza prin scurgere stabil de etia, cand in perioada albiei des- chise debitul minim timp de 30 de zile are urma- toarele valori: medic 0,75 m'/s, maxima ~ 1,01 m'/s (anul 1980), minima ~ 0,34 m'/s (ani 1972, 1975). Debitele minime diume inregistrate aveau valorite de 0,74; 0,96 (in anul 1980) si 0,20 m'/s (in anul 1975). Raul mu scacii niciodati.Valoarea medic multianuala a scurgerii r Camenca este de 0,91 m'/s (28,7 mil. m’), Maximal inregistrat al scurgerii anuale constituie 1,32 m°Vs (41,5 mil. m’), minimul ~ 0,47 m'/s (14,8 mil. m’). Coeficientul de variafie (C.) al scurgerii raului, in comparagie cu réu- rile fir carst, este foarte mic ~ 0,21. Debital mediu multianual de aluviuni in suspensie este de 0,79 kg/s, maximul integistrat ~ 4,9 kg/s (anu zvor al rfului se considera locul aparitei la lumi- na zilei a albiei uscate, vag exprimate, la 6 km spre nord-vest de or. Slobidka (Ucraina), la alirudinea de 180 m, Debugeaza in r. Nistru de pe malul seang, 1a kilometrul 422 de la gura fluviului, ngs or. Rabnita, In altitudinea de 20 m abs. Ciderea riului este de 160m, panta medie ~ 3,53%o, lungimea ~ 45 kim, suprafata bazinului de receptic ~ 410 km? (fig. 3.8 $43.9). Bazinul este situat pe malul stang al r. Nistra in partea sudica a Podisului Podoliei. Cotele absolute ale cumpenelor de api variazd intre 150 si 270 m iprafata este deluroasa, dezmembratl de multe val- cele siravene. Dealurile au versanti domoli, find aco- perite cu vegetatie de stepa, pe cernoziomuri. O mare parte din suprafui este ocupata de terenuri arabile, pidurile ocupa doar 4,4% din suprafaga total’. Bazinul este constituit din calcare, in aval de s. Andreevea ele apar chiar la suprafata Aaluengi principali sunt: de dreapea ~ rR cata, cu lungimea de 24 km, de stinga ~ x. Varincaul Lung cu o lungime de 17 km, Densitatea retelei hi- drografice este de 0,27 ken/km?, Valea rtutui este putin serpuitoare, in forma de V latin, cu Tisimea de 2-5 km, cu versangi concav rupti, uneori aproupe verticali,cu nilgimea de 80-150m, puternic dezmembrati de ravene. Lunca réului este bilateral, cu litimea de 35-300 m, netedi, cu vegertatie de pajiste, in amonte de s. Brosteni cu stuf si arhusti, Hangs localtaqi~ constituita din nisi- puri si argile nisipoase, ocupata de terenuri arabile. Albia riului este putin meandrati, neramificati, ping las, Brosteni slab exprimati, pe alocuri se pier de in desigurile de stuf ale luncii, in aval de sat este bine exprimat. Layimea riului constituie 1-5 m, adancimea_ 0,1-0,4 m, viteza cursului de apa - 0,2-0,3 m/s, In amonte de s, Brogteni (cu 3,5 si 0,7 km) s-au ere- niga Us- 1969), minimul ~ 0,04 kg/s (anul 1994). Turbiditatea medie anuall constituie 750 g/m’. Valorile turbidititi variaza de la 54 g/m’ (anu 1994) pana la 3 700 g/m* {anu 1969), maxima instantanee ~ 81 000 g/m (anu 1978). in albia raului sunt construite cca 10 acumuliri de apa. Apa riului se foloseste, in special, la irigare gi pentru asigurarea diferitor necesititi umane. Raul RABNITA ‘varancau Seana Coa) wee ein HRD aN pa er smn60 Sazinul aulul Rabria at doui lacuri de acumulare cu 0 Iungime de 0,3 si, respectiv, 0,5 km, cu latimea Ia baraj de 130-150 m si adancimi de 3,0-2,8 m; cu un volum de 29,2 si 52,5 mii m‘, Patul raului este neted, nisipos sini po-malos, de las. Pacalova pina la or. Rabnita ~ pie tos. Malurile au inaltimi de 0,2-2,8 m, predominant abrupte, constituite din argile nisipoase si nisipuri, acoperite cu iarba si desiguri de salcie. Alimentarea riului este mixti, predomind cea nivala. Mersul anual al nivelurilor se caracterizeaz’ prin cresteri mari (primaivara) si etiaj sclzut, viituri pluviale (wara) si moine (iarna). 95 £ a & & awelapcicotestim | BES se @ 8 8 intake 32 23 3 5 38 arta Zr aso 8] 30 196 “me 1 Observatiile hidrologice asupra regimulut riului se efectueaza linga s. Andreevea din anul 1945 si pina in prezent. Apele mari de primavara se declangeazt din a doua jumatate a lunii februarie-inceputul lunis mar tie. Cresterea medie a nivelufui deasupra NCA este de 0,5-1,0 m, maxim — 2,8 m (in anul 1988). Durata apelor mari de primavard este in medie de 28 de zile, maxima ~ 69 de zile (anul 1967) i minima ~ 10 zile anul 1993). Cel imai mare debit al apelor mari de primavari la postal Andreevea s-a observat in anul 1963 ~ 12,6 m'/s, cel mai mic ~ 0,042 m'/s ~ in amul 1959. Viiturile pluviale, care urmeaz’ dupa apcle mari de primavari, se caracterizeaza prin cresteri si seaderi intensive de nivel. Durata medie a viiturilor consti- tuie 6 zile, cu o perioada de crestere si scadere de 2 si 4 ile, Maximal observat al debitului de apa este de 27,2. mvs (anul 1964). Cel mai inalt nivel al apeia fost de 3,6 m peste NCA, Stratul maxim al scurgerii de 17 mm sa fixat in anul 1970. Tamna nivelurile sunt instabile, din cauza moinelor ploilor. Cresterile de nivel sunt mici 96 Inghetarea réului incepe, de regula, in prima de: cada a lunti decembrie. Formarea podului de gheati incepe cu gheata de la mal. Podul este instabil, cu 0 durata de cca 36 de zile, maxirma ~ 120 de zile (iarna din 1963-1964). Deseori podul de gheata in genere nu se formeaza (iernile din 1961-1962, 1980-1981). Grosimea cuverturii de gheata la sflrsitul iernii este de 10-30 em, maxima, pe tonta perioada de observa ~ 62am, ‘Temperatura medic lunar a apei este de 1,0- 1,5°C iarna, 18-20°C vara. Temperatura maxima in- stantanee ~ 33,1°C (anul 1958). Scurgerea medie multianuala este de 0,16 m'/s (5,02 mil, m’). Valorile extreme sunt: maxima - 0,51 mvs (16,0 mil. m°), anul 1963; minim’ — 0,033 m/s (1,04 mil. m), anul 1969. Coeficiental de variapie a scurgerii anuale, C.,este de 0,60. Valorile minime ale debirului pe o perioada de 30 de zile sunt: medie ~ 0,07 m'/s; maxima ~ 0,14 ms (anii 1970, 1981); minima ~ 0,012 m/s (1956). Mi dine alcatuiese 0,057 m'Vs, 0,13 m'/s (aul respectiv, 0,008 m'/s (anii 1656, 1960), Pe cursul rfului sunt construite cateva lacuri, a e&- ror api se foloseste pentru diferite necesitati ale po- pulatici locale.zvor al riului se considera aparitia albiei uscate, adinci, bine exprimate, cu ligimea de 4-6 m si adancimea de 1,2-1,5 m la 1 km spre nord de s. Ly- sohorka (Ueraina). Debugeaza in x. Nistru de pe ma- Jul sting, Ja 434 kam de la gura fluviului, in extremita- tea snd-estica a satului Molochigul Mare. Lungimea riului este de 31 km, suprafara bazimului de receptie = 268 km’, cota izvorului ~ 200 m, a confluengei cu Nistrul = 21,3 m, caderea raului fiind de 178,7 m, medie ~ 5,76%o, maxima ~ 13,39%o in primi km (fig. 3.20 $.3.17). DED EDAD) OAR OO wD sears 151000 Flg, 3.10. Bazinulréului Motochis, Bazinul este situat in sudul Podigului Podotiei si se caracterizeazd prin suprafati deluroasi, puternic dezmembrati de ravene gi vilcele, predominant ara- 14, cu versanti abrupti, acoperiti cu vegeratie de stepa. Cotele absolute sunt de ordinul 2 200-300 m, Este constituit din roci nisipo-argiloase si calcare, cu so- lurile de cemoziom. Reteauia hidrografica este slab denvoltata (0,28 km/knr’). In havin curg 16 riuri cu o lungime total de 74 kin; predomind raurile cu lun- gime mai mici de 10 km. La kilometrul 2,1 saul pri- este un afluent ~ Molochigul Uscat ~ cu o lungime de 11 km. Valea este dab gerpuitoare, in forma de V latin, cu timea de la 0,7 pan la 6 km, predominant de 2-4 km. Versanfii au inalfimea de 80-120 m, sunt concavi, Raul MOLOCHIS abrupti i foarte abrupti, defalcati de ravene gi valee le, predominant acoperiti cu vegetatie de stepa, lang localititile rurale ~ cu vii si live Pe unele sectoare, de la izvor pan la s. Plopi, lanca este bine exprimati, in aval de sat este bilateralé, cu afimea de 100 m, in amonte de s. Haraba ~ 250 m, netedi, uscat cu vegetatie de paste, partial arat Albia este slab serpuitoare, fad ramificari cu lafi- mea de 4-14 m, la 50 m in aval de izvor (pe un sector de 400 m Inngime) practic nu se observa, in amonte de s, Lysohorka (pe o lungime de 0,8 km) prezinti.o ravendi cu ligimea de 18 m, adincimea de 5-8 m. In imprejurimile s, Lysohorka se observi cateva izvoare cu debitul de 0,1 I/s si ca rezultat albia se umezeste, iar de la s. Labushnoe apare un fir permanent de api cu litimea de 1-2 m si adancimea de 0,1-0,2 m. Patul albiei este neted, nisipo-malos gi nisipo-pietros, la iz- vor acoperit cu iarba, Malurile in cea mai mare parte sunt abrupte, cu inaljimea de 0,6-2,5 m (Langa s. Plopi malul dept are indlfimea de 3,5 1), constituite din nisipuri argiloase, pe alocuri pietroase, acoperite cu vegetatie ierboasi, cu desiguri de salcie. : “KE A emis | #222 8 #8 3 98 Dita | #322 28 88 T 1 Fig. 3.11, Profil longitudinal aul Molochis 97Observasiile hidrometrice se efecruewza in s, Mo- Jochigul Mare din 1966 si pind in prezent. Materia~ lele observatiilor sunt publicate in editile respective ale CSA. Alimentarea raului este mixta ~ nivali, pluvial subterand, Ultima alcituieste cca 30-35% din scurge- rea anual. Regina de niveluri ale raului se caracteri- zewa prin ape mari de prinvivar la care in cursul in- ferior al rdului se adaug’ seurgerea sloiurilor de gear’, virurile pluviale, etiajul de vara si cel de iaena. ‘Apele mari de primivard incep la sfirgtul lunii fe- bbruaric-inceputul lunii martie gi se mengin in medie 46 de zile, minim ~ 10 zile. In cazul apelor mari de primavari obisnuite, cresterea de nivel a apei este de 1,0-2,0 m deasupra NCA, Maximnul cresterii~3,3.m ~s-a observat in 1980. Cel mai mare debit de apa a fost fixar in 1980 cu valoarea de 28,1 m'ds Viiturile pluviale se caracterizezza prin cresteri si seaderi intensive ale nivelului gi o durati medie de 4 nile. Pazele de crestere gi de scidere ale nivelurilor sunt practic egale dupa dusava. Maximal instantaneu al debitului a fost fixat in anul 1972 sia atins valoa- rea de 28,5 m'/s, Iarna, din cauza moinelor freevent nivelurile apei sunt instabile, oscilatile de nivel atin- sind 0,1-0,2 m. Riul ingheata, de regula, in prima decada a lunii decembrie. Podul de gheari ce se formeaza, de obicei, dul incepe dintr-o mic’ suprafiya inmbistinita, 40,5 km nord-vest de s. Borscy (Uceaina), de- bugeaza in x. Nistru de pe malul stang, la kilometrul 371 de Ja gura de virsare a fluviului Kanga s. Gotan Lungimea raului este de 77 ke, suprafata bazinului de receptie ~ 1 590 km’, cota izvorului ~ 142 m, a gurii de virsare ~ 15,4 m, ciderea riului ~ 126,6 m, panta medie ~ 1,739bo (fig. 3.12 si 3.13), Bazinul este situar in partea sud-vestica a Podigu- lui Podolici. Cotele absolute ale suprafeyei bazinului sunt de 250 m in partea superioari si 130-150 m in partea inferioara, Ia cumpenele de ap ating 260- m. Relieful este deluros, dealurile find succedate de depresiuni, orientate de-a lungul riurilor. Reteaua de drenaj este densa (0,7-1,0 km/km’); adancimea vilcelelor este de 40-50 m in partea superioara gi 110-130 min partea infertoasi a bazinulsi prin contopirea ghetii prinse de mal, este instabil si are ‘o durati medie de 37 de zile, maxima ~ 92 de zile (ar na din 1986-1987), uneori in genere mu se formeava iemile din 1974-1975, 1983-1984), Grosimea ghetii la sfirsitul iernii este de 30-35 cm, maxima, din cele observate, 85 cm (anul 1972). Gheata se topeste in acelasi timp pe toati lungimea raului, in cursul inferior se observa scurgerca sloiurilor de gheat3 ‘Temperatura medie a apei variazi de la 0-0,5°C iarna pand la 18-19°C vara, Temperatura maxima in- stantanee inregistrata a fost de 30,8°C Valoarea medie multianuala a scurgeri riului nga s. Molochigul Mare este de 0,2 m’/s (6,31 mil. m’) Variatia valorilor seurgerié este destul de mare, de la 0,05 m/s (antl 1995) pana la 0,48 m°/s (anul 1980). Cocticientul de variagie a scurgerii (C.) este de 0,36 In perioada etiajalui, in fxza albiei deschise, lbe de gheata, debitul minim de 30 zile are urmatoarele valori: medie~0,11, maxima —0,19 m’/s (anul 1981), ‘minim ~ 0,02 m'¥s (anul 1995). Debital minim di- urn constituie 0,085 si, respectiv, 0,018 m'/s Debitul media de aluviuni in suspensic este de 0,96 kg/s, maxim ~ 3,8 kg/s (anul 1980), minim — 0,003 kg/s (anul 1983). Turbiditatea medie anuala a apei este de 3 800 g/m". Valorile anuale ale scurgerit varia intre 60 (anul 1995) si 24 000 g/m’, maxima instantanee ~ 390 000 g/m" (anul 1976). Raul |AGORLAC Bazinul este constituit din calcare nisipoase si cal- care cochilifere, acoperite cu cuverturi de loess, ae~ gile loessoidate gi luturi, cu soluri de cernoziom. Cea mai mare parte a bazinului este valorificata sub te- renuti agricole, numai partea superioarl, care ocupi doar 1,44 din toata suprafaga este partial impadurita (domina stejarul). In lunca raului se intilnese vere- nuri inmlastinice (0,4% din suprafaga torala). Pe teritoriul bazinului anual cad 450-500 mm de precipitatii, 70-75% in perioada calda a anului — aprilie-octombrie. Grosimea stratului de zapada la \ceputul topirii este de 20-25 em, rezervele medi le apa din zapada sunt de cca 20 mm. Maximul di- urn de precipitatii cizute a constituit 9 mm. Reteaua hidrografici este moderat deavoltata. Pe reritoriul bazinului isi transporta apele 23 de rauri cu o lungime totals de 228 km, dintre cate 14 rauri au mai putin de 10 km, 2 riuri~ 10-11 km, 2 rdurii fae i seo \\Babisan Sea agin ‘abso GOvOn WOUND TEOAST gona Ser 152000 Fig. 3.12. Bazinul raul lagorlic — 30-50 kin si riul principal eu tungimes de 77 km. Densitatea refelei hidrografice este de 0,14 km/kiw. ‘Malul drept se evidentiaza printr-o reyea hidtograficd mai deasd. Principalul afluent este riul Trostianet. ‘Acumulirile de apa din bazin sunt construite in albia riului principal sau a afluenilor sii si ocupa doar 0,496 din suprafata bazioului Valea raului nu este serpuitoare, in forma de V fa- tin, cu liimea de 1,4-1,8 km, ling’ s. Flera se lirgeste pani la 3,2 km, in extremiratea de sud a s, Dubin se ingusteaza pani la 1 km. Versantii viii au indltin de 70-130 m, sunt dezmembrati, conveesi, mai rar concavi, pina la s. Malaevtsy predominant abeupti, valorificati sub terenuri arabile, in aval si sunt foar- te abrupti, inierbati, la talp& aproape verticali. Sunt constituigi din roei argilo-nisipoase gi nisipo-argiloa- sc, in aval de s. Kosy se dezgolese racile calearoase Sunt frecvente izvoarele cu debirul de 0,1-1,5 Us (sa- tele Okni, Tiskolungskie Oday, Coicova, Doibani). In multe locuri se observit o terasi cu Hirimea de 30-150 ‘m,cu un prag relativ abrupt, cu inaltimea de 3-12 m, partial rat. Lunca este bilateral, cu ligimea de 100-200 m, ling satele Lubomirka si Flera are litimea de 450 m, intre satele Kosy si Flera ~ 30 m. Suprafata este neted, uscati cu vegetarie de pajiste. In locurile unde se re= simte remuul ape de la lacurile de acumulare, lunea € inmbistinit’, cu stufiriguri gi desiguri de arbusti. Langa s. Kosy este intersectata de canale de desecare. Langa s. Lubomirka, pe malul sting sunt construite 4 acurnuliri de apa cu suprafata totala de 4 ha. In anii ploiosi lunca primaivara este acoperiti cu un strat de apa de 2-2,5 m grosime. Alia este putin serpuitoare, fara ramificapi cu li- fimea de 0,5-2,0 m, pind la s. Doibani prezinti un sir de balfi (lungimea de 0,4-1,8 km, latimea de 2 m, Saiee = z 23 z z ‘stanta kr 2 3 a = 2 Fig. 3.13. Profilul trans: ee = = 99 3 ie a s Sadancimea ~ 5 em-1,8 m) legate intre ele cu un fir de apa. Pe uncle sectoare albia se pierde in lunea in- mligtiniti, In aval de s. Doibani latimea riului este de 4-10 m, addncimes de 0,4-1,2 m, viteza cursului de api de 0,1-0,2 m/s, Raul este barat in mai multe Jocuri. Acurnulitile de apa formate au o lungime de 0,4-1,7 km, ligimea (la baraj) de 110-430 ms, adkanci- mea de 0,4-1,8 m $i cu un volum total de 453 mii m" Pana la s. Kosy alia este complet erescuti cu trestie, rogox. gi stuf. In aval de s. Kosy vegetatie se observa doar la maluri, Patul albiei este neted, malos, lutos, colmatat, mai rar pietros. Malurile sunt domoale, joase, doar izolat abrupte cu inilimea de 0,5-1,0 m, pani la s. Kosy camuflate cu stuf, iar in aval deschise, Tinga s. Okny cu paleuri dese de arbust. Sectorul inferior al rdului eu o Tungime de cea 6 -km este afectat de remuul apei din lacul de acu~ mulare Dubasari: toata valea raului cu o litime de cea 250 m este acoperiti cu un strat de api cu gro simea de 5 m. 1936 gi pana in prevent, regimul edului se stu- a postal hidrometric Doibani Pe parcursul anului, nivelul apei din séu este in- fluengat de apele mari de primavari, de citeva vituri pluviale in perioada de vari-toamna, care uneori de- pisese apele mari de primavar’, de etiajele instabi- Te de iam’ si de vari-toamna. Regimal riului este influenat de evacuitile de apa de la CHE Dubi- sari, Apele mari de primavart incep la sfarsitul Iunit februarie~inceputul lunii martie. Cresterea nivelul api atinge 100 cm/2i, Nivelurile maxime inregistrate au fost de 1,0-1,5 m si mai mult, Debitul maxim de 65,9 m°Vs.a fost fixat in anul 1980. Pentru apele mari de primavara, stratul seurgerii aledtuieste in medie 7,6 anm, ceea ce constituie 27% din scurgerea anual dia 2vorul raului se afla la 0,5 km spre nord-est de s, Sadova (Ucraina). Debuseaza in Nistru de pe rmalul sting, la kilometrul 289 de Ta gura fluviului, fa 2-km amonte de or. Grigoriopol. Lungimea raului este de 39 km, suprafaga bazinului de receptie ~ de 259 kun’, cota ivonului~ 115 m,a gusii de virsare ~ 9,9 m,cide- rea rfului~ 105,1 m, panta medic ~ 2.7% (fig. 3.14. Bazinul este situat pe malul stang al Nistrului, in sudul Podigului Podotie, si prezintd o cimpie delu- roast cu cotele absolute de 100-200 m, brizdati de HE 00 a riului. In anul 1980 stratul scurgerii a depasit 50% din scurgerea anuala. Durata medie a apelor mari de primavari este de 35 de zile, maxima — 62 de zile (anul 1955), miniena ~ 16 vile (anii 1975, 1983), Viirusile pluviale au o durata scurti medie de 11 zile si sunt intensive, Faza de erestere ocupa 4 vile, de descrestere ~ 7 zile, Cel mai mare nivel al apei a fost inregistrat in septembrie 1938 ~ 3,2 m peste NCA, iar cel mai mare debit de apa a constituit 26,9 m'/s in anul 1964, Conform datelor sondajului efectuat in rindul populafiei bastinage, in timpul viiturii pluviale din 1938, in s, Doibani apa a depisit NCA eu 4,7 m. Din cauza moinelor frecvente sia ploilor in peri oada de iarn’, etiajul este instabil, cresterile de nivel atingdnd 0,1-0,3 m peste NCA. Formarea cuverturii de gheat® incepe de la maluri in prima cecadt a funii decembrie, Podul de gheara este foarte instabil si se mengine o perioada seurti de timp, deseori, de obicei, nu se formenzal. Gheata se topeste in februarie~prima jumatate a luni martie. medie lnnara a apei variazi de la 0,3- 1a 20-21°C vara. Temperatura ma~ xximi de vari este de 31,0°C Scurgerea medie pe toati perioada de observiti a fost de 0,95 m'/s (30,0 mil. m®),variind de la 0,39 m’Vs (12,3 mil. rm), in 1958, panda 2,53 mV/s (79,8 mil.) in 1963, Coeficiental de variatic (C.) este de 0,50. perioada de etiaj, in conditiile albiei deschise, debitul minimal timp de 30 de zile prezinta urmi- toarele valori: medie ~ 0,60 m’/s, maxima — 1,01 m'/s (anul 1980), minima ~ 0,095 m'/s (1988). De- bitele minime diurne aledtuiesc, respectiv: 0,50 m/s, 0,96 m/s (in. 1980); 0,20 rn’/s (in 1946), Apa raului se foloseste la irigayie, in pisciculrura, in calitate de apa tehnica. Raul TOMASLAC ravene si vilcele. Este constituit din calcare, acoperite cuargile loessoidale i uturi,solurile sunt cemoziomi- ce, Suprafaga bazimului este valorificati in mare parte sub terenuri arabile, pidurile detindnd doar 4%. Reteaua hidrogratica este slab dezvoltatt, afluen- fii flind parauri scurte, intermitente, Valea raului are Higimi cuprinse intre 2,5 si 5,5 km, pind la s. Lunga Nowa in forma de trapez, in aval isi schimba bruse forma spre V latin. Versantii au o indltime de 60- 100 m, sunt concavi intersectati de vilele. Pina la200, i vq a Nivel ape.coteabsem £38 a # z 38 ona aap 88 3 33 Pont pet A: 99 286 3 @ Fig. 3.14, Profilul longitu inal al rdului Tomaslc s. Lunga Nou’ versantul sting este abrupt si foarte abcupt, inierbat, cel drept ~ domol, slab dezmembrat, ca terenuri arabile, In aval de sat, versantii sunt ab- supfi si foarte abrupsi inierbat, partial impadurigs Lunea este bilateral, insulard, cu Figimea de 100- 300 m, cu suprafara neted’, uscati, predominant aratl, Hingis. Lunga Now acoperith cu vegetatie de stuf, in aval de sat ~ impadurita, iar pe sectorul din preajma confluengei cu Nistrul sunt plantate liver. In cursul superior al riului albia nu este bine ex prima, in aval de s. Lunga Nowa ea se contureaza lar pe sectoare mici cu o fungime de $0-100 m; Ia fimea riului este de 2-4 m, adancimes ~ 0,2-0,9 m. La gura raului, pe o lungime de 400 m, albia este adanci (pani la 18 m). Panta raului pe sectoral de la izvor pani la s. Alexandrovea Nowa este de 3,260, in aval ~ 2,49%o. Apa apare in albie doar in perioada to- pitii zipezifor si la ciderea ploilor abundente. Patul albjei este pietros si nisipos, malurile abrupre, la mu- chit iniesbate, in aval de s. Lunga Nout impidurite, constituite din argile nisipoase. Raul se alimenteaz in principal din ape nivale (Cea mai mare parte a scurgerii anuale, iar in unit ani chiar toati scurgerea, are loc in petioada apelor mari de primavari, in restul timpului aceasta se intrerupe sau este foarte slabi, ‘Apele mari de primavari incep, de reguld,in a doua jumatate a lunii februarie~inceputul Lunii_marte. Cresterile de nivel au loc in decurs de 2-5 zie si ating, 0,5-1,0 m inalyime in mod obisnuit gi 1,5 m la ape mari gi inalte. Sciderea nivelurilor dureaza 5-8 zile, apoi raul seaci, Scargerea, ca proces, reapare in peri ‘onda treceri virurilor pluviale (2-4 viituri in perioada de vari-toarnna), care ating o inaltime de 0,7-1,5 m. Scurgerea de iarni apare in perioada moinclor, cand in albie ajunge apa topité din z’pezi. La in. stalarea temperaturilor negative, raul ingheati pana Ia fund. La sfiegitul luni februarie~prima jumatare a lunii martie gheaga se topeste pe Joc, Deseori pe parcursul intregii ierni albia rimane uscat’, 2 a Sul incepe din izvoarele care apar la lumina lei la 2,5 km spre nord-vest de s. Cuselauca, la altitudines de 240 m i debuseaza in r, Nistru de pe malul drept, la 425 km de Ja gura fluviulu, Ia alti tudinea de 20,2 m. Lungimea raului este de 42 km, bazinului de receprie ~ 294 km’, panta me- 60 (fig. 3.15 $53.16). Bazinul este situat pe Podisul Nistrului, dezmem- brat de vilcele si ravene, cu versanti abrupti si foarte abrupti, in cea mai mare parte valorificafi sub tere- nuri agricole, padurile ocapind cea 20% din supea- fay. Bazinul este constituit din calcare, acoperite de argile nisipoase,solurile sunt cernoziomice. Reteaua hidrografici consti din raul principal, dintr-un afluent de stinga, fira nume, cu lungimea de 14 kim, cave se varst ln kilomerrul 18 si dintr-un sir de paraie scurte (2-4 km lungime), care vara seacd. Langimnea totala a raurilor din bazin este de 126 km, densitatea de 0,4 km/km: Valea riuluiintres. Cobilea si or. Soldanesti este in forma de V latin, in aval trecindl in forma de defiteu, Latimea medie este de 2-3,5 km, maxima ~ 4,2 km. . Oligcani), minima ~ 1,5 km (la 1,5 km de la gura raului). Versantii au indlkimea de 100-145 m, pana la co. Soldinesti find concavi, abrupyi i foarte abrupyi, dezmembrati inierbati, partial valorificat, in aval de sat ~ foarte abrupfi, pe unele locuri chiar vertical, Lang’ s. Cuseliuca, pe versantul drept, cregte un ma- siv de pidure, in aval de s. Parcani — arbusti pitici. Lunca este dezvoltata doar pe sectorul s, Cobalea or. Soldinesti, in special bilaterali, cu litimea de Raul CIORNA Senin “Ree HIG ww OAD RRM pa seas ston Fig, 3.15. Bazinulrdului Ciorna 100-350 m, cu vegetagie de pajiste, partial valorifica- 18 (aratd), in multe locuri acoperitt de stuf si testie. Raul este ingust gi putin adane (0,1-0,2 m),cu patul neted, malos si nisipos. La 4 km amonte de or. Soldi- nest, pe © lungime de 0,6 km si in aval de localitate, peun sector de 0,5 km, existi multe repezisuri cu 0 adincime de 0,1 m, cu o vitez’ a apei de 0,4-0,7 m/s. Jn restul cursului repezisurile sunt slab exprimate (lungimea de 3-6 m), repetandu-se flecare fa 30-50 m. Langa s. Cuseliuca sis. Cotiujenii Mari raul curge prin cdteva iazuri cu o lungime de 150-200 m gi 0 ligime medie (la baraje) de 90-100 m, adancimea de 1,2-2,0 m, volumul 16,2-40 de mii m',in multe locuri acoperite de trestie yi stuf. Malurile raului Fig. 3.16. Profil longitu cs T——~—~_# : [uivetulape: core abs.m |< & 8 Pee N02 dinal al rduluiCiomaValea ul Ciorna in imprejurimie satului ma toutiunde a fost constru itd una dintre primele cbt fetate din Moldova sunt joase (0,5-1,2 m), abrupte, constituite din argi le nisipoase, pe care erese sci Regimul hidrologic al raului este reflectat de da- tele observariilor publicate in diferite editit ale CSA: in s. Ciorna~din octombrie 1958 pina in noiembs 1975, in s. Mateuti din decembrie 1979 pind in pre- zent (numai regimuri de niveluri de api side gheati). ‘Alimentarea riului este mixta, predomina cea ni- vals, Regimul de niveluri se caracterizeaza prin ape mari de primavara si etiaj de vara si de iarna, ultimul find incalcat de freeventele viituri pluviale din pe- rioada calda a anului si de moine iarna. Apele mari de primavara incep Ia sfargitul lunii februarie~ince~ putul luni marti, avind o duratt medie de 32 de zile, maxima ~ 62 de zile (anul 1972), minim — 16 (anul 1970). Nivelul apei intrece eu 0,5-1,0 m NCA, in anit ploiosi (1985 2.) ~ cu 1,6 m, Debitul maxim de apa a fost fixat in anul 1969 ~ 47,7 m'/s, Viiturile pluviale, din perioada de vari-toamna, au o durs medie de 6 zile, Debitul pluvial maxim de 23,2 m/s a fost inregistrat in anul 1970. Cuvertura de gheat este instabila, s-a mentinut cel mult 33 de zile, in majoritatea anilor de obser- vari nu s-a format in genere (1991-1992, 1993-1994 sa). Temperatura medie hunari a apei varia de la OC jarna pana la 19-23°C vara. Temperatura maxi- ‘mi instantanee fixatd a fost de 34,2°C (anul 1991). Valoarea medie lunar a scurgerii de apa ( perioada anilor 1963-1975) constituie 0,69 m: (21,4 mil. m*), maxima - 1,11 m’/s (31,8 mil. a’), minima ~ 0,29 m's (9,2 mil. m'). Cocficiental de variatie C, este relativ mic — 0,4, Debitul mediu anual al aluviunilor in suspensie constituie 0,97 kg/s, maxim ~ 5,0 kg/s, minim = 0,017 ky/s. Turbiditatea medic anuali a apei este de 4500 g/m’, minima ~ 40 g/m’. Turbiditatea instar tanee a apei atinge valori de 74.000 g/m’, Tn albia raului a fost construit un lac de acumulare mare cu un volum de 1,5 mil, m’ si suprafata oglinzii pei de 50 ha. In bazin exista cateva iazuri. Apa rau lui se foloseste pentru irigatie, piscicultura, adaparea vitelor. 103ja obarsia de la confluenga a doux pa- raie la 2 km spre est de s. Rediul Mare, la altitudinea de 180 m si debuseaza in r. Nistru de pe malul drept la 342 km de la gura fluviului, nga or. Dubasari la altitudinea de 12,0 mabs. L rului este de 286 km, suprafaga bazinului de receptie ~ 7 760 km’, ciderea riului - 168 m, panta medie - 0,59%0 (fig. 5.17-3.19). Bazinul raului ocup o parte considerabila a Podi- sului Nistrului si a Podigulai Moldovei Centrale. Are forma de para, cu o langime de cca 190 km, latimea Sa Seay Se a} woe Tein” TOTO OR AOS pve Soe es in Raut ig.3.17. Bazinul rl a 10 Raul RAUT nedie de 41 km, maxima ~ 65 km (in partea centra~ 1), Curpenele de api bine exprimate tec pe vaeful dealurilor cu altitadinea de 230-388 m. Suprafata bazinului este de cimpie, puternic dezmembrata de vilecle si ravene dense, care descori au forma de cani- ‘on, Partea supevioara a bazinului, in limitele Podisu- ui Moldovei de Nord ¢4 ale Campiei Cuboltei, are altitudini de 150-250 m, Cele mai mari altitudini se observ pe Dealurile Ciulucurilor si in bazinul aflu- entului Cula, unde ating cote de 250-300 m La temelia bazinului se aflt roci nisipoase, nisi- puri, creti, marn& din perioada cretacica, acoperite cu tn strat de roci calearoase gi lutoase de origine torto- nian. Cuvertura tortoniani este prezentati de argile Joessoidale si luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai inalte — cenusii de padure. Jn cea mai mare parte bazinul este valorificat sub arabile, cu exceptia a 3,2% din suprafag’, de pidluri de foioase, predominant stejar siz opesrores 253) oe a Seinen a0) F score 005 z SeTeB oe T 5 2 5 ° g a 5 a 5 3 prafaga ba- in luncile raurilor, ocupa eca 0,89% din s inului Clima se caracterizeazi prin veri calde si uscate, iemni blande si umede. Anual pe suprafaya bazinu- ui cad in medie 400-500 mm de precipitati, in anii ploiosi (1948, 1955) ~ 650-700 mm, in anil secetosi (1951) - 320-350 mm. Cele mai multe precipitatii revin perioadei calde @ anului (aprilie-octombrie). Cuvertura de zapada are o grosime de 20-30 em, iar rezervele de apa din 2ipada constituie 10-30 mm Reteaua hidrografica este bine dezvoltata de 0 forma letriticd,cu densitatea medie de 0,48 kmv/kn?. In total in bazin exist 935 de rauri cu o hungime de 3 720 km, cele mai multe cu o lungime de pana la 10 km 25 de rituri culungimea de 10-20 km, 6 rauri cu lungimea de 31 40 km, 3 riuri cu lungimea de 41-50 km, 5 rauri cu lungimea de 51-100 km. Cei mai maci afluenti de pe cursul superior gi cel mediu sunt raurile Copiceanca, Cubolta, Cainar, Camenca, Solonef, Ciulucul Mic, iar in cursul inferior (pe ultimii 80 km} raul primeste apele a doi afluenti insemnati ~ Cula si Cogalnic. & gg ; ae an : ad i a4 : 109 i pos : ce 2 : q & on a} He ee Se = 3 Distr 2 z z 3 aaa ny ry 7 7 3 Fig. 3.19. Profilul longitudinal al rdului Raut 3 2 a SLLacuri naturale in bazin practic nu exist jar lacuri- Jede acumulare ocupa doar 0,2% din suprafata total a acestuia. Nemijlocit in albia Rautului sunt construite doui lacuri de acumulare ~ Floresti care functioneaza sin prezent, si Cazanesti, al carui baraj este avariat. Lacul de acumulare Floresti se intinde de la s. Prajila pani la or. Floresti. Barajul de aici este intr-o stare sa- tisficatoare, lacul ins4 este foarte colmatat, pe alocuri inmnkistinit, mai cu seamna in cursul superior. Barajul facului de acumulare Cazanesti a fost con- ceput si construit pe la mijlocul sec. XX ca 0 hideo- centrala. Procesele de colmatare rapid au dus ins@ la degradarea lacului. In prezent stavilele barajului nu mai funetioneaza si alicuri s-a sipat un canal de eva- ccuare a apet din lac, prin care eurge ri Valea rului este in general slab serpuitoare, in cursul superior, pana la debusarea «. Ranel, in forms de V latin, cu fifimea de 1,5-2,0 km, cu patul ingust {0,1-0,2 km) si versanti abrupt ~ 60-90 m inaltime. Confluenta réului Cubot ta (stinga) cu raul Raut (dreapta) {in cursul mediu ea este predominant in forma de ada, cu lagimea de 5-10 km, cu versangi abrupti (100-170 1m) si foarte abrupti. De la ot. Floresti si pani las. Steftinesti ea este adane seulptata in calea- re si foarte puternic meandrata. In aval de or. Orhei valea se ingusteaza pani la 1,5-3,0 km in forma de V Jatin, cu versanti foarte abrupti (cca 100 m inalime) si pani la gura rului este extrem de gerpuitoare, In cursul superior si cel mediw ale raului, pe see toare cu lungimea de pana la 2 km, se observa pri- ma terasi cu o litime de 0,3-1,5-2,4 km, cu treapta domoala, mai rar abrupti, de 2-9 m inaltime si cu o suprafaga neteda Versantii si terasele sunt din roci nisipoase si argi- lo-nisipoase, predominant valorificati in agricultura, in cursal inferior al riului (in aval de s, Masciuti) acoperiti cu pacuri de stejar gi carpen. Intre satele Cligova gi Isacova sila 1 km in aval de or. Orhei sunt frecvente alunecirile de teren. Lacul de acumulare Florasti din imprejurimile atulul Prajila 106Barajul avariat al laculul de acumulare Cazinesti Lunca este bilaterals, insulara, prezent’ pe am dele maluri, in cursul superior si pe multe sectoare din aval devine ingusta (50-100 m), uscata, cu ve- getatic de pajigte, constituita din argile nisipoase. cursul mediu albia este lati (1,0-1,3 km), predomi- nant inmlstinita, acoperita cu trestie si rogoz, in- te satele Malaiesti si Braviceni prezinti o mlastina desecata tipica. Suprafaja luncii constituita din roct argilo-nisi- poase nu este netedi, Rind intretdiata de multi aflu enti, stare si helesteic. In perioada apelor mari de primavara sia viiturilor plaviale este acoperita de un strat de apa cu grosimea de 2-4'm, pe o perioada de la 2-5 vile pana la 3-4 siprimani. In aval de or. Orhei lunca se ingusteaza mult,ca urmarea stramto- siti de versangii abrupt ai vai Albia este pujin sexpuitoare, pant Ia s. Ordisei ne~ samificat; in aval de or. Orhei se intalnese insule de dimensiuni destul de mari amplasate la fiecare 1-5 km, find inralastinite, acoperite cu stuf gi rogoz. De la izvor pind la ot. Bali litimea riului este de 3-6 m,adancitea de 0,1-0,5 m, in aval de oras ereste bruse de Ja 20-60 m pani la 200 m la 0,5 km in aval de s. Isacova, iar in aval de or. Orhei gi pana la gurt sul curge printr-o singurit albie cu lyimea de 15-70 m. Adancimile sunt repartizate neuniform: la repezi- suri 0,5 m,in locurile mai adanci ~ 1,0-2,5 m,1an- Bas. Steffinesti ~ 3,5 m. In cursul superior, pind la s, Pusinesti si ints-un sir de locuri din eursul inferior al riului,albia este complet acoperiti cu vegetarie de stuf si rogoz, in restul cursului vegetatia se intilneste doar la maluri. Patul albiei este neregulat, milos, la repeziguri gi in cursul inferior al raului cu peundig i nisip, deseori pietros. Malurile sunt abrupte avand inaltimea de 0,5-1,0 m, in multe locuri crese pana la 2-4 msi se contopese cu versanfii viii, Malusile sunt Ramasitele marilor vechi de aps din imprejurimile satulul Cazsnest capitolulconstituite din argile nisipoase, pan la s. Ordagei in- ierbate, in aval de sat cu desigurt de arbusti Observatiile asupra regimului hidrologic se efectu- cazi Ja posturile hidrometrice Balti (1940-prezent), Floresti (1928-1962), Caziineyti (1945-1980), Jelo~ boe (din 1923 pana in prezent), Materialele observa- unt publicate in editile respective ale CSA. Raul Raut face parte din riurile cu alimentare mixti, Nivelurils de apa se caracterizeaza prin ape mari de primivari inalte, o serie de viitusi pluviale, care uneori depagesc inilfimea apelor mari de prima- ‘vari i oscilaii mari de nivel iarna, rezultat al moine Jor. Asupra regimului hidrologic al nivclurilor igi Iasi amprenta de atenuare lncurile de acumulare. Apele mari de primavara, de regull, ncep la sfirgi- tul luni februarie~inceputul lunii mactie, Durata lor constituic in medic 36 de zile, durata maxima ~ 66 Meandtete largiale vat ‘ull Raut in Cursul infe- Tio, intre satu) Teebujent (stinga) si sotul Butuceni (dreapta) Valea raului Raut in cur- sul ediu, langa satu CCenusa. In departare se Vd minele abandonate (din care satul dobandea calcar,barajul unei mort sioloinits veche: de zile (in anul 1972), minima ~ 14 zile (anul 1993). Intensitatea cresterii nivelurilor de apa este de 2,0- 3,0 m peste NCA. Nivelul extrem insegistrat a fost de 4,7 m peste NCA. Debitul maxim inregistrat a postul Jeloboe a fost de 419 m/s (anu! 1969). [n perioada apelor mari de primavari, raul transporta 279% din scurgerea anuala. Darata propagirii undei de viituri in sectorul Balti Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizeaz’ prin eres teri si descresteri intensive ale elementelor principale :mului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata cresterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descresterii ~ 11 zile. Nivelul maxim instanta- neu inregistrat aici a aleatuic 5,2 mi, jar debitul ma~ xim instantaneu ~ 449 m’/s, Toamna, in urma ploilor, nivelurile crese cu 0,3-0,8 m, viituri substangiale nuAlbia slunca rSului Rbut Tn aval de satul Furceni se formeazi. Iara viiturile provoacd cresteri de nivel 0 0,5-1,5 m peste nivelul de etii Regimul de iarna este foarte instabil, lind cond fonat de moinele frecvente, uneori insosite de plo Primele formatiuni de ghear’ (gheata la mal) apa la sfirgitul lunii noiembrie-inceputal lunii decembrie, in uni ani menginandu-se toat’ iarna, Toamna scur- _gerea sloiusilor de gheata este un fenomen foarte rar, in cursul inferior aproape ci in flecare an se manifes- ci naboiul. Podul de gheati se instaleaza in decembrie, Pro~ cesele de formare 2 ghetii se extind pe o durata de Tuna si mai mult, Sunt cunoseute gi cxzuri de aco perire cu gheari a rului in decurs de o noapte (anu 1949, s. Cazanesti). Suprafara ghetii este neteda, iar grosimea ei, spre sfirgitul iernii, este de 20-25 cm, maxima 45 em. La repeviguri gi Ia locul descarcarii apelor subterane se formeaza ochiuri ce apy care piscreazii toatl iarna, Ca rezultar al snoinelor, raul deseori se descituseazi de gheati, fenomen insotit de scurgerea slojurilor de gheata si curdtarea complet a albiei, In eazul ricisii timpulu, in apa raului iaragi se formeazi gheati la mal, naboi si sloiuri de gheata, poi podul de gheaya. Suecesiunea acestor fenomene poate fi observati de cateva ori pe iarni. Durata po- dului stabil de gheata este de cca 35 de zi, in iernile grele (1963-1964) — pana la 112 zile, iar in iernile foarte blinde (1974-1975) in genere lipseste. se clibereaza de gheayd la sfirgirul funii fe- bruarie~inceputul luni martie; inainte de descdtu- sarea réului pe gheati apare api, incepe migcarea sloiurilor de gheata. In cursul superior raul se dez- igheapi cu citeva zile mai tarziu decit in eursul infe~ rior, Scurgerea sloiurilor de gheati dureaza 2-5 zile. ‘Temperatura medic lunar a apei variazd de la OC, in Junile de arma, pind la 20-21°C vara (iu- lie, august). Temperatura maxima inregistrati a apei a fost de 32,8°C (anul 1967). Alte date hidrologice sunt prezentate in fabelele 3.16 ~ 3.18. In bazinul riului sunt construite 22 de lscuri de acumulare, cu un volum de api, la moment, de 31,3 mil. m’ si o suprafata totald a oglinzii apei de 1 680 ha. Exista si peste 1.000 de acumulari mici de apa (iazuri, helesteie), majoritatea cofmatate, din care cat si-au picrcut importanfa economiea. Sunt puternic afectate de fenomenul colmatirii rapide i lacurile mari de acumalare. ‘Apa, in special din acumulaile de apa, pentru irigare, in piseicultur’, pentru difes ehnice. Nu se recomandi folosirea apel r, Rut e | a oan ‘apitolulTebelul 3.16 Scurgerea anuala a apeir. Raut Scurgerea anual Punctl mils mim ‘media maxima (anol) minima (anu) ‘edie maxima (anul) minima (anu) oo. Bai 1:85 3,98 (1981) 0,37 (1995) 489 125, ns sJeloboc 11.0 25221981) 2,08 (1959) 347 795 655 “abelut 317, Debitele minime ale r, RAut (mm/s) in perioada albiei deschi Panctul Media ‘Maxim (anal) nim (anl in30dezile or. Balti 0.46 1,34(1972) 0,091 (1994) s.Jeloboc 3,70 11,2(1980) 0 (1957) din or. Balti 030 1103 (1982) 0,07 (1994), s.Jeloboe 281 8,90 (1990) 01957) Tabelul 218 Valorite anuale ale debitelor aluviunilor in suspensie, turbiditatii apel si maximurilor instantanee Punctul Media ‘Maxim (anal) Minim (ant) Debit! aluviunilorin suspense tks} or. Batti ost 1,7 (1985) 0.014 1994) s.Jeloboc 150 130 (1991) 0,64.(1990) Tbiitatea ape g/m) or. Balti 290 740 (1975) 29(1994) s.Jeloboc 990 8.400 (1997) 130 (1990) Turbiditatea maxims instantanee (g/t) or. Balti - 19.000 (1987) - s.Jeloboc - 24.000 (1887) Tabelul 319 Raut jamante der. Balti inavalde or. Bali inamontedeor.Orei nana de or. Ore s.Ustia 187 572 181 134 141 7 2.96 220 255 = 277 467 254 257 1.93 266 9,64 280 3.35 310 197 726 201 2m 1.95, pentru irigare din cauza mineralizacit si duritatii — bitul de cca 45 V/s. Apa iese prin fisurile din calcarele inalte, Acumulirile de api sunt deosebit de impor- _sarmaticne, fiind captata si pompati prin fevi pentru tante sub aspect recreativ. alimentarea or. Orhei cu api potabila La 1 km aval de s. Jeloboe, la talpa versantului _ Monitorizarea calitaji apei r. Raut pe teritoriul in urmatoarele stang al viii, se aflk un puternic izvor de apa cu de- Republicii Moldova se realizes 110>posturi: 2 secfiuni ~ or. Bali, 2 or. Ochei, 1 sectiune ~ s, Ustia, unde se eolecteaza probe cu 0 freevengi de 12 la numér din cele 12 Juni ale anului. ‘Nivelul de poluare a apei raului rimane inalt ca si in anii precedenti la elementele biogene. In toate sectiunile de control s-a inregistrat insuft~ cienfa de oxigen dizolvat (©), precum i variafii ma~ xime pentru consumul biochimic de oxigen (CBO,), care au fost inregistrate in lunile de vara. Pe parcursul anulut inregistrat depasiri cu compusii cuprului cu maxime Ja nivelul de 7,0 CMA, in secfiunea or. Orhei din aval si un nivel de poluare Ita cu produse petroliere, unde peste 50% din pro- bele analizate din toate secriunile x. Raut depigese valorile CMA, Concentraiile medii de fenoliau oscilat inJimite- Je 1,0-2,0 CMA, iar pentru detergenti anioni-act | a fost inregistrati maxima la nivelul de 2,4 CMA in| sectiunea din aval de or. Balti. | ‘Conform valorilor IPA, calitatea apei riului se cadreazi in clasele III (maderat peluata) si VI (fearte ‘poluata), iar comparativ cu anii precedent, s-a imbu- nitagit la 2 sectiuni, trecind din clasa de calitare IV (degradata) in clasa 111 (moderat poluata). aul Raut inghetat la postu hidrometvicJefoboc capitol Debusarea réului Rdut in raul Nistruin aval de satul UstiaS aul Cubolea izvoraste dintr-o valeea de ta nord- vest de s. Lipnic, fa alticudinea de 180m gi debuseazit in r, Raut de pe malul sting, la kilome= teul 191 de Ia gura de varsare a acestuia, lang’ s. Putinesti, la altitudinea de 85 m. Lungimea rau- lui este de 92 km, suprafita bazinului de receptie ~ 943 km cAderea ~ 95 m, panca medie — 1,0%0,maxi- ma —4,5%o la primii 2 km (fig. 3.20 si 3.20. ocr Sea hayig THD TOSI VIB pete0 Sear: 50800 Fig. 3.20, Bazinul rdului Cubolta Suprafiya bazinului raului prezinti o campie de- luroasi, strabatuta de multe valcele si ravene adanci, descori in forma de canioane, cotele absolute ale su- 12 Raul CUBOLTA praferei bavinului variaza de la 287,6 m in partea su- perioara pind la 150 m in partea inferioara. La baza acesteia se afla depuneri cretacice si tertiare (calcare, marna, nisipuri,luturi),acoperite de o cuvertura loes- soidali de virsta cuaternard. La suprafati apar argile- le loessoidale, pe care s-au format cernoziomuri Suprafara bazinului este valorificara sub terenuri arabile si numai in partea superioara se intilnese pa- duri mature de foioase (stejar, frasin, artar, saledm), care ocupi doar 1,2% din suprafafa bazinului Rereaua hidrografica este deavolrata (0,44 knn/kmm?), find aleatuies din 107 rauri cu Iungimea total de 424 km, dintre care 99 au o lungime de ping la 10 km, iar rei afluenti — Valea Carechilor, Cioriria si Cogan. = de 10-12 km, Valea riului este putin serpuitoare, cu Litimea de 2-3 ke, ling s. Drochia se largeste pana la 45 km, Versantit sunt abrupti cu indltimea de 40-120 m, concavi si drepti, constituigi din argile nisipoase, brazdati de valcele si ravene, cu multe cariere de ex- tragere a calcarelor, valorificate in bund parte sub te- renuti agricole, iniesbati, Langit satele Mosana, Plop si Maramonovea Ia talpa versantilor apar la lumina zilei izvoare cu un debit de 1,0-2,5 Vs Lunca este bilaterala, cu latimea de 0,1-0,8 km, neteda, uscata, constituiti din argile nisipoase, cu ve- getatie de pajiste, pe alocuri cu terenuri inmbistini-4 E be ‘ 3 oe 3 = 4 2 0 SE £ 5 q i g a0 SE fo: : z 3 7 °. Taruee [5 Ei fa Bast [SE 3 a3 Fig. 3.21. Profilul longitu- inded rt bead Silt Cubot % 7 ¥ % 3 te, cu palcuri de stuf si rogoe, uneori arbusti. Langa satele Chetrosu si Gribova exist lacuri cu Tungimea cle 18-85 m, igimea de 11-40 m si adincimea de 0, 08 m, cu vegetatie abundent’ de stuf gi rog07; p: ul cuvetei lor este neted, milos, malurile abrupte cu inaltimea de pana la 1,3 m. In perioada apelor mari de primavard sia viiturilor pluviale se acoperi cu un serat de api cu geosimea de 0,3-2,8 m. Alia iului este gerpoitoare, predominant fra bi- fusca la maluri cu vegetafie de stuf si rogo7, la izvor uscati. Liyimea riului este de 6-18 m, adincimea de 0,4-1,3 i, viteza cursului de apa 0,2-1,1 m/s. Langa s. Moara de Piatri s-a format un prag cu lungimea de 20 m. In aval de s. Maramonovea raul traversea~ 24 un sir de iazui cu o tungime de 1,0-2,8 km si o CCursul media al aula Cubolta Iagime maxim’ fa baraje de 60-300 m, adiancimea ~ 1,5-5,0 m, Fundul albiei este neted, malos, pe alocuri pictros. Malurile sunt abrupte, cu inalrimea de la 0,5 pana la 4,5 m, constituite din argile nisipoase gi aco- perite cu iarba, mai rar arbusti si arbor, Observayii asupra regimului hidrologic al riului se efectueaza din anul 1965, Materialele observa lor sunt publicate in compartimentele respective ale CSA. Regimal hidrologic al raului,ca de altfel si al celor vecine, consté din apele mati de primavara, vitturle de vari-toamna si de iarn’, etiajul de vari-toamn’ side iarna, Apele mari de primivara incep la sfargitl Lunt fe~ bruarie~inceputul lunii mastic. Pe toati perioada deobservatié au durat in medie 25 de zile, maxim 49 de zile (anal 1974) si minim ~ 12 zile (1990). Nivelul maxim de api constituie 214 cm peste NCA (ani 1977, 1980). Debitul maxim de api ~ 57,4 m'/s s-a fixat in anul 1969, minim de 1,37 m/s in anul 1991 In perioada apelor mari de primivard, prin albia ru Inj rec cca 18% din scurgerea anual eu stratul sumar al scurgerii de 13 mm, Viirurile pluviale se repeta de cateva ori pe an, predominant in perioada de vari-toamna, Debicul maxim observat pe toatit perioada de masuritori in strumentale a constituit 59,6 m’/s (anul 1985). De reguli, durata viiturilor este de 9 zile, fazelor de eres tere gi descrestere revenindu-le cate 3 si, respectiv, 6 zile, Stratul maxim al scurgerii sumare constituie 20 mm (anul 1985). La repeziguriraulingheats foarte rar 14> Barajullaculul de acu ‘ulate Putinest si ul ‘Cubokala 100m distant de la confluenta cu raul Raut Etiajul poate fi impart in cel de vard~toamina si cel de iarn’. Din eauza moinelor frecvente iarna gia ploilor abundente vara, el este foarte instabil gi, de regal’, dureaza nu mai mult de o singuri lund In perioada albici deschise, debitul d durata de 30 de zile constituie in medie 0,72 m’/s, ma: xim ~ 1,77 mis (in anul 1980), minim — 0,081 m/s (anul 1980), Debitul minim diurn constituie 0,4 m'/s, maxim — 1,46 m'fs, minim ~ 0,030 m'Vs (1990). Formarea ghetii incepe in primele cincizile ale hu- nii decembrie si se sfargeste la inceputul lunii martie Durata medie a podului de gheati este de 35 de zile; maxima -92 de zile (1983-1984), minima — nu exist gheara (1985-1986, 1994-1995 si alte ierni). Grosi mea medie a gheti pe riu la sfargitul iernii constituie 20-30 cm, maxima ~ 36 em (1975-1976). ‘Temperatura medie multianuald a apei rauluiiarna este in jur de 0,5°C, vara ~ 20-22°C. Maximul termic al apei de 31,0°C a fost inregistrat in 1984, Valoarea medie multianual a scurgerii constituie 1,2 m/s sau 44,2 mm, Variabilitatea scurgerii anuale se caracterizeaza prin coeficientul de variayie C.~ 0,54, Jin bazinul riului exist dowd lacuri de acumulare ‘mari, cu o suprafata totali de 125 ha gi un volum su- mar de 1,5 mil. m’,citeva zeci de acumulati mai mici, multe dintre care sunt colmatate gi de accea neutili- zabile, Apele din bazinele de acumulare se folosese in piscicultura, irigare, asigurarea cu. api menajera a populatiei si in scopuri de recreere.aul ineepe dintr-un izvor situat la 2 km spre nord-vest de s. Sauea si debusewzat in r, Raut de pe malul sting, la 184 km de la gura de varsa- re a acestuia, intre satcle Gura Cainarului si Prajila Lungimea raului este de 95 km, suprafira bazinului de receptie ~ 385 km?, cota izvorului este de 230 m, 1 gurii de varsare — 83 m, c&derea ~ 147 m, panta medie 1,55%o, maxima ~ 11,5%o in primii 2,6 km (fig. 3.22 gi 3.23), Cotele ‘absolute ale suprafeyei bazinului sunt in limitele 2 150-320 m, Cumpana apelor este bine ex- primata si trece pe varfurile dealurilor cu altitudinea de 230-250 m, in cursul inferior, in partea sting’ = 320-353,7 m. Suprafaa este plana, puternic dez. membrati de ville gi ravene. La temelia bazinului se afla roci creracice si tergiare (calcare, marna si nisi- puri), acoperite cu argile nisipoase si luturi de varstl cuaternara, pe care s-au format cernoziomusi Suprafata bazinului este predominant valorifleata (cerenuri arabile), im partea superioard se intalnesc pidusi mature de foioase (stejar, frasin, artar 5.2), care ocupa cea 1,6% din suprafata totala. Lacurile si mlastinile ocupa mai putin de 0,1% din suprafaga torala) Densitatea rereet hidrografice alcatuiste 0,36 kan/kan Teritoriul bazinului este traversat de 65 de rduri cu © lungime total de 305 kms predomina rauri eu 0 ongime mai mici de 10 km, doar dou dintre ele (Valea Curechilor si Bulata} au o lungime de 10-30 kn ‘Malul sting al bazinului are o retea hidrogeafick mai densi ‘Valea raului este slab gerpuitoare, in forma de V ta sin,cu latimea de 0,8-5,2 krn, predominant 2,5-3,5 km. Versangii sunt concavi, pusin abrupti gi abrupt con: tuiti din argile nisipoase, brizdati de ravene si valeele, cv inalfimea de 30-100 m (uneori 185 m), in bund par- ce valorificat (terenuri arabile), in cursul superior S-aut pistrat cringuri, La 3 km in amonte gi la 3,2 km in aval de s. Cainarii Vechi, pe versantul drepr, au loc aluneciti de teren. Uneori la talpa versantilor ies la suprafita apele freatice cub formi de izvoare. Lunca este bilateral, bine exprimata pe ambele maluri, pani la s. Horodiste este ingusti (60-70 m), in aval de sat se Hirgeste atingind 0,2-0,5 km cu ma~ ximul de 0,7 km in partea de sud a s, Sevirova. Cea ‘mai mare parte este acoperita cut vegetatie de pajiste, uscati, pe alocuri se observa terenuri umede, acope~ rite eu stuf. Este intersectatd de nenumirate brare eu Raul CAINAR sug et ioe \ ¢ \ 4 % “gabe f VV : > sainiiniovn de wim is an aww pene sears 1000 Fig. 3.22. Bazinul eaulul Cainar lungimea de 150-300 m gi consta din argile nisipoa- se.In petioada apelor mari de primivari sia viiturior pluviale, se acoperi cu un strat de api cu grosimea de 0,2-2,5 m Albia este slab meandrata, fra ramificari, in cur sul superior, pant la s. Horodiste, uscata, intre satele Sauca si Sudarea nu este exprimata. Lagimea raului este de 4-10 m, maxima ~ 30 m, adancimea ~ 0,2- 0,6 m, mai rar 1,0-1,2 m, viteza cursului de apa — 0,1-0,3 m/s, jar la 2,5 km in aval de s. Bulhoci reste pina la 1,0 m/s, Raul traverseaza cinci acumulari de apa cu lungimea de 0,5-0,6 kan, litimea pani la 200 m siadancimea de 1-1,5 m. La maluri in albie se obser- vi vegetatie abundenti de stuf si rogoz. Patul albiet este neted, malos gi nisipos. Maurie sunt abrupte cu mea de 0,3-1,3 m, acoperite cu iarba, izolat se intilnese arbusti si paleuri de arbori. 15> < ata se pitolul ca Sep[. on Horie thc seule de |. canara de soto ea s2}s00 Pariaape 3 3 Fig, 3.23. Proflul longitu- Observatiile asupra regimului hidrologie se efec~ ueaz’ la postul hidromerrie din s, Sevirova din anul 1954 si pind in prezent. Materialele observatiilor sunt publicate in compartimentele respective ale edi~ pillor CSA. Alimentarea riuhui este predominant nivala. Mer~ sul anual al nivelului aped in rau se caracterizeaza prin ape mari de primavari, viituri inalte de vara toamna, cresteri de nivel iarna, in timpul moinelor, si etiaj, deseori incaleat de viituri, Pe unele sectoare, GE dina al Sului Csinar Partea suparioara a baz lui rSului Cainar regimul scurgerii este denacurat de influenga lacuritor de-acumnulace. Apele mari de primavara incep, de regula, in a doua jumitate a lunii februarie~inceputul T- niii martie, Nivelurile maxime se ridiea pana la 2,0-3,0 m peste NCA, Maximul extrem de 4,36 m a fost inregistrat in anal 1969, Durata perioadei de ape mari de primavara este in medie de 20 de ile, dorata maxima ~ 51 de zile (anul 1954), minima ~ 7 vile (aul 1992). Debical maxim al apelor mari de lunca raului Cat arin cursul mediuprimaivard s-a observat in 1969 ~ 82,7 m'/s, Scurge- rea total a apelor mari de primavar3 alcatuieste 20% in cea anual Viiturile pluviale se disting prin eresteri si setderi rapide de nivel al apei. Durata medie a viiturilor este de 8 zile, fizei de erestere ii revin 3 zile, celei de sei dere ~5. Nivelul maxim de apa s-a inregistrat in iulie 1991 ~5,0 m peste NCA. Debitul extrem dintre cele maxime (instantaneu) — 166 mi/s ~ s-a observat in 1966. Debitul maxim constituie in medie 19 m’/s, iar stratul scurgerii de viitura ~ 4,6 mm, Tarna nivelurile sunt instabile, deoarece moincle frecvente sunt insotite de ploi. Inghetarea raului in- cepe, de obicei, in prima decada a lunii decembrie, Podul de hea incepe si se formeze prin conto- pirea ghetii de la mal. Este instabil, cu o durati medie de 45 de zile, maxima ~ 119 (1963-1964), minima ~ lipsa totala (1974-1975). Gheata poate atinge 0 gro- sime de 20-40 em, maxim ~ 120 em (1963-1968), Descatusarea riului de gheari are loc la sfargicul Jonii februarie~inceputul lunii martie, iar in a doua jumatate a lunii martie riul este eliberat complet de gheara rept izvor al raului este acceptat locul aparitiei albici bine exprimate, la 1,5 km spre nord-est de s, Darciut, la altitudinea de 180 m. Bulata debu- seava in r. Cainar de pe malul sting, la 25 km de la gura de virsare a acestuia, in dreprul satului Cainarii Vechi, la altitudinea de 104,4 m, Caderea riului con- Conftuenga raului Calnar euedul Raut ‘Temperatura apei variaza de la 0°C iarna pana a 18-20°C vara,cu 0 maxima de 33,6°C (amal 1954) Valoarea medie multianuala a seurgerii apei la postul hidrometric Sevirova este de 1,35 m'/s (25.2 mil. m’). Valorle scurgerii amuale oscilea in limi- ce mari: de la 0,43 m'vs (13,6 mil. m’) pind la 3,27 m’/5 (103 mil. m'),coeficiental de variage fiind de 0,46. In perioada etigjului cu albia curati, debitul mi- nim de 30 de zile are urmatoarele valoriz medie ~ 0,65 m'7s, maxima — 1,65 m'/s (anul 1982), minima 0,25 m'/s (anul 1959). Minimurile diurne ale debi- tului sunt, respectiv, de 0,45, 1,46 si 0,06 m’/s. In anti secetogi riul seaci complet. Debitul mediu muttianual af aluviunilor in sus- pensie echivalewza cu 0,86 kg/s. Debitul maxim con- ie 1,6 kg/s, minim — 0,064 kg/s. Turbidicatea medie a apei este de 400 g/m’, Valorile medi anuale ale turbidititit variaza intre 100 si 870 g/m’. Tue biditatea maxima inscantance de 59 000 g/m*a fost inregistrath in 1987 Be rau au fost construite 5 lacusi de acumulare, cu un volum total de 6,2 mil. m’, suprafata oglinaii apei ~ 347 ha. Apele lacurilor de acumulare servese pen- tru irigare, piscicultura gi recreere. Raul BULATA stituie 75,6 m, panta medie ~ 2,0%, lungimea raului 38 km, suprafafa bazinului de receptie ~ 224 km? (fig. 3.24 si 3.25). Bazinul este situat pe Podigul Nistrului, la altitu- dinea de 170-230 m, Relicfal este deluros, slab dez. ‘membrat, constituit din depuneri argilo-nisipoase si n7 eeeSanat. eit sea 15000 calcare, pe care s-au format cernoziomurile, Supra- fara in bund parte este valorificatd, versangii abrupti ai vilcelelor si vailor sunt acoperigi cu vegetagie de step, linga localititi sunt multe livezi i vil. Pidurile cocupi doar 1% din suprafata bazinului Rejeaua hidrografica este reprezentati de riul principal si de 15 afluengi scurti — vileele uscate in perioada de vard. Densitatea retelei hidrografice este de 0,17 km/km’. Jn cursul superior al raului valea nu este promuntatd, spre aval capi forma de V latin cu ligimea de 2-3 ke (maxima - 5,5 km, la 8,4 km de la gura riului).Ver- sanfii sunt inalti (de la 50 la 220 m), concavi, putin abrupt gi foarte abrupt, puternic dezmembrati, valo- rificagi, in multe locuri acoperiyi cu vegetatie de step La kin si 200 m de la gura riului, latalpa versantului sting, exist doug izvoare cu debitul de 0,2 Us. Lunca, care apare in aval de s, Regina Maria, este bilateral, cu latimea de 50-200 m, deschisi, consti- tuita din argile nisipoase, eu vegetatie de pajiste, pe unele sectoare cu arbusti rat Albia este putin serpuitoare, pe unele sectoare slab exprimati, predominant uscatt, cu ligimea de 3-10 m. La 1,3 km de la gura de varsare, prin bararea rului, a fost creat un lac de acumulare cu lungimea de 1,2 km, kitimea 50 m si adancimea de 1m, su- prafata oglinali apei ~ 3 ha, volumal de 15 mii m’, Patul albiei este neted, malos, cu vegetatie de rogoz, Ja 1 kim de la gura de varsare ~ pietros. Malurile sunt abrupte, cu indltimea de 0,2-1,0 m, predominant acoperite cu arbusti. Regimul hidrologic al raului se caracterizesz prin lipsa scurgerii vara si prin prezenta podului de ghcati instabil - iamna. Primavara in albic ajung ape- le nivale si la sfarsitul lunii februarie~inceputal luni mmartie niveful apei din ru creste cu 0,8-1,4 m (anul 1951). In anii secetosi, ape mari de primvar’ nu se observa. La sfirsitul lunii aprilic~inceputul luni mai riul seacd In perioada de vari-toamna seurgerea apare dupa ploi. Inaltimea viiturilor este de 0,5-1,0 m. In anul 1948 nivelul s-a ridicat cu 2,2-2,8 m. Tarna, oscilatile de nivel conditionate de moine constituie doar 0,2 m. In a doua jumatate a lunii noiembrie, iul inghea- {a la maluri. In decembrie raul ingheag’ pe toatd lungimea sa concomitent, deseori chiar pana fa fund. y z oso : 100, = Te ape cote abs g 2 3 Distanta, kin 2 e 2 s Panteapel 2 | 30 1 Fig.3.25. Profil ong nf % 4 Gitatt btu ButeGheaga este netedi sare grosimea de 10-20 em. Cu- vertura de gheata este instabilt, deseori, pe la. mijlo~ cul iernii. gheata se topeste pentru 3-4 zile, Raul se clibereaz de gheata la sfirsitul lunii februatie~ince- ful iia obdrgia din izvoarele sieuate la 6 kin spre nnord-vest de s, Parcani, ke altiudinea 210 debuseaza in Raut de pe malul sting, la 165 m dis tang de fa gura acestuia, linga s. Gura Camenei, la altitudinea de 80 m, Lungimea raului este de 29 km, suprafata bazinului de receptie ~ 169 km caderea totali a riului ~ 130 m, panta medie ~ 4,5M%o, [a pri- inii 2 km atinge 14-20%o (fig. J.26 si 3.27). Bazinul raului se aff pe Podigul Nistrului si are altitudini de 180-290 m. Suprafata este intretdiat de valeele gi ravene, predominant valorificats (rere- nuri arabile), Pidusile ocupi doar 0,8% din suprafaga, total Bazinul este constituit din roci sedimentare (cal- care, mama, nisipuri), acoperite cu argile si luturi. Solurile sunt reprezentate in cea mai mare parte de Reteaua hidrograficd are 0 densitate de 0,22 km/km? si consta din raul principal, un aflu- ent fir’ nume, cu lungimea de 10 km, care se varsa wvtieocceeansm| 288 8 ams Ser: Panta ape he Weal sw] ase | ar] ow Fig, 3.27. Profilullongitudinl al lui Camence purul lunii martie, gheata topindu-se, de regu, fark sit se deplaseze ‘Apa riului nu are alte utilizasi decit pentru ada patul vitelor. Raul CAMENCA ade 7 ~ | 8 af Rey / caer % Sor Kone re Fig, 3.26. Bazinulréulul Camenca in Camenca la 10 km de la gura de varsare, si 13, paraie mici. Valea raului este in forma de V latin, eu lagimea de 2-3 km, Ja 2 km in aval de s. Chirilovea si pana la s. Gvozdova are forma defileului. Versantii sunt con- timea de 40-80 m, dezmembrati, pani la s. Dumitreni versantul sting este foarte abrupt, crescut cu iarba, cel drepr mai putin abrupt, utilizat arabil. In aval de s. Dumitreni versanti sunt stancosi, verticali, deschisi, cu dezgoliri ale rocilor de baza. La 2.km in amonte de s. Parcani sila 2 km in amonte de s. Dubna, la talpa versantului sting se observa izvoa- re cu debirul de 0,2 Ws. Lunca raului este uscata, constituita din argile ni- sipoase, in aval de s. Dumitreni din roci calearoase, cu vegetatie de pajiste, bilaterala, discontinua, cu li- yimea de 30-70 m, langa s, Parcani este lati (170 m), valorificat Albia riului este serpuitoare, fird ramificiri cu Ti timea de 3-14 m, cu o litime de 1-2 m,la gura riului atinge chiar 8 m, adancimea raului ~ 0,2 m, viteza ccursului de apa 0,2 m/s, Patul albiei este neted, pana las. Dumitreni ~ malos, cu stuf si rogoz, in aval — cu nu 2 2prundis si pietris, Malurile sunt abrupte, cu altitudi- nea de 0,2-2,0 m, kinga s, Radulenii Vechi ~ pana la 3,8 m, acoperice cu iarba si arbusti, in multe locuri se vad roci materne de7golite. ‘Observatile asupra regimului de apa s-au efectuat 1h postul hidrometric din s. Gvozdova in perioada 1963-1980, datele find publicate in edigile respec- tive ale CSA. Raul se alimenteaza din apele nivale, pluviale si subterane, ultimului tip de ape revenindu-i 20% din scurgerea anuala a rului Apele mari de primavara incep Ja sfarsicul funii februarie~inceputul lunii martie si au 0 durati me- die de 21 de ile, maxima 47 de zile (anul 1974), minima - 8 zile (1965, 1970 s.2.}. Nivelul apei cres- tecu 1,0-1,5 m peste NCA, maxim cu 3,0 m in anul 1967. ‘Debitul maxim (instantaneu) de 56,2 m'/s al ape- Jor mari de primivara a fost inregistrat in 1969. Stra- cul sumar al scurgerii apelor mari de primavar’ este in medie de 18 mm, maxim ~ 81 mm, in anul 1969, Ponderea scurgerii apelor mari de primavard este de 28% din cea anual, Viiturile pluviale sunt de seurta durati gi de ace~ ea se caracterizeaza prin cresteri rapide de nivel si, respectiy, scideri rapide. Durata viiturilor alcatuieste in medie 4 zile, cu faza de crestere de 0 2i si de des- crestere de 3 zie. Maximul instantaneu al scurgerii_ a aul isi ia inceputul dintr-un iaz de ling’ s. Mandrestii Noi si debugeazi in r. Raut din dreapta, la 148 km de la confluenga acestuia cu Nis- trul, ings s. Rogiericii Noi, Lungimea raului este de 38 km, suprafara bazinului de receptic ~ 268 km, cota izvorului ~ 190 m, a gurii de virsare ~ 67 m, et derea raului~ 123 m, panta medie ~ 3,240, maxima = 11,8%6a pentru primii 1,7 km (fig. 3.28 si 3.29), Bainul prezinta un podis deluros cu altitudinile de 200-300 m (cota maxima ~ 34,1 m). Dealusi- Je sunt grupate in fanfuri cu contur neted, versanti pufin abrups, dar foarte dezmembragi. Cumpencle de apa au altitudini de 250-330 m si sunt bine expri- mate. Procesele erozionale sunt puternice, adancimea cerodainii este in medie de 80-100 m. La baza bazin tui se aft roci sedimentare, in special calcare ¢ arg nisipoase, care se dezgolesc in cursul inferior. Cuver- 120 i fost de 89,7 ms, inregistrat in 1970. Stratul medi al scurgerii de viiturd este de 4,7 mm. Tama nivelurile de api sunt instabile, deoarece sunt frecvente moinele, insotite descori de ploi. Podul de gheati este instabil, cu o durati medie de 19 aile, maxima ~ 38 de zile (iarna din 1963-1964), Deseori gheata in genere nu se formes23 (iernife din 1970-1971, 1974-1975 s.a.), iar in ani cand se for- meazi are © grosime de 5-15 em. Tara temperatura apei este in medie de 0,5°C, in de vari ~ 18-19°C, maxim’ ~ 28,7°C Debitul mediu de apa pe toata perioada de obser vatii (1963-1980) a fost de 0,35 m'/s (11,0 mil. m’). Oscilatiile scurgerit variazd de la 0,16 m°/s (1965) pana la 0,69 m/s, coeficientul de variate a seurgerit (C) constiruind 0,48. Etiajul in perioada cu albie curat (deschist) se caracterizeazil prin urmatoarele valori ale debirului minim de 30 de zile: medie ~ 0,08 m'/s, maxima ~ 0,20 m'¥s (in anul 1980) si minima ~ 0,025 m'/s (in 1965). Maximurile diurne ale debitelor respective sunt de 0,062; 0,16 (in anul 1980) si 0,024 m/s (in anit 1960 si 1966). Debitul mediu de aluviuni in suspensie este de 0,48 ky/s, maxim ~ 1,4 kg/s (anul 1969) si minim = 0,041 kg/s (in 1966). Tarbiditatea medic anual a apei reprezinti 1 200 g/m’. Valoarea turbidititi hu stantanee este mare ~ 44 000 g/m* si a fost inregis- trata in 1979. Raul SOLONET 2, ecg Trageegn Sea itrag Bane WIS THAD DTH) paws ear: 100000 Fig. 3.28. Bazinul uluiSolonetwo, 7 { 2 i | 7 | | i wveurapeicowatnm | BE 2 g 3 8 ounaim | 28 i z 2 8 room [ EL 5 1s Fig. 3.29. Profil orga ial al bul Solone > z ° tura de suprafata este constituita din roci loessoidale, pe care s-au format cemoziomuri. Bazinul r. Solonet este valorificat sub teremuri agricole, doar sporadic pe 0,4% din suprafata se i tilnese cringuri (cu suprafaza de pana la 2 ken!) de foioase (stejar, salcim, frasin), Langa localitati sunt plantate livezi Bazinul este traversat de 42 de riuri cu o lungi me totali de 141 km, dintre care 39 de rauri au sub 10 ken, iar doua — afluentii Solonet (Valea Radoaiei siunul Fira nume)~ 11 si, respectiy, 13 km, Densita- tea refelei hidrografice este de 0,53 krn/km’, Lacuri de acumulare sunt foarte putine (0,4%), in schimb se intalnese multe helesteie ca urmare a ridicarii pe riuri a barajelor. Valea este slab serpuitoare, in forma de V latin, cu litimea de 3-4 km, lang s, Nicolaevca se lirgeste pani Ja 5 km, ingustindu-se ling’ gura de varsare pana lh 1,3 km si cipitind aspectul de defilen, Versangi sunt foarte dezmembragi, bombati, mai rar drepti, cu inaltimi de 70-130 m, pe alocuri ridicindu-se pina 1a 220 m (3. Nicolaevea), la izvor si gur’ nu depsisese 50 m, find predominant domoli sau abruptiin secto- vul gusii de varsare chiar foarte abrupti. Bazinul este constituit din roci argilo-nisipoase, lutoase, in cursul inferior se dezgolese calcarele. La periferia din amon- teas. Nicolaevea, pe versantul din stanga, au loct alu- neciri de teren. Sectoarele domoale sunt arate, cele abrupte sunt folosite pentru pasuni gt finete, lang’ localitati sunt plantate livezi; de asemenea, terenucile aferente localitatilor sunt folosite pentru gradinacit. Lunca este bilateral, cu higimea de 200-350 m la iavor, iar pe ultimit 4 km ai edului lipseste in genere. In cea mai mare parte este uscati, cu vegetatie de pa- jite; in aval de s, Nicolaevea, pe local umui fost lac de acumulare, este acoperitt cu stul, Suprafata este ne- tedi, pe un sector eu Iungimea de 3,5 ken din cursul inferior impancitd de gropi cu adancimea de 1-2 m. Lunca consta din roci argilo-nisipoase, cut multe so- Jonceacuri, in cursul superior se vid rocile materne. In perioada apelor mari de primavard si a viiturilos, pentru scurt timp, se acoperi cu un strat de api ggrosimea de 2,5 m, Pe alocuri, in amonte de s, Casunca, abia este pu- sin serpuitoare, neramificata, slab dezvoltata in cursul superior pe un sector cu o lungime de 2 km. Latimea rului este de 1-9 m, adineimea ~ 0,1-0,7 m, viteza cursului de api ~ 0,1-0,4 m/s. Raul eurge printi-un sir de acumuliti de apa cu o lungime de peste 1,3 kr latimea lor la baraje este de 30-200 m, adancimea ma- xima — 0,6-2,5 m. In albie creste rogoz, tar la 1 km in aval de s, Nicolaevca ~ stuf. Patul albiei este ne- regulat, acoperit cu mal si nisip, in sectorul infer or (Kinga gura raului) ~ cu pietrig si prundis, chiar cu fragmente stincoase pand la 1,5 m in diametru Malurile cu indltimea de 0,5-2,0 m sunt abrupte, stabile, constituite din argile nisipoase inierbate, ar langa s. Nicolaevca sunt acoperite cu arbusti. 121 capitol ———— estMersul anual al nivelurilor se caracterizeaza prin ape mari de primivari, etiaj scizut, incileat vara de viiturle pluvial. Cresterea nivelului incepe la sfargitul luni februa- rie-prima jumatate a lunii martie si decurge intensiv, pe la mijlocul lunii martie atingand 1,5-3,5 m;in anii secetosi ape mari de primivari nu se formeaza. Sci- derea nivelului este mai lenta decat cresterea, dureaza pina la sAiritul Lunii martie-ineeputul lui aprilie. fn anil secetosi raul seaci pe aproape toata lungimea. Anual au foc 2-4 vitturi pluviale eu indlyimea de 0,2- 2,5 m, Jama nivelurile sunt instabile, in timpul moi- nelor erese eu 0,2-0,3 m. Debitul de apa, masurat 1a 13.11.1952 1a 0,3 km de Ja gura riului, a constituit 0,017 m'/s. La cresterile de nivel pand la 1,5 m si mai mult peste NCA sunt zor al riului este considerat locul aparitiei albiet slab dezvoltate, la 5 km spre nord-vest de s. Do- brug, Ia altitudinea de 213 m. Raul debuseaza in Raut de pe malul sting, la 101 km de Ta gura acestuia, Tanga s. Tangareni, la altitudinea de 44 m, Lungimea riului este de 32 km, suprafata bazinului de receptie = 142 km*; ciderea raului ~ 169 m, panta medie - 5,21%%0, maxien’i~ 20,6%o in primi 1,6 km (fig. 3.30 i330). Bazinul este situat pe Podisul Nistrului, la altitu- dinea de 150-300 m, cu suprafata dezmembrati de vilcele si ravene cu versanti abrupsi. Este constituit in principal din cateare, acoperite de argile nisipoase de varsta cuaternari. Cea mai mare parte a bazinului este valorificati agricol. Padurile ocupa doar 3% din suprafata torala Rereaua hidrografic’ consti din raul principal si cateva vileele scurte, care vara seaca. Lungimea tota- lia cursurilor de api este de 67 ken. ‘Valea raului este in forma de V latin, cu lagimea de 2,5-5,5 km, intee satele Targiret si Dobrusa nu este exprimata, Pantele sunt concave si convexe, abrup- te, dezmembrate de valeele si ravene, cu indlrimea de 100-200 m, versantul sting este acoperit cu vegetatie de stepi, iar cel drept vatorificat (teremuri arabile). Lunca este bilateralé, cu kitimea de 100-150 m, in aval de s, Tirsitei in multe locuri lipseste, in buna chisi, uscata, cu vegetatie de pajste, langa In anit deose~ ingereli Noi si inundate podurile, se distrug bargjel bic de ploiosi au fost inundate satele Nicolaevea. Formarea podului de gheari are loc in a dowa ju- imitate a lunii noiembrie sau in decembrie, cel mai des dcbutind prin inghejarea apei. Podul de gheata este instabil, deseori in timpul moinelos raul se descatusea- zi de gheata. Suprafata ghetii este neteda, cu grosimea de 5-20 cm, in ierile grele pe lacurile de acumulare aggosimea ghetii atinge 1 m, La sfaryitul luni februa- rie-inceputul luni martie, gheara, de regula, se topeste 3 loc. ee eeprenerererer een practic neutilizatit de eitre om, doar apa lacurilor de acumulare este folosit’ in pisciculturi, la scildat si pentru adaparea vitelor. Raul DOBRUSA bus asi i use = sea mim Bea Sia Toe) TOR Homo poms seam semeo Fig. 3.30. Ba7inul rdulul Dobrusa Albia este serpuitoare, fi ramificatii, cu lisimea de 5-8 m (ligimea maxima 28 m), in aval de s. Do- brusa cu vegetatie de rogoz. Dupa ciderea ploilor se formeaza un curs de api cu timea de 1-2 m siviteza apei de 0,1-0,2 m/s, Langa satele Recesti si Dobrasa sul curge prin acurnuliri de api create prin bararea250, 200, ZL vobuss A 2» Fig, 3.31. Profilu longitudinal al éului Dobrusa albiei. Lungimea acestora este de 0,5-0,3 km, cu ligimea, maxima ~ la baraje ~ de 250 m, adaneimea ~ de 1,5- 1,0 m, volurmul 469 gi 18,5 mii m* Patul albiei este neted, acoperit cu un strat de mal, pani [a s, Dobrusa ~ nisipos, pietros. Malurile sunt ul isi ia imceputul dintr-un izvor la 37 km spre vest de s. Peciste, la altituciinea de 222 m si de~ buseaza in r. Raut de pe malul sting, la kilometrul 68 de Ia gura lui, la 8 km in amonte de or. Orhei, la altitudinea de 32,0 m, Lungimes riului este de 46 km, suprafaja bazinului de recepfie ~ 320 kn, eXderea raului - 190 m, panta medic ~ 4,04 %o, maxima — 15,8%o in primi 3,2 km (fig. 3.32 gi 3.33) ‘Bazinul riului prezinti un podis puternic fragmen- tat de valcele si de vaile réurior mici. Cotele absolute ale suprafetei bazinului variaza de la 322 la 184,4 m. Relieful este deluros, dealurile fiind grupate in lan- uri cu o intindere de la nord-vest spre sud-est, cut pante domoale si moderat abrupte si varfurile netede. ‘Temelia bazinului consta din roci tertiare sedimenta re (caleare, nisipuri); cuvertura cuatemnari din argile Toessoidale Solurile sunt reprezentate in cea mai mare par te de cernoaiomuri, valorificate agricol. Piduri sunt abrupte, cu inalfimea de 2-9 m, constituite din argile nisipoase, la muchié acoperite cu iarba Scurgerea, din spuscle bistinasilor, are loc doar in timpul topieii zapezilor si trecerii undelor de viituri pluviale. In anii cu ninsori abundente, la sfirgitul luni februarie-inceputul loi martie, nivelurile apelor eresc pani la 0,7-1,0 m peste NCA, cea mai mare creste~ re (pina la 2 m) inregistrindu-se in 1947. In anii cu rezerve mici de apa in zipada, eresterile de nivel nur ddepagesc 0,2-0,3 m, Dupi trecerea apelor mari de pri- mivari, nivelul scade brusc, la sfirsitul luni apr inceputul lunii mactie réul seaci, formand un lant de bali i helesteie in sectoarele adnci ale albiei.in peri- cada de vari-toamna pe rau tree 2-5 viituri pluviale cu inalfimea de 0,5-1,0 m. In 1948, dupa o ploaie abun- dent, nivelul apei 2 erescut cu 3,2 m peste NCA. Perioadele de toamna si de iarna se caracterizeaz prin aparitia scurgerii gi prin oscilagii mici de nivel (0,1-0,2 m). Formatiunile de gheati se prezinti sub forma de gheagi la mal (care incepe si se formeze in decembrie), si pod de gheata instabil, Grosimea ghe- til este de 10-20 cm, Tarna raul, de regula, ingheati pana la fund, Raul se descituseaza de gheat la sfir~ situl lunii februarie~inceputul lunti martie, gheata se topeste pe loc. Tn lacurile de acumulare se practica piscicultura. Raul COGALNIC foarte putine (0,7% din suprafara total), ling favor si pe malul sting sub forma de eranguci mici de sal- cam, stejar si frasin Rereana hidrografic este bine dezwoltati (0,7 knv/km?), mumirind 79 de riuri cu o lungime de 224 km. ‘Valea este serpuitoare, in forma de V latin, cu = fimea de la 1 km (la izvor) pind la 4,5 km (8, Cu- curuzeni), pe cea mai mare intindere 2,5-3,5. km. Versantii sunt abrupt slab dezmembrafi, inte satele Pereni foarte abrupt, puternic dezm aval de s, Trfesti ~ 150-170 m. Sectoarele mai do- ‘moale sunt arate, pe alocuti inieshate, folosite pen tru cultivarea vifei-de-vie. Langa sate erese livezi, eringuri de saleim, plop, frasin. In multe locuri, la suprafafa ies rocile argilo-nisipoase si nisipoase. Pe versancul drept, intre satele Pripiceni si Trifesti, au loc alunecari de teren. 123> 3 2 a 8 $$ eee“Cone Ovcuncen Sey oT Tt aba SOD ISS GOOD DRO pao Sexe 1st000| Fig. 3.32. Bazinul raulul Cogalne Lunea este bilateral, cu kiyimea de 70-600 1 cata, cu vegetatie de pajise,in aval de s. Ocnita-Razesi sipe sectorul aferent gurii de varsare este mligtinoa- sd. Suprafara este neteda, cu.o mici inclinare spre ru, constituita din roci argilo-nisipoase si nisipoase, Langa sate intersectati de canale de irigare cu adn cimea de 0,3-0,6 m si latimea pana la 1,0 m, in mare Is susive. so, parte arati, in perioada apelor mari de primavara gi a vilturilor pluviale, se acopera pe o durata de 5-14 zile cu un strat de api cu grosimea de 0,5-1,0 m, la gurl de 2,5 m. Albia este serpuitoare, neramificati, cu 1a Ant Li 8 m, Ling s. Cismea este canalizat, i torul aferent gurii de varsare se pierde in lunca mis tinoasa. In anii secetosi, pe sectorul s. Cogilnicent ~s. Cucuruzeni, si in aval de acesta, sul seaca. Lati- mea raului este de 2-14 m, adancimea medie ~ 0,1- 0,2 ms, maxim’ ~ 1,0 m, viteza cursului de apa ~ 0,1- 0,7 m/s. Pe unele sectoare in albie creste iarba. Patul albiei este neted, nisipos sau malos, in cursul superior iolat pietros. Malurile sunt abrupte, cu inalgimen de 1,5-2,5 m,lang® s. Teifest— pani la 7 m, constitute din argilenisipoase gi nisipuri acoperite cu iarba, intre sate~ le Pripiceni gi Cucuruzeni cu arbust si copaci solitar Regimul raului a fost studiat la postul hidrometric Cucuruzeni in perioada anilor 1944-1951 Mersul anual al nivelurilor se caracterizeaz prin ape mari de primavard 5i etiaj sctzut, incaleat de vi- inurile pluviale, Regimul scurgerii este denaturat de barajele acumulatilor de apa. Cresterile de primavara ale nivelului incep la sfirsitul luni februarie, uncori in martie, decurg foarte intens ~ pind la 0,8 m/zi, atingand 0,6-1,0 m peste NCA in cxzul apelor mari de primavaci obignuite, gi 1,5-2,5 m, in eazul ape- Jor mari de primavara foarte inalte (ani 1945, 1947) Sciderea nivelurilor are loc la fel de repede ca gi eres- terea gi se incheie Ia sfirsitul lunii martie-inceputul Junii aprilie, Etiajul anual este inealeat de viiturile pluviale cu o iniltime de 0,5-0,9 m, in unii ani (1948) pana la 2,0-3,3 m. nea de Nivelulape ote abs. 2 wos | 409 arta ap 8 138) 390 30 216] 700 203 a Fig, 3.33. Profil longitu: Le = 3 dina al réului Cogalnicin timpul viiturilor catastrofale sunt inundate ca~_va aproape in fiecare an, se formeazi ochiuri de apa, sele din s, Cucuruzeni, la eresteri de nivel de peste se topeste gheata, iar in perioada moinefor de lung 2,0 m sub apa rimin si podurile de peste riu durati gheaja in genere poate si dispar pe 0 pe Nivelurile minime de api cel mai des se observa oad mare, de exemplu, pe 29 de zile in iarna anilor in iulig; deseori din iunie pana in octombrie raul este 1947-1948, Gheata la mal se formenza in noiembrie~ secat. Etiajul de iarna este instabil. Moinele frecven-_ decembrie, pe o perioada de 1-5 zile, apoi !a mijlocul te, cu temperatura aerului de peste 12-14°C, condi- sau sfarsical lunii decembrie raul inghear’. Grosimea tloncava viituri cu niveluri de 0,3-0,7 m (anul 1946). ghey la séissitl iernii este de 30-40 em, in iemile Nivelurile minime de iarnt, de regula, sunt mai joase rele ~ de 50 em. decit cele de var’, cu 0,1-0,2 m.In iernile grele, pe" Raul se descatugenzd la sfargitul luni februacie~ sectoarcle din fart ale riului, apa inghe: Ja inceputul lunii martie, gheara topindu-se, de regula, fund. In vara anului 1952, a 1,9 km de la gura riului, nemiscati. In unii ani se observa scurgerea sloiutilor debitul misurat a constitnit 0,045 ms, de gheati intr-o perioadi foarte scurti de timp. La Temperatura apei vara este de 17-19'C, in iulie sfarsitul lunii mattie, riul se elibereazi complet de si august uneori ajunge pana fa 30,2°C, primivara si gheata. toamna ~ 3-8°C, iarma variaza in jurul gradariei °C. Apa este curati, transparent, lingd satele Ocnifa~ Regimul de iarna se caracterizeaza prin pod de Taran si Ocnita-Razesi este talbure; nu este potabi- gheati instabil. In timpul moinelor, care se obser- Id si foarte rar se foloseste la irigare. Raul CIULUCUL MARE ful isi ia inceputul dintr-un izvor care iese la ravene gi valeele; dealurile ating o inalyime de fa poa- lumina lei intr-o valcea la 2 km nord-vest de fe de pin’ ta 100 m cu varluri netede, versanti do- s.Beleuti si debugeazi in r. Ciulucl Mic de pe malul moti sau abrupti si chiar foarte absupti. Bazinul este stang la 7 km de la gura acestuia, la 1 km in aval de constituit din marn, calcare gi nisipuri, acoperite cu <. Verejeni. Lungimea raului este de 58 km, suprafata 0 cuvertura de roci loessoidale (argile gi nisipuri) pe bazinului de receptie~423 km? cota izvorului~ 150 m, care s-au format cernoziomui. © mare parte din su= 4 gurii de varsare ~ 39,2 m, clderea riului ~110,8 m, _ prafata bazinului este arati, crangurile de stejar, sal~ panta medie ~ 1,9%0, in primi 5 km ai cursului~ cm, frasin ocupand o suprafati de doar 0,2%, lings 8,590 (fig. 3.34 51 3.33), localitati sunt plantate vii gi livezi. Mlastini si lacuri Suprafata bazinului este deluroasa cu altitudini de in bazin sunt foarte puyine (0,2-,39). 1a 91,3 m pind la 311,3 m, puternic dezmembrata de Mo ak gees} 4 Sips Seaarugri ig- 3.34. BazinulréuluiCivlucul Mare 125,eas eee oe cea rrr art Refeaua hidrografca se desfusoara pe 0,55 kvm’, numirind 58 de réuri cu hungimea total’ de 234 km, inclusiv 53 de rauri mai scurte de 10 km, 3 rduri de 11-12 km (afluentii raului Ciulucul Mare) gi raul principal, care are peste 50 km lungime Valea este slab gexpuitoare, in forma de V latin, ‘cu Tatimea de la 0,5 km (Ia izvor) pina la 5 km (in cursul inferior), pe cea mai mare parte intre 2 si 3 km latime. Versantii sunt coneavi, mai rar drepti sx convecsi, moderat abrupti si abrupti, cu indlgimi de 45 m la izvor si de 230 m in amonte de s. Prepe liga, Sunt constituiti din argile nisipoase gi nisipuri, predominant arati, pe unele sectoare cu vegetatie de pajiste, ling localicgi sunt plantate Livezi gi vi. Pe versantul drept de Ia s. Copiceni pana la s. Binesti au loc alunecari de teren. Lunca este bilaceralé, cu ligimea de 0,2-0,7 km, laizvor lipseste. Suprafata este neted’, uscati, cu ve- getatie de pajiste, Ia 2 km in aval de satele Beleuti si Prepelita e intersectata de albii vechi cu o litime de 3-5 m, in cursul inferior pe o lungime de 2 km e inmlistinicd si acoperita cu stuf. Este constituita din risipuri si luturi, sunt foarte freevente soloneturile. In perioada apelor mari de primavara gi a viturilor pluviale, se acoperi cu un strat de api cu o grosime de 0,5-1,5 m Nibia are o litime de 3-16 m, este moderat serpu- itoare, predominant neramificata, intr-un sir de locus uscati. Lasimea riului este de 2-15 m, adincimea — de 0,1-0,9 m, viteza cursului de api variazd dela 0,1 pnd la 126 0,5 evs. Langa. Beleuti la 1 km in aval de s, Pompa gi Hing’ s. Copiiceni pe rau sunt construite baraje cu lacuri de acumulare cu 0 Jungime de 0,1-0,5 km, litimea (la baraje) de 60-100 m, adancimea de 1,2-1,6 m, volumal — 29,4 mii m', Albia este stabil, la mal cu vegetatie de sale, parul acoperi¢ cu mal, malurile abrupte, cu inilti- mea de 0,4-1,5 m,pe alocuri ~2,0-2,5 m,constituite din angilenisipoase acoperite cu iarba, ‘Apele mari de primavari se observa a sfirsiul lu- ‘pruarieinceputul luni martie; inalyionea eres terii maxime a nivelului este in medie de 0,5-0,8 m, in anii extrem de ploiosi—2 m. Din aprilie se insta- Teaza eviajul, pe multe sectoare riul in genere sea Aproape anual in iunie-august au loc viituri pluviale cu iniltimea de 1,2-3,2 m, Nivelurile de iarna sunt putin stabile, ploile si moinele provocand cresterea acestora cu 0,6 m. La sfirsitul unit noiembrie, pe rau se formeaz cheati la mal, iar in decembrie apare podul de ghea- {2 In urma moinelor riul se descitugeaza de gheata Suprafata ghetii este neteds, atingaind la sfarsinul ier sgrosimea de 20 em, in lacurile de acumulare ~ 60 em. In iernile grele raul ingheatd pe toata lungimea. La inceputul funii martie, gheata incepe si se topeasca pe loc, uneori se observa scurgerea sloiurilor de ghea~ ‘picuo durati de 2-5 zile,la sfrgtul lunii martie riul se elibereazai complet de gheat Apa este culbure, verzuie, cu micos de balta, nu se foloseste in economie decit pentru adaparea vitelor. In lacurile de acumulare exist creseatori piscicolerept izvor al rfului este considerat locul aparii- ei albici bine exprimate — la 04 km in amonte des. Ciulue. Debuseazit in Ciulucul Mic de pe malul sting, Ia 29 km de gura acestuia, ling’ s. Mandrest Lungimea raului este de 44 km, suprafaa bazinu- ui de receptie ~ 302 km; cota izvorului ~ 138 ma gurii ~ 49 m, ciderea ~ 89 m, panta medie ~ 2,0%o, in primi 2,5 km atingind valosi maxime de 7,2%0 (fig, 3.36 G1 3.37) Bazinul raului reprezints un podis deluros, dez- membrat puternie de 0 rejea densi de drenaj (rave- ne si vileele), a ciror iniltime oscileaza in limitele 50-200 m, cotele absolute atingind de Ia 353,2 m (pe malul drept) paina la 107,1 m (pe malut sting), Bazinul este constituit din marna, nisipuri ¢ caleare de varsti tertiari, cu o cuvertura din argile si luturi locssoidale de varsta cuaternari. Solurile sunt cerno- iomice, Suprafaa este plantata cu livezi si vil, Mlag- Sinile ocupa dear 0,1% din suprafaa tora In bazin se scurg 56 de riuri cu o lungime total de 175 km, inclusiv 2 rduri fird nume (afluenti ai lului principal) cu o lungime de 10-15 km, restul au mai purin de 10 km, Densitatea retelet hidrografice este de 0,53 kn/ka’. Valea este slab serpuitoare, in forma de V latin, cu ligimea de 1-3 kam; versangi sunt foarte dezmembrafi, abrupti si concavi, constituiti din argile nisipoase §i Juturi, predominant valorificaji, sporadic se intalnese i, langa localitagi sunt plantate vii si li BDO iS ‘Sara: 100000 Fig. 3.36. Bazinul raului Ciulucul de Mijloc Incre sarele Chigcareni alunecirile de teren. Lunca este bilateral uscata, eu vegetatie de pajiste, cu ligimea de la eafiva metti Ia favor pan’ la 0,7 km (6. Ciuciuieni), pe cea mai mare intindere~0,1-0,3 ken. Suprafata este neteda, in aval de s. Chigedreni inter sectata de multe brate mici (cu liyimea de 0,5-0,8 m), cate, cu o lagime de 1,0-2,5 m, La 1 km in amonte des. Tezirenii Vechi iin amonte de s. Ciuciuieni pe un sector de 1,3-1,5 kin lunca este umeda, cu vegeta fie de stuf Este constituita din argile nisipoase, iar in ‘impul viiturilor se acopera ca un strat de apa avand sgrosimea de 0,2-0,9 m, Albia este slab meandrata, firi ramificiri, predo- inant uscati, cu o Kitime de 3-12 m; apa din bali si Ardesti sunt frecvente Fig. 3.37. Profil longitu- inal al dului Ciulucul de Mijloc 8 oF ; eve ape cote abs m 22 22 2 3 onan. kn e3 ae es morn A 127 i capitolul |helesteie are fagimea de 2-6 m si adancimea de 0,1- 0,7 m, Lacul de acumulare de ling’ s. Ciuluc are 0 lungime de 200 m, litimea de 80 m si adancimea de 41,5 m. Malurile constituite din argile nisipoase sunt abrupte,cu o inaltime de 0,5-2,5 m, acoperite cu ve- gotatie de pajgte. Regimul de apd se caracterizeaza prin scurge- re sporiti primivara, pe contul topirii zipezilor, gi 6 scdere brusc’, pana la disparitia completé, vara Apele mari de primavara incep la sfarsitul lunii fe- bruarie-inceputul lunii martie, Cresterile de nivel au log intr-un ritm foarte intens gi peste cateva zile ating, de regula, 0,5-1,0 m, iar in anit foarte ploiosi~ 1,6 m. In anii fird rezerve de apa in stratul de zipada fu se produc ape mari de primavara. La sférgitul lunii aprile, ul seacd pe tot cursul sau. In junie-august au loc cateva viituri pluviale de scurta durati eu 0 inalfime de 0,5-0,7 m, uneori 2m aul isi incepe cursul la 1 km spre nord-vest de s. Pictrosu, la altitudinea de 138 m (drept inceput al riului se considera locul aparitiei albiei bine exprimate) si se varsi in r. Raut de pe malul dept la 91. km de Ja gura Ini, la 2,5 km in aval de s, Sardtenii Vechi, [a altitudinea de 37,2 m. Lungimea sului este de 61 km, suprafira bainubsi ~ 1.060 km, Fig. 3.38, Sazinul rduluiCiulucul Mic 2s (anul 1948). In timpul viiturii catastrofale din vara anului 1948, au fost inundate si distruse poduti gi baraje, impristiate multe cipite de fan ete. Toamna, in sezonul ploilor, nivelul apei creste eu 10-20 cm, ‘uneori reincepe scurgerea apei prin rau. Tarna nivelu- rile sunt instabile, oscilaiile find cauzate de moine. Regimul de gheati este instabil. In decembrie (peste 2-5 zile dupa formarea ghet” la mal) pe ru se formeaza podul de gheata, intrerupt de moinele frecvente. La sfirsitul iernii, grosimea ghefii atinge 20 cm, in lacurile de acumulare 50-70 em. In iernile aspre riul in multe locuri ingheata pind la fund. La sfirgitul funii februarie~inceputul lunii martie, raul se elibereara de gheap’, care se topeste nemigeat ‘Apa nu are miros gi nici gust, in timpul viiturilor devine tulbure, nu este potabila, folosindu-se doar la irigare. Raul CIULUCUL MIC caderea — 100,8 m, panta medie — 1,65%o, la izvor panta este de 15,960 (fig. 3.38-3.40) Bazinul este situat pe Dealurile Ciulucurilor. Cumpana de apa este bine exprimata avand cotele absolute de 300-400 m, care tree pe varfurile dealu- tilor, mai rotunjite pe malul stang i ascutite, cu ver- sangi abrupti, pe malul drept. Bazinul este constituit Scalar ea TAD OH TAT ANT pea Sear: 9000081. cxsucpae aia 200) | \ \ } | 2 8 IE a 28 2 8 & Fig. 3.39. Schema crestor suprafetei bazinulul raului CClulucul Mic din cateare, nisipuri si marna tertiart, cu 0 cuvertura de argile nisipoase si luturi loessoidale. Solurile sunt cernoziomice si cenusii de padure. Cea mai mase parte din suprafata bazinului de re ceptie este arata; sectoarele mai inalte sunt ocupate de piduri de foioase (carpen, stejar, arfar, tei, frasin), care ocupi 0,8% din suprafara bazinului Mlastinile cup doar 0,2% din suprafata total. ‘Anual pe teritoriul bazinului cad cca S00 mm de precipitafii, predomina cele de vara (75%). Refeaua hidrografica este bine deavoltati (0,45 km/km*), In total bazinul dispune de 123 de riuri eu o lungime generala de 476 km. Predomina riurile mici, avind pana la 10 km in Jangime (114 rauri), 6 rauri cu lun= gimea de 10-20 km si 2 réuri cu lungimea de 40- 60 km. Afluenfii principali sunt Ciulucul de Mijloc si Ciulueul Mare. Valea riului este putin gerpuiroare, in forma de V latin, cu 0 lagime de 1-3 km, lang’ or. Telenesti pang la § km, Malul sting este convex, mai rar concay, moderat abrupt, dezmembrat, cu iniltimea de 80- 100 m, constituit din argile nisipoase, arat, pe alocuri cresc livezi si vii, Versantul drept este concav, ma rar convex, abrupt, foarte dezmembrat, ct inalgimi de la {60 pana la 230'm, constituit din argile nisipoase, a¢o- perit cu vegetatic de pajiste, mai rar se intilnesc vi, livezi sau piduri, Pe toatt lungimea raului pe versant sunt freevente alunecirile de teren Lunca este bilater egetatie de pajigte, us- cata, cu latimea de la cétiva metsi lang’ izvor pana a1 km la gura riului Citucul Mare, predominand Figimes de 0,3-0,5 km. Suprafara este neteda, in aval de s, Ciulucani intersectatd de albii vechi cu 0 litime de 3-8 m, adancimea de 0,6-1,0 m, in locul contlu- enjei car. Ciulucut Mare $i in sectorul aferent gurit de varsare — inmbéstinita, cu vegetagie de stu si xogo7, Este constituiti din roci nisipoase, cu soloneturi frec- vente. in perioada apelor mari de primavara sia viitu- rilor pluviale, la cresteri foarte mari de nivel lunca se acopera cu un strat de apé cu grasimea de 0,6-1,8 10. Albia este moderat serpuitoare, pina la s. Inesti predominant uscati, sunt freevente battle si heles- tciele cu o lungime de 100-150 m, lasimea de 4-8 m, adancimea de 0,1-0,2 m. In aval des. Incgti ul pre zinta un curs de apa cu litimea de 7-20 m, adénci- mea ~ 0,1-0,5 m,viteza cursului de apa ~ 0,2 m/s. In sectorut inferior, pe o lungime de 3 km, raul se pierde fn lunca inmla Patul albiei este neted, malos, acoperit de silci, Malurile sunt abrupte, cu inaltimea de 0,5-3,0 m, constituite din argile nisipoase gi nisi puri, coperite cu iarba, Observarii asupra regimnului de niveluri se efectu- eaza din 1945, iar asupra celorlalte elemente ale re- gimului hidrologie ~ din 1978 si pana in prezent, la postul hidrometric Telenesti Apele mari de primavari incep la sfarsitul luni ianuarie, Durata lor medie este de 30 de zile, durata maxima de 44 de zile a fost incegistrata in 1981, mi- ima ~ 14 zile, in 1983. Maximmul debitului inregis- trat al apelor mari de primavar’ a fost de 15,1 m'/s Volumul scurgerii in aceasta perioadi a constituit 19% din cel anual. Viiturile pluviale au loc, de regula, in perioada de vard-toamna. Debitul maxim de viiturt inregisteat 2 fost de 35,0 m'Vs in anul 1980, Durara medie a viitu- nil este de 11 zile, dintre care faze’ de erestere ii revin 3 zile, de scidere ~ 8 zile, Stratul sumar al scurgerii inregistrat a alcatuit 19 mm (1985). Etiajul de iaena este instabil, deoarece este intrerupt de moinele $i viturile pluviale frecvente. Debitul minim cu o durati de 30 de vile este in medie de 0,16 m'Vs, cel maxim ~ 0,52 m’/s (anul 1978), minim ~ 0,002 m'/s (anul 1994). Minimmul dinen alcatuieste, corespunza- tor, 0,093; 0,37 (1980) si 0,001 m'/s (1994) Fenomenele de inghey debuteaza la sfargitul unit noiembrie, iar in prima decada a lunii martie ince- 129 2 a 8 8 eePetros vod or Teena Deana km zea | soa Fig, 3.40. Profi longi- tudinal al rdului Clulucul et ” pe topirea ghetii. Durata medie a podului de gheata este de 45 de zile i maxima de 102 zile (jarna din 1986—1987). Uneori gheara in genere nu se formeaz (iarna din 1980-1981). Spre sfargitul iernii grosimea ghetii atinge 15-20 cm, maxima din cele inregistrate find de 41 em (iarna din 1986-1987). Taroa temperatura medie lunara a apei din ri este de eca O°C, vara ~ 21-23°C, Maxima absolutd a tem- in 1987 (33,9°C), ful incepe dintr-o valeea uscaré (drepr favor este considerat locul aparitie’albiei bine expri- mate), la 3 km spre nord-vest de s. Boghenii Noi si debuseaza in r. Raut de pe malul drept,la 72 km de la ura acest, la 1,7 km in aval de s, Breanova. Lun- gimea riului este de 65 km, suprafata bazinului de 130 Mic Nivelarea abet rSutui iulucul Micin sectiunea postuluihidrometrc Tele est Debitul mediu pe perioada de observatii a con- stituit 0,61 m’/s, debitele anuale variind intre 0,03, (anu 1987) si 1,76 ms (acl 1981), In bazinul raului s-au construit 5 lacuri de acu- mulare cu un volum total de 7,7 mil. m’, suprafa- ta oglinzii apei - 487 ha. Apa riului, in special din acumulirile de apa, se foloseste in piscicultura si la igare Raul CULA receptie ~ 544 km®; cotele i2vorului si gurii ~ 137 m sis respectiy, 33,5 m, ciderea raului ~ 103,5 m, panta medic ~ 179 (fig. 3-41 gi 3.42), Relieful bazinului este deluros, puternic dezmem- brat; dealurile de pe stinga bazinului au inaltimi de 200-300 m, varfuri netede gi versanti nu prea abrupti,Seana TE GAH WHS AT AEG pee sea 180000 | Fig. 3.41. Bazinulroului Cula cei de pe dreapta mai inalti ~ 300-400 m, cu varfuri ascutite gi versangi abrupgi; in cursul inferior cotele suprafetelor coboari pin la 150 m. Bazinul este constituit din marna tertiara, caleare si nisipuri, cu o cuverruri de argile nisipoase gi nisi- puri cuaternare. Solurile sunt in cea mai mare parte cenusii de pidure. Suprafaga bazinului este valorifi- cata agricol, pe alocuri (6% din suprafaya bazinului), varfurile dealurilor si versanfii lor sunt acoperiti cu piduri de foioase. Refeaua hidrograficd este bine dezvoltara (0,33 km/kim’), cuprinzand 76 de rduri cu o lungi- me totala de 182 km, dintre care 71 au lungimi sub km, 4 rduri, afluentii riului principal (Culisoara, sanca, Bagu, un rau fia nume), au lungimi de 30-20 km gi siul principal ~ 65 km Valea este dreapta, in cursul superior in forma de Vacin, cu litimes de 1 km, apoi se lirgeste (atingand in cursul inferior al raului 3,5 km) si capata forma de Jada. Versantii sunt dezmembrati de ravene si vileele, versantul drept fiind moderat abrupt, cu inaltimea de 60-100 m, predominant valorificat (arat), cel drept = pani la s. Bravicea ~ abrupt si moderat abrupt, cu inalyimea de 100-120 my, in aval de sat abrupt, in uncle Tocuri chiar foarte abrupt, cu indltimile de 120-150 m; fn cea mai mare parte inierbat, mai rar arat, lings localitati plantat cu livezi in unele Locuri se intalnese paduri tinere de salcim si stejar. Peste tot se observ consecinfele alunecitilor de teren. Lunca este bilaterali, uscatd, constituita din argi- le nisipoase, cu vegetarie ierboast, lang’ s. Viprova partial arari. Latimea ei variaza de la 70 m (la izvor) pani la 1,4 km (la gura riului), predominant 0,3 Parca ape Fig. 3.42. Profit longitu inal al réului Culalrvorul rduhul Cula 0,4 km. Suprafaa este neteda, linga s. Tibirica trece un canal cu o langime de 10 km, lagimea — 4-4,5 m, adincimea ~ 1-1,2 m, cu malerile indiguite avand indltimea de 0,2-0,4 m, Primivara hunca este acope- riti de un strat de apitcu o grosime de 0,2-1,0 m in 7 m in anii ploiosi. In unca riului se intilnesc terenuri inmlistinite Alba este slab meandrat fird ramificiei,in multe Jocuri uscata, cu litimea de la 1 pana la 21 m. In peri- coads etiajului apa se pistreaza doar in baly gi helesteie cu Tungimea de 100-120 m, latimea 1-3 m si adan- cimea de 2-10 cm. in albie ereste rogoz, in cussul inferior ~ stuf. Patul albiei este neted, milos, mai rar pos. Malurile sunt abrupte, inierbate, stab eroda~ te, cu inaltimea de 0,5-0,7 m~ in cursul mediu ~ s 1,5-2,3 min cursul inferior. Observatiile asupra regimului hidrologie se efec~ tueazi la posturile hidrometrice din s. Vaprova (anii 1940-1951) si s. Hulboaca (anit 1969-1980), reval- tatele publicandu-se in editile respective ale CSA. Regimul scurgerii se caracterizeaza prin scurgere sporita primavara, pe contul afluxului apelor nivale, oscilatii puternice in perioada de vari, conditionate de ploi torentiale, i prin lipsa scurgerii in perioada dintce viitui Apele mari de primavara trec in a doua jumétate a lunii februarie~inceputul lunii martie, Crejterile de nivel au loc intensiv (0,2-0,8 m/7i). Nivelul apei cres- te, de reguli, cu 1,0-1,5 m peste NCA, in primaverile ploioase ~ cu 3,7 m (anul 1973). Varful hidrografului, coincide, de reguki, cu topirea ghetii. Durata apelor mari de primavard este de 31 de zile, maxima ~ 55 de zile (in anul 1972}, minima ~ 17 zie (anul 1971). Debitul maxim de apa pentru aceasta faza a regimu- lui a fost de 29,9 m'Vs in anu 1973. Etiajul de vari-toamn’ dureaza din aprilie si pind in noiembric. In cursul superior si cel mediu, raul pe Cursul media al Sulu Cula|multe sectoare seact practic in fiecare an pentru 0 perioada de 3-4 luni, in cursul inferior ~ numai in ani secetosi Debitul minim de 30 de zile in petioada ctiajului constituie in medie 0,27 m'Vs, maxim — 0,75 m’/s {in anul 1980), iar minimurile diutne, respectiv, 0,13 sms $i 0,51 ns (in anul 1980). fiturile pluviale sunt scurte si intensive. Dura- ta lor constituie in medie 9 zile; dintre care faza de crostere de 3 zile gi faza de scidere — 6 zile. Debitul maxim inregistrat a fost de 31,5 m'/s (in anul 1979). ‘Toamna, in urma cideri ploilor, scurgerea reincepe; inainte de inghey nivelul apei se ridic& eu 0,2-0,3 m. Jarna nivelurile sunt instabile; moinele generiind vi- ituri cu inaltimea hidrografului de 0,7-0,8 m peste NCA (anul 1948 5.2.) Regimul de gheaga este instabil din cauza moine- lor frecvente. Durata medic a perioadei cu fenomene de gheati este de 65 de zile, maxima ~ 105 zile (iarna din 1945-1946), Raul ingheata la sfirgitul huni no- iembric sau in decembrie. Podul de gheagi este anti- aul incepe din iavoarele care ies la lumina 2ilei intr-o valcea de Langa s. Harcesti la altitudinea dle 230 m si debusewz in x. Nistru de pe malul sting, ay Saat EEE ae Hee eee abo 50 IS eaN AOS Sa pase Sera 02000 Fig. 3.43, Gazinul raul Ichel cipat de ingherarea apei la mal (timp de 5-6 zile) si de naboi. Suprafata gheyii este neted’, grosimea la sfirgitul iernii constituind 20-40 cm, In timpul moi- clos, se curiti de gheati pentru o perioadi de 5-7 vile, La revenirea frigurilor, sdul ingheat’ din nov. in iernile aspre podul de gheata este stabil, raul in- ighevind pina la fund pe o perioada de 75 de zile. La sfirsitul lunii februarie-inceputul lunii' martie ince pe topirea ghetii. Aproape in fiecare an, timp de 2-3, zile se observa scurgerea sloiurilor de gheati, uneori sgheaga se topeste nemigcinduse din loc gi la sfirsitul Junii martie raul este dezgheyat. Temperatura apei variaza de la 0°C in perioada de iarnd pind Ia 18-22°C in iulie-august; temperatura maxima inregistrata a fost de 31,0C. Scurgerea medie anuali in s, Hulboaca aleatuies- te 1,28 m'/s sau 40,3 mil. m’; maxima ~ 2,53 m'/s (16,7 mil. m®), minima ~ 0,46 ms (14,5 mil. mn) Apa ce foloseste partial in irigarea locala gi la ada patul vitelor Raul ICHEL Ja 322 km de la gura fluviului, la 1 km in aval de s. Cogernita, la altitudinea de 7,0 m; panta medie este de 2,21%o, maxima — 17,290 la primii 3 km (fig 343-345) Bazinul riului este situat pe Podisul Codrilor, avand un relief puternic dezmembrat de raven: 133 hut capitico 5 cutest (58 : \, x 2 . a ae Fig. 3.84, Schoma cresterl suprafetel bazinulul rll Ichel La repezisuri ul che! nu ingheata ‘ele adiinci, deseori in forms de canioane. Cum- pina de api bine exprimati trece pe varful dealurilor. Cotele absolute ale suprafetei variaza de la 408,2 m in partea superioari a bazinului pana la 135,1 m in partea inferioara. La bazi se gasesc roci terfiare (in partea superioa- vi marna si argile cu strate de nisip, in cea inferioari calcare), acoperite cu o cuverturi de argile loessoidale 3s agit 4 4 ; Z 3 Se eee “4 ia é gO GS og a 2 mo ofig € a | sts gk nn PT Meuporian [ESE 98 € a acttadttite ‘sank zea 2 z a g 8 - Fig. 3.45. Profilul longitu- vor 7 ” = © dinalal ult ehel i luturi. In cursul superior solurile sunt cenusii de piduze, in rest ~ cernoziomuri Cea mai mare parte a bazinului este valorificata agricol, 13% revenindu-e padurilor de foioase — ste~ jas, frasin, in principal in partea centrali siin cea me~ die ale bazinului Refeaua hidrografici este dezvoltati (0,36 km/km) Prin bazin curg 83 de rduri cu o lungime totala deRaulichel fanga satu! Harjauca 294 km, dintre care 75 au o Jungime sub 10 km, 7 ~ 11-20 km, un rau (Ichel) ~ 101 km. Afluentii prin cipali sunt raurile Harjauca, Zubresti, Teleseuca si Scurta. Valea est slab serpuitoare, cul Janga s, Zamciogi se lirgeste pind la 3,5 km, lin- i's, Goian se ingusteazii pani la 0,7 km. Versantii sunt abrupfi, concavi, cu altitudinea de 120-150 m, in multe locuri latalpa - verticali, cu dezgoliri ale rocilor de baza, pana la s, Onesti constituiti din argile nisipoase si nisipuri. In aval de debusarea x. Harjauca, pe ambii versanti se observa terase cu inalyimea de 1,4-3,0 m, kings satele Bosea- na si Cosernita sunt inmlistiniti gi acoperiti cu vege tatie hidrofita (stuf, rogo2). Lunca este bilaterala, deseori intrerupta, cu 0 lifi- me de 50-400 m, uscati, constituita din argile poase, cu vegetatie ierboast. In aval de s, Pagcani, pe 6 lungime de 3 km lunca este acoperiti cu buciti de calear din stincile de pe versangis pe alocuri inmigti- nita, cu vegetatie de stuf si rogoz. In nivelucile extre~ ie de api se acopera cu un strat de apa de 0,5-3,0 m pe o durati de 10-15 zile, Formatiune insulard in albiarauluilehel 135 capitolul uvAlbia este putin serpuitoare, neramificatd, intre satele Bularda si Raciula sila 1 km in aval de s. Pas- cani ~ slab exprimata, iar in amonte de s. Bularda, pe © lungime de 6 km, este uscati. Laimea raului este de 1-9 km, adincimea ~ 0,1-0,8 m, viteza cursului de api ~ 0,2-0,7 m/s. Patul albiei este neted, malos, in multe locuri acoperit de stuf si rogoz, intre satele Pascani si Goian ~ cu nisip si pietris. Malurile sunt abrupte, slab erodate, inierbate. In cursul inferior sau format multe insule mic ‘Observatii asupra regimului rdului s-au efectu- at la posturile din s, Paycani (in anii 1963-1980) sis. Goian (in anii 1985-2000), materialele obser vatiilor flind publicate in editile CSA. ‘Alimentarea raului este predominant nivala i plu- vials, Mersul anual este incaleat de moine iarna gi de viituriinalte ~ vara. Apele mari de primavara incep in a doua jumitate a lunii februarie~inceputul lunii martie. Nivelurile maxime eresc pani la 1,0 m peste NCA. Maximnnl extrem fixat a fost de 2,0 m in anul 1992. Durata lor medie este de 22 de zile, maxima 36 de zile, minima — 12 zile, Intensitatea cresterii nivelurilor aledtuieste 5-130 cm/zi. Viiturile pluviale dureaza in medic 10 zile; faza de crestere ~ 3 zie, de seadere ~ 7 zile. Maximul nivelului de apa al viturilor pluviale a fost de 4,0 m peste NCA sia fost inregistrat in iulie 1948, Podul de gheata de multe ori nu se formeaza. In iemile aspre rful se acoper’ cu un strat de gheag rept izvor al riului este locul aparitiei albiei bine exprimate la periferia de sud-vest a s.Te- meleupis debuyeaz3 in r. Nistru de pe malul drept, la 225 km de la gura uviului, la 1 km spre sud-est de s,Gura Baculti, Lungimea riulut este de 155 km, suprafita bazinu- Ini de receptie ~ 2.040 km; cota izvorului ~ 181 m,a gutii - 6,0 m, ciderea raului ~ 175 m, panta medie = 1,13%6o, maxima, pe primi 6 km ~ 6,6%o (fig. 3.46: 3.48) Bazinul este situat in partea centrala gi in cea sudl~ estici a Podigului Codrilor, in limitele cirora este brizdat de ravene, vilcele, vii ramificate si foarte adanci, cu multe aluneciri de teren de pe varfurile si pantele dealurilor. Corele absolute ale cumpenei de api in limitele teritoriului dat ating valori de 250- 136 de 10-15 cm grosime, dar la repeziguri se pistreaza ochiuri de gheat ‘Temperatura medie luna 1-2°C jama pina la 19-20" lut inrogistrat a fost de 29,2°C. Debicul mediu anual de apa pentru toata perioada de observatii este de 0,74 m'/s sau 23,3 mil. m’ In perioada etiajului, in conditile albiei deschise, debi- tele minime de 30 de zile sunt: mediu ~ 0,18 m’/s, maxim (anul 1991) - 0,49 m’/s, minim ~ este egal ca @, deoarece riul seaca. Minimurile diurne aleatniesc, respectiv: 0,14 m'/s, 0,36 m’vs in 1991, 0 ~ in 1950, 1958, 1993 s.a. Debitul medi multianual de aluvi- uni in suspensie pe perioada de observati a fost de 0,18 kg/s, turbiditatea medie 2 apei ~ 200 g/m’ In bazinul eiuli sau construit 4 lacuri de acumulare ex un vo~ Jum total de 6,6 mil. ms suprafi fa tomla a oglinaiiapei~ 203 ha. Lacurile de aeumulare in cea rai rare parte sunt colmatate,inva~ date de vegetatie hidrotit ‘Apa se foloseste la irigare, in pisciculeura ete. a apei variaza de la vara. Maximul abso- Raul BAC 400 m, maxima de 429,5 m (dealul Balanesti este cel mai inalt din Republica Moldova, situat la 3,7 km d-est de s. Temeleuti) In aval de or. Chisinau, bazinul riului pitrunde in Campia Bacului Inferior, caracterizindu-se printr-o deamembrare verticala puternica de vai gi valcele, eu cote absolute la cumpina apelor de cea 250 m. Bazinul este constituit din roci sedimentare de varsti neogend (calcare, nisipuri si luturi). Cuver tura cuaternara in Podigul Codrilor este prezenta- ti de formariuni eluviale de pietris nestratifleat, pe care s-au format soluri cenusii si brune de padure, in restul bazinului sunt loessuri si argile loessoidale cu soluri cernoziomice. Suprafira bazinului este predominant deschist, valorificatd agricol; pidurile ocupa doar 11% din suza prafara totala; mlastini sunt putine (cca 0,4%) si se ‘i intalnese doar in luncile raurilor. Cantitatea medie anual de precipitati in bazin sea 0° de de la nord-vest spre sud-est, dea $40 la 420 min, dintre care perioadei calde a anului ii revin 75-80%. Rezervele de apa din zapada sunt de cea 20-25 mm, stratul maxim diurn de precipitatii inregistrat atin~ ind 248 mm (Chisinau, anul 1948). scabies 296 a Rejeaua hidrografick este bine dezvoleara a \ (0,42 km/km’). In bazin curg 256 de cauri cu o lun= ‘aj gime total de 868 km; predomina cursurile de apa A | | | mai mici de 10 km (46 de rauri),7 rauri au o lungime a is de 10-20 km, 3 réuri — 21-50 km i raul principal de = Bic ~ are o lungime mai mare de 100 km. Malul rept se evidentiazd printr-o dezvoltare mai bund a (sie) i 8 g 7 0 Fig, 3.47. Graficulcresteri suprafete bazinulu raulul Bac retelei hidrografice, aici curg afluengi mai mari ai Ba- cului ~ Bucovat, Ignovas, Calintie Valea raului este slab serpuituoare, predominant in forma de lada, iar la i2vor, in imprejurimile or. Va~ tra, intre satele Bulboaca si Calfa, este in forma de V latin. La 2 km in aval de Vatra se ingusteaza bruse gi 2 = a S Seauhapinn wese SOTO TORSO END) ADIN HALT pee in Sie, 6 sm 37>my TE ga Go x BS : Be 5 2 z 2 wd i 5 os g2 qed 1: Beets eee deg Bus: gd ig3 B|l a3 o ET al Ei] Nill ane cote abe E & Oita hn g 3 $ Panaapel 2 5 08 ue Fig. 3.48. Profil rans: ny % © —_versalal raul Bac pe un sector de 0,7 km are forma unui defilew — aga~ numitele ,Cheile Bacului". Latimea medie a vati este de 3-5 km, maxima ~ 8,3 km (la 4 km in aval de or. Chisindu), minima ~ 1,3 km (ing& izvor). Pana a of. Chisinau versantii au inaltimi de 140-200 m in aval ~ 80-120 m, de obicei concav, foarte abrupti, dezmembrati, arati, in multe locusi inierbati, ling’ localititi plantaji cu vii gi livezi, De la s. Temeleuti pin’ la or. Steiseni versantul drept este ocupat de o piidure maturd de foioase. Langs s. Tanfareni, pe ver- santul drept se evidentiazd o terasi cu lungimea de 1,5 km gi litimea de 1,3 km, cu treapta abrupt (8- 12 m inilfime) si o mic4 inclinare spre rau. Alunect- rile de teren se manifesta practic peste tot. bilateral cu ligimea de 50-250 m, in aval de s. Peticeni se lirgeste brusc si la 1 km in aval de s. Tantireni atinge 1,4 km; fa 2 ken, in aval de or. Vatra pe un sector de 0,7 km lunca lipseste fvorulréului Bacin imprejurimile satulut TemeleSuprafata ei este netedé, intre s. Mereni si or. Ane: nii Noi cu muguroaie de pamant, linga or. Chisinau intrettiatd de mai multe canale de evacuare, de dese- care etc, Lunca este predominant uscati, constituitS din argile nisipoase si luturi, arati, in unele locuri in- miigtiniti, acoperits cu stuf si arbusti de richit’, in perioada viiturilor ~ inundata Alia este neramificata, cu ligimen de 4-33 m, ser~ puitoare, pe sectorul or. Strigeni —lacul de acurmulare Ghidighici — foarte serpuitoare, in aval des. Merent ~ canalizatt; pe alocuri se pierde in lunca inmlagtir +8, Latimea ru este de 2-18 m, adéincimnea ~0,1-0,2 m, in unele locuri pana la 0,8-1,0 m, viteza cursului de api —0,1-0,2 m/s. Langs Chisingu volumul scurgerii ereste pe contul apelor reziduale ale orasului. Langa s. Mereni in albie se observa un grind cu figimea de 13 m, adincimea de 0,2 m, viteza cursului de apa ~ 0,4 mys. Langa satele Bulboaca si Calfa, raul curge prin lacuri, dintre care ce! inferior are o lungime de cca 4,5 km, latimea de 1,2 m,adancimea— de 1,5 m. Pina In or. Chisinau raul deseori seaca pe unele sectoare. Patul albiei este milos si nisipos, cu vegetatie hi- Grofit, in canion ~ pietros. Vara pe sectorul lacului de acumulare Ghidighici ~ or. Chisinau (in amonte), albia este impanzita de alge. Maurie sunt abrupte~ de 0,2-2,5 m inaltime, pe sectorul de la gura r. Ignovat = nd las, Bulboaca ~ cu inalyimi de pang la 7 m; sunt ituite din argile nisipoase, muchiile lor find inierbate. De-a lungul mahurilor crese copaci solitari de salcie si desisuri de rachite. In aval de Chisinau si pana la's. Bulboaca albia este indiguita (valul are Snalfimi de 1,5-2,0 m deasupra luncii), Raul Bic serpuind in preajma or. Bucovat Observatiile asupra segimului hidrologic al ri- ului_s-au efectuat la posturile hidrometrice di or, Caliragi (1949-1970), or Steageni (1973-1979) si continua sa se efectueze Ja postul hidrometric din co. Chisindu (1967-pani in prezent). Materialele 139 i asobservatiilor sunt publicate in editile respective ale CSA. Alimentacea raului este in special nivala si pluvia- Hi, Regimul de niveluri este prezentat prin ape mari de primivari, viituri pluviale de vari, etij incdleat Postul hidiometric Chisindu in perioada de larna 140 Raul gnovat la debusarea inraul BSc lare Ghidighici si de alte acumuliei de ape mai mici. Apele mari de primavara incep in a doua jumatate a luni februarie-inceputul luni martie. Nivelurile de api se idica la 1,5-2,0 m peste NCA. Nivelul maxim inregistrat in pericada de observatii a fost de 3,01 m (1973) Durata medie a fenomenului este de 34 de zile, maxima ~ 54 de eile (1985), minima ~ 10 zile. Debitul maxim al apelor mari de primavark s-a ob- servat in 1973 (40,7 mv'/s). Scurgerea apelor mari de primavard constituie 18% din cea anual. Viiturile pluviale, care se evidengiaz& prin erester si descresteri rapide ale elementelor caracteristice, diureaza in medie 5 zile. Cresterea si scdcerea ocupa 2 si, respectiv, 3 2ile. Niveful maxim dintre cele anuale =4,8 m peste NCA ~ s-a inregistrat in iunie 1948, aceasti 1i prin albia raului a trecut si debitul extrem. 222 m'/s, care mu a fost depisit pand in prezent. Tara nivelurile de api sunt instabile din cawza moinelor si uneori a ploilor care le insoyese. Formarea cuverturii de gheata are loc prin concresterea ghetii de la malusi. Podul de gheat’ este instabil cu o durata medie de 27 de zile, maxima ~ 102 zile (iarna din 1968-1969). Grosimea gherii, de regula, este de 10-20 cm, maxima ~ 78 cm (iarna din 1968-1969). Deseori podul de gheaga nu se formeard. ‘Temperatura apei variaza de la O°C (iarna) pana la 21-22C (vara), cea mai inalta temperatura de vari fnregistrata a fost de 30,2C. ‘Asupra temperaturii apei rdului, in fara lacului de acumulare Ghidighici, o mare influent o au si ape- le reziduale calde din capitala. Temperatura inalta a pei din riu (in aval de oras) este o urmare directaIn pesimeteul ot Chisingu Baculingheata foarte rar a impactului apelor ceziduale, Pe aceste porfiuni in lunile de iar ea este mai mare eu 6,44C si 10°C, toamna ~ cu 5°C $i °C, vara ~ cu 1-3C, De aceea in locul descarcirii apelor reziduale in albia raului si in sectoarele din aval nu se formeaza pod stabil de gheata Albia rll Bac lingé qura de vérsare, satul Gura Bacuiui Valoarea medic multianuala (pe perioada de ob- sii) @ scurgerii apei e. Bic in of. Chigin: 97 mils sau 49,5 mil. m’. Oscilatile ei in timp sunt considerabile ~ de la 0,19 m'/s (6,01 mil. m*) in 1968 pani ln 3,24 m/s (102 mil. m') in anii 1980 si 1981. Coeficientul de variatie a scurgerii anuale C, este de 0,58 este 3 g a s Sin perioada etiajului, in conditiile albiei deschise, debitul minim anual de 30 de zile are urmitoarele valori: medie ~ 0,31 m*/s, maxima - 1,21 m’/s (in 1969), minima - 0,024 m'/s (in 1974). Minimurile diurne sunt egale cu 0,17 m’/s, 0,82 m*/s (in 1979) si, respectiv, 0,022 m'/s (in 1974). Pe perioada de observatii debitul mediu al aluvi- unilor in suspensie a constituit 0,21 kg/s, maxim — 0,83 kg/s (in 1972}, minim — 0,014 kg/s (in 1994). ‘Turbiditatea medie a apei constituie 120 g/m’. Va- lorile anuale ale turbiditatii oscileaza intre 31 g/m‘ (anal 1974) $370 g/m’ (anul 1987), turbidiarea maxima instantanee atingtind valori de 37 000 g/m’ (anul 1987). ‘Tasbiditatea apei riului Bac este influenguti de lacul de acumulare Ghidighici, in care se depune majoritatea aluviunilor, Cifrele din éabelul 3.20 de- ‘monstreazs ci turbiditatea apei in or. Strigeni este cu mult mai mare decd in aval ~ in of. Chi In bazin exist 7 lacuri de acumulare mari si cca 108 mici acumuliri de apa (jazuri) cu un volum total de 57,2 mil. m' de apa, suprafata oglinzii apei — 1 700 ha. ‘Multe acumutiri de apa, in special iazurile, sunt pu- temic colmatate, invadate de vegetatic hidrofiti. Cel mai mare lac de acumulare Ghidighici a fost construit in 1962. in perioada de exploatare el s-a colmatat puternic si in momentul de fat are un vo- Jum activ de 27,6 mil. m’ fara de 40 mil. nv’ initial si © suprafata a oglinzii apei de 680 ha fati de 900 ha Ia proiectare. ‘Apele din bazin se folosese, in special, fa irigare, in piscicultura, pentru recreere. Monitorizarea calitatiiapei r. Bac pe teritoriul Re- publicii Moldova se realizeaza in urmatoarele secti- uni: or. Chisindu si s. Calfa, unde au fost colectate probe cu o frecvena de 12 la numar, in ambele secti uni din cele 12 luni ale anului Pe parcursil anului au fost insegistrate insuflcien- {de oxigen dizolvat in toate sectiunile monitorizate, precum gi depasiri ale valorii CMA pentru consumul biochimic de oxigen (CBO,) aproape in toate probe- le prelevate ‘Apa riului este deosebit de poluati cu azot de amoniu, azot de azotit, compusi ai cuprului, deter~ geo anioni-activi,fenoli si produse petroliere. Cele mai frecvente depasiri ale CMA la produsele petroliere, O, dizolvat si CBO, au fost inregistrate in cca 80% din probele prelevate Reiegind din valorile IPA, calitatea apei r. Bac s-a imbunatatit in sectiunea or. Chisinau, in amonte, trecind din clasa a TV-a (degradard) in clasa a Tea (moderat poluata), iar in sectiunea or. Chisinau ~ in aval de s. Calfa a rimas In acelasi nivel, foarte ridi- cat, incadrandu-se in clasa a VIl-a (extrem de poluasa (eabelul 3.20 Valorie medi tunare ale turbidtstit ape. Bac (g/t) in sectiunie or. Cigindu sion. Stragans NY 7 Punt Mt anul 1974 Chisngu 24241817 SK Siraseni 61103 «65.—«33_—=—«*1S7—=« 53 SOS GTS 188343239156 ani 1973-1978 Chisinsu —78«125«196-«125« 19018 170«137,«133 99 B89 Strégeni 220 166-355 1100 1700 3210 1590 570 380 243 188 «235 Tabelul 3.21 Indicele poludrii apeir. Bic nul inamonte deo. hindu Inara deo. chsindu Calta 2000 144 732 2001 137 162 133 2002 153 na 73 2003 270 151 124 2004 1356 162 103 142rept izvor al rfului se considera locul apasiiei Ja suprafayé a albici bine exprimate la 2,5 km spre nord-vest de s. Cpriana, la altitudinea de 147 m. Ignovatul debuseaza in «. Bic, de pe malul drept, Ia 54 kin de la gura acestuia, fa altitudinea de 119 m, panta medie ~ 2,16%, lungimea ~ 55 km, suprafata bazinului de receptie ~ 354 km: (fig. 3.49 si 3.50) Fig 19. Bazinulraululnovay Bazinul este constituit din roci sedimentare (eal- cate, agile gi nisipuri), pe care s-au format sokuri ce- nusii de padure gi cetnoziomuri Raul ISNOVAT Bazinul este situat in partea central-esticé a Po- disului Codrilor. Linia cumpenei de api se afli la 325 m, spre guri coboara pina la 100-130 m. Reliefal este deluros,vaile,valcelele gi ra- venele erodeazi adiine suprafara bazinului, Versantii sunt abrupt si foarte abrupsi, plantagi cu vii, partial arati, in partea superioari a bazinului ~ impidutiti (23% din suprafata total). Valea este in forma de V latin, intee s. Nimoreni si or. Taloveni in forma de lad’, Latimea oscileazit in- tre 2,1 gi 5,6 km, versantii au 70-190 m in inalkime, Fig, 3.50, Profil longitu- dinal al rauluisnovat Poy ee Nwetlapeicoteatm | 88 8 8 g Surte zg Distt km a 3 2 g g 3 =< Teo eeeaee 143 apitolulLunca $albia aululIsnovat lang or. Sangera sunt abrupti gi foarte abrupti, predominant concavi, constituiti din argile nisipoase, de la or-Taloveni pana Jas, Briila ~ aproape verticali, cu dezgoliri de roci mateme, De la s, Bacioi gi pant la or. Singera versan- tul sting este moderat abrupt, arat. Pe versanti erese livezi gi vii, Kinga izvor — dure macurd. Lunca este bilaterali,pe sectorul or. laloveni ~s. Bri ila lipseste, pan’ Ia s. Nimoreni are o Hyime de 60- 100 min aval 300-800 m. E constituita din nisipuri argile nisipoase, are 0 suprafata neteda, deschis’, usa ta, cu vegetatie de pajiste, lings localitii e arata ‘Abia este serpuitoare, predominant uscata, cu li- timea de 2-18 m, in aval de s, Scoreni pe o lungime de 2 km este slab dezvoltatd. In aval de s, Braila se formeaza un curs mic de api cu adincimea de 0,1-0,2 m, cu viteza de 0,2 ni/s. Patul albiei este neted, nisipos si malos, cu vegetatie hidrofitiintre or. Ialoveni sis. Braila ~ pietros. La 2 km in amonte si king’ s. Nimoreni, la fel gi kings s. Braila sunt create acu mukiti de apt (iazuri) cu o lungime de 1,5-1,6 km, Jaimea la baraje ~ 100-900 m, adancimea ~ 3-5 m, volumul total de apa ~ cca 2 200 mii em’. Malurile sunt de 0,5-1,6 m inalfime, abrupte, constituite din angile nisipoase, inierbate la muchii, la izvor gi angi or. Ialoveni acoperite cut arbusti densi Observatiile asupra regimului hidrologic al raului s-au efectuat in or. Sangera din 1940 pana in 1980. Materialele observatiilor au fost publicate in editiile respective ale CSA. CConfluenga raul curdul BscFenomene de gheat’ pe raul Isnovat In fazele regimului riului se evidentiaz& apele mari de primavard, viiturile pluviae gi etiajul, ncaleat vara de viitur si jarna ~ de moinele freevente Apele mari de primivari ineep,de regula, i jumitate a lunii februarie — inceputul lonii matte. ‘Nivetul apei in acest rdstimp creste cu 1,0-1,5 m peste NCA, maximul s-a inregistrat in ot, Sangera in 1963, = 2,5 m, Durata medie a apelor mari de primavara este de 32 de zile, maxim’ ~ 53 de zile (1969, 1974), minima ~ 16 zile (1963). Debitul maxim anual de api sa inregistrat in 1956 ~ 19,9 ms, stsatul maxim al scurgerii de viiturafiind de 17 mm (1980), Stearul mediv al scurgerii de viieura alcaruieste 26% din eel anual. vor al raului este considerat locul aparitie’ albi- el uscate la 3 km spre nord-vest de s, Geamana, Ia altitudinea de 120 m, Debuseaza Calintirul in +. Bac de pe malul drept; 1a 21 km de la gura acestuia, Ia periferia de est as, Beriozchi, la altiradinea de 12,5 m. Are o lungime de 27 km, suprafata bazinu~ Viiturile pluviale sunt de seucta durata i au o in- tensitate mare atat fa crestere, cat si la scadere. Du- rata lor medie este de 7 zile, timpul de crestere este de 2 zile, de scidere 5 zile. Nivelul maxim fixat este de 6,1 m peste NCA (anul 1948), Debitul maxim Instantaneu a fost observat in 1961 ~ 59,6 ms Din cauza moinelor frecvente sa ploilor in ace casi perioada, nivelurile de apa iarna sunt foarte in stabile In noiembrie-decembrie apare gheata la mal. For- marea niboiului se observa foarte rar. Podul de ghea~ 48 se formeazi pe calea concresterii ghetii de la mal sieste foarte instabil. Dureza, de regula, 60 de zile, maxim -123 de zile (iarna din 19531954), minim, ~ 16 zile (iaena din 1974-1975). Grosimea ghetii la sfirgitul ierni este de 30-35 em, maxima ~ 73 em (in anul 1966), Raul se elibereaza de gheata in martie,gheata topin- ducse pe loc, Foarte rar se observa scurgerea sloiurilor de gheaja, Temperatura medie lunar « apei variaz’ de la 0°C arma ping la 20-22°C ~ vara. Temperatura ‘maximi inregistrati (vara 1958) a fost de 31,3°C. Valoarea medie multianuald a scurgerii, pe peri- ada de observasii in or. Singera, a fast de 0,20 m/s (6.3 mil. m), Scurgerea anuala variaza de la 0,041 m'/s (1,3 mil. m') in 1957 pana la 0,63 m'Vs (11,9 mil. m') in 1980. Coeficientul de variatie a seurgerii C. este de 0,70, {in perioada albiei deschise, in faza de ctiaj, debitul minim de api cu durata de 30 de zile are urmatoarele valori: medie ~ 0,025 m’/s, maxima ~ 0,16 m’/s (anul 1970), minima ~ secare (anii 1957, 1960). Debitele minime diumne sunt egale cu 0,011, 0,062 si respec- tiv, Om" Pe rau au fost construite doud lacuri de acumulare cu un volum total de 21,8 mil, mde apa si cu supra fata toraki de 535 ha. Apa Incurilor de acumulate se foloseste la irigare, in pisciculeura, recreere gi ca apa tchnica, Raul CALINTIR ui de teceptie ~ 122 km’, ciderea raului ~ 107,5 m, panta medie — 3,98%o, maxima ~ 12,5%o in primi 1,6 kn (fig. 3.51 $i 3.52). Bazinul este situat in Campia Bacului Inferior, a alcitudinea de 160-230 m. Suprafita bazinului este slab dezmembrata de valcele, cu versangi abrupt, in 145 a | SSScece | Re Sta) soiree eels ew Hi) HD He ea ‘ere s0ec0 Fi 3.51. BazinulCalintir buna parte valorificari (terenuti arabile); padurile din stcjar, frasin si salcim, amplasate in pirtle inalte ale bazinului, ocupa 7% din suprafara totala. Bazinul este constituit din sedimente de argili, nisipuri si calcare, cu o cuverturi de roci cuaternare argilo-nisipoase acoperite cu cernoziomuri. Refeaua hidrografica este format din raul prin- cipal si un afluent (Ponorul Mare), cu 0 lungime de 17 km, care se varsti la 21 km distanga de la gura +. Calintir. Valea are forma de V latin, cu o Tatime de 3-5 km, cu versangi abcupti i foarte abrupti, cu inilfimen de 60-150 m, concavi, dezmembragi, acoperiti cu vege- tafie de stepa Lunca este bilaterala, cu litimea de 100-350 m, deschisi, uscati, cu vegetatie de pajiste, in aval de s. Geamiina acoperita cu stuf, pind la s, Ciobanovea ~ arata Albia este uscat, putin serpuitoare, neramificats, cu higimea de 3-6 m, intre s. Batic sis. Balmaz. slab cexprimati. Patul albiei este neted, nisipos si malos, cu vegetatie hidrofita ~ rogo, iar intre satele Histopul Nou si Beriozehi ~ stuf, Melurile sunt predominant abrupte, cu inilfimea de 0,4-0,8 m, constituite din argile nisipoase, muchiile sunt inierbate, pe alocuri cu paleuri de arbusti Pentru regimul riulut sunt specifice faza apelor rari de primtivard, viturile pluviale si secazea in pe- rloada de vari. Apele mari de primavard curg la sfir situl lunit februarie-inceputul lunii martie, Nivelul rului creste in medie cu 0,8-1,2 m, iar in anii ploiosi (1953) ~ eu 1,5-1,8 m. Cresterea dureazt 1-2 zile, sciderea 4-8 zile. In anii cu rezerve mici de api in stratul de zipadi, fenomenul dat nu se manifesta Dupi apele mari de primavari riul seaca si scurge= rea apei se observi doar dup ciderea ploilor (3-5 pe vari). Inalyimea nivelului de viiturd practic coincide cu nivelul apelor mari de primivari, in cazuti excep tionale atinge valori de 3,0-3,4 m peste NCA (julie 1948). Tarna, io urma moinelos, nivelul oscilex2x in limitele 0,1-0,2 m, in timpul viturii din 1948 au fost inundate cascle din parcea de jos a satelor Geamina gi Ciobanovea. Jn noiembrie-decembrie saul ingheagi pe toatt Jungimea sa, deseori pana fa fund, iar in anit irk 23- pada si fird moine, seaci in totalitate. Gheata este netedi, cu o grosime de 10-20 em, la sfarsitul lunii Dinah 23 8 «& : ne Pants peo has} sao | 76 an ue 3 ; Fig, 3.52. Profil longitur a 7 i > dinal af réului Calintrfebruarie~inceputal unii martic se topeste peloc,iar _Pe ruin amonte de s, Harbovirul Nou,este constru- spre sfirgitul lunii martie réul se elibereazd complet itt o acumnulare de api cu un volum de 1,4 mil. n° si cu de gheata. ‘© suprafata de 56 ha. Apa raului (in special din lacul de acumulare) se foloseste la irigare si pentru recreere Raul BOTNA ul Botna (in cursul superior ~ pirdul Horodea) _panta medie ~ 1,45%o, maxima ~ 8,2%b0 la primii igi ia inceputul din izvoarele situate [a 1,7 km 9 km (fig. 3.53-3.55). spre sud de satul Stejaceni, Ja altitudinea de 225m si _Bazinul este situat in partea de sud-est a Podisului debuseaza in x. Nistru de pe malul drept,la 201 km de Codrifor in sudul Campiei Bacului Inferior. Supra~ Ja gura fluviului, la 5 km in amonte de or.TTiraspol, la fata bazinului este deluroasi, puternic fragmentatt altitudinca de 5m. Lungimea raului este de 152 km, Cotele absolute ale suprafetsi variazd de la 270-250 m suprafata bazinului ~ 1 540 km’, ciderea — 220 m, _ in partea superioara pana la 150-130 m in partea in~ ferioari a bazinului. Cumpana de apa este bine ex primata, corele de inalfime ating 230-379,6 m. La biza bazinului se afli roci tergiare prezentate prin calcare si nisipuri, cu 0 cuverturd cuaternari \ i in Codri ~ pictriguri cluviale nestratificate, in res- 4 tul teritoriului ~ argile si luturi loessoidale. Solurile os =e sunt cenugii de padure in partea superioart a bazi- in cea inferioars. In mare loar 6% din nului si cernoziomuri i parte bazinul este valorificat agricol suprafayl sunt ocupate de piduri de foioase (stejar, frasin, tei, fag). Mlagtini sunt foarte putine - 0.8% din suprafa 2s 3 2 a 5 8 5p & Seabinato,m apse Soi WONG WOON UR pase Fig, 3,53. Bazinul rbului Bote 7~] 2 aq : BE | i ae ‘ iveltape cote abs, Fig, 3.54, Profil longitudinal al raului Botna in bazin cad in medie 420-460 mm precipitaii in special (cca 70-75%) in perioada calda a anului Rezervele medi de apa din zipada sunt de 22 mm, iar cuvertura stratului de zipada ajunge pana la 45 cm grosime. Refeaua hidrograica este bine deavoltata (0,55 kmn/kon?), Prin bazin curg 273 de riuri cu o lungime torala de 841 km, dar predomin (263 de riuri); 7 sfuri au 10-20 km lungime, un rau — 23 km si raul principal, Botna ~ 152 km. Afluentii Boenoa & teeing 988 | 3 | \ gpovwre2s t ‘scCamenti0) 2 wske @ ¢ 2 ° @ ¢ € 3 ig, 3.55, Grafcul cresterll suprafetel bazinululrSulul Botna 148) _ principali sunt Botnigoara, valeeaua Valea-Tighina, Crinar, Larga Lacuti in bazin practic nu exist in lunca afluen- tilor sunt multe acurnuléei de apa (iazuri) iar pe raul principal ~lacuri de acumulare mai mari, care ocupit doar 0,4% din suprafata bazinulu Valea raului este slab gerpuitoare, in cursul supe- rior, pani la s, Zambreni este in forma de V latin, in aval in forma de lad’. Latimea variaza de la 0,5 km. (la izvor) pant la 4,2 km (Ia 1 km in aval de s, Saleura Nou’), predomina litimea de 1,5-3,0 km. Versangi ating inaljimi de 80-140 m, in unele Jocuri ~ 180- 210 m, in principal abrupti, in mare parte concavi, dezmembrati, constituiti din argile nisipoase gi nisi puri, deschisi, valorificati in agricultura, lang locali- 1 plantayicu vi gi livezi. Versaneul stang, in amonte des, Horodea, si versantul drept, pana la s, Costesti, sunt impaduriti (stejar, frasin, tel, fag). In aval de s. Rusestii Noi se observi terase cu panta domoala gi indlfimea de 2-5 m, Sectoral dintre satele Ulmu $1 Gangura este supus alunecitilor de teren. Lunea este bilateral cu. igimea variabild: de la 50m la izvor pand la 1,6 kin (3, Carnafeni), predoming la- fimea de 0,5-1,2 km. Suprafia este neteda, uscati, pe sectorul aferent albiei ~ inmbistinita, cu stufiis, rogoz, pe alocuri cu arbusti de salcie gi rachita, pani las. Zambreni—arati, in multe locuri intersectatt de starife imburuienite (au lungimi de 0,5-1,0 km, 1a- fimi de 2-4 m), canale uscate si mici helesteie, Luunea ruiti din argile nisipoase, in timpul apetor te acoperitl cu tin strat de apa cu 0 grosime de 0,3-1,0 m. Alia este gerpuitoare, neramificati, regularizata, in multe locuri uscata. Langi s. Chirediesti raul curgeLunca sialbia aul Botna ling satul Zaim printr-un lac degeadat (lacul Botna), vara uscat, ct 0 Iungime de 4,5 lem si lagimea de 1,7 km. Liimea riului este de 2-8 m, adancimea ~0,1-0,8 m, viteza cursului de apa variazd de ta 0,1 Ia 0,5 m/s. Patul albiei este neted, malos, pe alocuri nisipos. Ma- Jurile pind la s, Gangura au inalimi de 0,4-0,8 m, in aval de sat ~ 1,0-4,0 m, predominant abrupte, fir vegetatie. In aval de or. Ciuseni malurile sunt do moale, inierbate, constitute din argile nisipoase si nisipuri argiloase Observatiile asupra regimului hidrologic al raului se efecrucazi in of. Causeni din octombrie 1940 pan’ jn prezent; in anii 1940-1941, 1945-1951 s-au efec- tuat si in s. Horest. Alimentarea rlului este mixti, predominand cea nival fn mersul anual al nivelului de apa sunt bine exprimate apele mari de primar si etiajul jos, in caleat de viiturile pluviale de vari sau de moinele de iarna. In timpul eviajului réul seac. Regimmul raului este denaturat de lacurile de acumulare, Apele mari de primavar’ incep, de regula srg tul lunii februarie-inceputul lunii martie. Nivelurile maxime se ridicé pina la 1,5-2,0 m inaltime peste NCA. Valoarea maxima a acestui nivel a fost de 3,1 m in 1969, Durata medie a apelor mari de primavari este de 39 de zile, durata maxima ~ 70 de zile (anul 1953), minima ~ 20 de zile (anul 1978). Debirul ma- xim al apelor mari de primivaral s-a inregistrat in 1955 ~ 61,9 m'/s, Scurgerea totala in aceasta perioa- dia aledtuit 30% din cea anuala. in peri- Viiturile pluviale, care au loc, de ey coada de vari-toamn, sunt de scurti durati — in me dic 10 zile. Nivelul maxim s-a inregistrat in 1972 = 4,24 m peste NCA, Dintre debitele maxime, cel extrem constituie 104 m'/s, fiat in 1955, iar cel me- diu 16,4 m'/s, stratul scurgerii de viitura reprezint& 2,1 mm. larna nivelurile de apa sunt instabile din cauza moinelor freevente, insotite de ploi. Regimul de gheata se caracterizeaza prin insta- bilitate, in iernile calde podul de gheata nict nu se formeazi. Primele formationi de gheati (gheata la mal, naboi si foarte rar scurgerea sloiurilor) apar la sfargitul lunii noiembrie-inceputul luni decembrie, jar la sfirsitul lui decembrie—inceputul luni ianuarie raul ingheata. In anii cu ierni blande fenomenele de agheari nu se observa (1953-1954), Durata medie a podului de gheati este de 101 zile (iama din 1968-1969), Grosimea ghetii la sfirgitul iernii este de 15-20 cm, maxima - 50 cm (1968- 1969). arma temperatura medie lunara este de 0-2°C, vara ~ de 21-22°C. Maxima termici observati a fost de 30,2°C (iunie 1991), Scurgerea medie de apa in perioada de observay in or. Ciugeni, este de 0,77 m'/s (24,3 mil. m"). Osei lati scurgerii variaza de In 0,073 m'/s (2,3 mil. m’), in 1954, pand la 2,50 m'/s (78,9 mil. m’), in 1963, Coeficientul de variatie a scurgerii anuale este destul de mare, C.~ 0,88. In perioada albiei deschise a etiajului, debitul mi- nim de 30 de 2ile are urmatoarele valoris medie — 149 > capitolul i0,21 m's, maxima - 0,85 m'/s (anul 1972), minima = 0, adicd raul seaci (1950-1954, 1994 s.a.). Debitele minime diurne variaz’, respectiv, intee: 0,14 m’/s, 0,64 m’¥s (anul 1980) 51 secarea réulu. Debitul mediu de aluviuni in suspensie pe peri- oada observatillor este de 0,37 ky/s, debitul maxim de 1,7 kg/s (1979), minim — de 0,007 kg/s (1993). ‘Turbiditatea medie anuala a apei are valori de 360 g/m’. Valorile anuale ale turbidiviit variaza de la 11 g/m’ van Ia 1 500 g/m! (anul 1979), Turbidi- tatea maxima instantanee atinge valoarea de 19 000 g/m? (anul 1979). In-bazin sunt construite 9 lacuri de acummutare eo suprafatat totala de 633 ha si volumul de 15,8 mil. m’. Existi i cca 70 de acumuliri de apa (iazuri),in ma- rea majoritate colmatate ‘Apa eli, in special a Incurilor de acurmlare, se fo este I jrigare in piscicultur in calitate de api temic. ‘Monitorizarea caliviti apei r. Botna se realizeazi in or. Causeni, unde au fost colectate probe cu o frec- Fenomene de gheata pe raul Botna 150) Abia situnca raului Borna In amonte de or. Causeni venti de 4 la numat, din cele 12 funi ale anului, in ambele sectiuni. In ultimii ani se evidentiazd o majorare a concen- tratiilor medii pentru elementele biogene si o redu- cere a confinutului oxigenului dizolvat (O,) cu ma de 8,85 mgO,/dme in sectiunea or. Causeni, Concentratile medii in ambele sectiuni monitorizate pentru compusi cuprulai au variat de a 0,002 mg/dme (2,0 CMA) pana la 0,003 mg/m? (3,0 CMA), atin- giind concentrafia maxima de 8,0 CMA in sectiunes or. Caiupeni, Pentru produsele pettoliere concentratiile ‘medi s-au situat in limitele: 1,8-2,4 CMA, iar maxi- ima de 6,4 CMA s-a inregistrat in sectiunea or. Ca- useni, in amonte, In comparafic cu anii precedenti, calitatea apei r. Botna, reiesind din valorile IPA, s-a imbunatitit in secriunea or. Causeni, in aval, recind din clasa V (poluata) in clasa IV (degradata).dul Prur este al doilea ca marime din raurile care traverseazi teritoriul Republicii Mol dova. Isi ia inceputul de pe versantul de sud-est a vé. Goverla, la 15 kim spre sud-vest de s. Vorokdhta, in masivul montan al Carpatilor Padurosi (Cernogora) Debuseaza in fluviul Dunarea de pe malul sting la 164 km de la gura acestuia, la 0,5 km spre sud-vest des. Giurgiulesti. De-a lungul cursufui traverseaza la inceput teritoriul Ucrainei, apoi prezinta o frontier naturala intre Republica Moldova si Romania Lungimea raului este de 967 km, suprafaga ba- tinului de receptie ~ 27 $40 km’, clderea caului Seana : _. |_l___ wm 0 8 Fig. 3.56. BazinulrduluiPrut hn ae oe | BAZINUL RAULUI PRUT Raul PRUT = 1.577 m, panta medie ~ 1,63%o, coeficientul de meandrare 2,1 (fig. 3.56-3.58). Afluentii principal de dreapta sunt siurile: Linchka (56 kn), Ceremos (80 km), Derelui (24 kin), Baseu, Jijia, Elan; afluentit principal de stanga sunt raurile “Turka (41 km), Cerneava (63 km), Beleluia (30 km), Sovita (39 km), Staraia Graniga (33 km), Ryngaci (42 km), Cerlena (36 km), Vilia (50 km), Lopatnic (57 km), Racovar (67 km), Ciuhur (90 km), Camen~ ca (93 km), Garla Mare (40 km), Delia (30 km), Narnova (49 km), Lapugna (70 km), Sarata (59 km), Tigheci (43 km).Bazinul are o intindere de la nord-vest spre sud- est, este ingust, asimetric, cu partea dreapti mai dez- voltata in amontele gi centrul bazinului, Latimea me- die a bszimului este de 51 km. Partea superioari a bazinului, cea dreapei pint 1h or. Deleatin si cea sting pin’ Ia confluenga cu 2 ' £ ae connor sce fi eats ast pe a g «Sita (5800) - Nees daca | Nisa a =a] Fig, 3.57. Creslerea suprafetei bazinuluirdului Prut 152 revorulrautul Prut se af pe versantul de sud-vest al muntelui Goverla . Ceremog sunt situate in limitele Carpatilor Pi- durosi. Suprafata dati a bazinului peezint& un lant ‘montan cu versanti abrupti, pana la vertical, puternic dezmembrati de vaile riurilor si paraielor (densita- tea regelei de drenaj este de 1,0-1,25 km/knm’). Dapa iesirea din Carpati bazinul raului cuprinde Podigul Podoliei (Pokutie). Relieful acestui sector este delu- ros, feagmentat de multe vii si valcele (dlensitatea re- felei de drenaj este de 1,0-1,1 km/km?), Dealucile au o inalgime de la 15-20 pind la 60-100 m, conturario : a 2 3 0 é 3 : 8 5 = i § aa ° ; 7 - i k | » ta & E <= ets Is TTA 22 a 3 Dina = 3 z 7 : Panaapase [Eto Pe m6 [oo oe | os oa 205 7900 oo 700 «a0 300) a ato ato do @ rotunjite cu versanti nu prea abrupti. In depresiunile — acoperite cu un strat de flig (nisipuri argiloase, laturi, - dintre dealuri se intalnese mici mlastini si lacuri marni, caleare) de varsta terfiae, acoperire la randul 1 Partea bazinului situaea in limitele Carpagilor are lor de roci eluviale cuaternare ~ formariuni de pietris i Ja bara depuneri mezozoice (cuartite,diferte sisturi), nestratificat. Sunt freevente pragurile si cascadele capitolul Raul Ceremos,afluent al Pritulut 03>Raul Prut in amonte de oflaremcea Solurile sunt vasinte ~ bucoziomuri podzolite, soluri podzolice, cenusii de padure, mai rar mlistinoase cu rurba. Podigul Podoliei este constituit din depozite mar ne tertiare (nisipuri, angile, mama, caleare), acaperite cu loessuri,argile loessoidale gi uturi din viirmian, in partea de nord a Podigului Moldovei de Nord (pina ka debusarea ¢. Ciuhur) sunt bine exprimate toltrele, care prezinti recifstancosi ai marilor stri- vechi, puternic erodati de torentele de apa, formati din calcare gi colonii de coral. In unele locuri toltrele sunt acoperite de sedimente cuaternate, cele calea- roase sunt ,roase” de mulke goluri cu cea mai ciudati form’, asociindu-se uneori cu aspectul unor castele ruinate ‘Mai la sud, de-a lungul Prutului, printr-o fagie in- gusti se intinde Campia Prutului de Mijloc si Cam- Prutului Inferior, care se termina cu un sector ingust de lunca inundata in aval de or. Cahul. Aceste cimpii prezinta terase vechi cu o inalsime de 150- 200 m, dezmembeate de numerosi afluenfi, ravene gi valcele. Mai fa sud de s. Sculeni Prutul traverseaza Podisul Codtilor, este puternic dezmembrat de viile adanci ale raurilor, de numeroase ravene gi valcele, de nenumiratele aluneciti de teren din partea superioa- 1 a dealurilor. O particularitate specific a reliefului R153. Cursul furtunos a ru Prut in aval de or laremeeaDebusarea rdului Ciuhur Inlacul de acumulare CostestiStanca Codrilor este succesiunea cumpenelor de apa lungi si inguste, cu vile adanci gi hungi ale riurilor. In limitele teritoriului Republicii’ Moldova, bazi~ nul Pratului este constituit din roci sedimentare de varstd siluriang, cretacied gi neogena (sisturi, nisipuri, nisipuri argiloase, argile, calcare si Solurile sunt predominant cernoziomice, Circa 3596 din suprafata bazinului sunt ocupate de piduri de foioase si de conifere. In Carpatii Pidurosi este bine exprimatd zonalitatea vertical. La poalele munfilor erese piduri din frasin, carpen, fag, stejar. Poalele versantilor (300-600 m inaltime) se pun in evidenf’ prin piduri de foioase cu stejar, frasin, fag, arfar, tei, care tree treptat in paduri mixte, la adaugi bradul si molidul. Aceste piduri se ridica pang Jn 600 m, dar se schimbi dupa compozitie. Varfurile munfilor sunt ocupate de pasuni montane (polonine) si desiguri de pin montan, Partea stanga a bazinului este, in special, deschisi, valorificatd agricol si numai izolat se intinesc mici masive de piduri de foioase. Pe teritoriul Republieii Moldova cursul 1. Prut poate fi conventional impartit in cateva sectoare, de- serise in continuare 3 g S s S 15>Sectorul de la or. LIPCANI pana la or, COSTESTI Valea riului este serpuitoare, pana la s. Dumeni in forma de V latin, in aval ~ in forma de lada; litimea variaza de la 0,8 km (5, Siriuti) pana [a 9 km (or. Costesti), predominant 2-4 km. Versanti sunt concavi,abrupti, uncori vertical, cu vegetatie de paiiste, deseori cu dezgoliri de roc matern’, uneori convecsi, domoli si moderat abrupt valorificati agri- col. Langa satele Sirduti, Pererita, Bogdanesti sunt acopetiti cu subarboret din arin si mur de pidure. Luca se observa doar Ia meandrele raului, cu tungimi de 0,5-2,0 km gi litimea de la 120 m pani Ia 2,7 kun, Este constituita din argile nisipoase si intersectati de numeroase paraie, acoperita cu arbusti Albiaeste foarte erpuitoare amificat, Insulele pre~ zente sunt nisipoase cu lungimi de 150-250 m, kirimea de 30-80 m si se ridica deasupra apei cu 0,5-2,5 m,f- ind acoperite de arbusti. Sunt frecvente bancurile de nisip, a Giccare 2-3 kin se observa grinduri cu o lun- gime de 100-150 m, adancimea de 0,5-0,7 m, viteza cursului apei - 0,8-1,3 m/s. In locurile conflu alte cursuri se formeaza conuri de dcjecte Litimea predominant a riului este de 69-90 m, maxima - 140 m. Adancimea medie ¢ de 1-2 m, ma- xima ~ 5,3 m, minima ~ Ia vaduri ~ 0,3 m. Viteza apei variaza de la 0,2 pana la 1,3 m/s. Im albie descori talnese resturi de copaci. Patul este neregulat, cu prundis si pietris bo nisip si prundis, la grinduri lovinos. Malurile se contopese predominant cu versantit vaii si doar pe uncle miei sectoare ating inalyimea de Ia 1,5 m pani la 6,0-8,0 m, sunt constituite din nisi- puri argiloase, abrupte, erodate, acoperite cu arbust. Pe acest sector este amplasat lacul de acumulare Costesti-Stinca, nodul hidrotehnic find dat in ex- ploatare in 1978. Barajul este ridicat la 576 km de la gura raului Prot, Volumul total al lacului de acumulare este de 1285 mld m’, volumul activ ~ 450 mld m’. Lacul de acumulare se foloseste pentru irigare, atenuarea viiturilor, hidroenergetie’, asigurar ap& pentru diferite folosinte, piscicultura gi mai putin pentru recreere, Lacul de acumulare Costest-stanca linga s.Corpax Sectorul de la or. COSTESTI pand la confluenta cu r. JIJIA Valea este slab serpuitoare, in form de lad, eu lig mea medie de 6-9 km, maxima ~ 11 km (s, Costuleni), 5,5 km (s. Chetrig). Pe masura indepirtarii fimea versanilor creste de la 70-100 pana a 120-160 m. Versantii sunt dezmembrayi, concavi (in aval de s, Sculeni versantul sting este convex), ab rupti gi foarte abrupti, acoperiti cu vegetatie de stepi, valorificagi in agricultura, Pe toati intinderea secto-Ful Put in aval de con fluenta cu ul iia rului sunt frecvente alunecitile de teren, deosebit de intense in aval de s. Maciresti. Pe uncle sectoare se observ terase cu o Ligime de 0,5-2,0 lem, cu trepte abrupte, chiar verticale, eu o inaljime de 8-12 km. Lunca este bilaterali, alternanta pe ambele ma: uri, cu o litime de 3-6 km, la joncfiunea cu lunca x. Jijia se largeste pina la 8 km, Suprafita este nere~ gilata (sectorul aferent albiei este pusin ridicar) im- pidusita sau acoperiti cu arbusti, partea centrala gi de la talpa versantilor viii coborata. Lunca in mare parte este aratd, intretdiati de numeroase starite cu 0 Jaime de pana la 30 m si cu 0 aclancime de pana la 2 m.Unele depresiuni sunt inmlstinite, acoperite de stuf si arbusti. Este constituiea din argile nisipoase gi nisipuri argiloase ‘Abia rhulei este foarte gexpuitoare, instails, deseori se observa ruperea malurilor la strangula- rile meandrelor; in 1955 isemul ingust de la s, Ta~ xobeni a fost aruncat in aer si ca rezultat hingimea raului s-a seurtat cu 5 km, Insulele, in numar mare, au o lungime de $0-150 m, litimea de 10-15 m,inilti mea de 1,5-2,5 m, sunt de origine aluviali, acoperite cu aebusti. Cea mai mace insula este situata la 2,7 km: in amonte de s. Bisericani si are o lungime de 800m, Litimea de 150 m. Deseori se intilnese bancuri de nisip, molte insulite; ramificasile riului, care oco- lese insulele, aur 10-40 m lagime, Lagimea domi- anna a raului este de 50-80 m, maxima ~ 140 m (la eputul sectorului), minima ~ 28 m (s. Braniste) Adancimile sunt de 0,8-2,5 m, maxima ~ 7,1 m: vitezele cursului de apa variaz in limitele a 0,4- 0,7 mis. In 1970, la 0,5 km in amonte de s. Barboieni o alunceare de teren a creat un grind natural cu o lun= gime de 150 m, viteza apei find de 2,5 m/s, Patul albiei este neregulat, nisipos, rareori cu prundis. ‘Malurile sunt abrupte, cu o inikime de 3-5 m, erodate, constituite din roci lutoase $4 nisipo-a Joase, in locurile mai domoale ~ nisip si prundis, de reguli, impidurite Sectorul de la confluenta cu r. JIA pana la s. STOIANOVCA Valea raului este slab gerpuitoare, in forma de ada, cu Tigimea de 7,0-8,5 km, la s. Tochile-Ra- ducani se Mirgeste pana la 11 km, in dreptul s. Le- useni se ingusteaza pind la 5,2 km. Versantii sunt abrupti si foarte abrupti, concavi (cei de stinga in multe locuri convecsi), cu o inaltime de 100-140 m, langa s. Toceni — 180 m. Intre satele Poganesti si Sarata-Razesi pe partea sting se manifesta pu- ternic activitatea erozionala a ravenelor. Focarele alunecitilor de teren se observa la fiecare 3-4 km. Versantii sunt arafi sau acoperigi cu vegetatie pre~ ponderent de step’, 157° 2 g a & &Lunca este bilateral pang las, Poginesti mai ex- primati pe malul sting, indiguiva, arata, in aval mai Promuntati pe malal drept, cu unele sectoare indi- aguite. In aval de s. Sarat in lune se intal- nese lacuri mici gi terents nite, cw padure si asociai de arbusti. Lunca este constituiea din argile nisipoase si nisipuri argiloase. Alia este foarte gerpuitoare, fir ramificdri; unde cexisti un nivel setzat de apa, la flecare 2-5 ke apar aul Prt linga or-Leova bancuri maloase de nisip, Latimea predominanta a riului este de 50-70 m, la 2 km in aval de debusarea riului Sérata — 120 m. Adincimile variaza de la 0,7 a 7,3 m, predomina cele de 3-5 m, Viteza cursului de apa nu depaseste 06 m/s ‘Malurile sunt abrupte, impadurite, cu inaltimea de 3-4 m, foarte rar apar la lumina zilei rocile materne, prezentate prin argile nisipoase. Patul albiei este ne- regulat, nisipos si nisipo-malos. Sectorul de la s, STOIANOVCA pana la gura de varsare (confluenta cu fl. DUNAREA) Valea este slab sexpuitoare, in form’ de Tada, cu 6 litime de 5,0-8,5 km, spre gura raului se Hiegeste pind la 12 km, Versanjii sunt concavi, cu o inilfi me de 80-120 m, abrupti si foarte abrupti, practic peste tot foarte dezmembrati de ravene gi viele, ing s. Brinza versantul sting este aproape vertical. Ver~ santul drept este in intregime art, cel sting acope~ rit cu vegetatie de stepa. Intre Falciu i Ranzesti, de pe partea dreapta, langa s. Zarnesti si or. Cahul pe partea stingi, sunt bine exprimate terasele cu o lati- me de 1,0-1,5 km, cu trepte abrupte gio latime de 6-12 m. Versantii si terasele sunt constituite predo rminant din roci argiloase. Lunea este bilaterali, consecutiv pe ambele ma- luri, cu o litime de 5-7 km. In aval de s. Valeni se largeste pana la 8,2 km. In sectorul dintre satele Sto- ianovea si Crihana Veche, Vadul lui Isac gi Branza 158 de pe malul sting si Oancea si $ivita de pe malul dept, ca este desecati prin canale de drenaj, indigui- 14, aratd. In restul sectoarelor lunea este inmlistinita, cu multe lacuri cu o lungime de 1,0-2,5 km si ligimea de 0,5-1,0 km. Cel mai mare este lacul Brates situat in sectorul aferent gurii de varsare, pe teritoriul Ron niet; lungimea lui este de 12 km, itimea - 7 km, adn cimea maxima — 5,1 km, suprafata ~ 72 ha, Lunca este constituit din argile nisipoase si nisipuri argi- loase. Pe unele locuri in luncé se observa musuroaie de pamant. Albia raului este sexpuitoare, mai cu seama pe s torul s, Cucoara = s, Slobozia Mare. Ramificari ale albiei nu se observa. Are litime de 60-80 m, maxima = 104 m, linga s. Crihana. Adancimile sunt de 2-4 m, ma: xima 15 m (la 2 km in amonte de s. Zarnesti). Viteza ccursului de apa variaza intre 0,4 si 0,6 m/s, maximaRul Prut ings satul Cisita-Prut 1,0 m/s (s, Crihana). Patul albiei este nisipo-malos, neregulat, In perioada etiajului apar multe insule cu dimensiunile de 10-30 m lungime si 2-3 m ligime. Malurile réului sunt foarte abrupte, chiar verticale, cu o intlfime de 1-2 m, in multe locuri se contopese cu versangii Conftuenta rauluiPrut cu fuviul Dundrea capitol Ht[Apus de soare in cursul inferior al rSului Studierea regimului hidrologic al riului Prot cefectueaza in trei ¢iri: Ucraina ~ la posturile hidro- metrice din localititile Kromentsy, Iaremcea, Ko lomiya, Sneatyn, Cernausi; in Romania — la posturile hidrometrice de la Radauti, Bivolari, Drinceni, Fal- iu sa; in Republica Moldova ~ ta posturile Sirauri, ‘Corpaci, Braniste, Ungheni, Leuseni, Leova, Brinza, ‘Materialele observatiilor sunt publicate in editiile respective ale CSA. Mersul anual al nivelurilor de apa se caracterizew prin cresteri primsvara, conditionate de topirea zpezi- lor side viituri freevente de vari in urma ploilor puter Plaurile din lunca Prutului inferior <0) nice, Pentru perioada de toamni sunt specifice niveluri ‘mai joase gi mai stabil care, la rindul lor uncori, sunt de asemenea ineeate de vituri pluviale, \Nivelul maxim de api se observ in perioada vii- turilor pluviale, care se formeaza in special in partea ‘montand a bazinului, unde ead eca 1000 mm de pre- cipitagii pe an, Indlrimea medie a nivelurilor inalee peste NCA constituie 1,2-5,7 m. Viitusi deosebit de mari pot fi considerate cole eare au avut loc in anii 1911, 1913, 1932, 1941, 1948, 1949, 1955, 1969, 1973, 1991, 1994 si 2006 (numai in cursul inferior, datorit3 remuului fl, Dunirea).[Niveluile inalte de apa in cursl inferior al Prutui Dintre viiturile catastrofale merit afi mentionatit cea din 1969. La 8359 iunie 1969 i bazinal riului su zat ploi torengiale abundente. Cantitatea de preci~ pitatii cizute numai pe data de 8 iunie a constitu: in s. Krementsy ~ 151 mm, s, Buiargli ~ 170 mm, s. Dora = 172 mm, or. Iaremcea ~ 173 mm, s. Buhtovets — 284 mm, s. Pojijevskaia — 98,4 mm, ot, Kolomiya — 74 mm. Intensitatea cresterit de nivel a aleatuit 5 or. Iaremcea, 247 em/2iin or. Kolomiya. Inaltimea viiturii peste zeroul geaficului a atins in s. Krementsy 510 cm, or. Taremcea ~ 760 em, or. Cer- nui ~ 638 em, or. Lipeani ~ 970 em, s. Coxpaci — 996 em, or. Ungheni ~ 510 em, s. Brinza ~ 430 em, In 1969 s-a inregistrat debitul maxim instantaneu record, care in s, Corpaci a atins 3 130 m'/s Jn partea inferioara a raului, dupa indiguicea al- biei, nivelurile au crescut, atingind valori mai inalte, Astfel, pind la indiguire nivefurile inalte de viitura erau de 490-500 em in or. Ungheni, 410-430 em in or. Leova, jar dupi indiguire500-530 cm si, respectis, 400-520 em, Niveluri inalte se observa si in perioada apelor mari de primavara. Cregterea nivelusilor are loc foa te intensiv (pina Ja 4 m/2i in 1901 in dreptul or. Ja~ remcea). De regula, cresterile de nivel ale apelor mari de primivari pe sectorul din Republica Moldova se Ea ineadreaza in limitele 0,5-2,5 m peste NCA. Debitele maxime ale viiturilor pluviale depigese ‘maximul apelor mari de primivara. Astfel, in larem~ cea debitul maxim al viiturii pluviale de la 8 iunie 1969 a constituit 1530 m'/2i (modulul scurgerii 2.560 Vs km’), iar debitul maxim al apelor mari de primavard, observat la 2 aprilie 1952 era de 299 (modulul seurgerii 5 200 Vs km’). In or. Cernitut, Ia 9 iulie 1969, debitul maxim phuvial a constituit, 5 200 m'/s (modulul scurgerii 750 V's kn’), iar maxi- mul apelor mari de primavara ~ 1320 m'Ys, inregis- trat la 6 iunie 1932 (modulul scurgerit 191 /s km’) Langa s. Corpaci cele doua maxime au valori de 3130 m'Vs (19689) si, espeetiv, 661 m'/s (1971) Nivelurile de etiaj pot fi observate aproape pe par- cursul anului intreg, de exemple, anul 1961, toatd vara anilor 1946, 1950 sau pot fi intrerupte de viitu- rile pluviale ~ anié 1911, 1965 5. In perioada albiei deschise, debitul minim de 30 de zile in or. Ungheni este in medie de 40,5 ms, Debitele maxime gi minime din aceasta perioada de ctiaj, constituie, respectiv, 100 m'/s (anul 1981) si 9,98 m'/s (anul 1964). Debitcle de apa minime di- usne observate sunt urmatoarele: mediu multianual 161 capitolulFenomene de gheati pe dul Prut ~ 29,2 m'/s, maxim ~ 74,5 m/s (in 1980), minim = 13,6 mis {in 1963). Fenomenele de gheata, de regula, incep cu inghe- aren apei fa mal, Scurgerea gherii de toamna ate 0 duratt de 3-6 ile, deseori gheat’ in genere nu se formeazi. La grinduri si repeziguri, pe 0 perioada de 1-1,5 siptamani, se pistreaza ochiuri de gheari, care contribuie la formarea ghetii de fund. Podul de agheati se formea7i prin cresterea suprafetei gheyii de la maluri, contopirea ci, cel mai des La sfaryitul lunii decembrie~inceputul luni ianuarie, Deseori raul in genere nu ingheata, observandu-se gheata doar Ja mal (iemile din 1947-1948, 1954-1955, $a). In cazul moinelor de lung’ durata se observa Lacul Beleu,rezervatiastiingitica Prutul de Jos” 162> succedarea podului de gheara cu dezghetul raului gi scurgerea sloiusilos, iar in unii ani chiar eliberarea completi a raului de gheata. Durata fenomenelor de gheafi in orayele Unghent si Leova constiuie in medie 40 de zile, maxima ~ 132 de zile (iarna din 1908-1909); minima ~ lipsa ghetii Suprafaa gherii este predominant neteds, din ca- za dezgheturilor freevente ~ cu torosuri avind gro- sime medie de 10-25 cm, maxima, de 50-60 cm, ati sa la sfarsitul lunii februarie (iernile din 1964-19 1953-1954). Descatusarea riului de gheata are loc la inceputul lunii martie si incepe cu topirea gherii de la maluri. Scurgerea sloiurilor de gheaya dureaza 1-3 aile. ‘Turbiditatea medie a apei creste in directia cur- sului raului: in or Iaremcea este de 190 g/m’, in or. Cernauti - 420 g/m’, in or. Ungheni ~ 750 g/m’. In anul 1969, turbiditatea medie anuala in or, Cernuyi a fost de 3 100 g/m’, in s. Corpaci — 1 000 g/m®, inregistriindu-se scurgerea cea mai mare de aluviuni in suspensie. Turbiditace foarte inale3 se “observa in perioada trecerii viiturilor pluviale intensi- ve. Drept exemplu poate servi viitura din iunie 1965, cand gradul de saturare cu aluviuni in suspensie in or. Ungheni a fose de 12 000 g/m’ Raul transport o cantitate maxima de aluviuni in suspensie in perioada apelor mari de primévara (45-50%) si a viturilor de vara (35-45%).ani, scurgerea de aluviuni in perioada de vari o poate depisi pe cea din perioada de primavard, Astfel, in cr, laremeca, in 1969, numai in iunie scurgerea de aluviuni a constituit 94% din suma anuala, In anit secetosi, pin’ la 70-80% din scurgerea anual a alu viunilor se formeazi in perioada de primavari-iara, ‘Numirul de zile din an cu turbidirate sporiti, ca de altfl si concentratia aluviunilor in suspensie reste de laivor spre gura raului. In 1965, 0 euridlitate mat mare de 500 g/m* in or Laremcea s-a mentinut 4 zie, in of. Cemiuti~ 57 de zile,in or. Ungheni ~ 105 zile, in or. Leova~ 121 de vile. Debitul mediu de api pentrs toatd perivada de observasii creste de-a lungul riului in felul urmtor: or. Cernauti ~ 74,6 m'/s; s. Corpaci ~ 78,5 m or. Ungheni~ 82,0 m'/sjor Leova~ 84,0 m/s, Ampli~ tudinea oscilagiilor debitelor anuale este variata or. Cerniusi~ 26-177 m/s, s. Corpaci— 42-128 m’ or Ungheni — 48-140 m'/s; or. Leova ~ 54-141 m'vs Pe suprafara bazinului riulut Prut de pe teritoriul Republicit Moldova existi eca 1 100 de bazine si lacuri de acumulare. Lacurile sunt concentrate, pre- ponderent, in cursul inferior al riului. O atengie de- osebiti merita lacul Beleu, care gizduieste rezervatia, ifict ,Prutul de Jos” Monitorizarea caltitii apei x. Prat pe teritoriul Republicii Moldova se efectueaza in s. Sirkufis. Bra- Indicii poludrii apet r Prut s.Valea Mare, debu- nigte, or. Ungheni,s. Valea Mare, or, Leova, or. Cal sin s. Giurgiulesti, unde se colecteaza lunar probe. Calitatea apei siuluia suportat unele schimbri in comparatie eu anii precedengi atat la indicii organo- leptici, cat sila prineipalit indict hidrochimici In toate scefiunile de control sa evidentiat insufici- enga de oxigen dizolvat (O,), care a fost inregistrati in special in lunile de vari, iar in unele probe de-a lungul cursului luli, au fost stabilite depagirae valorii CMA pentru consumul biochimic de oxigen (CBO) Valorile concentratillor medi ale elementelor bi- ogene s-an incadrat in limitele normei, cu o tending evidenta de apropiere si menginere in limitele cotei admisibil, La fel si concentratiile medii ale componentelor specifice pe tot cursul anului au oscilat pentru fenoli, compusii cuprului si produsele petroliere in limite- le normelor admisibile, cu uncle devieri peste limita criticd (in lunile reci ale anului). Reiegind din valorile IPA, calitatea pei réului se incadreazi in clasele de calitate IT (curata) ~ IV (degradatd), precedenti s-a imbunatigit in 2 secjiuni, trecdnd din clasa de cali- tate LV (degradata) in clasa TI] (moderat poluata) si 1 siune din clasa IV (degradata) in clasa II (cwrata) (ab. 3.22) Tabelul 322 ‘nul S.Siduti—s.Branite or. tngheni_ * VST orLeova or. Cahul_ 5 Glurgiuesth 2000 073 62 191 121 130 108 1.07 2001 216 209 0,89 136 119 148 wn 2002 1.48, 139 1.23 1333, 2,04 149 2,02 2003 197 212 229 256 1.80 154 140 2004 16 097 145 122 1,02 121 1,03 Raul LARGA ‘ul ig ia inceputul la 2,5 km spre nord-vest de s. Larga, debugeaza in r. Prut la 656 kim de la gura acestuia, la 4 kun Ja sud de s. Slobozia-Siriusi. Lungimea raului - 25 km, panta medie ~ 5,3%0. Are doar un afluent mai mare ~ r, Calanjur, cu 0 lungime de 10 km, care se vars de pe malul stang, Ia 16 km de la gura r. Larga. In ru se mai varsa 15 afluenti cu o lungime mai mica de 10 km si cu o lungime total de 23 km. Bazinul de receptic este situat in partea de nord a Podigului Moldovei de Nord. Are forma unui drept- uunghi incorect, akingit de la nord spre sud. Inalyimea 163» capitolul aSaab apetn ieee) B20 pase z00 sean stro Fig, 3.59. Sazinulrdului Largo medie a bazinului de receptie ~ 210 m, suprafaga vanta medie a bazinului ~ 43%o, lungimea ~ 27 km, bigimea medie ~ 4,3 km, densitatea retelei hidrografice ~ 0,5 km/kmn*. Coeficientul de mean- deare a riului este de 1,11 (fig. 9.59 si 3.60) Relieful bazinului de receprie este puternic dez- membrat de o retea densi de ravene gi vilcele. Padu- rile sunt prezente sub forma de cranguri cu supra- fapi de 1-2 km’, Bazinul este constituit din calcare acoperite cu loessuri cuaternare. Solurile sunt cenusi de pidure si cernoziomut ‘Valea raului este moderat gerpuitoare, in forma de V latin, cw o ligime de 2,5-4,0 km; in amonte de s. Coteala se liegeste pana la 5,5 km. Versantii sunt moderat abrupti,dezmembrat, cu inlrimea de la 25 m, (Qa iavor) pand la 60 m fa ura riuluis lings s. Hina versantul stang are 92 m inaltime. Versani sunt con cavi (cel de stinga Tinga s, Coteala este convex), pind las, Larga sunt domoli, in aval ~ abrupsi gi foarte abrupti, iar in aval de s, Slobozia-Sirduti se intalnesc sectoare verticale, avand calearcle dezgolite. Pe versantul sting, intre satele Coteala si Hlina, au loc alunecari de teren. Versantii sunt acoperiti cu ve- getatie de step sau sunt arati In aval de satele Hina si Slobozia-Siriuti ambi versanti sunt acoperiti cu pidure maturd. Pe toatl lungimea viii, in special pe versantul sting, la flecare 1,0°1,5 km se intilnese iz voate cu debite mici ~ 0,5 I/s. Lunea este bilaterali, langi s. Hlina se intrerupe pe un sector de 200 m lungime. Latimea medie este de 30-80 m, maxima — 150 m (Ia 0,3 km in aval de s. Larga). Suprafata luncii este neteda, inclinata spre ru, uscata, cu vegetatie de cimpie, la izvor cu rogoz, linga s. Larga — cu desiguri de salcie, in aval de s. Slobozia-Sirdugi ~ impadurita, Albia riului, pe 0 lungime considerabilA, este slab serpuitoare, firi ramificiri in aval de s. Slobozia-Si- rauti se observ succesiunea adncurilor (Iungimea 10-25 m, adncimea ~ 0,2-0,5 m, viteza cursului de api ~ 0,1-0,2 m/s) si a grindurilor Jungimea 6-20 m, adancimea ~0,1 m, viteza cursului de apa — 0,3-0,5 m/s). Liyimea raului este de 1-4 m, la 1,1 km in amonte de s. Coteala ~ 0,4 m, adancimea maxima 0,9 m (la 1 km in aval de s. Slobozia-Siraut) Abia este stabila, pe alocuri cu vegetatie de rogoz Patul albiei este uniform, lucos, la repeziguri— pietros si lutos. Malurile in mare parte sunt abrupte, cu 0 indlyime de 0,5-2,0 m, constituite din argile nisipoa se gi luturi, eu muchiile inierbate; in aval de s. Slo- boria-Sirauti malurile sunt impadurite cu subarboret bine dezvoleat ‘Apa din lacurile de acumulare se foloseste la irigagi 250” = i-é 3 2 z 200 | Q 4 3 so | < A | Noeulapet owaonm) & _& 2 z : Doman [eA 3 g 3 Panta apel Se 3a7]_39 | 30 a | Fig, 3.60. Profilul longitu s > 7 7 + {ina al rhuli targaful Vila incepe dinte-un izvor situat a 0,5 ken spre sucl-vest de s, Buzovita, regiunea Cern’- ufi (Ucraina) si debugeaza in r, Prut la 637 km de la gura acestuia, la 2 km spre sud-vest de s. Teteani. _LSitsnest set TR TERE PB Se > lesion ses tn Be $61. Bazinulraului Via Lungimea riufui este de 50 km, suprafata t nului de receptie ~ 298 km’, panta medie ~ 3,7%0, cooficientul de meandrare ~ 1,35 (fig. 5.61-J.63) Adlvensii principali sunt: r. Novosclita — afluent de stinga, ce se varst fa 34 km de la gura r. Vilia, cu Jungimea de 15 kms 1. Stanca ~afluent de sta varsi la 15 km de la gura riului, lungimea ~ 16 km. ‘Mai sunt ined 52 de afluenti cu 6 lungime sub 10 km sio lungime total’ de 111 km. Buvinul de recep are inaimea medie de 250 m medie ~ 54%o, lungimea — 38 km, litimea medie = 7,7 km, densitatea rejelet hidrografice — 0,64 km/km*, supratete arabile ~ 70%, piduri ~ 13%. Bazinul este situat in partea de nord a Podigului Moldovei de Nord, avand forma unui dreptunghi, alungit de la nord spre sud. Partea sudied, in aval de s. Lukagevka, traverseazai masivul toltrelor, cu un re lief deluros. Bazinul este situat in zona de silvostepa. Piduri se intélnesc predominant pe malul stang si Raul VILIA repeozinta sectoare cu suprafere de 3-6 kim’, pe soluri cenusii de pidure Valea este in forma de V latin, in amonte de s. Balasinesti ~ gexpuitoare, cu litimea de 1,5-4,0 km, in aval devine mai gerpuitoare, la gura de varsare se ingusteava panda 1 kr, Ligimea maxima a vail este de 4,8 km. Versantii au o inaltime de 40-130 m, sunt preponderent concavi (Ling’ s. Cotiujeni ~ cel sting, este convex), 1a talpa ambii versangi sunt foarte ab- rupti, aproape vertical, puternic dezmembrati. Tn sectorul satelor Balasinesti~Teyeani, pe versangi functioncaza cariere de extragere a calcarclor gi ani: sipucilor. Langa s. Cotiujeni pe versantul sting, pe 0 ungime de 0,5 km, se intinde o terasa, care se ridica treptat pe versant, atingiind o lagime de 300-500 m gio inilsime de 4-5 m. Partea inferioatl a versantilor este acoperiti cu vegetatie de step’, cea superioara este arati, iar in aval de s, Tetcani creste o padure nu prea deasi Lunea este bilateral, succedindu-se pe ambele maluri cu o Fitime de 30-100 im. Suprafaga ei este [ \ / ‘tabsnes | \ fae i » 1 Fig, 3.62. Schema cresterl suprafete bazinul raului Vila ne oe 16>ean scene ste ne Raine scat elalapet cote abs ‘lara kr neteda, uscata, deschisd, acoperita cu vegerarie de pa~ jigte, langa sate ~ arata. In aval de s. Tetcani lunca este ocupati de pidure rari de foioase Albia este serpuitoare, neramificara, pana la s. Lukagevka adeseori seaci. Are o hitime de 1-6 m, adincimea de 0,1-0,6 m (maxima de 1,6 mla 0,4 km de la gura de virsare), viteza cursului este mica ~ 0, 0,3 m/s. In pactea superioara a s. Beleavingi exist un prag cu ciderea de 2,5 m, lungimea de 4 m, lifimea de 3 m,adancimea~ 1m. Patul albiei este neted, mélos, la grinduri — pietros si malos sau pietros gi nisipos. Malurile sunt abrupte, cu inalfimea de 0,2-2,5 m, constituite din ar erbate,lingd localitigi cu desiguri poase, la much de salcie. Regimul riului Vilia se studiaza la postul hidro metric de la Balasinesti din decembrie 1940. Materi- alcle observatiilor sunt publicate in editiile respective ale CSA, Cregterile de nivel ale apet incep primivara pe fa sfirgitul luni februarie~incepucul lunii martie gi de- curg vertiginos, atingind 1-3 m peste NCA; seade~ rea nivelurilor dureaza 15-20 de zile. Peste faza de scadere deseori se suprapun viiturile pluviale. in ani cu rezerve mici de apa in zapada, apele mari de pri- mavari practic nu se produc. Cel mai mare debit de ape mari de primivara — 41,4 m’/s — s-a inregistrat in s. Balasinesti in aprilie 1969, cel mai mic ~ 0,59 m'/s ~ in februarie 1989. ups apele mari de primivart prin ru trece 0 se- rie de viituri pluviale cu. cresteri bruste de nivel si selideri la fel de rapide; inaltimes hidrografulut de viturd atinge 1-3 m peste NAS, in unii ani 2,5-5,6 m (anil 1948, 1956, 1969, 1988 2.) Jasna nivelurile sunt mai putin stabile din cauza moinelor, insofite freevent de ciderea ploilor. Cres- terile de nivel ale apei in acest caz ating 0,3-0,6 m. Inghepul raului incepe, de regula, in prima decada a lunii decembrie, mai rar in ianuatie. Formarea cu- verturii de gheati este anticipati de gheata la mal, in cursul inferior se observa, pentru scurt timp, scurge- rea slojurilor de gheati Podul de gheati este instabil, cu o durati medie de 64 de zile, maxima ~ 118 zile (iarna din 1963-1964), minima ~9 zile (iarna din 1982-1983). Descatusarea lulu are loc la sfirgitul lunii februarie-prima juma- tate a lunii martie.In a doua jumiate 2 lunii martie, rl se elibereaza complet de gheati. Valoarea medie multianuali a scurgerii de api in s. Balasinesti este de 0,57 m/s sau 17,9 mil. m’ Oscilatia scurgerit este mare ~ de Ia 1,81 m/s (57 snil. m') pind la 0,16 mvs (5 mil. m’), Scurgerea minima de 30 de zile in perioada albiei deschise are urmatoarele valor: medie ~0,22 m'/s, ma- xima — 0,74 m'/s (in 1981), minima ~ 0,024 m'vs (in 1957). Valorile diurne ale scurgerii minime consti- tuie 0,15, 0,61 si, respectiv, 0,003 mvs. Debicul mediu de aluviuni in suspensie pe perioada observariilor este de 0,23 kg 2,3 kg/s mi-nim — 0,028 kgs. Valoarea turbiditatii medii anuale a apei constituie 370 e/m*. In timpul anului turbidi tea variaza de la 83 pani la 2 100 g/m’, Turbi ‘maxima instantanee este de 26 000 g/m (in 1988) tea ful incepe la 1 km spre sud-est de s. Stru- mok, regiunea Cernauti, Ucraina, Debusea~ 4 in r, Prut de pe malul stang, la 627 km de la gura acestuia, la periferia de sud-vest as, Lopatnic. Lungi- mica rdului este de 57 km, panta medie ~3,2%o, Raul are doar un afluent mai important ~ un ru fri nume, care debusea la 42 km de la gurar. Lopatnie, cu oin- gime de 12 km. In riu se mai varsi 27 de riuri mici eu 0 Iungime sub 10 km si o lungime totala de 68 km. L adhe Scabies m eee wooo Toa pase er see8 Fig, 3.64, Bazinulrivlui Lopatnic Bazinul de receptic este situat in partea de nord 1 Podigului Moldovei de Nord, in regiunea toltrelor, lirgit in partea superioari si alungit de la nord spre sud (fig. 3.64-3.66). In bazin existé 12 mici acumulari de apa cu un vyolum total de 1,5 mil. m’. Apa se foloseste in special pentru irigati Raul Lopatnic fife oe Fig. 3.65. Schema cres- oo ada eed J Ui. ‘aul Lopatnic “eC capitolul Inalyimea medic a bazinului de receptie este de 200 m, suprafata ~ 265 km, itimea medie ~ 6,4 km, densitatea rejelei hidrografice — 0,7 km/km, coefici- centul de meandare ~ 1,50. Pentru relieful bazinului sunt caracteristice multe vai gi vale in amonte de s. Caracusenii Vechi val- cele late si versanti domoli, in aval sunt inguste, cu versanfi abrupfi, deseori ~ verticali, in cea mai mare parte valorificata (terenuri arabile). Versantii abrupti sunt acoperiticu vegetatie de stepi, padurea ocupand sectoare mici. Bazinul este constituit din caleare, acoperite de laessuri cuaternare. Solurile sunt cerno- Ziomuti podzolite si levigate, in uncle locuri ~ solu cenusii de pidure, Valea riului este in forma de V latin, intre sate- Te Caracusenti Vechi si Corjeugi in forma de defiteu Litimea medie ~ 2,0-3,5 km, maxima ~ 5,5 kin (la 15 km in aval de s. Corjeuti), minima ~ 1,2 km. Versantii sunt puternic dezmembrati, cu 0 inal- time de 40-60 m, coneavi, in unele locuri convecsis 17) |Srumok : robot racuzen vec d Fig. 3.66. Profi longitu- la 1 km in amonte de s. Lopatnic versantul stang se ridica pana la 140 m, iar la javor inalgimea ambilor versanti nu depageste 12 m. In amonte de s. Caracu- seni Vechi versangii sunt domoli sau puin abrupsi, arafi, in aval ~sbrupti si foarte abrupti, uneori aproa- pe verticali, cu vegetatie de step’, Pe versantul drept in aval de or. Briceni se intal- nese alunecati de teren. La fiecare 2-3 km se observa iesirea Ia suprafaga a apelor freatice sub forma de voare eu un debit de 0,5 Vs, La 2km de las. Corjeuti, Ja talpa versantului sting, exist un izvor cu debital de 15 Vs. Lanca riului este bilateral, intrerupta, eu 0 lati- me de 40-80 m (linga s. Grimancdugi ~ 180 m) cw suprafata neregulatd, dezmembrati de mici rigole La izvor, lang or. Briceni, este pugin mlistinoasa, cu muuguroaie, acoperita cu rogor, in rest useata, cu ve- sgetatie de cimpie, in localitayi — arata, iar in aval de s. Corjeuth cu desiguri de saleie aul Racovay are o lungime de 67,3 km. Izvoru! se afl pe teritoriul Ucrainei la 2 km spre nord de s, Clocusna, Debuseaz! in lac de acurnuilare Costesti- Stinea din r. Prut,de pe malut stang, la 1 km spre nord- vest de s, Corpaci. Afluenti prineipali sunt: Draghigte {afluent de dreapta cu o hungime de 71,4 km, care se varsi la 6,5 km de la gura x, Racova), «: Racovigul Mic Mics, dlinal al raulul Lopatnie Albia raului in multe locuri, in special in amonte de s. Caracugenii Vechi, are mai multe baraje, remuul arora se resimte pani la 0,8-2,6 km in amonte. Pe celelalte sectoare albia este serpuitoare, neramificats, time de 1-12 m, cu adancimi de 0,1-0,6 m gi ovitezi a cursului de 0,1-0,7 m/s. La grinduri viteza ccursului este de 0,4-0,7 m/s, a 2,2 km in amonte de ss. Corjeuti - 1,8 m/s. In anii secetogi, in cursul supe- rior, pe un sector de 3 km lungime, raul seacd, Albia este stabild, deseori cu vegetatic de stuf si rogoz. Pa tul albiei este neregulat, mélos, la grindusi pietros. Malurile in amonte de s. Tabani sunt abrupte, in aval ~ domoale, se intainese $i sectoare abrupte, iar intre satele Caracusenii Vechi si Corjeuri in genere se con topese cu versanti vii, Ating inalfimea de 0,6-1,2 m $1 sunt constituite din argile nisipoase, la muchii ~ in- ierbate, ang localitagi — acoperite cu sale Volumul acumulirilor de api este de 1,3 mil, m ‘Apa se foloseste in special Ja irigati Raul RACOVAT (afluent de stinga, se varsi la 30,6 km de fa yur gare ‘ lungime de 26,5 km), r. Bogda (afluent de stinga, 13,8km de la gued, 24,7 km lungime), parctul Hancauti (afluent de stings, 2,65 km de la gurl, lungimea 9,5 km). Racovagul mai primeste 40 de afluenti cu 0 Tungime rorali de 84,1 km, Ciderea riuhui ~ 184,2 m, panta medie - 2,74%o,Berpac “Lacsle seu Comege sta Seinen iw Oe pea ‘Sere 1000 Fig, 3.67. Bazinul raului Racovat Bazinal este intins de la nond-nord-vest spre sud-sud- vest. Formabazinului este asemanaoare unui ovalincorect, Lzgit mai jos de partea central si ascufitin partea inferioa- ii Bazinul este situat pe Podigul Moldovei de Nord Teritoriul este constituit din roci sedimentare de virsti neogena, acoperite cu depuneri cuaternare. In partea de sud raul si afluentil sii se adaneese in rocile calcaroase, relativ dure, formand defileuri inguste si chiar canioane cu dezgolirea rocilor stancoase (regi- unea toltrelor) (fig. 3.67-3.69) ‘Campana de apa este constituita din argile, mar nd, caleare, argile nisipoase gi luturi de origine sar mafian’, acoperite cu argile loescoidale. Versanti vailor sunt constituiti din calcare, marna, argile, mai rar argile nisipoase i conglomerate de aceeagi virsti. Spre gura riului Racovay se observa calcare rifogene, rmarni, lucuri si nisipuri. Din cauza pantei mici a te- ritoriului gi structurii litologice, practic nu se observa ravene gi alunecari de teren. Solusile sunt prezentate prin cernoziomuri levi- gate si podzolite, Ia cumpenele de apa ~ cenusii de pidure, in lunca raurilor ~ soluri aluviale stratificate ‘Lungimea retelei hidrografice (in acest perimetru sunt incluse, tindnd cont de specificul teritoriului, doar cussurile de apa cu o lungime mai mare de 5 km) este de 247,2 km; lungimea rejelei de drenaj = 490,4 km; densitatea retelei hidrografice 6,31 km/km’; suprafita ocupata de lacurile de acumulare ~ 11,56 km; coeficientul lacuseru ~ 1,43; coeficientul de meandrare a +. Racowg ~ 1,29 Suprafata bazinului x. Racovig este de 808 km’, Jungimea bazinului (trebuie finut cont de faptul ef Iungimea celui mai lung afluent ~ Draghiste ~ este ‘mai mare decit a raului principal) 57 km. Cea mai mare parte a bazinului de receptie este valorificata (terenuri arabile), ins in prezent cca % nu se prelucresza, fiind Tisata parloaga. Suprafetele 3, 8%, + Rocvoyl Cres 85, ve \ | | 8 8 € & ° € fw + ouphise 270) Fig. 3.68. Schema cesteri suprafeei bazinulul lui Racovat 169. pitolul ap c/ Cocsyna wo |! 10 | wo |i i 100 stor dus ug Dvr re Fig, 3.69. Profilul longitudinal al réului Racovat de pidure maturi de foioase alestuiese doar 45 km?, livezile ~ cca 50 ka. Raul Racovi incepe pe teritoriul Ucrainei dintr-o vilcea impadurita, la 2 km spre nord de s. Clocusna, dintr-un loc inmlastinit. Din cauza pantei foarte joa se a talvegului, in primii 2 km cursul apet mu se ob- servi, viteza lind de doar 0,1 m/s, pe unele sectoare in genere apa este stititoare. La 50m in amonte de sat, Ring 0 moari veche, este sipatt o adancitora, unde se observa curs de api neintrerupt. bso oo Jn partea superioari a bazinului val in forma de covati, versantul sta cu muchia bine exprimati, iar cel drept este domol si rectiliniu. Versantul drept este arat pina la talpa, cel sting este acoperit cu vegetagie de pajiste Albia este putin serpuitoare, naturali, curata, cu 0 Jigime medie de 1 m, adancimea de 0,1-0,25 m. Ma- lurile sunt joase, 0,2-0,3 m, abrupte, inierbate, Patul albiei este neted, fira mal. Apa este tulbure, cen murdari, chiar §i in locurile nu prea sdnci fundul Aparita vitezelapei in ‘eursul ulus Racova,DN sien aul Racovat la iesivea din tacul de acumulare de la Hadsrduth Lunca inierbatd ail Racovat riului nu se vede. Viteza cursulué de apa este mici =0,1-0,2 m/s, Lunca este asimetrica, cw o litime de cea 60 m, neted, uscata. Vegeratia de pajigte inainteaza pink in albie, in aval, intre satele Hadarauti si Corestiugi, va~ lea are forma de V latin, Inalyimea versangilor este aproape aceeasi ~ 50 m, insi cel sting este mai ab- rupt. Liigimea medie este de 3,8-4,2 km. Versantii sunt acati cel drept pana in Iunca, cel sting (deoarece este mai abrupt) pina la talpa, se intilnese freevent a cumpenele de api se intind crangusi gi forestiere de protectie. La periferia de vest a s, Hadariuti a fost construit un fac de acamulare. La iesire din lac scurgerea réului reste bruse. ‘Merit atentie cascada de lacuri din s. Corestiuti, construite inainte de cel de-al Doilea Rézboi Mon- dial, ulterior reconstruite, Valea si lunca pe sectorul dat isi pstreaza formele naturale. Pe versantul sting, ‘mai abrupt, cu indlyimea de 50-60 m, se observa pri busici gi surpaturi cu dezgolirea rocilor materne, Inst aluneciri de teren nu au lnc. Paduri s-au pistrat doar sub forma de cranguri pe versantul sting, Lunca in continuare se Hirgeste pan la 80-90 m Suprafaa ei este neregulati, cu musuroaie de pa- mint, acoperiti cu vegeratie hidrofira — stuf, rozoz, pe ici-pe colo apar paleuri de arbusti. capitolul aPrin Iuncé sexpuieste albia cu raza meandrelor de 90-100 m. In apropiere de albie hunca este putin mlistiniti. Malurile sunt joase (0,2-0,3 m), slab primate, deoarece vegetatia din lunca incepe chiar de Ja buza apei. Latimea medie e de 2,0-2,5 m, adanci- mea ~ 0,3-0,5 m, viteza apei in aval de baraje ereste, poi iarisi coboara la 0,2-0,3 mvs Confluenta réului Bogda cu raul Racovat 172> in sectorul de defileu ‘meandre2za puteric sivalea,sialbiaraului Racovat ‘Apa devine mai limpede, iar culoarea galbenti-ca- fenie. Din aceste locusi in rau se intalnese mai multe specii de pesti (caras, biban etc.) In rau vietuiesc ne- mijlocit exemplare mici, dar la evacuarea apei din zzari (de exemplu, in timpul pescuitului) se intilnese si exemplare mari. In continuare, in aval, versangii vai devin mai domoli si josi a aod vechi din piatré peste raul Racovas lang’ Un mare lac de acumulare este situat intre satele Halahora de Jos si Tarnova. Acesta este cel mai vechi lac de acumulare din bazin, construit fara proiect in anii 20 ai secolului trecut si reconstruit de mai multe ori, S-au pistrat urmele unui baraj vechi, care actu- almente este semiinundat. Bastinasii tin minte locul inci a doua baraje aflate acum sub oglinda apei. Deci Ia fiecare reconstructie a lacului se construia un bara} nou, mai inalt decat cel precedent. Incepand cu acest sector, valea raubui igi schimbit bruse parametrii morfometrici si morfologici (raul igi sapi cursul adanc in masivul de toltre rifogene). Dupa confluenta riurilor Racovat si Racovatul ‘Mic, valea se ingusteazi in medie pani la 2 km gi mai putin. Versanfii devin mai inalfi si mai abrupy. Valea este in forma de V Jatin, cu indlyimea versan- tilor de pand Ja 60 m, langi s. Tarnova, 90-100 m Ia confluenga cu t: Bogda de pe malul stang. In impre- Jurimile s. Tirnova versanfii cu toate ck sunt abrupti, sunt acoperifi cu vegetarie de stepa, fara piduri sau arbus Jn avalul cursufui valea se ingusteaza bruse, pina 4a 250-300 m. In plan longitudinal este foarte gexpa- itoare, mai ales intre satele Gordinesti si Bring Muchia si talpa versantilor sunt foarte bine expri mate. Versantii sunt abrupti, pe alocuri aproape ver- tical cu iesirea la suprafata a rocilor stincoase. Sunt rispindite alunecarile de teren. Versantul stang este cocupat de pidure maturt de foioase, care se intinde pang la cumpina apelor. Versantii inalti i abrupti limiteazt dezvoltarea Juncii pana ta o Ligime de doar 20-30 m, nurnai fa conurile de dejectie ajungind pana la 50-80 m, Su- prafaga luncii este netedi, cu vegetatie de pajiste pe soluri aluvionare, accidentata de frinturile de stan si bolovanii rostogoliti de pe versanqii abrupgi. Se in- tilnese copaci sau arbusti soliari Albia repeti meandrele vaii, find delimitata din pirti de talpa versantilos. Pe sectoarele scurte si mai drepte raul se ramifica in brate, formind in- sule mici, inexistente pana aici, Bratele au lungimi de 25-50 m, cu adancimi si Ligimi mici. Malurile sunt domoale, rareori abrupte. Latimea albiei este in medie de 3,0-3,5 m, Parul este neuniform, peste tot pietros. Deseori in albie se intalnese bolovani rostogolipi de pe versanfi, care dupa inerfie au tra- versat chiar gi lunca, fn aval, de-a lungul raului, versantii vali devin tot mai inalyi. Muchia lor atinge cele mai inalte cote fa confluenta cu x. Bogda (afhuent de stinga). [nsagi lo- cul debusarii este format de doua defileuri ~ alr. Ra~ covar si al r. Bogda (ambele sunt defileuri de fale). ‘Cota maxim absolut a muchiei vi aici este de 220 m, jar cota apei in rau ~ 114 m, Acest loc este unul din- tre cele mai pitoresti nu numai din valea «. Racovit, dar si din toad jara 173 2 £ a c cRaul Bogda igi eroieste calea prin caleare de-a lun- agul unei fai tectonice. La confluenga lunca se lir- ‘geste pind la 60-80 m. Valea isi pastreazd aspectul pina las. Brinzeni. Mari afluenti pe acest sector nu exist. Versantii devin tot mai josi gi mai pusin ab rupti. Padurea continua pe ambii versanti, iar de fa rmuchia versantului drepe pina la cumpana de ape pe versantul sting, in depresiuni, s-au pistrat cranguri de piduri de foioase. Pe sectorul s. Tarnova-s. Brinzeni pe muchia ver~ santilor sau aproape de ea se intalnesc mai multe ca rere active si parse. De exemplu, 0 carieri mare se afld pe versantul stang al r. Bogda, la 1 km in amonte de debusarea sa Pastrandu-si in ansamblu aceleasi trisaturi mor- fometrice, valea r, Racovat in aval treptat se largest. Versangii devin mai domoli si mai jos. In majoritatea cazurilor sunt inierbat, rar ies Ja suprafagit calearele sub forma de stanei singuratice. Pribusii si surpatur nu se mai observa. Pana la cumpana de apa versantul rept este totalmente ocupat de padure matur’ de foioase. Jn comparatie cu sectorul superior al raului, aici sunt putin’ afluensi, dar bogati in apa, Se evidentiaz un afluent fara nume cu o lungime de 6,14 km, care debuseazi de pe malul sting in partea de vest a s. Brinzeni Raul Draghiste debuseazs in rBul Racovst aus a Pentru tofi afluengii din cursul inferior al Raco- vitului, care igi croiese drumul prin rocile calcaroase, sunt specifice lipsa luncti, albit cu maluri inalte pana la 1,5 m si pietroase, cu multi bolovani si pietre = prabusiri si rostogoliri de pe versanti. Adancimile ccursurilor variaza intre 0,25 si 0,45 m. Pe sectorul dar lunca saului Racoviy se Hrgeste, insi are o suprafiti neregulati, cu o inelinare mick spre albie, Este asimetrici, mai lati pe malul sting (30-50 m) decat pe cel drept (5-15 m). Suprafata este uscati, acoperiti cu vegetatie de pajiste. Rare ori, mai ales de-a lungul malurilor se intélinesc eopact singuratici, in special salei Alia este lati ~ 3-5 m, uneori chiar 10 m, Maluri- le nu sunt inalte ~ 0,8-1,2 m, abrupte, mai ales cel dcept, malul sting fiind mai domol. Patul albiei este pietros, dar se intilnesc si sectoare innimolite. Desi lunca este acoperiti cu vegetatie pina la gura riu- lui, in albie nu reste nicium fel de vegetatie. Viteza ccursului de apa este relativ mare —0,6-0,8 m/s, Tn aval valea se largeste cu mult, versantit devin mai jogi si mai domoli, respectiv creste Tatimmea lun= cli Se contureaza prima terasa. Albia devine mai lata (consecinta a remuului), malurile sunt domoale, cu vegetatie de pajigte, pana la cota apei. Pe acest sec tor are loc confluenya cu «: Deaghiste ~ cel mai mare afluent al «. Racovi.Debuyarea rdului Racovat in lacul de acumulare Costesti-Stanca ‘Trebuie mentionat faptul ci in acest loc apa prac tic este statatoare, casi in ultimii 200 m ai afluentulai Draghiste,ca urmare a remuului lacutui de acumulare dintre satele Badragii Vechi si Corpaci. In consecin- 1, regimul scurgerit in cursul aferent gurii de varsare air Racovit este denaturat radical. Din cauza masivului calearos ce o strabate, albia r. Racovat, versantii vaii sunt inca inalti indlyimea pana fa muchie este de 40-50 m, dar nu atat de ab- rupti, Ril stanci, cu toate ed se pastrevza suxpaturile. Versanfii sunt acoperiti cu vegetatie de stepa, se in- talnese copaci singuratici, mai ales la talpa versan} Jor, la buza apei raului, Ravene gi alunecari de teren nu se observa. Lunca este inundata de apa lacurilor de acumulare Costesti-Stanca si Badragii Vechit Corcle absolute de relief in sectorul aferent gurii de virsare sunt joase atat la muchia vaii,cat sila cum- pina de apa (120-150 m). La cumpana de api relieful ‘este deluros cu deniveliri mici, slab erodat de toren- tele de apa. Terenurile se folosesc in agricultura Regimal raului s-a studiat la postul din s, Buzdu- geni din 1940 pini in 1947. Materialcle observatilor sicaracteristicile de calcul ale regimului raului au fost publicate in compartimentele respective ale CSA. Cresterile de nivel ale apei primavara la izwor con stituie 0,8-1,4 m, in aval de s. Gordinesti ~ 2, CCresterea maxima de nivel de 2,0-2,5 m s-a observat in 1969 in cursul superior al rdului si 3,2-3,7 m i aval de s. Gordinesti, Faza de crestere dureazi 3-10 zile, descresterea in unii ani este mai rapid ~ 3-5 ile, dar cel mai des se desfigoara timp de 13-20 de ile, cu suprapunerea micilor viituri pluviale. in anii cand rezerve de apa in zipada sunt putine, apele mari de primavari nu s€ manifest, In perioada de vari-toamna nivelurile sunt joase; cresterile de nivel, conditionate de viituri, cel mai des se observa in iunie~august si ca valoare le depasese pe cele de primivard. Cresterea maxima a nivelului in rau s-a observat in iulic 1969. Instabilitatea ni velurilor de iarnit se explica prin moinele frecvente, amplitudinea oscilapilor find mic ~ 0,2-0,5 m. Regimul de gheagi este instabil, Raul, de regula in- gheagi in decembrie, prin aparitia gherii la mal. Dese- ori se observa dezgheturi periodice (10-30 de zile). Raul se descituseaz de gheata in prima jumitate a Iunii martie, uneori in februarie sau cel tarzi in pri- rele zile le lunii aprile. In amonie de s, Coresciui gheata se topeste pe loc, in aval se observa scurgerca slojurilor de gheati pe o duratit de 1-4 zie. In iernile aspre, pe sectorul cu o lungime de 8-12 km de la izvor, raul ingheaya pana la fund. Suprafara ghe- fii este neteda, cu 0 grosime de 10-30 cm. Numarul de zile eu fenomene de ingher este de 90-100, in unii ani 30-35 Garna din 1960-1961) sau 130-140 (anti 1953-1954, 1968-1969) Jn bazin sunt construite trei mari lacuri de acu mulare cu 0 suprafata totala de 277 ha, volumul 8,5 mil, m’, Existd si multe iazuri, majoritatea fiind puternic colmatate. Apa riului, in special din lacurile de acumulare, se foloseste la irigatie, in piscicultura, in activitatile de recreere. 175‘zvorul riulti se afl Ia 1 km spre nord de s, Sexbi- ceany, regiuinea Cernauti, Ucraina, Debugea24 in raul Racovar de pe malul drept, [a 6,5 km de la gura acestuia, la 2 km spre sud de s. Brinzeni. In rau se varsi 32 de afluenti cu 0 lungime sub 10 km si o hun- gine totala de 108 km (fig. 3.70 i 3.7) Lungimea raului este de 70,7 km, panta medie ~ 2,60%o, coeficientul de meandrare ~ 1,43. Supraiaya bazinului de receptie este de 279 km’, panta medie ~ 50%o, lungimea bazinului ~ 53 km, litimea medic —5,3 km, densitatea retelei hidrografice — 0,62 km/km*, suprafara ocupata de acumularile de apa ~ sub 19. Suprafiya ocupata de terenuri arabile gi pidure ~ 70 sistespectiv, 109%. Bazinul de receptic are o forma neregulatd, mai lir xgitin partes superioara, 10 km, in comparatie cu 3,5- 5,0 km in cea medie si inferioara, alungit de la nord Ja sud, Este siraat pe Podigul Moldovei de Nord, in sectorul toltrelor, seprezentate prin masive rifogene stancoase, foarte dezmembrate, constituite din ealca re $i coral. In aval de s, Trinca, formele negative de relief sunt prezentate prin vilcele nu prea adic gi vai ale afluentilor cu versangi abrupfi si foarte abrupyi, pe alocuri aproape verticali, cu dezgoliri de ealeare. In rest, formele de relief sunt mai domoale. Teritoriul este constituit din roci sedimentare din neogen. In amonte de s, Colicauti, masivele piduroase sunt si- tuate pe malul drept, in aval ~ pe cumpenele de apa din stanga. In partea superioari a bazinului domina solurile cenusii de pidure, in cea inferioara ~ cerno- Ziomuti podzolice si levigate. Suprafata in cea mai mare parte este valorificati in agricultura Valea riului este in forma de V latin, cu ligimea de 2,5-4,2 km, de la s. Trinca are forma unui defilew ngust,cu latimea de doar 0,4 km, Versantul sting, cu inalyimea de 40-60 m, este abrupt, cel drept atinge 20-40) m in indlyime gi este mai domol, abrupt doar pe unele sectoare. In aval de s. Trinea ambit versangi ating inaltimea de 100-120 m, sunt foarte abrupti, predominant concavi, uneori chiar verticali cu de2- goliri ale rocilor de baza (Langa s. Burlanesti versantul sting are inaltimea de 137 m). Ambii versanfi sunt slab dezmembrati de valcele, partea inferioar3 acope- riti cu vegetatie de stepa, partea superioarA ¢ arati fn cursul superior, pind las, Trinca, lunea are o fi- time de 100-200 m,este bilateral, deseori intrerupt de acumnuliri de api, netedi, cu vegetatie de paliste. In amonte de s, Trebistuti este putin mlastinoasi, 176> Raul DRAGHISTE c Feit utnep ‘Sean naan ‘se eS RD peso NO if ‘Sea 150000 Fig, 3.70. Bazinulraului Draghiste Ling s. Trinca intrerapt ingustl (20-50 m), deschi- si, cu vegetatie de pajgte, aati pe alocuri, cu pietre sibolovani pe suprafita sa in urma surpirii acestora, de pe versanyi. Albia, bine exprimati doar intre api, este sexpuitoare, firk ramificar. s.Trinca pe alocusi seacd, formind mai la vale multe grindusi i praguri slab exprimate. Predoming lifimes albiei de 4m, naxiend ~50 m (lings s, Fetest). Viteza apei este mics ~ 0,1 m/s, la repeziguri — 0,6-1,2 mV/s, adiincimea ~ 0,1-0,5 m, maxima ~ 1,0 m (la 1,6 km in amonte de s, Colicaugi). In cursul inferior albia este lata, din cauza remuului apei din lacul de acu rmulare Badragii Vechi (Corpaci) de pe r, Racovat. Patul albiei este malos, la grinduci ~ pietros. Ma~ lurile sunt predominant abrupte, cu inaljimes de 0,6- 0,8 m, in aval de s. Trines ~ de 1,5-2,0 m, pe alocuri sé contopese cu versanfi vii, Sunt formate din argile nisipoase, din care cauzi se erodeaz’ usor. cumutirile de in amonte de‘nf Fig. 3.71. Proflu longitu: wo ttl inal al aului Draghste va, ba Regimaul raului se studiaza la postul hidrometric din s. Trinea din anul 1940. Materialele observatilor sunt publicate in editiile respective ale CSA. Cresterile de nivel al apei incep primavara in medic Ja sfirsitul lunii februarie—inceputul luni martie. Decurg intens, atingand 1-3 m peste NCA; faza de scadere dureaza 10-20 de zile. Pe hidrogra- ful de scidere deseori se suprapun viiturile pluviale In cazul rezervelor mici de ap’ in stratul de zipada, aceasti faz a regimului hidrologic nu se manifes- ta, Debitul maxim al apelor mari de primavart de 35,7 m*/s s-a observat in s,"Trinea in 1969, minim = 0,13 m'/s ~ in 1959 Rul Draghiste ling’ gure de varsare ‘Dupi apele mari de primivard prin apa réului tre~ ce o serie de viituri pluviale cu cresteri substantiale si scideri rapide: inaltimea nivelurilor atinge 1,0-1,5 m peste NCA, in anii ploiosi ~ 2-3 m (1965, 1969). Tama, din cauza moinelor si a ploilor, cate le inso~ tese, nivelurile sunt instabile, Cresterile de nivel sunt mici - 0,2-0,5 m, Raul ingheaya de regula in prima i decembrie, podul de gheata formin= du-se prin extinderea ghetit fa mal. Odata form: podul de gheagi este instabil cu o durata medie de 52 de vile, maxima — 121 de aile (jarna din 1984-1985), minima - lipsa completa (iarna din 1982-1983), decada a luRiul se deseituyeazi de gheatd la sfarstul Luni fe bbruarie~prima decada a lunii martie, in doua jum’ tate a lui martic find complet eliberat de gheat Scurgerea medie multianuala a apei in s.Trinca este de 0,46 m'/s sau 14,5 mil. m’, Scurgerea anu- all variaza intr-un larg diapazon de la 0,22 m/s (0,70 mil, m’) in 1985 pana la 1,17 ms (36,9 mil. m’) in 1969. Debitul minim cu o durata de 30 de zile in peri- ada albici deschise are o valoare medic de 0,11 m'/s, maxima ~ 0,46 m/s (in 1981), minima — 0,001 m'/s (in 1959), Valorile dure ale minimului respectiv sunt de 0,05, 0,24 (1981) si 0,001 m'/s (1959) aul Ciubur (la izvor Siur) igi ia imcepatul din izvoarele de la periferia de vest a or. Ocnia, de Ja bava terasamentului cli ferate. Debuseaza in lacul de acumulare Costesti-Stinca (x. Prut) de pe malul sting in amonte de s. Virati Lungimea raului este de 75 km, suprafata bazinu- lui de receptie ~ 619 km?, Pant la darea in exploatare a lacului de acumulare, lungimea raului era de 90 km, suprafaga bazinului de receptie ~ 724 km’, ciderea riului— 164 m; panta medie ~ 2,20, coeficiental de meandrare ~ 1,38 (fig. 3.72-3.74) 178> Debitul mediu pe perioada de observatii a aluviu- nilor in uspensie este de 0,05 kg/s, maxim ~ 0,22 keys (in 1980), minim ~ 0,002 kg/s (in 1985); turbidiracea medie a apei ~ 110 g/m* valorile anusle ale turbidi~ ariaaa de la 52 pani la 1 250 g/m's rurbiditatea maxima instantanee ajunge pan’ la 5 300 g/m’ (in 1992), Pe rau s-au construit dow lacuri de acumnulare cu 0 suprafiyi de 198 ha si un volam total de 6,5 mil Bazinul dispune si de cca 20 de acumulati mici de apa (iazuri). Apa réului, in special din acumulrile de apa, se foloseste la irigati Raul CIUHUR Afluentii principali sunt: de dreapta ~ Valea Ta- uurului (11 km lungime); de stanga — pardul Sarata (Valea Sofiiincoasi) cu 0 lungime de 15 km. Ciuhures, care pina nu demult debusa in Ciuhur regiunea s, Viratic, actualmente se varsi in lacul de acumulare Costesti-Stanea Bazinul este situat pe Podisul Moldovei de Nord Bazinul de recepfie are 0 intindere de Ta nord la sud, mai ingust in partea superioari. Cotele absolute ale cumpenci de apa variaz in limitele a 150-290 m; lungimes cumpenei de apa ~ ‘zvorulréului Ciuhur~ pasacene he S a Sine EEE eee RIGS TOONS DAO pa sea 102000 Fig. 3.72. Bazinul rdului Ciuhur 157 km; coeficientul de devvoltare ~ 1,77; lungimea bavinului de recepyie ~ 54 kon; Tigimea medie ~ 11 kms coeficientul de Litime ~ 0,20. Pe toati lungimea ba- zinului dealurile sunt grupate in lanturi, alungite de la nord-vest spre sud-est, eu forme netede. In aval de s. Ruseni, dealurile din dreapta sunt mai dispersate si au forme mai ascufite, tot teritoriul este dezmem~ brat deo retea densi de vai, ravene si valeele. Practic toate formele negative de relief sunt umede ~ in fi- ecare valcea i ravend se observ un eurs permanent Versantii vileelelor eu expozitie nordica sunt umezi, cei mai abrupyi au o suprafaji neregulati, afectata de ahuneciri active de teren. Altitudinea medie a bazinului de receptie este de 170 m; panta medie a bazimului ~ 599%, Bazinul este constituit din roci sedimentare,in aval de s, Pociumbaugi sunt bine exprimate toltrele — lan- turile calearoase stincoase. In bazin sunt rigpandite cernoziomurile podzolite si levigate. Cea mai mare parte a suprafejei bazinului (cca 75%) este valorifi- cat, pidurile ocupind doar cca 10%, flind amplasace in principal pe cumpenele de api. Terenurile agri~ cole ocupa versanfii domoli, din partea de mijloc si ‘mai sus la Fel gi cumpenele de apa dintre valcele. In prezent multe terenuri agricole nu se prelucrea tunele gospodiii pind la 509% din suprafata total: Scurgerea rdului este foarte regularizati. In bazin, actualmente sunt construite: un lac mare de acumu~ lare ~ Cupcini, avind o suprafata de 82 ha si un vo~ lum de 1,27 mil. m’; 109 mici acumuliri de apa cu 0 suprafasi de 879 ha si un volum total de 17,3 mil. m'; 25 de helesteie cu 0 suprafaté de cca 12 ha. Starea majorititii lacurilor este nesatisficatoare gi necesita o reconstructie capitala. Circa 1/3 din acumularile de api sunt in stare avariat Valea raului este in forma de V Jatin, lirginduse treptat de la 1,1 km (la izvor) pind la 5 km (s. Ho- rodiste). Respectiv ereste panta si indltimea versanti- lor (de la 50-80 pana la 100-170 m). Versangii sunt dezmembrati de o roultime de ravene i valeele, mai inguste in partea inferioari. Teritoriul este constituit, din roci calcaroase ¢i argilo-nisipoase. La talpa ver- sangilor sunt frecvente izvoarele, In aval de s. Parcova setae cutee 52 | Fig, 3.73. Schema cresteri suprafetei bazinululrdulul Gu: hur 7tide g Zocsta st fuser ox con Ch 1 Sorcoana ee ee 8 q parsons | [Bre |e a “ Fig. 2.74, Profil ongitue om wm me __emalalruluiCiuhur valea r Ciuhur devine mai gerpuitoare, practic peste cimea de 1,5 m. Intre satele Mihalageni si Grindui- tot se observa dezgoliri de roci stancoase. Pe unele sectoare Ciuhurul curge prin defileuri (mai la nord de s. Chetrosica Veche; la nord de s. Chiurt; a sud de s. Stolniceni; de la s. Pociumbauti si in aval). Lunea este slab exprimata, intrerupti, se perind de Ja un mal la altul, acoperita cu vegetatie de step; Ia satele Mihaliseni, Grinuti-Raia, Grindugi-Mol- dova cu arbusti si sale singuratice, pe unele sectoare este folositt pentru gridinarit; in aval de or. Cupeini =e intretiiata de ogase mici. Ligimea predominant 50-70 m, rareori 300 mm. ‘Albia riului este gexpuitoare, fri ramificisi, cu niveluri mici de apa, pe sectorul dintre satele Po- ciumbeni si Horodiste, se dezgolese miciinsuliye din prundis mirunt. In aval de s. Ocnita sectoral albici cuo lungime de 3 km are litimea de 5,0 m si adan- Raia albia este canalizata (latimea canalului ~ 10 m, adancimea - 2,5 m). Grindurile si adancurile sunt slab exprimate; in toral pe rit exista sapte grinduri cu fundul din nisip si prundis, pietris cu piatra, adan- cimea cirora in perioada etiajului nu depiseste 0,2 m. Abia se deformeaza in timp. In aval de s. Cupcini cu vegetatie la mal si patul nisipo-malos sau malos, la grinduri cu prandis si pietrs. [n limitele satelor, malurile sunt acopé si richita, Pe sectoarele din localitagi, in albia raului, deseori se construiesc mici baraje, care Formeaza he- steie. Ambele maluri sunt abrupte, cu o iniltime de 0,2-2,7 m,contopindu-se deseori cu versanti vai. In aval de s, Ocnia, in limitele satelor Rusen albia este indiguita pe malul sting cu un 15m, cu sili Soleni, de 1,0- Lacul de acumulare dela Cupcini pe raul CiuhurRaul Ciuhurin amonte de satul Pociumbeni Regularizarea riului denatureaza elementele mor- fometrice ale acestuia. Pe sectoarele fied remunl ba- rajelor adancimile sunt de 0,2-0,5 m, viteza cursului de api - 0,2-0,6 m/s, latimea riului variaza de la iz- vor spre gura de la 0,4 pind la 15 m. Regimul raului se studiaza la postul hidrometric din s. Barkideni din 1946 si pind in prezent, Mate- rialele observatilor si caracteristcile hidrologice de calcul ale principalelor elemente ale regirmului hidro- logic sunt publicate in editile respective ale CSA. Cresterile de nivel primavara incep Ta sfirgitul Iu- nif februarie-prima jumitate a lunii martie, au loc intensiv si ating 1-3 m peste NCA; seiderea lor du- reava 13-21 de zile. Deseori pe curba de descrestere se suprapun viiturle pluviale; in ani cu mici rezerve de api in stratul de z4pada fenomenul nu se observa Debitul maxim al apelor mari de primivars ~ 9,25 m/s in s. Barladeni — sa observat la inceputul Postulhidrometric Bar deni Junii martie 1979; minim ~ 0,33 m°/s ~ la sfirgitul Iunii februarie 1959. Dupi apele mari de primavari, prin riu urmeazt un sie de vitturi pluviale cu eresteri si scderi rapide. Inal- timea viiturlor peste NCA este de 1-3 m, in unii ani = 1,5-4,0 m (1955, 1969, 1979, 1985). Debitul maxim devi fixat in 1985 ~ 14,5 m/s, Dupi cotele apelor inalte, debitul reconstruit al viituriicatasteofale din 1925 in s. Barlideni a fost de 174 m’Vs. Tama nivelurile sunt instabile din cauza moinclor, Insotite deseori de ploi; cresterile de nivel atingind aici 0,3-0,7 m, Raul incepe s inghete, de regula, tn prima decadi a lunii decembrie, mai rar in ianuarie prin formarea ghetii la mal. In cursul inferior pentru ‘ perioads scurti de timp se observ uncori scurgerea sloiurilor de gheara. Podul de gheata este instabil. Durata totald a pe- rivadei cu fenomene de gheari este in medie de 50 de zile, maxima ~ 111 zile (iarna dint963-1964), capitolulin anii 1982-1983 si 1988-1989 ea a fost de doar 4-6 Zile, ar in 1958-1959 in genere alipsit. Debitul mediu multianual pe perioada de observatit este de 0,28 m'Vs, volumul scurgerii ~ 8,8 mil. m’, de- bitele extreme ~ 0,64 m'/s (in 1981) si 0,11 m'¥s (in 1990). Debitele minime pe o durati de 30 de ile, care se observa in perioada etiajului de vari-toamna, o5- cileaza de Ia 0,086 m'/s (in 1987) pana Ia 0,24 m'vs (in 1980, 1981). Maximarile medii diurne variaza de 14 0,065 m/s (in 1989) pana la 0,22 m/s (in 1980). Debitul medi multianual de apa al aluviunilor in ssuspensie constituie 0,035 kg/s, far turbiditatea apei pentru acceasi perioad ~ 100 g/m’, urbiditatea ma- ximi instantanee ~ 4 300 g/m’. este rity s-au construit 13 poduri auto gi unul fe- rovi, Monitorizarea calitiyii apei r. Ciuhur se realizeaza in localititile Barlideni si Horodiste, unde se colec: teaaa probe trimestrial In probe de regula se inregistreaza depasiri ale valorii CMA pentru consumul biochimic de oxigen (CBO), iar conjinutul oxigenului dizolvat (.) a fost inregistrat in limitele normei Valorile concentratiilor medii pentru elementele biogene s-au incadcat in Timitele normei, cu o ten- dina evidenta de depasice a cotei admisibile in spe cial in perioada caldi a anului. Concentragiile maxime ale compusilor cuprului, fenolilor siale produselor petroliere au aceleasi valori in perioada calda a anului in sectiunea s. Horodiste, Finand cont de valorile IPA, constatim o imbu- ntigire acalitigii apei, care a trecut din clasa TV (de- gradatd) in clasa Tl (moderat poluata). Raul CAMENCA ul Camenca incepe Ia 3 km spre noxd de s. Bo- rosenii Noi, debuseaza in r. Prut de pe malul sting la 466 lem de la gura acestuia, la 1,5 km spre sud de s. Pruteni. Lungimea raului e de 93 km, su- prafata bazinului de receptie ~ 1 230 km ciderea to- tall ~ 136 m, panta medie ~ 1,5%, coeficientul de meandrare ~ 1,6 (fig. 3.75-3.77) Asluengii principal de stang sunt: r. Camencupa (cu lungimea de 18 km), x. Caldirusa (40 km), un ri Fir ‘nume (11 km), r. Sovaqul Mic (42 km). Bazinul este situat pe Campia Prutului de Mijloc. Are o forma neregulati, in cursul inferior este dez- voltat numai pe partea sting’, asimetri, alungit dela nord spre sud-est. Cotele absolute ale cumpenei de apa ~ 100-230 m; Iungimea Tiniei cumpenei de apa = 176 km, coeficientul dezvoltarit cumpenei ~ 1,42, lungimea bazinului ~ 60 km, litimea medic ~ 20 kno, coeticientul de litime 0,34. Relieful este deluros, in amonte de s, Balatina for- mele negative de relief se manifesta prin valcele lungi siadiinci, cu versangi abrupt si cumpene de api ascu- tite; in aval de s, Balatina raul curge prin valea r. Prut. Inaltimea medie a bazinului este de 140 m. Bazinul este constituit din roci sedimentare, in special dia calcare. Solurile sunt cernoziomuti pod- zolite si levigate.Teritoriul in proportie de 65% este valorificat agricol, padurile (de stejar, salcam),livezile etc. ocupand doar 6% din suprafata bazinului de re- ceptie, lacurile Valea réului pana la s. Balatina este in forma de V Jatin, in aval ~ unde rial curge prin lunea Peutului, nu este exprimati. Lajimea ei variazad de la 1,7 km (4-km in amonte de s. Balatina) pang fa 4,3 kn (in aval de s. Ivinesti), predominant 3,03, km, Ver~ sangii sunt de 30-125 m inaltime, coneavi, mai rar convecsi, abrupti. Din partea stingi, intre satele Ba- latina si Cubnest, se contureaza o terasi cu latimea de 2m, inalrimea de 12-15 m, cu o treapti foarte abrupta, aproupe verticali, de 7 mm inalfime. Suprafaya viii et este ncteda, in mare parte arati. Versantii sunt con- stituiti din calcare, care intre satul Camenca gi satele Butesti gi Cobani apar la lumina zilei, Versangit sunt acoperifi cu vegetarie de stepa, ling s. Calinesti cu padure de foioase. Pana las. Balatina lunca se observi doar pe sectoa- re inguste intre lacurile de acumulare, avand lafimea de 120 m; in rest coincide cu cea a Prutului, find brizdata de paraie, ogase, canale mici cu o lagime de 10-30 m, adiincimea de 0,2-0,4 m, pe alocusi find acoperit’ de stuf. Suprafita este uscath, cv vegeta tie de pajiste; pe sectorul s. Cubnesti-s. Chetrig, din partea dreapti este acoperiti cu pidure rari de foioa- se i desiguri de arin, ling sate este arati. Abia nu este prea serpuitoare, in aval de s. Bala~ tina este ramificars, cu multe searite cu lungimi deTTT woe EID) TOME THE pee sean 152008 Fig, 3.75. BazinulrBului Comenca 2-15 km, litimi de 10-30 m, adancimi de 0,2-0,8 m: In amonte de s. Cobani raul este barat in mai multe locuri, formind cascade de acumulari de apa cu lungimi de pana la 3,5 km. Latimea predomi- nanti a albiei este de 8-15 m, viteza cursului de api ~ 0,3 més, adancimile ~ 0,1-0,4 m, Patul albiei este neted, milos, la izvor ~ nisipos. Malurile sunt abrupte, stable, in marea majoritate cu iniltimea de 0,3-2,0 m, maxima ~ 8 m, inierbate, constitute din argile nisipoase, la vor — nisipuri argiloase. Regimal raului a fost studiat la postul hidrome- tric din s. Cobani din 1944 pana in 1980, Materia~ lele observatiilor multianuale gi calculul elementelor principale ale regimului hidrologic au fost publicate in editille respective ale CSA. Apele mari de primavari se produc la sficstul huni februarie~inceputul lunii martie. {niltimea cresterit nivelurilor pe parcursul rlului variaza de la 0,8 pana la 2,9 m peste NCA. Cresterea maxima a nivetului la sore i ! Ve Cobani a fost de 4,8 m peste NCA gia fost inregis- trati in 1969. ‘Vara prin rau tree cateva viituri pluviale, care dupa inaltime nu se deosebese de apele mari de primivara Cresterea si scderea acestora sunt mai intensive de- cit ale apelor mari de primavard Regimul de ingher este instabil din cavza moi- nelor. Primele formatiuni de gheata Ia mal apar in primele zile ale lunii decembrie. Raul ingheara ta sfirsitul lunii decembrie, Durata medie a podului de gheati este de 63 de zile, maxima ~ 122 de zie (iarna din 1963-1964), in unele ierni fenomenul nu se ma~ nifesta (iarna calda din 1974-1975). Raul se elibereaza de gheard la sfirsial lu bbruarie~inceputul Iunii martie, Seurgerea stoiurilor dureaza 1-9 zile, in unit ani gheata se topeste pe loc. La mijlocul lunii martie, raul se elibereaza de gheara Debitul mediu multianual pe perioada de ob- servatii (s, Cobani) a constituit 0,46 m’/s, volumul fe 3 capitolcron st. = scoban hat ] cainnas scélinge re) — culapeicteabam | EE 2 #¢ 2 2 3 | t | Vs seuauinee Diana km a 3 # EEE AEE s Eo 7 =. Panta ato 2 2 2 us| ase | ae 03 oe z I 00 0 100 bao ; © By ” % a Fig.3.76.Schems cres- Fig. 3.77. Profil longitudinal al rduluiCamenca teri supratesei bazinulul ‘Bului Camenca scurgerii ~ 14,5 mil. m*, Diapazonul oscitatiei seur- agerii anuale variaza de la 0,098 pani la 1,20 m°ss Debitul minim de 30 de zile in perioada albiei deschise constituie 0,20 m’/s, variind de la 0,011 (1953) pana la 0,71 m's (1977). Minimurile diur- ne ale debitelor de api oscileaz de ta 0,003 (1958, 1960) pana la 0,25 m'/s (1980). In bazin s-au creat 11 lacuri de acurnutare cu 0 su- prafiyit total de 925 ha, volumaul total ~ 18,5 mil.’ si peste 20 de acumulisi mick Gazuri). Apa raului are utilizare in isigaps, pisciculturd, in calitate de apa tebnicd, pentru recreere aul Camenca debugeaza in dul Pratae aed fl incepe la 6 km spre nord de s. Malinovscoc si debuseaza in r. Camenca de pe malul sting Ja 27 km de la gura acestuia, la 1 km sud-est de s. Moara Domneasea. Afluengii principali sunt: . Glodeanca (afluent de stinga la 9 km de Ja guri, 30 kan lungime),r, Calmiqui (afluent de stinga la 3 km de Ia guri, 13 km lungime). De asemenea, in riu se si 44 de afluenti cu o lungime mai mica de 10 km sicu o lungime total de 103 km. Lungimea raului e de 40 km, panta medie ~ 2,4%o, coeficientul de sinuozitate — 1,19 (fig. 3.78 gi 3.79). Suprafata bazinului de receptic are 318 km’, inal- yimea medie — 150 m, panta medie ~ 65%o, lungimea ~ 36 km, latimen medie ~ 8,8 km, densitatea retelei hidrografice ~ 0,58 km/kmm?; suprafata ocupati de la~ curile de acumulare ~ 196, de terenuri arabile ~ 65%, de paduri = 5%, Bazinul este alungit de fa nord spre sud, 2simetric, ‘mai larg in partea stingas situat pe Campia Prutului de Mijloc, caracterizat prin terase vechi, constituite din roct sedimentare de varsti neogend. Suprafaja este valuroasa, puternic dezmembrati de valcele si de vaile rurilor. Solurile sunt cenusii de padure, s dandu-se cu cernoziomurile, Valea raului este putin serpuitoare, in forma de V latin, Latimea medie — 2,5-3,0 km, maxima — 3,8 km. Sein Ieee eee WHI TOONS THD pean sear st000| Fig, 3.78. Bazinul raului Caldacusa (a2 km in amonte de s. Cajba), minima — 1,4 kn (la 0,5 km de s. Malinovscoe). Versantii sunt puternic dezmembrati de valecle, predominant concavi. Ver santul sting, in aval de debusarea r. Glodeanca, este convex, abrupt, in aval de s. Cajba foarte abrupt, pe alocuri la muchie chiar vertical; cel drept — domol si 185 capitolul HIsche \ \ Gaiman 90 Fig, 3.79. Schema cresteri suprafeyel bazinulul rSului Cs- anus moderat abrupt; versantii sunt arati. Inalrimea medic a versantilor — 60-80 m, maximii~ 126 m (in dreapta, linga s. Hajdieni), minima - 43 m (in stanga la 0,5 km in amonte de s. Malinovscoe).. Lang s. Hajdieni, pe partes stanga, pe o intindere de 4 km se observi o terasi cu inaltimea de 7-12 m, cu treapta abrupti de 4-6 m inalime, ligimea ~ 10 170 m, suprafaga este pufin valuroasi, acoperita cu vegetayie de stepa, in mare parte arata j eink st scab d Alunecdrile de teren se observa pe tot versantul sting, mai ales in aval de debusarea r. Glodeanca, unde suprafaga versantului este impanziti de mu guroaie, depresiuni pseudolacustre, care dupa ploi se tumplu cu apa, La ralpa versantiloy, la flecare 2-3 km se intilnese iavoare cu debitele sub 0,5 Vs. In amonte de s. Cajba lunca are o litime de 30- 60 m, fiind bine exprimati pe sectoare scurte intre acumulirile de apa. Latimea maxima a luncii este de 300 m (la 1,5 km in amonte de s, Viigoara); la 0,9 km de la gura raului lipseste. Suprafaga luncii este nete- di, deschisd, cu vegetatie de pajiste, se compune din argile nisipoace in aval de r. Glodeanca Tntre iazurile din amontele satului Cajba albia este slab exprimati, in aval ~_moderat serpuitoare, Fir ra mificiri, Latimea albiei ~ 2-10 m, adancimea ~ 0,2- 0,3 m, maxima — 0,5 m (la $,1 km de la gora),viteza cursului ~0,1-0,5 m/s, Patul albiei este neted, malos, in aval de s. Cajba pe uncle locuri lutos gi mélos, la ggrinduri pietros si lutos. Malurile sunt verticale, mai rac abrupte, cu inalsimea de 0,6-1,5 m, la izvor gi fa ggura raului ~ 0,1-0,3 m, inierbate, constituite din ar~ gile nisipoase, mai rar din luturi Penteu studierea rogimului hidrologic al siului, in mai 1948 a fost creat postul hidrometric din s, Cajba, Observatiile continus i in prozent. Materialele obser- vatiilor sunt publicate in edipile respective ale CSA, Cresterile de nivel ale apei se inregistreazi prima: vara, Ia inceputul luni martie. Ele decurg intensiv, atingind 1,5-2,6 m peste NCA; sciderea dureaz Neuter cteataim. | & z z 3 Fan 08 2 ~ fa] » [3 t t 7 r 7 Fig, 3:0, Profi longi inal al dului CaidacusaRaul Caldarusa, past hidrometric Cajba 10-20 de zile. In caz de rezerve mici de apa in stratul de zapada din bazin, cresterile de nivel nu se mani- festa (1959, 1989, 1991). Debiral maxim al apelor mari de primavara in s. Cajba s-a observat in 1969 ~ 10,6 m/s, minim 0,031 m'/s — in 1959. Viiturile pluviale, care au loc dupa apele mari de primivari, sc deosebese prin crestere brusca de nivel si scidere la fel de rapida. Tarna, din cauza moinelor frecvente, insorice de ploi, nivelul apei este mai pugin stabil. Cresterile de nivel sunt mici ~ 0,2-0,4 m peste NCA. Raul incepe si inghete in prima decada a lunti de- cembrie, Formarea podului de gheari fiind anticipata de gheaja la mal, Podul de gheaya este instabil cu 0 duratd medie ~ 38 de zile, maxima - 121 de zie (iar na din 1953-1954), minima — lipsa lui (1977-1978, 1981-1982, 1991-1992 sa.) Descatusarea réului incepe la sfargitul luni fe- bruaric-inceputul luni martie. Cea mai timpurie data privind cliberarea de heats a fost 28.01.1979, cea mai tirzie ~ 30.03.1982. ul ist ja inceputul din acumularea de apa din amonte de satul Lupita gi debuseaza in raul Caldaruga din partea sting la 9 km de la guri, Ia 3,7 km spre nord de s. Viigoara. Lungimea raului este de 30 km, panta medic = 3,3%o. In rau se varsa 17 afluenti sub 10 km lungime, cu 0 lungime total de 48 km, Valoarea medie multianuali a scurgerii de upd in s. Cajba este de 0,15 m'fs sau 4,73 mil. m’. Seurge rea anuali.a variat de la 0,01 ms (0,32 mil. m}),in 1954, ps la 0,40 m'¥s (12,6 mil. mn’), in 1969. Debital minim de api cu durata de 30 de zea al ci deschise are urmitoarcle valori: medic ~ 0,025 m/s, maxima — 0,11 m’/s (in 1985), minima ~ 0,001 m°/s (in 1954). Valorile minime diurne ale scurgerii sunt, respectiv: 0,014 m'/s, 0,09 m'/s (in 1989) si secarea vaului (in 1958). Debitul medi multianual de aluviuni in suspen~ sie este de 0,03 kg/s, maxim ~ 340 kg/s (in 1969), minim ~ 0,58 kg/s (1995). Turbiditatea medie a apei variaca de la 114 la 850 g/m’. Turbiditatea maxima inscantanee atinge 31.000 g/m? (iunie 1979). In bazin sunt doua Iacuri de acumulare cu un vo- Jum total de 4,1 mil km’, suprafiga sumari a oglinzi apei constituie aproape 205 ha, Existi un nuit im~ presionant de acumulati mici de apa (iazuri). Scurge- rea regularizati se foloseste Ia irigatie, in pisciculeurs, pentru recreere. Raul GLODEANCA Bazinul este situat pe Campia Prutului, de Mij- loc, alungit de la nord-est spre sud-vest. Inaltimea medie a bazinului ~ 150 m, suprafata ~ 147’ kro’, panta medic ~ 74%o, lungimea ~ 28 km, litimea medic ~ 5,2 km, densitatea refelei hidrografice 0,53 km/km’, coeficientul de sinuozitate al riului ~ 1,14 (fig. 3.82 5 3.82). 187> pee ened S 6 oOsg, Senin wales Toney Wa pea sea 00| Fig. 3.81. Bazinut ulul Glodesnca Relicful este slab dezmembrat de vii si vileele. Masi: vele de padre sunt concentrate pe maul stang, Solurile sunt reprezentate predominant de cernoziomuti Valea este in forma de V latin, cu litimea de 2-4 km. Versantii sunt concavi, domoli si moderat abrupti, dezmembrati, cu inalfimea de 60-80 m, La 2 km de Ja gura raului versantul sting se ridicd pink la 145 m, iar cel drept la izvor nu depaseste 40 m. Versantul sting, in aval de s. Dusmani, latalpa este concay, iar spre muchie ~ convex, abrupt. Suprafaa este neregu= lati, din cauza alunecatilor de teren, sie acoperiti cu vegetapic de stepit .Neolevca dh sion x. clocen, Nedapsicoteabm | Sg 2 LLunea se manifesta doar pe sectoarele scurte dintre cascadele de acumuliri de apa. Pe o dlistanta de 9 km de la guna este bilateral, cu o latime de 40-70 m. Su- prafata este neteds, deschisa, cu vegetatie de pafiste, pe locurile Iacurilor de acumulare secate, cu stuftri. Predomina argilele nisipoase, in aval de s. Dusmani sunt prezente solonerurile Abia raului intre lacurile de acumulare este mo- derat serpuitoare, firi ramific&ri, in locul fostelor acumulari de apa nu este deavoltati. La 1,1 km in amonte de s, Dusmani se afla un prag cu o lungime de 10 m, Hisimea de 0,8 m si cidesea de 1m; patul albiei este lutos, dur. Adancimea pragului este de 0.2 m, viteza cursului de apa — 0,5 m/s. Al doilea prag este situat la 4 km in aval de 5, Dugmani, cu o lun- gime de 12 m, litimes de 2 m, adancimea de 0,2 m, Viteza cursului de apa ~ 1,4 mvs si o cadere de 1 m. Fundul la fel este Tutos, dur. Layimea predominant a albiei ~ 2-4 m, maximil ~ 10 m (la 1 km in amon- te de s, Dusmani), minima ~ 0,2 m (in s. Lupita) Adancimea rlului este de 0,5 m, viteza cursului de apt variazi de la 0,1 pana Ja 0,3 m/s. In anil sece- tosi albia pe unele sectoare seaci. Ea este stabila, unele Locuri € acoperiti cu stuf gi rogoz. Patul albiei este malos, uneori lutos. Malurile sunt constituite din argile nisipoase si nisipo-argiloase, abrupte, cu fimea de 0,6-1,3 m, in uncle locuti se contopesc cu vversani vii; la muchii sunt inierbate. . Dusman sta ian kodul igi ia inceputul la 0,2 km nord-est de s. la bloana si debugeaza in r. Camenca de pe malul sting,la 6 km de la gura de varsare a acestui, la 0,7 ken spre vest de s. Cuzmenii Vechi. Lungimea riului este de 42 km, panta medie ~ 2,3%%o. Afluentit principal sunt: t. Obreja (de pe malul stang la 14 km de la guri, Jungimea 17 km); Sovagul Mare (de pe mealul sting, 3 kin de la gura, lungimea 25 km). In riu se varsa inci 62 de afluenti cu o lungime sub 10 km si cu 0 lungime torala de 150 kim (fig. 3.83 91 3.84), Bazinul este situar pe Cimpia Prurului de Mijloc, alungit de la nord-est spre sud-vest, asimetric, eu 0 Lirgire substantial in partea stings. JInalsimea medie a bazinului de recepse este de 150m, suprafata — 451 km?, panta medie 73% layimea me- die ~ 12 km, densitatea retelei hidrografice — 0,54 km/km’,coeficientul de meandrare a raul ~ 1,15. Reliefil se caracterizeaz’ prin prezenta multor vi $i vilcele; pantele versangilor vailor sunt abrup- te, dezmembrate, acoperite cu vegetatie de stepa, cei de stanga ~ domoli si putin abrupti, slab dezmem= brati, in’ mare parte arati. Sunt constituti din argile nisipoase si luturi, acoperite in partea superioara cu cernoziomuti podlzolite i cu soluri cenusii de padre ~in cea inferioara. Valea este in forma de V latin, slab serpuitoare, cu 6 latime de Ia 1,3 km (la izvor) pana la 4,5 km (s. Lo- gofteni), Inaltimea versantilor este de 70-90 m, lsboana a Diana. km Fig. 3.84, Profil longitu- dinala reulel Sova Mic 2 Raul SOVATUL MIC a oN | y y J } pom ssmteny ff en Cages Seino WOH HG OTE TE mt mee " , sear 13800 Fig. 3.83. Bazinul rbului Sovatul Mic maxima ~ 160 m (pe dreapta langa s. Navarnet), minim ~ 47 m (pe stinga lings s. Logofteni). Versanti in amonte de s. Limbenij Noi sunt concavi, domoli, aproape peste tot arai. In aval de s. Limbenii Noi versantul sting este abrupt gi foarte abrupt. Din, cauza alunecirilor de teren, suprafita versanfilor este J, sensi sou .sovimet st .Cuamert VehLace acumulare pe raul Sovajul Mic in aval de satul Navarnet dentatd, cu multe muguroaie de pimant (5-12 m ime). In depresiunile alungite se formeazi he~ lesteie mici fara scurgere, care seact in anii secetoy Sunt prezente multe izvoare, la flecare 4-6 km, cu de- bite de pand la 0,3 Us Lunca, care apare la 2 kam laterali, pe alocuri intrerupti, bine exprimata doar pe sectoarele dintre acumulirile de apa. Are o litime de 60-100 m, maximum ~ 400 m, la gora riului. Su- aval de izvor este bi- ful incepe la 3,1 km spre nord-est de s. Henu- ta si debugeaza in x. Sovatul Mic de pe makul sting la 3 km de fa gura de virsare, a 0,7 km. spre nord-vest de s. Cuzmenii Vechi. Lungimea raului — 25 km, panta medie ~ 2,5%0 (fig. 3.85 si 3.86). Bazinul de receptie este in forma de frunza cu partea dreapta mai bine dezvolrati, alungit de ta nord-est spre sud-vest, situat pe Cémpia Prutului de Mijloc. Se caracterizeaza printr-o puternic’ dez- membrare vertical Tnalgimea medic a bazinului de seceprie este de 120 m, suprafaja — 203 km’, panta medie ~ 70%, lungimea ~ 23 km, litimea ~ 8,8 km, densitatea rete- lei hidrografice ~ 0,5 km/km, coeficientul de mean drare = 1,13 Versangii de stanga ai afluengilor si vileelelor sunt foarte abrupsi, puternic dezmembragi, acoperifi cu ve getatie de steps; cei de dreapta ~ mai putin abrupti predominant valorificati Solurile sunt prezentate prin cernoziomuri Ievigate pe argile nisipoase gi lutur 190, prafira este netedi, cu vegetatie de pajiste, pe locul fostelor lacuri ~ desisuri de stuf. Pe sectoarele mici dintre lacurile de acumulare este putin serpuitoare, stabila, acoperita cu rogoz. Lagimea ei este de 1,5-3,0 m,adancimea — 0,1-0,5 m, viteza cursului de apa 0,1-0,3 m/s, Patul albiei este neted, malos, pe alocuri lutos. Malurile sunt abrupte, cu inaltimea de 0,3-1,4 m, constituite din argile nisi- poase, la muchii inierbate. Raul SOVATUL MARE Sean. seo aa 8 ‘sea 00t00 Fig. 3.85. Bazinul uli Sovstul MareFig, 3.86. rofl longi tudinal al ului Sovatul Mare feincven esi vec, I. carmeniveci et Niclapeicateaiam | 2 8 33 ‘Oftara bm ze 7 oreo 0 | 26 oe] 17 % 5 By Valea este slab serpuitoare, in forma de V latin, cu o kitime de la 1,4 km (la izvor) pana Ia 4,3 km (langi s. Albineul Vechi), predominant 2,5-3,5 km. Versanfii au o inilyime medie de 70-90 m, maxim’ 176 m langa s. Cuzmenii Vechi, minima ~ 45 m la 1 km in amonte de s. Ienuta, Sunt coneavi, foarte dezmembrai, mai rar conveeyi, predominant domoli Versantull stang, in aval de s. Albinequl Vec foarte abrupt, accidentat. Alunecirile de teren vizeaz indeosebi culmea Sowstul Mare in impreju File satulus Cuzmeni vechi poase gi luturi, in aval de s, Albinegul Vechi sunt aco- supra 1a 0,3 Vs), intalnite la fiecare 4-6 km, Lunca este bilaterali, viz ~u vegetatie de step. Apele subterane, iegind la faya, formenz’ iavoare eu debite miei (de pind intre acumulirile de api. Predomina litimea de 60-150 m, maxima ~ 250 m a gura riului). S \prejurimile s, Albinepul Vechi put fostelor acumuliri crese desiguri de stu, iprafaca luncii este neteda, u a, mlagtinoa~ si, Este acoperiti cu vegetatie de pajiste, iar pe loculAlbia este neramiticata, cu o lasime de 1-7 km, Malurile sune abrupte, cu inalyimea de 0,3-1,3 m, adancimea ~ 0.1-0,4 m, viteza cursului de api—0,1- _ constituite din argile nisipoase,in unele locuri, in aval 0,3 m/s, La izvor seac’ in fiecare an. Patul albiei este de s. Albineyul Vechi, lutoase, inierbate In muchii. milos, in aval de s. Albinetul Vechi malos gi lutos. Apa din acumulitile de apa se foloseste in irgati Raul GARLISOR zvorul riului se aff la 1,7 km spre nord-vest de ‘ L ces +s, Izvoare, debuseaza in r. Prut de pe malul sting _. yee la 417 km de la gura, lang s, Blindesti, Lungimea ( riului este de 17 km, pants medie ~ 8,0%e, In rau se varsi 4 afluenti cu o lungime sub 10 km si cu 0 Jungime torala de 6 km (fig. 3.87 $i 3.88). Bazinul de receptie este situat pe Campia Prutului de Mijloc, alungit de fa nord spre sud, Altitudinea medie abazinului de receptie este de 140 m,suprafara = 42,3 km, panta medie69%a, lungimea~ 17 km, 1d jimea medic ~2,5 km, densitatea retelei hidrografice— 0,54 km/km’,coeficientul de sinuozitate ~ 1,10. oe Hee eee Suprafiqa bazinului de receprie este deamembra~ sam 1508 ; ta deo rerea densi de vai givilcele. Versantitviilor gig, 5.97, GacinulrblulGkgor afluentilor sunt abrupfi, mai rar domoli, cumpenele de api netede. Predomind rocile argilo-nisipoase si nisipo-argiloase. Solurile sunt cenusii de pidure, la dezmembrati, cu o inalfime de 60-80 m, Sectoarele x periferia de sud-est ~ cernoziomuti mai putin abrupte sunt arate, pe cele abrupte creste s Valea este slab serpuitoare, in forma de V latin, ca vegetafie de stepa. Versanfi sunt constituti din argi- o lifime de 1,5-2,0 km, cu versanfi concavi, puternic Ie nisipoase gi nisipuri argiloase. Nica ape ete an $ 3 Deon 2 7 Pan ape ™ [3] Ce epee dlinal al rdului Garligor 192Luca ext bilateral, cu 0 latime de 0-100 m, bine exprimata intte acumulirile de apa, nereda, in unele locuri cu 0 mict inclinare spre albie, uscati, cu vege tatie Abia este slab gerpuitoare, stabil, fra ramificir, intrerupea de o cascada de acumubiri de api (iazuri). ‘ul igh are izvorul la 0,3 km spre nord de satul Catranac si debuseaza in x. Prat de pe malul sting la 410 km de la gura, la 2 km spre sud-vest de satul Petresti. Lungimea rlului este de 40 km, panta edie ~ 1,6%o, Are doar un afluent mai mare, un rit fir nume, care se varsi de pe malul stang la 30 km de la guri, cu o lungime de 12 km. Bazinul este tea- versat de 42 de afluenti cu o lungime sub 10 kin gi cu ‘ hungime totala de 102 km (fig. 3.89 si 3.90) Bazinul de receprie este situat pe Campia Prutului de Mijloc, alungit de la nord spre sud. Inalpimea me- die a bazinului este de 120 m, suprafita ~ 285 kn panta medie ~ 83%o, lungimea ~ 38 km, Hitimea me die ~ 7,5 km, densitatea reyelei hidrografice ~ 0,54 km/km?, coeficientul de meandrare ~ 1,11. Suprafaja bazinului este puternic fragmentata de © retea densi de vai gi vileele. Versanfii vailor aflu- entilor gi ai valeelelor sunt destul de abrupti, mai rar domoli, cumpenele de apa sunt netede. Bazinul este predominant valorificat (terenuri arable), versantit abrupfi sunt supusi alunecarilor de teren. Solurile sunt in cea mai mare parte cernoz Valea este slab serpuitoare, in forma o Tatime medie de 2,5-3,0 km, maxima ~ 3,5 km (la 7 kr de la gura), mil 1,6 km (la 0,8 kx aval de s. Hitresti). Versangii vaii sunt dezmembrati de valcele si ravene, concavi, abrupti,cu 0 inaltime de 80-100 m (linga s. Buciumeni versantul stang este foarte abrupt, cu inilimea de 135 m),constituigi din Iuturi, Sectoarele mai domoale ale versangilor sunt arate, cele abrupte sunt acoperite cu vegetatie de ste- pi si afectate de alunecari de teren. Lunca este bilaterala, intrerupt’, pe alocuri se pe sinda de pe un mal pe altul. Lagimea medie este de 100-180 m, maxima — 400 m (in sectoral aferent gu~ sii de varsare), minima ~ 60 m (in aval de s. Hitresti) Suprafata luncii este neteda, constituita din argile nisipoase, deschisi, cu vegetatie de cimpie, lang Lajimea raului intre lacuri ¢ de 2-3 m, adncimea 0,1-0,2 m, viteza cursului de api —0,1-0,2 m/s. Patul albiei este neted, milos, malurile —abrupte, cu 0 inal- time de 0,7-0,8 m, constituite din argile nisipoase. Raul GARLA MARE se (la 4 km in amonte de or. Nisporeni), inaltimea pre dominant ~ 100-140 m. La izvor dept intre or, Nisporeni si Ivanovea se intilnese sectoare ‘pen de pidure maturi de foioase. Sunt multe plantayit \ viticole. 4 i. Lunca este bilateral’, cu Iitimea de 150-400 m, ape ‘maxim ~ 600 m (la 4 km in amonte de s. Leuseni), e minima — 60 m, la iavor. Suprafata este neteda, us: y | cat, cu vegetarie de cimpie. Solurile eune aluviale eu solonceacur, pe locul fostelor acumuliri de apa sunt \ acoperite cu stuf gi sie Ni Albia riului este slab yerpuitoare, fit ramificie, instabila, in unele Jocuri putin exprimati, predomi- af nant uscata cu o lifime de 1-7 m, Pe sectoral aferent 4 gui de virsare, peo lungime de 5 km,albia este ca- nalizati si indiguits; lifimea ci este de 50 m, adanci- verocs ‘mea — pani la 2,5 m. Apa apate in albie pe unele sec- ee toate sub forma de suvize de apa, viteza cursului de Pe ae api nu depigeste 0,2 ts. In unele depresiuni ale abbiei pies se formeszi gropi cu adincimea de pani la 033 m,apa Y bleeste. Patul albiei este neted, milos, cu vegetafie “ths dle rogoz. Maurie sunt abrape,cuialkimea de 00,7 m, suntconstituite din argile nisiponse, iar muchiile sunt inierbate, Apa riului nu ace intrebuingir practice. east n nierbate, Apa rule nu are intrebuinge practice [ese Pree fere ieee ere eee eee Sai STG WO ase Say OU pene sexsi Fig, 3.95. Bazinulrbului Nérnova oi 8 = ro etite Bee z : 2 pbb og gj | a a = fee : i ji i i | i i i watonorine | 2S 8 z 2 3 = Ee 3 zs : Tarpal alse 1 vf z [fests] : L Fig, 3.96, Profi! longi » Bs Ba 7 3 dinaat aula NBrnoveful incepe dintr-o raveng la 2 km nord-vest de s. lurceni. Debuseaza in s. Prut de pe malul sting la 239 km de la gura acestuia, la sud de s. S rata-Razesi. Lungimea riului este de 70 km, panta medie-2%o. Aduentul principal este r Lapusnita, cu co lungime de 11 km, ce se varsi de pe malul stang,la 14 kam de la gurd. Prin bazin curg inca 30 de riuri cu o lungime sub 10 km io lungime total de 135 km (fig. 3.97) Bazinul de receprie este situat in Podigul Codtilor si Podisul Moldovei de Sud (partea inferioari). Are 6 forma alungiti de la nord la sud, Altitudinea medie su bazinului ~ 160 m, supeafita — 483 len’, panta medie — 112%, lungimea ~ $9 km, ligimea medie ~ 8,2 km, densitatea refelei hidrografice este de 0,45 km/km?, coeficientul de meandrare a albiei ~ 1,19. In partea superioari a bazinului de receptie (pe © lungime de 15-17 km) vaile afluengilor sunt adanci, inguste,cu versanti abrupfi. Teritoriul este valorificat, plantat cu livezi si vii,terenurile accidentate sunt aco- perite cu vegetatie de stepa. Bazinul este constituit din roci sedimentare de varsta neogend. Solurile sunt cenusii de pidure, in vii ~aluviale si soloneeaeu Valea este sab erpuitoarein forma de V latins fimen medie ~ de 2-3 km, maxima ~ 5-6 km, minima = 1,3 km (la 0,2 km in aval de s. Cristesti). Versangii sunt concavi, rareari convecsi, dezmembragi de vil- cele si ravene, predominant abrupte $i moderat ab- rupte, cu inaltimea de 80-120 m (maxima — 233 m, langa s, Pageani, minim ~ 51 m,la2 km in aval de s. Voinescu). Versantii in majoritatea cazurilor sunt valorificati, plantagi cu vii. La cumpenele de apa se intalnesc paduri mature. Lunea este bilaterala, cu Kigimea de 100-350 m, in aval de s, Lapugna se argeste pana la 570 m. Suprafata este neted’, uscata, cu vegetatie de pajigte, constituiti din argile nisipoase. Pe sectoarele acum larilor de apa secate, partial este acoperita cu stuf, Langa localitati — valorificata Albia este fird ramificari, gerpuitoare. fn sec~ torul afesent gurii de varsare este sipat un canal lung de 5 km gi lat de 50 m. Litimea medie a albiei ede 2-5 m, maxima ~ 10 m (la 0,5 km in amonte de s. Carpineni). Albia este stabili, partial uscatd; lin gf satcle Lapusna, Carpineni si Minjir pe sectoare Raul LAPUSNA Sonor eee oie GOI TORO WAN AO pene 3.97. Bazinul lui Lapusna de 1-2 ken este adancita artificial pina la 1,0-1,5 my Rigimea ~ 6-10 m, inalimea digurilor este de 0, 0,7 m, Patul albiei este nisipos, Malurile au 0,4-1,0 m inalyime, constituite din argile nisipoase, practic peste tot abrupte, inierbate la muchii, in amonte de s. Jur ceni ~ cu desiguri de rachita. 1aul Sarata incepe din bieful de jos al lacului de acumulare situat la periferia de sud a satului Sarata-Mereseni. Debugeaza in r, Prut Ia 187 km de Ja gurd, la 1,5 km nord-vest de s, Nicolaewa Lungimea raului are 59 km, suprafita bazinului de receptic — 706 km, ciderea~ 107 m, panta medie ~ 1,8%o, coeficientul de meandrare ~ 1,20 (fig. 3.98 13.99). ‘Afluentii principali ai riului sunt: de dreapta ~ x. Orac (lungimea 22 km), de stinga ~ x. Siritica ungimea 15 km). Bazinul este situat in Podligul Moldovei de Sud, alungit de la nord-est spre sud-vest, asimetric, in aval de Saritica mai putin dezvoltat pe malul sting. Lungimea liniei cumpenei de api e de 156 km, co- éficientul de dezvoltare ~ 1,66; lungimea bazinului ~ 58 km, latimea medie ~ 12 km, coeficiental de Ii time ~ 0,21. Este constituit din roci sedimentare de stk neogend. Cuvertura de soluri este prezentati prin cernoziomuri. Relieful este deluros, cu multe ravene si valeele, cumpenele de api dintre valcele sunt relativ netede Cotele absolute ale cumpenei de apa dintre valcele variazi in Timitele 2 150-200 m, altitudinea medie a bazinului — 140 m, panta medie ~ 90%. irca 65% din suprafata bazinului de receptic este arati, pidurile de foioase (stejar, salcdm, artar) ocupa doar 10%, fiind situate, in special, in partea superioa- ra, Pe unele sectoare versantii sunt ocupati de vii i liveri, terenutile nefavorabile ~ de vegetarie de step He 200 Raul Lapugna langa s,Sarata Rzesi Raul Sarata Scalia = ‘ED SOIMD TOGTSD 6260 aIE peseao0 ‘er: 150000 Fig, 3.98. Bazinul uly Saratawoo Se GF 4 Bee KK é 2 bo o¢ we A i — “ —_ : wamomnn | BS 8 8 3 28 worm | be] > | om 7 3.99, Frofiul longitu: > 2 «© © mw 9 dinal al rbului Sarata Valea este in formit de V latin, itimea variind de la este acoperit cu vegetatie de step, pe alocuri se intal- 2,5 krn (14.2 km in amonte de s. Sarata Galbena) pani nese vii gi livezi. Langs, Filipeni se remarca alunecri a6 km (s. Filipeni),predomina litimea de 3,5-4,5 km. de teren pe un sector de 200 m lungime. Versangii au inaltimi medii de 100-120 m, maxima — __Lunca este bilaterala, pind la s. Sairata Nowa pre- 193 m (Langa s. Filipeni), minima ~ 67 m (lin- domini litimea de 150-300 m, in aval ~ 350-450 m, gf s, Cazangic), Sunt foarte deemembrati, concavi, maxima - 650 m (la confluenta cu r, Saritica), mini- mai rar convecsi,nu prea abrupti; in aval de s. Sarigica mi ~ 50 m (la iavor gi la 2 km in amonte de s. Sara~ versantul sting este abrupt. Suprafiya versanfilor este ta Galben’). Suprafifa este neted, fra accidentiri, arati, in aval de gura rfului Saratica versantul drept deschisi, uscati, cu vegetatie de pajigte, in amonte 2 A} a S aul Saratain cursulinfede s, Sacata Galbend sectoarele iazurilor uscate sunt partial inmlagtinite, cu stufirip. Este constituita din argile nisipoase, lingi s, Filipeni — din nisipuri ar giloase Albia este putin serpuitoare, pana la s. Filipeni, predomina Fisimea de 3-6 m in aval de sat ~ 10-15 mm, maxima ~ 17 m (la periferia de sud as. Filipeni). In perioada de vara, pe un sir de sectoare albia raului seacd, este stabills intre izvor gi s. Caracui se intalnesc sectoare slab exprimate cu lungimi de 1,0-1,5 km. Langa s. Sarata Galbend (in aval de ba~ raj), peo lungime de 800 m, albia este adkncita artificial (Citimea — 5,0 m,adancimea ~ 0,6 m, iniltimea digu rilor ~ 0,3-0,5 m). Patul albiei este neted, malos, deseori acoperit de stuf si rogoz, in dreptal s. Filipeni dul incepe de Janga o fantng Ia periferia de nord as, Biius, Debuseaza in r. Prut de pe malul stang la 152 km de la gura acestuia, langa s. Stoianovea, Lungimea raului este de 43 km, panta de 3,0%0, In rau se varst 19 afluenti cu o lungime sub 10 km gio lungime totala de 58 km (fig. 3.100 3.102). Bazinul este situat la limita de nord a Colinelor ‘Tigheciului. Inaltimea medie a bavinului are 130 m, suprafaga — 187 km?, panta medie a bazinului ~ 76%o, lungimea ~ 38 km, litimea medie ~ 4,9 km, densitatea rejelei hidrogratice ~ 1,18. ‘Bazinul de receptie este alungit de la nord-est spre vest, cu suprafati brizdatd de vilcele gi ravene adanci, La temelia bazinului se afl marni rerfiari, calcare si nisipuri, acoperite cu o cuverturi de argile nisipoase si luturi loessoidale, Solurile sunt reprezen- tate de cernoziomuri. Valea este putin gerpuitoare, in forma de V latin, cuto latime de 2,5-5,5 km. Versantul sting are inal- timea de 80-130 m, e concay, uneori convex, abrupt si foarte abrupt, puternic dezmembrat, acoperit cu ve- sgetatie de step; cel drept are inalfimen de 100-110 ms, © concay, abrupt, mai pugin dezmembrat, in cea mai mare parte valorificat Lunea este ingusta (50-70 m),in mai multe locuri intrerupta, in aval de s, Tepureni se lirgeste pind la 200 m. Sprain este deschisi, cu vegetatie de cimpic, ~arati, Pe aproape jumitate din langimea Tuned ec cle feat lee! tersament ~ nisipo-argilos, Malurile sunt mai putin abrupte, cu indlyimea de 0,5-1,2 m, la muchii inierbate, consti tuite din argile nisipoase, langa s. Filipeni — nisipo- argiloase, ‘Reginul raului a fost studiat la postal hidromerric din s. Filipeni in perioada 1944-1950 si 1957-1968; Ia postul hidromettic din s. Sirata Nowa ~ in perioa~ da 1968-1974, Materialele observatiilor ¢i caleulele elementelor principale ale regirmului au fost publica tein editile respective ale CSA. Peste ru sunt construite 12 poduri auto, Exis- 18 dowd lacuri mari de acumulare, cu 0 suprafath a oglinzii apei de 244 ha si volumul de 5,1 mil. m', precum si multe iazuri mici. Apele raului, in special din lacurile de acumulare, se folosesc Ia irigarea tere- nurilor agricole, in pisciculrura pentru recreere. Raul TIGHECI Ccamomie <-= on nis abs Shiai vais aoa AOA pow aD ‘sera 50060 Fig. 3.100. Bazinul rauluiTigheci este protejat de digurile contra apelor inalte ce inundea- a lunca. In lune’ se intitnese canale vechi de desecare, ‘majoritatea ctrora nu functioneaza. La jonetiunea lunci cu versanfi crese multe desiguri de arbust. Alia este slab gerpuitoare, in unele locuri regula~ Ia or. largara ~ slab exprimata, Lagimea rizatd, pi8s ne Fig. 3.101. Profiul long} tudinal a lui Tigheci RéulTigheci in avalde medic ~ 1,0-1,5 m, maxima ~ 15 m (partea de est a s. Cania). Patul albiei este neted, malos, pe alocuri nisipos, deseori impinzit cu vegetarie de pajigte. Ma- lurile au 1,0-2,0 m inalime, sunt abrupte, lin- ul incepe din doua iavoare situate Ia 1,3 km spre nord de s. Cirpesti gi debuseaza in s, Prat de pe malul sting, la 119 km de la gura acestuia, la 4,1 km spre nord-vest de s. Chireani. Lungimea ra- ului este de 33 km, panta ~ 4,4%o. In rau debuseaza 16 afluenti cu. o Tungime suly 10 km sicu o lungime total de 40 km (fig. 3.702 si 3.103). wo gli s. Cania se erodea2i uyor, constau din nisipuri argiloase, la muchii inierbate. Lacuri de acumulare in bazin nu exista, doar cateva helesteie. Apa nu se foloseste decat la adpatul vitelor. Raul LARGA Bazinul de receprie este situat pe Colincle Tighe~ Gulu, lind alungit de la nord-est spre sud-vest. fnal- timea medie a bazinului~ 140 m, suprafata ~ 151 km’, lungimea ~ 30 km, litimea medie ~ 5,0 km, densita- tea rerelei hidrografice ~ 0,48, coeficientul de mean- rare — 1,23.Pee (i Marines I Shien seamen waa or Toi aH Sew: onte0 aw pee Refieful este deluros, foarte deamembrat, versanti de stanga ai valcelelor sunt abrupti, cei de dreapta mai domoli, constituiti din argile nisipoase. Solurile sunt cernoziomice, pe sectoarele impidurite sii de piduce. Valea este puyin serpuitoare, in forma de V latin, cu o ligime de 2,3-5,3 km, Versangii au 100-150 m indlyime. Versantal drept la 1 km in aval de s. Cio- balaccia atinge 220 m inaltime, cel deept in amonte de s. Constantinesti coboara pina la 63 mm. Versantul sting este dezmembrat, acoperit cu vegeratie de step, livezi 1a muchit— cu picture de foioase; cel drept —do- mmol sau usor abrupt, mai putin dezmembeat, art. Lunca incepe de la s. Carpesti, este bilateralt, neteda, cu vegetatie de campie, valorificata; Hirimea medie ~ 100-180 m, maxima ~ 220 m (s. Flocoasa). Abia este predominant uscati, slab sexpuitoare, fet ramificiri, stabil, la iavor adancité artificial. Latimea medic este de 3-6 m, maxima - 12 m (s, Flocoasa). 4 NE JX a o4 sol 3 3 B 9 3 4 S a ¢ a Zt Wiewone |S 8B Rte % oon [A 8 A 23 5 Pantapeha sa] ss = | os : sults Fig. 3.103. Profil fongt Raul Large in curs infPatul albiei este neted, milos, sipos. Intre satele Ciobalaccia si Constantinesti pe 0 Iungime de 6 km si King gura ciului pe un sector de 4,5 km lungime albia este canalizata gi indiguita. La- r-un gir de locuri | aul Ialpug isi ia inceputul Ja periferia de ' nord a s. Marienfeld si debuseaz’ in lacul Talpng lang3 or. Bolgrad, regiunea Odes, Ucraina. Lungimea raului este de 114 km, suprafafa bazinu- Jui de receptie ~3 180 km, ciderea riului— 128 m, pan- ta medie ~ 11%, coeficientul de meandrare ~ 1,11 (fig, 3.104-3. 106). ‘Afluentii principali sunt: de dreapta ~ un rau fir sume (lungimea 12 km),t. Mussa (16 km),r. Chirsova Mare (27 km), r. Cerac (10 km), r Talpugel (45 km), partul Odaia (26 km), 1. Salcia Mare (45 km), un ri firs nume (10 km); de stinga ~ x Lunga (lungimea 78 km), 1. Sar-lar (24 km). Bazinul este situat in Depresiunea Talpugului, find alungit de fa nord spre sud, mai lat im. partea central, Langimea cumpenei de api este de 290 km, coeficientul de dezvoltare ~ 1,45; lungimea bazinu- lui ~ 112 krn, latimea medie - 28 km, coeficientul de Titime ~ 0,25. Bazinul are un relief de campie dezmembrati Versangii de est ai vilcelelor si ai ravenelor sunt ab- rupti si foarte abrupti, puternic dezmembrati, cei de vest ~ domoli sau moderat abrupt ‘Cumpenele de apa sunt relativ netede. Cotele ab- solute in amonte de or. Comsat ating 220-300 ra, in aval scad treptat pind la 120-150 m, indlyimea medie a bazinului ~ 130m. ‘Cea mai mare parte din suprafata bazinului (70%) este ocupati de terenuri arabile, pidurea (de stejar, saleam) ocupi doar 7% din suprafara de receprie a bazinului, find situati pe cumpenele de apa sub forma de cringuti, in special pe malul drept; mari suprafete sunt ocupate de vii si mai puyin de livezi, terenurile incomode pentru agriculturi sunt acoperi- te cu vegetatie de stepa, simea canalului in sectorul superior este de 4-6 kn, la ur — 50-60 m. Apa rului se foloseste doar tn cursul inferior pentru adipatul vitelor. RAURILE MICI DIN BAZINELE LACURILOR DUNARENE Raul |ALPUG Bazinul este constituit din caleare (care 2ac la adincimi mari) si roci argilo-nisipoase, Predomina cernoziomurile tipice. Valea este dreapti, pana la s. Congaz in forma de V latin, cu litimea de 2,5-4,0 km, in rest ~ in forma de lada lati (5,0-7,0 km). Versantit sunt concavi si convecsi, dezmembrati, putin abrupfi, cu inalgimi de 80-100 ms versantul drept pe sectoral s, Alexeevea s Chitilovea atinge altitudini de 130-140 m, langa s. Svetlai ~ 179 m, versantul stang la periferia de jos as, Aluatu coboara pana la 34 m, Versantii sunt con- ft rume(s g 6 8 § | A A al Messi | eects 1600 800 ° 800, ee Fig. 3.104, Graficul cresteri suprafete! bazinululréulul lalpug 205sea ner m SbS) 5000 1005015020 smo 0 a J) Fla. 3.105. Bazinul raulul lalpug| | Fig. 3.106. Profil lonai- tudinal a Bazinului raul Jalpug, stituifi din nisipuri argiloase si luturi. De-a lungul s. Chirsova, pe o lungime de 3,5 km, se observit 0 terasi inalta (15-18 m) cu o Tigime de 700-800 m, cu treapta foarte abrupta, dezgolita, cu o inalyime de 10-12 m, putin inclinaté spre rau, cu suprafata arati. La talpa versantilos, angi satele Cenac si Chissova, se observa iesirea la suprafira a apelor freatice, care au un debit de 1 Us. Luna este bilateralé, la 2,5 km in aval de s.Lalpu- seni, pe un sector de 2 km este intrerupti. Latimea Raul alpug in cursul mediu Teepe oe ab pa a 3 ay z poe rom TT» |» Le | om” fom] aa [ow RaSePEi We -EEEEEE an Eee eo EeePC oC in amonte de 5. Bugeac este de 150-350 m, in aval ~ 500-600 m, spre gura raului se lirgeste pina la 1 200-1 400 m, maxim ~ 1 900 (la confluenta cu +. Salcia Mare), Suprafata este neteda, desch cati, cu foarte putine starite, lingi s. Chitilovea si vizavi de gura r.Saleia Mare este partial inmlastinita, deseori arata Albia raului in amonte de s, Chirsova este putin serpuitoare, cu latimea de 2-8 m. Lagimea medie a ului este de 1,0-6,0 m,adincimea — 0,3-1,0-m, vite capitolul aza cursului de api — 0,1-0,3 m/s. in aval de s. Chirsova, albia este canalizati, cu o kitime de 6-10 m, insta- bila, Malurile sunt abrupte, cu indlyimea de 0.5- 1,6 m, fiind constituite din nisipuri argiloase, mai rar din tutu. Regimnul raului este reflectat de datele observati~ ilor posturilor hidrometrice care au activat in s. Bu- geac si or. Comrat in anii 1944-1948, 1962, 1963, 1965, 1966, 1969-1980. Materialele observatiilor au fost publicace in editiile respective ale CSA, Apele mari de primavari debuteaza in ultimele zile ale lunii februarie-inceputul lunii martie. Cres terea nivelului de apa in cursul superior (pana la gura r. Lalpugel) constituie in medie 0,7-2,0 m peste NCA. Cresterea maxima a nivelului s-a observat in 1947 si a constituit in or. Comrat - 2,2 m, in s. Congaz ~ 3,3 m, in or. Bolgrad ~ 1,5 m peste NCA. Cresterile de nivel au loc pe parcursul a 2-10 zile, sciderca nivelurilor ~ in timp de 7-13 zile In anié cu rezerve mici de apt in stratul de 2ipada, primavara cresterea nivelului nu depageste 10-30 cm. Vara prin rau trec 2-5 viituri phuviale care provoact cxesterea nivelului pan Ia 0,5-2,5 m. In anti secetosi pe multe sectoare riul seaci, uneori pe o perioada de pina la 186 de zile, Nivelurile de iarna se caracteri- Lacul deacumulare de langa or. Comrat conditionate zeazi prin amplitudini mici (0,2-0,3 m), de moinele frecvente. In iernile aspre raul ingheati pe © perioada de la 6 pan la 30 de zile (ani 1946-1947, 1949-1950, 1961-1962). Ingheata cel mai ces in de- cembrie (ingherul rimpurix se produce la sfirsiul lu- nii noiembrie, cel rarziu~la inceputul lunii februarie). Podul de gheati este anticipat de gheati la mal, une- ori cu niboi sau cu scurgerea sloiurilor de gheat’ (ani 1946, 1947), este instabil, in timpul moinelor raul se descatuseaz pe 10-15 ile (uneori pani la 30 de zile. Gheata este netedicu 0 grosime de 10-20 em, Feno- menele de gheati se mentin in medie 70-75 de zile, in iernile aspre ~ 130-140 (jarma din 1953-1954), in iernile blande — 40-45 de zile (iarna din 1947-1948). Raul se elibereazi de gheata in a doua jumitate a lunii februarie-inceputul lui martie, gheata topindu- se nemiscati, in unii ani se observa scurgerea sloiuri- for de gheats (1945-1947). In bazinul raului Talpug sunt consteuite 19 lacusi de acumulare cu o suprafaga totalé a oglinzii apei de 3 192 ha si volumul de 92,9 mil. m’, Exista cca 140 de acumuliri mici de apa. Apa lacurilor de acumulare este folositi la irigatic, in piscicultura, in calitare de apa tehnicd, in scopuri de recreere.zworul ritului se afla la 4 km spre nord de s. Boro gani, Debuseaza in r. Ialpug de pe malul drept la 43 km de gura acestuia, fa 1,5 km spre nord-vest de s. Alexeevea. Lungimea riului este de 45 km, panta 1,7%o, Principaliiafluengi sunt: r. Samalia (afluent de deapta,la 14 km de la gura raului, langimea 24 km); + Odaia (afluent de dreapta, Ia 8 km de la guri, lun- ‘gimea 26 km), un riu fri nume (afluent de dreapta, Ja 3 km de la guri, lungimea 10 km). In riu se mai scung 19 afluengi cu o lungime sub 10 km si en 0 Jungime totali de 72 km, Bazinul de recepfie este relativ ingust, alungit de 1a nord spre sud. Iniltimea medie a bazinubui este de 130 m, suprafata ~ 507 km?, panta medie ~ 69%, Iungimea ~ $0 km, litimea medie ~ 10 km, densita- tea refelei hidrogeafice ~ 0,44, coeficientul de mean- rare ~ 1,05 (Fig. 3.107 § 3.108) Relieful este slab dezmembrat, constituit din roci nisipo-argiloase si argilo-nisipoase, cu soluri de eer- noziom. Majoritatea suprafetei este ocupati de cul- turi de cmp, iar mici sectoare sunt plantate cu vii gi liver. Valea este aproape dreapta, in forma de V latin, cu litimea de 2-4 km. Versantii au o altitudine de 50-100 m, predominant coneavi. Versantul drept es 9 abrupt, dezmembrat. Versantul sting este do- mol si putin abrupt, slab dezmembrar, in mare parte arat. Raul |ALPUGEL = a) intimin ee eee ‘soi Fig) TOOT WR ADIN pve 3.107. Bazinut raul lalpugel 129, 3 % a 2 3 4 ra 3 i a3 oe J 7 7 aa boa i i Neel apelcoteabsm |S 3 a. 3 Oho z z y 3 > Fig. 3.108. Profilul longi- oer Bi tat ie ~ tudinal aul! alpugel fat > > 7 3 2Lunea este bilateral, cu o lagime de 150-250 m, inga s. Chioselia Rus se Hirgeste pani la 730 m, linga s. Borogani — se ingusteazi pani la 60 m. Su: prafara este neteda, in majoritate arata. Allbia este gexpuitoare, fart ramificar s. Taraclia canalizata si indiguita, In cursul superior, in aval de sul Cahul descinde din confluenga a dow’ pa- raic la periferia de nord a s. Pelinei. Debuseaza in Jacul Cahul la periferia de sud a s. Etulia Lungimea raului e de 39 km, suprafata bazinului de receptie ~ 605 km’; cicerea ~ 62 m, panta medie ~ 1,630, coeficientul de sinuozitare ~ 1,03 (fig. 3.109 si 3.120). Principalii afluenti ai caului sunt: de stanga — val- ceaua Gavinoasa (13 km lungime), de dreapta ~ un iu Firs nume (22 km lungimne). Bazinul de receptie este situat in Campia Cahu- lului. Bazinul este asimetric, mai dezvoleat in partea centrali $i pe malul sting, relativ ingust (5 km) in cursul inferior, putin alungit de la nord-vest spre sud. Lungimea cumpenei de apa ~ 130 m, coeficientul de dezvoleare — 1,79; lungimea bazinului ~ 62 km, li- timea medic ~ 9,8 km, coeficientul de litime ~ 0,16. Relieful bazinului este valuros, cu multe ravene gi valcele. Cumpenele de apa sunt bine exprimate. Cotele absolute ale suprafefei de la izvor spre gurd coboari treptat de la 180-220 m pana la 100-120 m, inaltimea medic a bazinului este de 120 m, panta medie ~ 66%, Bazinul este constituit la temelie din caleare gi nturi, peste care se astern soluri de cemo- ziom. Cea mai mare suprafayi a bazinului este arati (80%), pantele abrupte sunt acoperite cu vegetatic de stepa, iar padurile(stejas,argar, salem) ocupa 3% din suprafaya torala Valea este in forma de V latin, cu o lagime de 1, 4,5 kim, Versantii au 60-120 m indltime, sunt dez- membrati, putin abrupti i abrupt, arati, planta cu vii gi livezi. La periferia de sud a or. Vuleanesti este foarte abrupt versantul drept, iar in aval de s. Ale- xandru Ioan Cuza versantul stang este foarte abrupt. Ambii versangi sunt acoperiti cu vegeratie de stepa. Lunea este bilaterala, ingusté pana la or. Vulcanesti (100-200 m), ing’ oras se largeste pana la 700 m, in aval se ingusteaza pana la 300-500 m. Suprafata este 210 in perioada de vara albia deseori seaca. Lagimea albi- ei este de 1,2-2,5 m,a canalului ~ 6-8 m, adincimea albiei — 0,2-1,0 m,a canalului — 1,5-2,0 m. Apa lacu- rilor se foloseste la irigare si pentru adapatul vitelor. Raul CAHUL See mor =e GO) Hw imaw pee ses 1 51000 Fig, 3.109, Sazinulraului CahulPetre st vuln tae x so a 3 : Nwldwiconaten |S 3 $ $ Osa z Fig. 3.110. Profil longi- mee tudinal al rului Cahul neteda, constituiti din nisipuri argiloase, cu vegetatie de pajiste, arava, intre s. Greceni gor. Vuleinesti cu mici desisuri de richita Alia este slab serpuitoare, irl ramified, in multe Jocuri uscata; la 2 km in aval de s, Greceni sila 2 km, de la gurd este slab ramificata. Intre or. Vuleinesti sis. Alexandru Toan Cuza albia este eanalizat 1 mea canalului ~ 6-8 m; adancimea 2-3 m cu digu de 1,0-1,5 m indlyime, Layimea riului in amonte de or. Vulcinesti este de 6-10 m, cel mai lat Tanga s.Gavinoasa ~ 12 m, Patul albiei este neted, nisipos, uneori cu mal, in aval de s, Greceni — pe 0 lungime de 2 km cu stufiris, Malurile sune abrupte, cu inilyi- Raul Cahul in amonte de or. Vulednesti ‘mea de 0,5-1,3 m, la muchii inierbate, pe alocuri cu desiguri de richita, constau din nisipuri argiloase care sunt spalate cu uspring’ Regimul raului a fost stadiar din 1945 pana in 1968 la postul hidrometric din s. Gavanoasa. Ma~ terialele observatiilor si ale caracteristicilor de calcul sunt publicate in editile respective ale CSA. Apele mari de primavara, din cauza rezervelor mici de api din zipada, nu se repetd in fiecare an. In~ cep la sfarsitul lunii februarie~inceputul luni martie slating cresteri de nivel de 0,5-0,8 m peste NCA in anii obisnuigi si 1,3-1,6 m in anil cu multa apa (1947, 1954, 1956, 1958, 1961, 1963), Cregterile de nivel au capitolulLacul Cahul langa satul Etulia loc timp de 2-10 zile, scderea dureazi 5-13 zile. In anii 1946, 1948, 1949, 1959, 1960 ape mari de pri- mavari nu s-au insegistrat. Tn mai-septembrie pe riu tree viturile pluviale (2-5 Ja numar) cu 0 iniljime de 0,6-1,5 a; ridicarile masioe de nivel (1,2-1,9 m) si debitul maxim (310 m'/s com: parabil cu debitul Prutului) s-au observat in iunie 1966. Aproximativ aceleasi niveluri s-au manifestat in anit 1948, 1955 91 1968 In perioadele dintre viituri riul seact pe un ter~ men de Ia 2 2ile (1967) pant la 184 de 2ile (1951). Tama oscilatiile de nivel sunt miei si se datoreara moinelor. Raul ingheagd in decembric. S-au inregistrat ca- zuri de ingherare a raului pani la fund pe o durata de a6 zile (1961) pana la 63 de zile (1947). In unii ani riul riméne sec din vari sau toamna pana in februa- aul incepe la 4,5 km spre nord de s. Huluboaia si debugeazs in r. Jalpug de pe malul drept, la 15 km de la gur’, la 0,5 km spre suc-est de s, Ciu= mai, Afluentii principali sunt: x Salcia Mica (de pe ‘mall sting; la 16 kan de la gurl, avind lungimea 37 km), + Salcia (de pe malul sting, la 4 km de la gura, avind lungimea 29 km). Raul mai primeste 41 de efluenti cu lungimea de pind la 10 km si cu o hungime total de 156 km (fig. 3.117 $i 3.112). VE 212 rie-martie (1953-1954), Cuvertura de gheati este instabili, in timpul moinelor raul dezghetandu-se pe o perioada de pana la 7-12 zie. ‘La sflrsicul lunii februarie~inceputul In raul se clibereazi de gheati complet, in major cazurilor gheata se topeste nemigcandu-se din loc. In uni ani (1947, 1953), in cursul inferior al raului se observit scurgerea sloiurilor de gheati pe o perioa- di foarte scurta de timp (2-3 zile). Durata medie a perioadei cu fenomene de gheata este de 70 de zile, maxima ~ 142 de zile (1953-1954), minima - 47 de vile (1960-1961), Jn bazinul rului exist 2 lacuri de acumulare (cx 0 su- prafapi total de 128 ha sun volurn total de 3,02 mil. n’) 3 12 acumlliri mici de aps (iazuri). Apele din lacu- rile de acumulare se folosesc pentru irigarea cimpu- rilor, in piscicultura si pentru scaldac, Raul SALCIA MARE Lungimea raului este de 45 km, panta ~ 3,890, coeficientul de sinuozitate ~ 1,12 Suprafaya bazinului de receptie ocupa $90 ku’, indltimea medie e de 150 m, panta medie ~ 73%, lungimea ~ 46 km, Ritimea medie ~ 13 km, densita- tea refelei hidrografice ~ 0,45 km/km’, coefieientul de asimetrie ~ 1,03, coeficientul de dezvoltare a cur- penei de apa 1,48. Suprafata ocupati de lacurile deSea iam Te GS OST WUD pen Ser: smnco Fig. 3.111. Bazinul ulul Salcia Mare Fig. 3.112. Profil lon- gitudinal al raului Salcia. Mare acumulare este mai mict de 1%, de terenurile arable ~ 70%, de pidure ~ 16% Bazinul are o forma neregulata, fiind alungit de la nord spre sud-est,largit in partea central, asime- tric, mai dezvoltat in partea sting’. Este situat in partea superioari — pe Colinele Tigheciului, avind multe vilcele si ravene, Suprafiya este valorificati, fiind plantati cu vii gi livezi. Este constituit din roci sedimentare de varstli neogen’. Solurile sunt predo- minant cernoziomice. Valea are forma de V latin, treprat se largeste de Ja 1,5 km la izvor pani la 4,5 km la gura de virsa~ re. Versantii au inaltimea de 50-150 m, sunt eoncavi, abrupti, pand la s. Moscovei sunt slab dezmembra in aval mai dezmembrati: versantul drept este foarte abrupt si supus alunceatilor de reren Lunca este bilateral, cu lisimea de la 30 m (Ia iz- vor) pina la 600 m (la confluenta cu s. Salcia), predo. sind Titimea de 100-200 m, In mare parte este ara- 18, Hinga localiragi crese desiguri de salcie gi richiea JLunea este constituita din argile nisipoase, la 2 km spre nord de s. Trfesti — din solu nisipo-argiloase. Abia rdului este canalizatd si indiguita si are o ligime de 6-12 m. Adincimile nu depagese 0,3 m, viteza eursu- lui de apa este mic (0,1-0,2 rs).Parulalbie este neved, nisipos si malos. Malurile sunt abrupte, ct inalyimeu de 1,5-2,5 m, ling s. Huluboaia atingind 3,0-3,3 m, Lan gilocalic Regimul riului se studiaza in s, Musaitu din ianu- arie 1977 si pand in prezent, Materialele observatii- Tor sunt publicate in edigile respective ale CSA. a f warivosa ce. Le, scat lapel cote aorCresterile de nivel primavara incep in medie in prima decada a luni februarie, Evolueazt inte atingand 2-3 m peste NCA. Scdderea dureazii 8-12 zile. Durata apelor mari de primavari constituic in medie 30 de zile, maxima — 48 de zile (1948), minima ~ 9 zile (1933). Dintre maximuri, cel mai ‘mare s-a fixat in s. Musaitu in 1980 cu valoarea de 4,8 m’/s, iar cel mai mic — 0,68 m'/s in 1983. Viiturile pluviale se evidengiaz prin cresteri gi scaderi rapide, Cresterea ajunge pana la 3 m peste NCA. Debitul maxim al viiturii pluviale de 27,7 m'/s s-a observat in 1985, La evorul ulul Salcia Mare Jasna, din cauza moinelor frecvente sia ciderii con comitente a precipitafiilor,nivelul est instabil. Creste- rile de nivel sunt mici~ pad la 0,5 m peste NCA. Raul ingheata in prima decads a lunii decembrie. Podul de agheafa, anticipat de gheata la mal, este instabil, duratt edie de 37 de zile, maxim’ ~ 90 de zile (1992-1993), ima ~ lipsa totala (1976-1977). Ril se eibereaea de gheat’ in a doua jumatate a luni februaric. Valoarea medie multianuala a scurgerii de apa in s.Musaitu este de 0,36 m'/s sau 11,4 mil. m’, Seur- gerea anual variaza de la 0,032 m'/s (1,01 mil. 1m’) in 1994 pan’ la 0,68 m'/s (21,4 mil. m’) in 1981 aul Salcia Maren cursul medivDebitul minim de 30 de 2ile in perioada eu albia des maxim ~ 0,44 kg/s (in 1987), minim ~ 0,001 ky/s chist a riuluj are urmatoarele valori: medie ~ 0,11 m'/s, 1995). Turbiditatea apei oscileaza intre 25 gi 1 300 g/m maxima — 0,32 m/s {in 1989), minima ~ lipsa scur-Turbiditatea maxima instantance a apei atinge gerii (1978). Minimul dium este egal in medie cu. 19.000 g/m’. 0,068 m'/s, maxim ~ 0,21 m/s (in 1989). In anul in bazinul raului este construit un lac de acumula- 1978 scurgetea, ca proces, in genere nu s-a observat, re cu: un volurn de 1,3 mil. m*, Apa riului se foloseste Debitul mediu anual pe perioada a 30 de ani de ob- Ia irigatic, in pisciculturd, pentru recreere, servatii al aluviunilor in suspensie este de 0,15 kg/s, Raul LUNGA ‘ul isi ia inceputul la 3,5 km nord-est des, Cioe- Maidan si debuseaza in r.Ialpug la 23 km de la Cig i ‘gura acestuia, la 3 km spre sud-vest de or. Taraclia. O i TLungimea riului este de 78 km, suprafata bazinu- lui de receptie ~ 1 060 km?, ciderea - 123 m, pan- paral ta medie ~ 1,64, coeficientul de gerpuire ~ 1,26 nt (fig. 3113 $3 3.114) a Afluentii principali sunt: de dreapta ~ un ru firi nume (cu lungimea de 11 km), r. Avdarma (24 km), x Lungusa (58 km), r. Baurei (15 km); de stinga ~r. Lunguta (12 km), t.Taraclia (18 km). pul este intins de fa nord spre sud-vest si se aflé in partea de sud 2 Stepei Bugeacului, fiind slab dezvoltat pe partea dreapta gi de mijloc, asimetric Lungimea curnpenei de apa este de 192 km, coafici- centul dezvoleacii— 1,66; hingimea bazinului ~ 67 km, Iigimea medie ~ 16 km, coeticientul de lagime ~ 0, Bazinul prezinti o cimpie deluroasa cu o retea densa de ravene. Cumpenele de apa ale viilor gi val- celelor sunt plate; versantii de dreapea sunt domoli sau putin abrupti, cei de stinga ceva mai abrupti sa in partea superioard a bazinului, pand oz, cotele absolute varia la cumpene in- ey ‘re 150 $i 230 m, pe restul segmentelor — 100-150 m. iy itimea medic a bazinului este de 150 m, panta medie ~ $9960. - Cea mai mare parte din suprafaya bazi ceptie (65%) este ocupati de terenuri ara livezile ocupé 14% din suprafaga bazinului, iar tere~ nurile incomode pentru cultivaze sunt acoperite cu vegetatie de stepa. Tanacua Fondamentul bazinului este constituit din caleare si roci nisipo-argiloase, pe care s-au depus argile ni- sipoase. Solurile sunt cernoviomice ‘Valea este slab serpuitoare, pan’ la debusarea f: Lun- sca sea gute (in forma de V latin), mai departe in aval are aspect de lada, cu 0 lagime de 2,3-4,5 km, Versantit Baycaia 7 ! \ 1 Seger epee EEE Pee Eee eee we HD WOH WS peeatO aca 3. Bozinul raulul Lunga= & 5 : 72 3 : wot 4 é & . el Tt 4 a 4 & $88 =2 828 Pee ee Nett ape crea z g z Datars kr 3 3 3 Pantages ee] as] 2 we pajeae Fig. 3.114, Profil long mo m0 _tdinal al ulurLunga au 60-120 m inalfime (maximum 152 m in partes stingi, Ia 1 km in amonte de gura «. Lunguta), sunt concavi, putin abrupti, in mare parte valorificati, intr-un sir de locusi ocupati de vii ¢ livezi. Versan- tul sting, in aval de s, Chiriet-Lunga, este abrupt si foarte abrupt, intersectat de multe avene, acoperit cu vegetatie de steps Lunca este bilaterala, pin 1a debusarea r. Lun- ‘gua are o lagime de la 40 pnd fa 300 m, in aval se Lir- geste pind Ia 600-700 m, atingand la gura r. Lunguya 950m. Suprafata este neteda, putin inefinata spre rau, cu vegetatie de cimpie, arati, constituics din angile nisipoase, in sectorul aferent gueii de varsare, pe 0 Tungime de 5 km, din nisipuri si ocupata de livezi Albia este predominant useati, cu o litime de 5-16 m, putin serpuitoare, fira ramificxr, instabils, in sectorul de la i2vor pind la s. Chiriet-Lunga este slab exprirmata, in multe locuri modificata antropie. Jn aval de s. Chirier-Lunga este canalizac’ lagimea canalului ~ 6-8 m, adancimea ~ 1,5 m. Viteza cursu- lui de apa este mici ~ 0,1-0,3 m/s, Patul albiei este neted, malos, la gura r. Lunguta ~ nisipos. Malurile, in principal sunt abrupte, cu 0 inaltime de 1,2-2,0 m, constituifi din argile nisipoase, inierbate la muchii, la 2km de la guri cu desisuci de salci. Regimul raului a fost studiat in anii 1940-1958 gi 1976-1995 la posturile hidrometrice din or. Taraclia si or, Ceadar-Lunga, Materialele observatiilor sunt publicate in editiile respective ale CSA. Apele mai de primavara incep, de regula, in ulti- mele zile ale lunii februarie~prima jumatate a luni martie (cele mai timpurii manifestiti ale fenomenu- ‘bul Lunga in amonte deJui au fost inregistrate 1a 13.02.1987, cele mai tarzii — la 30.03.1952). In amonte de or. Ceadar-Lunga cresterile de nivel ating 0,5-1,5 m, in aval — 2,0-2,5 m peste NCA. In timpal topirii intensive a pedi cres- terea nivelului dureaci 2-9 vile, seiderea ~ 7-15 zile In anii cu rezerve mici de zipada (1946, 1950, 1965 a.) fenomenul practic nu s-a manifesta eresterile de nivel nu depiseaur 20-30 em, Nivelul maxim in or. Taraclia in 1947 a constituit 3,2 m. Pe parcursul verii au loc 2-5 viituri pluviale eu 0 crestere a nivelului de 0,5-2,0 m pani la or. Cea- dix-Lunga si 2,5-3,0 m in cursul inferior al raului Nivelul maxim de viitura plaviala sa fiat in 1957 si 1987 si a constituit 2,5-3,3 m, debitul maxim al viitusilor pluviale inregistrat la Ceadar-Lunga in 1987 a fost de 33,4 ms Regimul de ingher este instabil, gheata deseori se topeste iarna, in perioada moinelor. Gheafa la mal apare in decembrie, iar peste 10-15 zile riul ingheata (cea mai timpurie manifestare a fenomenului a avut ‘aul Cogilnic ii ia inceputul fa 3 km nord- vest de s, Ciuciuleni si debuseaza prin dows brage (cel sting este mai bogat in api) in partea de nord a lacului Sasik, la 5 km sud-est de s. Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina. ‘Lungimea raului ede 221 km, suprafaga bazimului de receptie~3.910 km’, ciderea raului ~ 237 m, pan- ta medie ~ 1,19, coeficientul de meandrare ~ 1,43 (fig. 3.115-3.117), ‘Afluentii principal sunt: de stanga ~ r. Galbena (cu lungimea de 25 km), x. Cosim (34 kan), « Ceaga (116 km), «. Djalar (26 km), x. Cilighider (60 kr). Bazinul de recepyie este slungit de la nord-vest spre sud-est,asimetric, mai deavoltat pe malul sting, Partea superioari se afl pe Podigl Codrilor, cea central — pe Podigul Moldovei de Sud i se carac~ terizeazi prin relief deluros, foarte dezmernbrat inferioara — pe Campia Marii Negre cu forme joase Joc la mijlocul lunii noiembrie 1993, cea mai tirzie — Ja inceputul lunii februarie 1986). In timpul moine- Jor, sul se dezgheata pe o perioadi de pani la 10-15 zile, in iernile calde ~ pan la o luna. In iernile aspre (1947, 1954 s.a.) raul ingheaga complet pe o perioada de 3-37 de ail. Raul se descatuseazit de gheap’ la sfirsirul Iunii februarie, gheara topindu-se stind pe loc. In secto- rul aferent gurii raului uneori se observa seurgerea slojurilor de gheata pe o scurta perioada de timp (2-5 zile) gi spre sficsitul lunii februarie riul complet se clidereaza de gheari Debitul mediu de apa pe perioada de observatii a fost de 0,18 m'vs, volumul scurgerii ~ 5,68 mil. m', debitul maxim anval ~ 0,34 m’/s (in 1980), minim — 0,071 m'¥s (in 1995). Debitele minime de 30 de zile lbici deschise variazt de 12 0,03 m/s i la 0,12 m’vs (in 1985), iar debitele minime diurne ~ de la 0,014 m'/s (in 1978) pana la 0,11 m/s (in 1985). RAURILE MICI _ DIN BAZINUL MARII NEGRE Raul COGALNIC de relief. Lungimea bazinului ~ 182 km, latimea me- die — 21 km, coeficientul de latime — 0,1. Bazinul de recepfie este bine exprimat: lungimea cumpenei de api 421 km, coeficientul de dezvoleare ~ 1. Partea superioara a bazinului se afla in Podigul Co Grilor cu altitudinile cumpenei de apa de 260-390 m, care in partea de cimpie sead treptat, spre gura raului pana la. 70-80 m, Circa 60-65% din suprafaa bazinului de receptie este arata, 1,69 este ocupati de piduri de foioase, amplasate mai ales in partea superioart a bazinu- lui, pana la or. Hincesti. Lacurile ocupt doar 0,1%. Bavinul este constituit din marna gi calcare tertiare, nisipuri, acoperite cu un strat de loessuri cuaternare,, argile nisipoase ¢iluturi. Solurile sunt cernoziomice. Din punceul de vedere al struccurii vai si albiei, se evidengiaa doua sectoare ale cursului rtului capitol“eee SECTORUL I: de la izvor pana las. Schinoasa Valea este bine exprimata, slab serpuitoare pana la s. Gura Galbenei, in forma de V latin, in aval in forma de Indi. Lungimea sectorului e de 101 km, ligimea medie ajunge pana Ia 2,5-4,5 km, maxima ~5 km (la periferia de sud a s. Bogdanovea Veche), .5 km (s. Ciuciuleni). Versantii au 80-120 m \ rit LY fetes TTT T _g_ Stlalet Noe, {nalyime, la L km in aval de or. Héncesti ~ pani la 190 mn, sunt concavi, abrupti si foarte abrupyi, constituigi din argile nisipoase. In partea superioar’, la muchii, sunt arati latalpa cu vegetatie de step, se intilnese vi gi livezi. Lunca este bilaterala, cw o lagime medie de 0,3- 0,5 km pind la s. Gura Galbenei, in aval de sat ~ 0,8-1,0 km, maxima ~ 1,3 km (0,5 km in amonte de s. Sadaclia), minima ~ 30 m (s. Ciuciuleni). Majori- tatea suprafetel sale este uscata, in aval de s. Bobeica inrersectatd de canale de drenare nu prea adanci, arati, Este constituita din argile nisipoase si lutur Abia raului in aval de s, Bobeica este regulariza- 18, canalizaea, cu o lagime de 8-15 m, adaneimea de 1-2 m, indiguie’, supusi deformaritor intensive. Latimea cursului de api atinge 1-3 m, adancimea = 0,1-0,3 m, viteza cursului de apa — 0,1-0,3 m/s. Parul albiei este neted, nisipo-malos. Malurile sunt abrupte, supuse deformirilor, constituite din argile nisipoase $i nisipuriargiloase,in dreptul s, Ciuciuleni cu desiguri de richitaFig, 3.115. Bazinul rdului Cogdlnic SECTORUL Ii Valea riului este slab serpuitoare, trapezoids Lungimea sectorului e de 120 km. Predomina liti- mea de 3,0-3,5 km, maxima ~ 5,5 km (la 1,5 km in amonte de s. Novoalexeevka gi or. Tatarbunar), pe sectorul aferent gurii se contopeste cu valea riului lela gura r. Schinoasa pané la gura de varsare Sarata. Versantul drept este concay; intersectat de ra~ vene scurte (pina la 1,5 km lungime), dar adanci, versanji abrupti; spre gura riului inilyimile se mic~ soreaza de la 100-150 m pand la 30-60 m. Versantul sting este putin abrupt si slab intersectat de valcele 219) e &ee ern 1 Sioa. Toes isang Fw 2a 3 sani os is] oa Fig, 3.117. Profil longl> Br a Te & % tudinal al rulu Cogalnic si ravene, cu o intlfime de 30-70 m. fntre s. Novos lovca si or. Tatarbunar pe versantul drept si in regiu= nea s. Danilovka si or. Artiz, pe versantul sting sunt bine exprimate terasele cu o latime de 0,1-2,0 km cu pragul foarte domol ~ 1,5-4,0 m inalfime. Aici se observa si cea de-a doua terasi cu treapta domoalt gi inaltimea de 8-14 m, cu o suprafata plana. Versantii sunt, in mare parte, valorificati (arati). Lunca este bilaterala, pe alocuri se succede de pe un mal pe altul, cu 0 Fatime de Ja 0,2 km (la 2 km in aval de s, Novosiolovea) pnd la 3,3 km (s. Tatarbu- nar), predominant 1-2 kan, Suprafaya ei este plan’, cu vegetatie de cimpie, intersectata de depresiuni mici (0,5-1,5 m adancime). In partea superioari a or. Ta- turbunar, pe o lungime de 1,5 km este inmlagtinits, angi localitati este arata. Consta din argile nisipoase cu maluri si nisipuri argiloase, in sectorul aferent gu- ri se intalnesc solonceacuri. Alia este meandrati, ramificati,inierbata, pe alo- curi cu stuf si trestie, vara, pan’ la or. Tatarbunat se cc. Latimea ei in partea superioard este de 10-15 m, fn aval ajunge pana la 60 m. In aval de or. Tatarbunar Raul Cogalnic in amonte de or. Hancestsul prezinta un curs permanent de api cu Ritimes de 14-70 m, adincimea de 0,1-0,5 m, Parul albiei este neted, cu hituci si maluri. Malurile sunt abrupte, cu inalyimea de 1-2 m, in sectorul aferent gurii se con- topese cu lunca, sunt inierbare. Regimul hidrologic al raului a fost studiat, cu in- treruperi in perioada rizboiului, in s. Gura Galbenei Raul Cogalnic langa or. Cimislia Regirnul réului se caracterizeazi prin ape mari de primivari, vituri scurte pluviale vara, etiaj bine ex primat in cursul superior si chiar secare completa pe rnulte sectoare Primavara cresterile de nivel incep la sfrsitul luni februarie,atingind cota de 0,5-1,5 m in ani obismuiti 511,5-2,5 min anil ploiogi (1947, 1960, 1969, 1977). Fenomenul dureaz 20-25 de zie, apoi sul pe multe sectoare seaci. In uni ani apele mari de primivari ‘nu se manifesta, iar secarea in cursul inferior dureaza pnd toamna, Nivelul maxim al apelor de primavara (13,7 m’/s) s-a observat in 1980. Viiturile pluviale, cw o intensitare de creytere de pani la 1 m/2i, se observa in aprlie-noiembrie, in "nil ani lipsese si aproape pretutindeni secarea du- reazai mai mult de 200-250 de zile pe an. CCresterile apclorviituilor pluviale ating 0,5-1,5 m, smai rar 2,5 m. Timp de o vari prin riu te 2-7 viitut Maximnul de viiturd observat in or. Hancesti a fost de 21,7 m/s (in 1960). Podul de gheata se instaleaza la sfargitulIunii decembrie, jar fn uni ani raul ingheata Novosiolovea (1940-1953) si din 1945 pind in 1956 in or. Basarabeasca gi in or. Hé cesti (1957-2002). ‘Marerialele observatilo, sub form de date mulkia- nuale si caracteristici de calcul ale elementelor princi- pale ale egimului, sunt publicate in edie respective ale CSA. peo petioadi de 50 de zie. Primavara raul se eliberea- zAde gheati prin topirea ei pe loe, foarte rar se observ scurgerea sloiurilor pe o perioada de 1-3 zie. Debitul medi anual de apa pe perioada de observatit a fost de 0,29 m/s, volumnul scurgerii—6,72 mil. m’. De- bitul maxim anual (0,83 m’/s) s-a observat in 1981, minim (0,10 m/s} ~ in 1990. Valoarea medie multianuala a debitului de mi- 1 30 de zile in perioada albiei deschise a fost de 0,05 ms. Valoarea_maximi a acestui_ minim (0,20 mis} s-a observat in 1980, minima (0,001 m’/s) in 1964, 1992. Debicul minim diusn al apei este in medie de 0,034 m°/s, Valoatea maxima a acestui minim (0,16 m'/s) s-a observat in 1980. In 1964, 1986 gi 1992 aceasta valoare echivala cu zero Valoarea medie multianuald a debitului de aluviuni in suspensic linga or. Hancesti a fost de 0,15 kg/s. Turbiditatea in aceeasi perioada ~ 380 g/m*. Turbi- ditatea maxim’ inscantanee s-a observat in 1979 cu valoarea de 150 000 g/m’ 221 g i? f capitolul wyin bazin sunt construite 4 Incuri de acumulare si 1 100 de iazuri. Volumul total al lacurilor este de 7,0 mil. m:, iar suprafafa totala ~ 372 ha. Impreun’ cu iazurile, volumul total atinge 12 mil. m’, suprafaga oglinzii apei — peste 500 ha, ‘Monitorizarea calitatii apei r. Cogilnic pe terito- siul Republicii Moldova se realizeaz in do fiuni in amonte si in aval de or. Hancesti, unde se colecteaza probe lunar. Nivelul de pofuare a apei rdului rimane inalt la azotul de amoniu, azotul de azotit, fenoli, compusit cuprului, produsele petroliere, detergenti. ‘Astiel, concentratiile medi ale azotului de amoniu sunt cuprinse intre 2,0 si 4,0 CMA; ale azotului de azotit sunt de 2,5-9,5 CMA ale compusilor eupru- ui ~ 1,0-4,0 CMA; produstle petroliere ~ 1,6-2,6 CMA. EN 222 Postul hideometric din r. Hancest Concentratiile maxime ale elementelor biogene si ale poluantilor specifici se incegistreaza sub limita exceptionali, in special in sectiunea din aval de or. Hncest, in primele luni ale anulu. ‘Concentratia medie a O, dizolvat se inregistreaza in limitele normei, cu excepfia unor luni de vari, cind conginutul minim coboart sub limita admisibilt in toate probele prelevate s-au inregistrat depasiri ale valorii CMA a consumului biochimic de oxigen (CBO,), concentratia maxima atingand valoarea de 6,92 mgO,/dme in sectiunea or. Hancesti, in aval. Calitatea apei r. Cogalnic, in comparat precedenfi, ciesind din valorile IPA, in ambele see- fiuni s-a imbunatitit, trecand din clasa a TV-a (degra data) in clasa a Ul-a (moderat poluata), in amonte, si a V-a (poluata) in clasa a 1V-a (degradata),NOMENCLATORUL onstructia lacurilor de acumulare pe te- ritoriul actual al Republicii Moldova s-a practicat inci din sec. XVI-EXVIL Insi constructia lor la scari larga a inceput abia in a doua jumatate a sec, XX. Initial acestea reprezentau acumuliri mici de apa (iazuri) cu o suprafari a oglinzli apei de 3-5 ha. In 950-1963 au fost date in exploatare 35 de la- uri de acurnulare mari cu un volum de peste 5 mil. sm fiecare In anul 1954 a fost dar in exploatare unul dintre cele mai mari lacuri de pe teritoriul Republicii Mol- dova ~ Dubisari, construit pe flavin! Nistra, Anij 1962-1963 au fost ani-record, cind pe harta republic si-au gist loc alte 8 lacuri de acumulare, Numarul lacurilor de acumulare in anii 1984-1989 Bazinul Numan Nistru 1856 Prat 1310 printre care lacurile Ghidighici (pe Bac), Costesti, Ulmu gi Razeni (pe Botna). In 1964-1985 apareau in mediie cate 2-3 lacuri de acummulare pe an, inclusiv cel mai mare din gard ~la- cul de acurnulare Costesti-Stinca de pe 1. Prut. In 1986-1993 s-au construit inca 9 lacuri de acumula~ re, Din 1994 si pnd in prezent numarul lacurilor de acummulare a cimas acelasi. In pericada anilor 1984-1999 in Republica Mol- dova existau 3 532 de lacuri de acumulare $i mici acumulici de apa (tabeful 3.23), in anul 2000 numarul lacurilor care aveau volumul de proiect de 50-150 mii m’ s-2 micgorat eu mult din eauza colmatitii. Dupa unele aproximari, actual- ‘mente numirul total al obiectelor acvatice respective este de cea 3.000. Tabelul 323 Interfluviul Nistru-Prut Total 366 3532 Jn anul 2000 numarul acumulitilor de apa cu volumul initial mai mare de 1 mil. m’ a ajuns Ja 126. Lista lacurilor de acumulare si schema amplasit lor sunt indicate in figura 3.118 si in tabeld 3.24. 223 capitolul wFig. 3.178, Lacurile de acumulare ale Republic Moldova Drs Capitolu meTabelul 324 Parametrii de baz ai lacurilor de acumulare cu un volum total dela 1 pana la 10 mil. m? g ety ; [pom mt out’ gE PE Ghd 33 sami 2 3. 2s gesetil, FF Ani f G5 a3 £ gg 585 Sa 23 Bos 2° 3g 2288 ee total aciv NAR MM ge 3 é g 2a°3 2 5 = ze 1 2 Sera te Hacteio Heres tte ets ow ue ww 1976(p) 151 130 049 016 22 072/022 655/308 405 2 1201 0 2, COB" Ios (5) 146 1.3 049 016 - 072/022 6A0I302 - - ~ 005. Fc Bae eesesaetoy | easevaseee "sass siatasstense(/I.. Weter'asas"ostess"ae=3( s.Con- 1989 (p) 103 096 025 0045 07 062/035 13/41 750 01 143-0 4 Cadngg 197010) 177197 172-4 OSA 3S ~~~ «BON 6. 82% r990(p) 1 095 017 0003 114 0/07 125/59 82 13 122 0 Pith ON be iose Gattis tetttes tenis Tata apo tet 3, SMC tog9(p) 223 2 05 - 089 04s 5185 44 - - 0 9. Maldies 1975(p) 222 213 05 018 109 05/045 Solas 52 - 176 0 1974(p) 17 117 068 = 2,74 035/025 3,172 - 14 1280 0 to, SMaQ 198315) 085 085 068 - - 035/025 29/25 - - - 032 2o00(a) 067 - o6s - - - -03 = - - O85 1964(p) 149 1.04 085 051 31 055/031 46/57 14 - 185 0 11, Putinesti 1973(5) 105 - 067 = 275 042/024 38156 - - - O48 m0) 08 - 06 - = = M33 - - - 069 1984(s) 1.14 069 087 04 47 O4z018 32/131 1 145 MO - 12, s.Cotova 2000a) 98 - 080 - ~~ “A= == 034 1980(p) 164 103 096 O47 336 045/028 68/71 13 145 1441 0 13, Zouita 1995(s) 127 - 086 - = = B= = 7 2000 (a) 1,2 os = - = MA Ce 04 14, s.Bulboci 1979(p) 133 1,16 044 035 1,35 043/033 4/302 3 05 19/1 0 15, Bulbocl 1982(p) 1,78 152 064 028 155 052/041 5/28 3 O08 i841 0 s.Cainatil Veen 1984(p) 11 102 O71 - 28 1.2025 4/155 25 21 167/05 0 p- datede proiect 5 situatia in anul respectiv a date actuale 226Continuare g = Volumul, Suprafata oglin- 2 2 Eg : Denumies nim’ idea BE ze gs = ‘acumuléti g £ go 2g gs = sua A Pog se § Ge z lati BE gi og 2 4 sete wai 2 # g EF z 5 = 2 s.Coser- q aie 17, SC" i995 (5) 155-049 1307 1974(p) 103 087 042 046 203 082021 5245 3 12 63/05 0 18 Orel 1979) 097 = == Siesetetessestateeeeigiry 2000(a) 08 = 038 - ~~ Blo = = 08 19, Rascani 1972(p) 1.07 057 06 032 285 036/021 415/178 1,15 134 96/05 0 20. s.Recea 1995(s) 1,27 - 0,96 + - + AN32 = te + ny, coda 198345) 186 123 189. 087 35 06NDAS 297/117 109 151 156 ~ pen 1995(s) 1,78 - 1,33 = - H 34 - - - 1976ip) 128 089 04 028 155 03026 5/32 25 - - 0 22. on. Baki 1985{s) 1,04 085 04 0,28 - 0,30/0,26 4,3/2,6 - - = 0,24 s. Bien : 23, Silent’ 2909(0) 222 - 09 - - - Rs ~~ m4, 88% oraipy noe 164 132-162 OMMOF? aan - 1 oon 2s, DU yo70%p) 15 18 082 - 285 066038 318 - 18 9 9 s.Ghili £ 26, SQN 9846s) 1.25 125 09 - 2.9 052/031 28/14 28 065 1071 0 = s.Mn- 8 27, dresti 198305) 121 1.21 057 ~ 171 0,45/0,33 375/212 - 165 915/1 - - 2a, SCM yop2ip) 214 1169 138 039 25 07155 o0Ns5 2 15 WON 0 slezire- a9, Serie: seet(p) 167 148 11 032 27 OBO 493/152 2 O75 ISN Oo 30. s.Mickugl 1973(p) 169 169 054 - 1,28 o48/42 400313 - - - 0 5. Manzi- a Sink ges) 1a om = = oR s.Harja- x2, SHB 995) 25 - 03 - ~~ See eee 1954[p) 105 0,93 056 - 139 068/04 6/187 3 Seer 3, 08% teo4ie) 063 063 048-126 073036 22531 - a? 2000(a) 055 - 045 - - - AN 22 =a + - Os 35. s.Gura 1968(p) 4,34 434 2,74 - 3,68 1,16/0,74 21/158 - - 0 BacululContinuare fs : 3 es, 2 € BE tw ‘uo “uae gs 2 2, 9 £ 38,8 B acumulti g 2 g& 2 fe 332 8 Bos,” Bo oo gafaagd EE Senne a | fae ze total activ NNR YM & 3 £ = 32° 2 3 PPE Valea 1952(p) 1,11 1,11 0,35 = 059 - 8,00/3,18 = - 130/10 36. ecu 1986(s) 1,1 1,1 032 - = 082/055 61/344 - - 001 néu) —-2000(a) 1,09 1,09 0,32 - - - 134 ca - - 0,02 37. Piet 1995(s) 112 - 0225 - - - AST = - - 38 Dinceni 198545) 44 125 15 093083 532-08 1201 4o, SHB Ioen(py 146 129 056 018 233 038/028 sans7 36 1 HNO 1963p) 214 163 072 039 180 ~/040 58257 275 469 - 0 a mm 977) 208 182 07 ~~ 058/040 68292 ~~ ON 1985 (5) 2,01 1,54 07 0,38 1,8 0,64/0,5 5,9/287 - - - 0,13 2o00(a) 81-06 as 1963p) 335 27 182 - 32 1057 a7/aa 22 350 77 0 42 Coseyti 1960(s) 232 212 1AS 042 225 100064 2606 - - 103 rode) 8-4 1963(p) 34 270 194 ~ 268 10/073 490/175 2 269 9701 0 1960(s) 305 254 170 - 24 10071 33579 - - 035 43. Reni ies) 283 - 16 = = = OB? woooia) 26 == 16 ~~ on 1974(p) 143 1,11 048 - 1,95 0,40/0,25 50/298 3 15 996/1 0 ag, SCigar 1984(s) 107 09 0.455 - 153 044/030 437/235 - — - - 036 lenl i995(s) 1 - 038 - = - R63 - = - 043 rowoie) 09s - 038 ~~ aso 45. s.Razeni 1985(s,) 219 1,56 086 05 1,96 0,65/044 430/255 23 10 47,.2/1 - 46, SQN o95 is) 6-038 (aT EECEEEEHHE SHEER a7, $200 ossis) 205 - 047 ~~ a oY Jesssnseutcssrusrsenzeecd 48, 5.Plop 19858) 142 - 038 - Beh 49, sZaim 1995(5) 12 - 0,27 - - - 44 = = = = 50, Stal so82%p) 35 17 186 13 40 011/005 705988 1 - - 0 si STM 978 ip) 1.25 125 G46 - 139 051/033 6007272 - 15 mi 0 220Numacu acu conform Registruul Nafional 53. 54, 55, 56. 37, 59. 61 2. Gospoda- fia pisci- col ni. Cahul Gospoda- ria pisci- cold nt.2 Cabul Gospods- ria pisci- cola nr.3 Cahul cold nna Cahul Gospod’- ria pisc- cola nt. 5 abut Gospods- tia piscl- coldint.6 Cahul Gospoda- Tia piscl- cold nr.7 Cabul Gospoda- ria pisck cold nr. 8 abut Griman- cauti s.Tarnova Ani 1984 (5) 2000 (a) 1975 (5) 1975 (6) 4975 (5) 1975 (s) 1975(s) 1975 (5) 1975(8) 1975 (5) 1995 (s) 1972 (p) 1985 (s) 2000 (a) olumut, ‘ni. 9.96 093 154 154 156 169 2,09 258 100 2.22 187 16 activ 9.96 154 154 156 169 209 258 152 136 1.65 143 Suprafaa oglin- ride aps NR os 044 1,28 128 13 13 174 215 132 118 0365 1.05 102 09s Nvie ur u Ww 16 1,80 13 12 263 05/033 08 083/075 077/0,76 1,05/0,76 ana van w w 0,66/0,4 Adincimea maxima medie,m 37/213 “212 22/12 3h2 2911.2 33 284/12 284/12 23/15 2A 15 “274 43,12 046 26 0,66/0,39 3,95/1,84 1.68 Prisma de evacuare, m NNR, m Debit maxim de aleul cu Depa MFR pest 28 Conti probablitata epi data, m'/sM% 09/- 0.9/- o9/- og/- 09/~ 09/- or og/- 33,771 inware Volumut cotati il. m? 0,29 032 229° heer) capitolul& 5 67. 68, 69, 70. n 72 B. 7, 75. 76. 7. 78, 230> Denumirea acumalati saua locaiayit aferente s.Badra- ii Vechi s.Colicé- uti or. Cup- ini s.Stur- zeni 5. Gala- seni scale esti s.Viigoara o.Glo- deni s.Limbe- ri Noi s. Navar- net s.Albine- ul Vechi s.Horesti 5. Sarata Nous Ani 1989 (p) 1982 (p) 1984 (s.) 1977 ip) 1984 (s) 2000 (a.) 1995 (s) 1995 (s) 1977 (p) 1985 (s,) 2000 (a.) 1995 (s) 1975 (p) 1984 (s) 2000 (a) 1970(p) 2000 {a.) 1956 (p) 1984 (s} 2000 (2) 1953 (p) 1984 (s) 2000 {a.) 1984 (s.) 1995 (s.) 1984 (s.) Volumul, mil. total 493 204 127 1,28 ui 095 256 42 256 207 186 334 12 a7 109 254 16 282 18 14 1.23 083 068 143 1,02 103 activ 4a 1.85 o92 086 1,86 a8 057 961 1.43) 1,03 Suprfataogln- ‘tide aps wR 1.03 079 082 056 054 052 0,79 054 098 0.65 062 087 0.65 os 125 08 12 0.93 0,90 077 ogi 074 131 0.28 08 nv 0.035 037 44 025 016 951 ‘ungimes, km 6a 2.64 24 3,35 278 32 285 274 2,46 3.35 2,48 Litimea maxima /medie, km 0,82/0,16 047/03 71/011 0,5/0,16 0,790.3 0,78/0,3 032/023 i738 0,6/0,39 045/033, 0,56/0,28 056/03 056/0,39 981/032 ‘Adancimea maxima! rmedie,m 94/48 5/258 2,62/1,55 1229 3,922.04 “183 ~/3.24 ~/222 6/269 60/319 2B “179 3,30/1,80 4,512,038 -/2,00 1207 1,90/1,27, nr 316 1,96/1,02 10,92 32/108 365 1,92/1,29 Prisma de evacuare, m 6 2,20 25 Depisicea NR peste ‘NNR, m 16 075 12 152 Continuare 23 ae gst 323 za? Ze 1750 con 0 ros - Hato 4m a8 - 033 o - 049 - oF - 0 24,1/3, 0,03 = om ono Hol 37a 14 - 18 22-0 - 04 - 055 104/-Nafional Resi ‘Numa laculu conform 80, 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. a8. £9, 1 92 2B. 94, 96. Denumirea acumulari saa locaiant aferente s.Sarata Veche s.Sarata Veche s.Scum- pia s.Clorop- ani s.Ne gurenit Vechi s.Zaga- Partita s.Petresti Ungheni 5. Milesti 5. Bratu: feni s.Bujor s.Crasno- armel scoe .Crasno- armet scoe s. Lapuy na Carpineni Cnea- zevea Ani 1995 (s) 1995 (s.) 1984 (s) 1984 (p.) 1995 (5.) 1983 (s.) 1995 (s.) 1953 (p) 1985 {s.) 20002.) 1962 (p.) 1984s) 20002.) 1985 (s) 1985 (s.) 1995 (s.) 1995 (s.) 1995 (s) 1982 (s) 1983 (5) 1968 (p) 1981 (5) 20002.) Volumul, sil. m* total 16 12 1,02 163 1,32 Ww 132 16 ogi opt 1,90 179 169 1.28 119 as 18 24 242 1,04 3,19 28 239 1,02 1s 072 16 087 4,90 179 1,28 19 176 089 319 279 Suprafaa ogtin- aide aps NNR nM 4 084 wz - 035 O44 063 035 046 oar - og7 o7e 1260 - 124 - 120 067 09 - ona = oss 072 031 06 0,30 102 - 0,95 004 090 Ter 434 068/026 2,14/0,91 1,74 0.31/02 8/4,66 - - 3 29 04/022 3,5/1,73 - - 1287 27 071032 ~/1,84 27 071032 1,52/0.93 - - ~/078 - 51 3,21 080/039 297/144 - nat 217 089/041 3,44/1,91 27 043/033 3,46/1,32 7 _ 1342 BA a | “A 215 057/034 5,5/2,94 12 064/05 2,81/1,73 I | B13 25 045/038 5,85/2,95 I - 12,660 Prisma de evacuate, m NER peste NNR, m epasiea 08 26 04 B ge & el eit: a & ESS = ge & gi 5 Ban = leo sien 3Bo/r 0 - 079 - 089 0 150/05 0.1 ~~ 021 Bs 62- = an - non = anne) - 039 cio 231Continuare EL z & ge = 22 Volumul, — Supatata gh aa 5S Denumiea a dae ge 2 gia 45 SS acum 2 ff 2 ge gs 3 i tai tods Gg = $2222 3 2 go: g* 3 3° 298 i wut ocr we nm Ff GE # i = 7 = 1967 (p) 3,06 - 7 = = ca AB = = Fe oO o7, Sarata 198165) 226 218 154 95 25 09/062 255/48 22 105 31611 078 Nous 1986(s) 216 - - - - a o = = = 09 woe) - - = = - See EES ae se, WUC t964(s) 201 126 093 057 282 042/033 330216 13 34 1001 ~ 99. s.Colibasi 1987(p} 1,01 083 0,35 008 2 036/028 75/289 45 0,6 17/1 oO 100. sBugeac 199566) 44 - 057 = = = 101. Comrat 1957{p) 4,05 356 1,7 - 365 0,69/047 45/238 3 O85 48/5 0 1903) 260 - 152 - = ~~ as 1983(s) 255 - 145 - - - ~/1,76 - - - 15 1995(s) 140 - 140 - - - fl - - - 2,65 wove) 12 - WA - = = 86S 5. Besak ror, S802 p00) 16 - 09 - = = we = - 1961(p) 99 568 - = = 2 ‘i eee Cre C TEE Leste bacetestserstececoastocees Peete ete SSeS 29 103. Congaz 1981 (s) 5,07 447 3,08 094 5 0,97/0,62 3,37/1,65 2.07 - 350/2 4,83 taa(s) 452 - 308 - = ay S88 2000(a) 33 - 250 - I os S132 - - - 6,60 s.Cone- 104, nul Nou 2000(a) 34 - 16 - - - - - - - - 106, Bufer 1988(p) 400 400 218 - 18 1aN2e 35783 - - So 107 tor, SCN s956(5) 147 147 O43 - 098 06044 6342 - 07 - — - 1978 (p) 162 - 0,59 Pe ct A274 is = om 0 wos, SC 19855) 182 145 059 0.13 23 04/026 460/258 380 14 816/04 roa) 14 055 = SS OD 109. s.Tomai 1995(s) 11 - 08 - ~ - 38 - - = be 1972(p) 208 - 098 - - - -Bi2 - - - 0 110, s.Tomai 198415) 1.7 169 098 008 216 066/045 3/73 28 156 875/1 038 aoa) 182 - «209 = NAHNumarul faculul conform Registruui National 12, 13, m4, 115. 116. v7, 118, 9. 120, 121 122, 123, Denumirea acum saua locaitait aferente s.Chiriut- nea s.Dez- ghingea s.Chirso- s.Boro- gani s.Sadac s.Cotov- scoe s.Vignio- vca s.Hartop s.Valea Perjet Sadaclla or. Han- eesti s.Sada- lia 5. Ucrain- ca Ai 1966 (p.) 1984 (s) 1995 (s) 2000 a.) 1981 (p) 1967 (p.) 1984 (s) 2000 (a.) 2000 fa.) 1975(p) 1985 (s) 1995 (s,) 2000 a.) 1986 (s,) 1995 (s) 2000(a.) 1986 (5) 1985 (s) 1995 (s.) 2000 (a.) 1996 (5) 1973(p) 1995 (5) 1995 (5) 1995 (s.) 1983 (3) 1995 (5) 2000 (a.) Volumul, —Suprafeta agin: total 178 158 18 108 118 163 1,36 110 241 230 2,02 2.00 1,84 122 1,06 1.69 144 13 1.25 WW 145 1,09 103 3,79 364 activ 16 08 135 09 az ailde aps WW 0.90 9,90 oar 067 067 0.60 084 08s 082 082 082 094 080 080 062 77 O61 oar oar 035 050 0,50 240 240 NVM 4 oat 031 02 Lungimea, tm 247 218 26 1,36 75 Litimea maxim medic, im, 610.44 0,430.22 0,36/0,26 N83 073/027 0,42/0,31 048/03 0,59/0,35 057/0,44 061/061 ~i162 39/144 N31 2 3,83/2,51 ~/2A3 2,49/2,03, -11,90 1284 63228 12,46 2,44 3,40/1,74 -/183 132 564/273, 318/187 BAB 46/3,08 234 -/335 “ANB -/AAB -1s7 -/182 Prisma de evacuare, m Depigiea NFR peste NNR, m Debit maxim de cael cu is a 43 & Continuare iF 2 3 i é A Fd © Volum colmatii il.Continuare g_ g . a z 23 | Volumul, Suprafata ogin- z a ep 2 2 2 denumirea mim = onideapa BE g gf 2 5 32 acumulirii ¢ 2 Be i feces 3 23 sua Ani fois jg Ge 3 SE loaltti e é ff 3 £23 2 i vol wv b 4 2@ ape 124, Volinti’ 1957 (p) 1,65 04 227 04/037 335/194 2 160 agar - 126. Caplani 1983 (p.) 8,3 050 3,25 0,89/0,47 128/542 7 14 124/05 - Tabetu! 3.25 Numérul facurilor de acumulare la etapa actual Interfluviul Barna Nistru Prut fetal Total Numarat st 46 2» 126 abel 3.26 Volumu! si suprafata ogli i ape’ lacurilor de acumulare ME 230 Repartitia lacurilor de acumulare conform volumului total Bazinul duu eee Wistra Prat InterfuvilNstrs-Prot <0 13 n 4 10-50 34 33 2 5,1-10,0 - 2 11-50 2 1 51-100 1 1 101-500 1 1 - Total st 46 29 Denumire laculide acumulare sau localitaiaferente Volurul, ‘Suprafafa opin ape (la NNR) ke? Costesti-Stinca 678 590 Dubasari 235 675 Cuciurgan 88,0 273 Taraclia 620 15,1 Ghidighic 273 680 [aloveni 78 ai mingir na 255 s.Volintiri 102 1,90 La etapa actuala 70% din facurile de acurnulare au un volum total de pana la 5 mil. m?, Aproximativ acelagi procent il constituie lacurile cu suprafara oglinzii apei de pana la 1 km? Tabelul 327 Total 28 89.Tabelul 328 Repartisia lacurilor de acumulare conform suprafefei oglinzii apei Bazinul raului ‘olan lw? ‘Nistru Prut Interfluviul Nistru-Prut tea <0 40 26 7 ca 10-50 8 9 : a 51-100 | - + i 11-50 i a : : 51-100 1 - 7 : 101-500 1 1 = z Total 51 46 2 “ae Valoarea sumari a volumelor totale sia suprafetelor oglinzii ape, racordate la anul 2000 constituie,respec- tiv, 1 304 mil. m’ si 282 km? (¢adelul 3.29), iar volurnul util sumar ~ 912 mil. m? (¢abelul 3.50). Tabelul 323 Valorile sumare ale parametrilor lacurilor de acumulare din principalele bazine fluviale Valoareasumara ee 2 olumula tot i? aoglnatapel, kn? Nistru 434 142 Prat 751 931 Interfluviul Nistru-Prut ng 411 Total 1304 2082 ; : Tabelu 330 Volurnul activ al lacurilor de acumulare it Interfluviul ¢ Bainul Nistru Prut jee Total £ Nolumat acti, lm? 304 514 9 on © Lacurile de acumulare sunt foarte variate ca adiin- cime, lungime i Iitime, Actualmente, ee] mai adane lac este Costesti-Stanca,a cirui adancime medie este de 11,5 m, Alte lacuri de acumulare mari au ada mile medii de: 4,47 m —lacul Mingir (¢. Lipusna 4,35 m ~ Ialoveni (. Ipnovi); 4,1 m ~ Ghidighici (©. Bac); 4,10 m ~ Taraclia (r. lalpug); 3,5 m ~ Du- Dasari (t. Nistru); 3,2 m ~ Cuciurgan (. Cueiurgan). Dintre acumubirile mici de apa adaneime mare au iazurile dela Durlesti (4,97 a) si din s. Zaim (4,44 m). Adancimea medie a lacutilor de acumulare est de 15-25 m. Cea mai mare lungime o are lacul de acumulare Dubasari - 125 km, dupa care urmeaza: Costesti- Stanca — 70 km, Cuciurgan ~ 8,5 km, Taraclia — 8,5 km, Ghidighici ~ 7,9 km, Mingir ~ 5,7 km. Lungimea predominanta a acumulirilor de api este de 1,5-3,0 km. Cea mai mare ligime medie o au lacurite de acu- mulare Taractia (1,8 km) si Cuciurgan (1,5 kr). Ma: joritatea lacurilor de acumulare au lagimi medii de 0,2-0,6 km, Lacurile de acumulare construite pe riurile mici si cursurile intermitente se folosese Ia irigare, in pis- ciculturi, in asigurarea cu apa tehnica, pentru recre- ere, atenuarea viiturilor, combaterea eroziunilor ete Lacurile de pe raurile mari ~ Dubisari si Costest Stanca ~ sunt destinate itigirii, producerii energiei electrice, pisciculturi, recreeri, transportului fluvial, asigurarii cu apa potabila si tehnica, atenuari viitu- silor. Cel mai rispandit tip de lacuri de acumulare este cel de albic, Celelalte lacuri sunt de umplere prin pont ‘pa sas de seminmplere 235)Dupz tipul de regularizare a scurgerti, 74 dintre Iacurile de acumulare mari exercitd regularizare se- oniert, iar 52 ~ multianuala Regularizarea mmultianuali se practic’ mai ales la sudul tirii, unde resursele de apa sunt mici (riurile Talpug, Ialpugel, Lunga, Lunguta ¢.a.). Aici cerintele anuale de apa deseori depayesc scurgerea anuala si prin intermedia! lor se efectuea7a redistribuirea scur~ {gerii din anii ploiosi in anii secetogi. La nord (eiurile Rit, Cubolta, Cainar sa.) resursele de apa sunt mai mari gi are loc coraportul invers dintre volumele de api consumate si scurgerea anuala. Aici este suficien- 1 regularizarea sezonicra, care redistribuie scurgerca riurilor din perioada anotimpurilor ploioase in cele secetoase, ‘Acumulirile de apa functioneaza in regim aproa- pe izolat si in cascadi. Cascade formeaza lacurile de acumulare: pe ¢. Botna - Ulmu, Costesti si Razeni pe 1. Clinar ~ Zguriga, Cotova si Bulboci. Exista $1 sisteme de acumuliri de ap’, cel mai mare flind sis- temul combinatuhui piscicol de la Cahul, format din 8 lacuri de acumulare de umplere. Aceste lacuri au 0 destinatie piscicol Lacurile de acumulare se caracterizeaza prin di ferit schimb de api (scurgere), care se exprima prin coeficientul schimbului de api conventional (¥,,..) = raportul volumului mediw multianual al scurgerit catre volumul total al Izeului In partea de nord a Republicii Moldova (bazinele x. Raut, Cainar, Ciuhur s.a.) la volumele inigiale de proiect ale lacurilor de acurnulare predomina valori- Ie 10, in partea centrali gi de sud (bazinele riurilor Botna, Ignova, Ialpug) ~ 9-2,0. in prezent, in legaturi cu colmatarea lacurifor, valorile coeficientului ,.,. au erescur cu mult ~in medie pen- tru multe Iacuri de acumulare ew 15-40%, far pentru lacurile de acumulare de pe x. Ialpug (Comat, Con- g2) ~ cu mai mult de 3 of. Cel mai mare coeficient dle schimb al apei il are a cul de acumulare Dubasari. Valoarea lui din start era de 18,5, cea actual e de 38,3. Pentru lacul de acumu- lace Ghidighici aceste valori sunt de 0,7 si 10,2, iar pentru lacul Costesti-Stinca ~ 3,31 si 3,47. Scurgerea raurilor este foarte puternic regularizata de lacurile de acumulare. Coeficientul de segularizare a scurgerii (a) ~ raportal volumului scurgerii anuale brute din fac cite volumul scurgerii medit multianu- ale, in majoritatea cazurilor variaza de la 0,30 pana la 0,60. Cea mai inalta valoare a coeficientului se inre- gistreaza in lacul Ghidighici (x. Bac) — 0,93. Aceeasi valoare a coeficientului are si lacul de acumulare de 235) lingi s. Chiriet-Lunga, construiti in valceaua unui afluent alr. Lunga. Lacurile de acumulare din s. Dez- gingea (bazinul «.lalpug) ss. Viigoara (bazinul r Tal- pugel) au coeficientul a egsl eu 0,90. Despre un inalt grad de regularizare a scurgerii ne mirturiseste valoarea coeficientului volumului util a lacului de acumulare, B..~ raportul volumului util al Jacului citre norma scurgerii anuale. In multe cxeuri valoarea B,y variaza de la 0,20 pana la 0,50. Cea mai inalti valoare a coeficientului Bo au lacurile din sa~ tele Vigniovea (0,94), Chiriet-Lunga (1,33) i Ghi- dighici (1,10). Datorita regularizarii inalte a scurgerii raurilor, Republica Moldova dispune de resurse relativ mari de apa regularizata. In prezent volumul de apa, care poate fi captar anual din acumutarile de api pencra diferite folosinge, cu o garantie de 80-90%, constituie 3,4 kim’ (tadelul 3.32). Los nivelul de utilizase a ape lor regularizate este foarte jos. In anul 1990 volumul consumului de apa in eco- nomi naionala constituia 1,5 km'/an. In 1998 si 1999 ~ ani cu un nivel scizut de dezvoltare econo- mic ~ consumul de api era de 1,18 si 0,92 km’/an. Deci resursele de apa au fost folosite doar in propor- fie de 44 la sur, iar in anii ultesiori ~ 27 gi 35% Tabelut 331 Captarea apei din lacurile de acumulare laculde Costesti- Din toate aaumulare COUPES Sanco raurile TO! Captare, ware 25009 0313.40 Lacurile de acumulare din Republica Moldova sunt supuse colmatarii intensive, fapt ce a dus la mic- sorarea substantialé a volumelor de ape regularizate. In perioada de exploatare de 20 de ani si mai mulk pierderea volummului total al lcurilor din aceasta eau za atins 25-35%. Timp de 10-20 de ani de functio- nare lacurile de acumulare s-au colmatat cu 15-20%, timp de 5-10 ani colmatarea a atins 3-12%. Deosebit de colmatate sunt lacurile de acumu- lare: Comrat (r. lalpug) ~ 70%, Congaz (r. lalpug) = 66%; s. Petresti (. Soltoaia) — 62%; Dubisari («. Nistru) ~ 52%. Volumul coral al celui mai mare lac de acumulare din Republica Moldova ~ Costesti-Stinca, timp de 20 de ani de exploatare (1981-2001), s-a micgorat cu 89 (mentionam c& in primii 20 de ani de exploata- re volumul total al lacului de acumulare Dulbasari s-armiogorat de dowa ori mai repede sta atins 1796). Foar- te putin s-a colmatat lacul , Valea Morilor” din Chisi~ niu timp de 48 de ani de exploarare ~ cu doar 2. ‘Cel mai mare lac de acumulare de pe raurile mici din Republica Moldova ~ Ghidighic, din eauza colmata- sii, etre amul 2000 a pierduc 319% din volumul stu. Tn lacurile de acumulare s-a colmatat nu numail yolumul mort, dar si volummul util. La colmatarea vo- lumutui total ea ‘mai mult, volumul mort sa micgorat cu 45-100%, volumul util ~ cu 4-489, La colmatarea generala de 10-25% volumul mort s-a micsorat cu 16-100%, iar volumul util ~ cu 3-30%. Sedimentarea aluviunilor in suspensie gi a celor in special in partea superioara a acumuliilor de apa, a dus la micsorarea suprafetei apei lacusilor. Timp de 15-20 de ani de functionare a lacurilor de acumulare 1a un nivel normal de retentie (NNR) suprafata oglinzit apei s-a micgorat cu 5-20%. De- cosebit de intensiv s-a micgorat suprafita lacului de acumulare Congaz (t. Talpug). In perioada anilor 1961=1981 ca s-a micgorat cu 45,7%. Foarte intensiv s-a micsorat suprafata oglinaii apei lacului de acumulare Ghidighici. Ridicarile to- pografice au indicat ci in perioada anilor 1962-1984 suprafata totali a lacului s-a micsorat aproximativ cu 18%, iar pentru anumite sectoare suprafata de re- ducere a constituit: pentru sectorul superior ~ 40%, medi ~ 89, inferior ~ 12%. Pentru majoritatea lacurilor de acumulare stratul de aluviuni de fund (maluri) la momentul dat con- stituie 0,5-1,2 m. In unele lacuri de acumulare mari el constituie: Dubisari - 3,7 m, Congaz - 2,6 m, Comrat - 2,0 m, Ghidighici ~ 1,8 m, Costesti-Stan- ca 1,0 m, Putinesti~ 1,1 m. Aluviunile de fund sunt repartizate neuniform pe profilul longitudinal al lacurilor de acumulare. De exemplu, in lacul Ghidighici grosimea lor pe diferite sectoare se repartizexzi altfel: in sectorul superior ~ 2,4 m, mediu ~ 1,0 gi inferior ~ 175 m. Structura mecanica a sedimentelor in profil longi- tudinal Ia fel nu este omogena. Diametrul particule~ lor creste de la baraj spre coada lacurilor. Dupi com- pozitia lor granulometrica, aluviunile din lacurile de acumulare, create pe raurile mici, sunt asemantoare cu cele in suspensie din aluentii rturilor gi diferd doar putin datorita cantitayii mici de aluviuni tarate, aduse de pe versanti Procentul substangelor organice din sedimentele ajoritasii lacurilor de acurnulare alcatuiese 10-15%. Congimutul de humus din malusi yariaza de ba 1 la 6% si constituie in medie 3,0-5,0%, ceca ce aprox mativ corespunde continutului de humus din solurile aferente Din punct de vedere agrochimic, malurile se earac~ terizeaza printr-un continut inalt de clemente nutri- tive minerale ale plantelor. Altéel, cantitatea de azot constituie 0,112-0,33%, de fosfor — 0,08-0,40%, de kaliu = 0,4-1,496. Depunerile de mafuri sunt bogate in microelemente (iod, cobalt, zine etc.) Din punctul de vedere al proprietitilor agrochimi ce, depunerile de maluri prezinta un bun material in calitate de ingrisimant, care poate fi folosit pentra sporirea recoltelor pe solurile de cernoziom puternic spilate. ‘Apa celor mai mari lacuri de acumulare din Repu blica Moldova ~ Costesti-Stanca gi Dubasari ~ din punctul de vedere al polutrii poate fi atribuied la ca- tegoria celor moderat poluate. Ea poate fi utilizat in alimentare si in scopuri menajere dup’ o tratare adecvata, Se foloseste in calitate de api tehnic’, pen- imu irigare, in piscicultura etc Aproximativ jumitate din lacurile de acumulare create pe raurile mici contin apa foarte poluatd si poluata. Folosirea ei pentru alimentare gi in scopuri menajere este imposibila si cu rare exceptii poate fi utilizatd in scoputi tehnice. Ea practic nu este bund nici pentru irigare, din cauza durititii mari ce poate duce la salinizarea solurilor. Observatii sistematice asupra caracteristiclor hi- drometeorologice se efectueazi la stafiile lacustre de la Dubasari (din 1956) si Costesti-Scanca (din 1979). in programul activititilor sunt incluse obser vatii asupra nivelului apei, temperaturii fenomenclor de ingher, vitezei vantulu, inalyimii valurilor, preci- pitatilor atmosferice, temperaturii aerului, evapora fick de pe suprafata apei etc 7) erat 2g 7 8Tabelul 332 Parametrii de bazé ai lacurilor de acumulare cu volum total de peste 10 mil. m* Supratata ' Dena avi 5 = 2 25238 ¢ E 5 mires s g oe ge 23 2822 52 aw s — gee 82 & 2 2st s 33 rls 3 2 Gaede 223 2433 33 risa tn be o£ 8: 33 fi q ails ite a sa222 ib: re Puan total activ NNR WWM 2 g 48 fe a2 5 g2e@ B* ate & 4 é ae 2 FBt rete 5 Bs 82b ka gf) UE BS 3 2 123 4567 8 9 9 HR B 4 BH 6H BD "856 sos 213675 468 125 3054 199712 38 2 HOO 10 256 4 28 54 0 867 a 7s - = =o HE 96e Fae era ST eta teed Pee eee tat tasted 1 og has - 67s - - = Me - = a 9 310 ons — Aa pereeet enn SUgeeo ELC Taps "882 ara mma 67s 46a ~ 300s4 T9541 — = = = 28 asians a is ta et ete Sgt te TE Cw 1980 5 cur 98° 350 260273 243 185 370/150 400.22 10 O74 3141 660.474 7814 - 0 gan "962 499 250900 26 85-1108 9451490565 160 200n - - 88 14 50 0 oy 79 - 855 - = = AD = = = = = = = = 210 ue B19 331 an076s 26 79 97 430 - = = =~ 680 @ 8 no Ma 20 a7g 680 = N= ws 190.443 1,42 6,15 1,25/0,72 11,5/4,90650 0.90 - 086 135 41 2,7 50 0 39 B99 - ano = mes 2000179 - 410 = = 435 aE = = = 390 g'28 725 450500 255 70 as094 40/125 128 470 700 50 56 - 25 100 0 2 25 581%" oe s50500 - - aseosiaens- - - - - - - - 90 238)Continuare supra oe « ‘Volume, linc de gz ¢ Eas Dente renee tae & § 3. 2 SFE « z ge a ee £ #F £ g< 82 5 2 5 E32 ¢ 2 &§ gsi se 3 23 Sis y = 3 eo Se tesaeee s 3 - 8 ss e225 a2¢68 3 ke BoE og gis: 24 2 232: Bhat total activ NNR NVM ep £ § #232 £ FEE? 20 ite & z ge 2 8 228 2 vente = 3 ey a baie 2 € a 2a 12a 4 567 8 9 oe BR ws ww 1982 12.2 11,2263 0,72 57 0,72/0,46 10,8/4,64 7,0 1,50 106/1 0,78 13,4 2,63 1,0 300 0 3 F (pt 2000 RO aaa eet evar eee Ue 105 THe Ip 620 50.015.1 7.0 850 2101.80 850/410 45 - 309/05 310 242 15,1 - - 0 Vo: 1995 125 WO" 02 - 190 - - - BA - = - = = ~~ - | 239Tabelul 333 le topografice ale lacurilor de acumulare Gotanivelului —Supraffa Volum Suprafaja —_Volumal Laculdeacumu- — Cotaniveluui a a Le) 1 aati 1 Hearne nA 0 doi sttitistotletitita re hast eal ops 14,0 850 16,3, 1240 7 0,02 16,0 1070 36,2 2.5. Cobas- 1245 10 0,05 wo 1989 eee msricaren 2593303 vous 2002050 1a “eta” tz60 1a sari,prolect 22.0 3700 180 1270 27 082 mo 450053 a aso 55008, ms as m0 675085 ne 6 op 300 800033 mms 4607 ciate in ho ignite ini iat 9302 samo, 72s mo 10 prot ing iss * Wea 100 on er feteesy itm 82 me M8 v = Sarl, ridica- 20,0 2850 75 Os oO oO a enter 03000 e100 365" 240580180 ncinsnoe, ©2025 26,0 5500 260 Project 3.0 172 WI? 20 6700350 100 mop 800080 so mos mA 0 0 2 0 0 fas lt lien ce satin oaths 0 1 1% 1m as os en iL pail vost el 1 10 rea topo- 20 2850 a me prokect us 2080 39 grafdin 3) 370935 20 2 450 aD 25 twee ee 3025075 67280 3320 as 280m 370 4026108 * Citele indica poattia laculul de acumulare pe hart fig. 3.118, p 224-225) 240Laculdeace- rmulare 6.s.Prio- zlornoe, proiect 10.5. Mara- Gotanivelulu de apa, m (8) 2 541 550 560 580 60.0 620 640 660 1228 1230 1235 1240 1245 1250 12555 1260 1265 1270 nog 1110 ms 1120 1125 1130 1135 1140 1145 1150 1460 1465 1470 1475 148,0 1485 1490 1495 1086 Suprafata oglinaiapei, ha 3 ° 09 19 4 7A n 14s 187 41 2 35 45 46 47 48 49 38 69 88 134 23, 314 370 43,1 478 131 204 407 608 n 805 888 9 Volumul acumali, mim? 4 ° oon 002 0,08 0,24 0.46 0,79 116 0,23 a7 0,70 0.90 11g 1943 168 194 220 0,002 0,027 0,064 0.119 9211 0347 9518 o718 0,045 0.03 on2 027 os2 086 a2 154 164 acu de acumu- lare 1 11, Putinesti, Project topografica din 1984 13. Zgurita, project 14.5. Bulboci, Project Cota niveluli samt omar 2 863 87,0 875 880 885 890 894 133.2 1340 1345 1350 1355 1360 137.0 1380 1265 1275 1280 1285 1230 1295 1300 1305 1310 1318 1320 1143 150 1158 1160 1170 1180 1190 Suprafata 3 ° 2 37 315 68 85 95,3 is 25 35 48, 60 93 125 1539 233 321 434 578 814 958 1026 108 10 1B 347 375 395 427 46 Continuare Volumut acum, wil. 068 0,95 18 272 0.08 O18. 0.32 0,52 ogi 116 1.84 207 2,06 321 capitolu 0,03 05 034 066 Mu 156 2)aauldeac- ‘mulare 15.5. Bulboci, project 18. Orhei, project 19. Ragcani, Proiect 21. Lea- doveni, ridicarea topograficd din 1983 242> Cota nivel ddeapi,m (s3) 2 45,5 460 47,0 43,0 430 500 510 455 460 470 48,0 49,0 500 600 70 80 90 100 10 120 130 1345 1355 1365 1375 1385 1395 14055 1415 996 100,0 100.5 1010 1015 1020 102.2 1025 103,0 Suprataya ‘alii ape, ha 3 6 12 26 49 6 36 70 5 8 20 53 n 94 ns 165 2 32 429 54 2 204 322 668 742 B17 325 53 87.2 2 134 142 238 335 Volum acumuléi, ‘il. 4 002 0.06 026 062 12 178 24 9.03 005 O19 04a 1 2 27 0 0.03 O16 034 068 1.03 148 907 024 os 0.96 1.59 23 3,07 393 0,06 028 063 a2 174 177 235 2,96 acu de acumu- 2, oF. Balti, ridicarea topograficé din 1985 24.s,Vere- Jeni, proiect 25.5. Dum- braviga, proiect 26. s. Ghili- ceni, ridica- rea topogra- ficd din 1984 (Cota nivelulut de apd, m(58) 2 100.7 101.0 1015 1020 1025 1030 1035 1040 1045 1050 428 30 435 440 445 45,0 455 450 123 125 130 135 140 145 150 155 276 280 285 290 295 300 303 305 310 510 520 530 Supraaya alinaiapel, ha 3 ° 16 68 166 219 316 336 35 36,1 307 20 55 83 16 132 192 174 12.2 312 446 43 ns 855 2 aus B 69 82 95 13 336 425 562 Continuare Volum! acumulaci, ‘il. 4 ° 0.003 0,023 0.08 19 9.34 05 0,68 085 104 0.06 0.28 0.64 uw 184 22 2/86 oor 12 031 056 os a9 159 0,04 12 03 0,56 og 1.25 144 1,96 3,28 A 12taal deacu- ‘ulate 1 27.s.Man- dresti, ridicarea topografica din 1982 topografica din 1982 29.5. leza- reniiVechi, ridicarea topografica din 1968 30. 5. Mic’- Uti, proiect 33.5. Drie sliceni, ridicarea topografica din 1984 Cotanivelutat de apa, (s6) 2 552 560 57,0 58.0 59,0 600 610 422 430 449 450 460 470 339 350 360 37.0 38,0 388 95,0 95,5 96,0 965 97,0 975 98,0 985 990 688 69,0 95 700 705 70 ne 722 Suprafata -oghinzii ape’, fa 3 ° 15 30 42 92 85 118 10 25 45 87 137 935 373 68,8 0 8 38 Seas 52 537 27 186 296 369 447 aT 56 Volumut acum, wil. 4 ° 0.06 03 0.67 a2 165 222 0.07 0,23 055, 12 23 01 004 0.24 087 166 an 023 oaa os 09 119 144 169 0,002 0.06 O18. 034 055, 063 1s Laaldeacumu- fare 1 Ghidi- ghici, ridica- rea topogra- ficd din 1980 35.5.Gura Bacului, project 36. Valea Mo- rilor, project Cotanivelului Sepraata despise) oie, 2 492 495 500 780 790 800 810 820 830 840 5,0 64 65 70 75 80 85 90 659 66 665 67 675 cy 635 6. 695 70 705 n m5 n fa 3 0 3, 185 182 29 26 324 387 430 456 480 262 189 241 23 2742 oz 098 26 53 122 182 22,2 249 269 285 29,7 a2 325 Continuare Volumul acura, ™ 243>Lacul deacu- mulare 1 38.Dan- ceni, ridicarea topografics din 1985 39. la loveni, proiect 41. UImu, ridicarea topografica din 1977 Gotanivelula ‘eapa,m (2) 2 795 800 805 810 ans 920 825 83,0 B35 84,0 85,0 720 73.0 749 75.0 758 769 765 720 458 460 470 48,0 490 50,0 510 52,0 53,0 1381 1385 1390 1395 1400 1405 110 1415 1420 1425 Suprafata glia apel, ha 3 0 20 30 52 60 80 90 100 0 120 128 B 385 55,5 688 925 113 142 754 14 266 372 484 60, 703 178 4n 799 175 295 359 433 524 545 Volumut acumular, vm. 4 o 0.06 02 os ost 12 WW 234 29 35 46 913 044 991 1,22 1,62 214 277 0,005 9,043 015, 035 067 ul 164 229 0,004 9.02 005 12 0,23 04 059 083 109 acu deacumu- fare 1 42. Costesti, ridicarea topografica din 1980 43. Razeni, ridicarea topografica din 1980 44,5. Cigat- leni,ridicarea topografica din 1984 45.5. Razeni, ridicarea topografica din 1985 Cota nivelulu deapi,m(s8) 2 814 815 820 825 530 93,5 840 245 850 85,4 524 530 535 540 545 550 555 55,75 560 5625 705 no ng 730 740 749 760 764 543 545 550 555 560 565 570 575 580 585 Continuare Suprafeta Volum coginz.ape, acumulai, fa mim? 3 4 ° o 149 0.007 6 019 89 0s7 108 196 127 1.65 145 232 162 31 181 3,96 202 473 ° ° M4 04 64 035 28,5 073 18 124 138 138 158 2,62 170 3,05 180 3,7 203 3.95 ° ° 10 003 185 016 z 042 34 073 45,5 107 6 1s 65 195 ° ° 82 0,008 298 oa 373 o27 466 048 33) 073 595 191 639 133 73 W 86,1 219tail deace- smulare 50, Starita rului, ridicarea topografica din 1984 51. s.Talmaza, icarea topografica din 1954 52.Cos- testi-stan- a, proiect 62. s.Tarmova, ridicarea’ topografica din 1985 Cotanivelului ‘deapa,m (58) 2 00 10 20 30 40 50 127 13.0 149 150 160 170 175 780 815 820 840 860 880 90,0 920 940 96.0 980 995 153,97 1540 154.5 1350 1555 1560 1565 1570 1575 157,92 Supratata ‘alinci ape, fa 3 33 15 1230 186 240 280 20 37 47 58 698 26500 2900 3.000 3700 4200 4800 5.600 6300 7100 7800 8700 9200 63 78 236 363 478 57.4 733 78 1024 Yolumut acum, nil. 4 02 og 18 35 58 78 ° 005 os 9.52 102 158 1,90 175 285 300 380 460 560 680 800 940 1100 1280 1400 0,001 0.036 12 0.26 048 074 1,06 147 1.87 Lac de acumo- lare 1 63.5. Badra- gi Vechi, project 64. s. Colicd- ui, proiect 65.0r. Cup- Gini, ridicarea topografica din 1984 66.5, Stur- Cota ivellul de aps, m(58) 2 852 86,0 880 900 92.0 940 96,0 18955 1900 1905 191.0 1915 192.0 1925 193,0 1935 1940 19455 195.0 195.5 1960 196.5 1301 131,0 1315 132.0 1325 1330 4731 475 43,0 485 49.0 495 50,0 505 510 Supratata ini ape, ha 3 ° 18 35 2 86 100 3 38 38 188 233 373 37 50 55.3 588 633 79 873 nas 44 53 6 745 85 144 19 239 295 32, 354 542 Continuare Volurmal acumuléti, wil mt 0,56 0.03 on 0,22 035 051 0.68 87 M 245 capitoluContinuare Laaldeace: ENA Suman, abdeacmes Geared SPE, mulare 7 rd ae Tare deapd, mse) OM 1 2 3 ‘ 1 2 3 122.2 ° o 36 o ° 1230 158 on ainsaeett ieee 8 0.92 71,s.Danu, 1240 34 035 pia,ridicarea 64.5 a2 0.26 ridicarea = 1250 33 08 topografica §— 65,0 80 055 topografics din 1984 din1985 1255 648 47 655 92 92 1260 n 16 660 105 125 aaa 8 20 949 ° ° 55,5 ° ° 950 58 005 565 20 on 960 ns 014 578 31 033 970 145 025 7 Viva, 385 80 1,28 82.Ciorop- 980 192 048 project 595 12 228 aniiNoi, 99,0 238 065 60,5 142 32 Prolect 1000 276 091 eis 170 49 1019 31 12 25 213 69 1020 348 163 1028 379 2,08 9043 ° ° 74.5. Lim- bentinol, 905 146 0,005 400 ° o ridica 910 348 013 a1 2 on topografica opografich 915 612 039 84.20 420 35 038 920 80,2 o7s gorancea, 43.0 56 08 92,33 92,8 11s Project 44,0 80 1,28 604 0 ° 450 105 24 oe 605 63 0.003 460 135 36 Nivamnet, 619 29.2 0.092 26.s.Pie 4858 ° o ridicarea” 61,5 474 0,28 tresti,ridica- 49.0 44) 0.093 eet 62,0 5 057 reatopogra- = 49,5, 734 039 62.35 aia 083 fica din 1985 504 874 087 63.35 98,7 1B 37,83 ° ° 56,4 0 380 19 0001 76..Albl- i ao nejulvechi, 57.0 46 one 385 312 x ridicarea 57,5 68 046 390 489 028 topografica 53.9 90 082 87.Ungheni, 39,5 67,4 057 din 1984 ridicarea 585 13 132 grapes 109 85,6 0,96 resice 3 o ° din 1984 405 110 14 Bae 680 49 027 408 124 18 ridicarea 68,5 0 os2 topografica x opogratics 69,0 5 ost 693 80 103Continuore botanic ey, akdewam ies Sut, mmulare (88) in nil. lare de apa, m (SB) ha mim 2 fi 2 3 4 1 2 3 4 2 15320 0 nao 0 RE 559 (Ofte a 760 at so 73s stot Mo 5102 mo 36437 3501010 7538s? wo mo as oat S.MNB any tg 7s 591108 3007 828 30s sso ° oR 56 As ao 128 s.Bratuleni, 5,1 308 0,18 42,0 314 156 ridicarea lice sue 62a Bosna? din 1985, 59,1 76,1 O77 33,3 oO 0 69029 BS 78 og oo 0 Mo 83602 0 Ogg S98 ma nag apie 710 35 055 topografics 35,5 203 2,05 Lapwing 083 wo? no 18 5 mo 3k yo 3a 60S oo 0 6 oo 0 nc 3405068 meee 95 BO ays staeg SBP Here x 0.28 Nous, ridica- 35.0 98 08 topografica. © 505 ar 051 reatopogra 35,5 122 135 din 1983 51,0 6 077 36,0 134 173 sist 365168279 520 652128 nr 5s 247>Boikos BL, Bacnnbes AB. Fudpomempua, ~ Il: Typometeousqar, 1977.~ 448. Tudpozeoepexpuveckue Xopaxmepucmuu peunesx Baccethoe Eeponelicxoti meppumopuu CCCP. ~ N: Taapome Teomspar, 1971.~ 98. Tonwenko E/, Tyuina A.B. fudponoeus c ocHosamu menuopayuu. ~S1: Fagpomereonsnar, 1989. ~ 303 Focytapcmeennest eodteit xadacmp, OcHoerele eudponoeusecsue xopakmepucmusu, 6, bin. 1,~ JL: Tagpome Teonspat, 1980. - 652. Focydapcmeentesis eodkti Kadacmp. Mwozoniemaue Danvere 0 peRuMe U pecypcax nosepxHocmntx 808 C/U. Tow IX, Mongancraa CCP. - Jl: Fagpomereousnar, 1986. ~ 181 c ‘Taawinos I1K., Dmarpvesa A.A. Koakua H.. O6wjar cudponoeun, - M1: Taapomereonagiat, 1973. 462 c Kasax BA, Nlantixnn H.B, Sudponceuseckue xapakmepucmuru mantax pex Mondoaer u ux axmponozenhbe Us menenua, Kausanea: Mediul ambiant, 2005. - 208 «. Kya 1. BaGkn BL, Feozparbuvecxue saKoHoMepHocmu eudponoeuHecKozo pexuMa pex. ~ Il: nApoMeTeous- at, 1979.~ 200. Jlanukin MB. Peaepa 0.3. lidpanoziuri ma eodozocnodapcex’ paspaxyHru.— Kris: Bruja wkona, 1973.~ 199. Menbiwsyk OH, Slanbiknn HB, Onninnenkos AM. Hexyccmeennere eodoents Mondose! (cocmoniue, ucromes0- ‘anu, oxpana, zudponoeuweckue pacvem).~ Kuwanes: UtmMunua, 1992. — 211 ¢. (O6uaa eudponozun. ~ M1: Faapomereomsaar, 1984. - 422 . Tnewxos 8.0. Peeynupoaanue peswozo cmoxa. - IL: Iwgpometeousaar, 1975, ~ 560. Pecypewi noaepxwocmiex 208 CCCP, Ocuosnise zudponozueckue xapakmepucmunu, Tom 6, esi. 1. Fl: TMApo- meteowsnar, 1965, -444 Pecypcernosepxxocmreix 609 CCCP Yxpaua u MonBaaur, TOM 6, eb. 1, - Ml: fagpowereouspar, 1969. ~ 884. Pecypees nosepxuocmnsix 800 CCCP. Ocwosnie cudponozuveckue xapakmepucmuru, Tom 6, sbin. 1. Ns Fagpo- mereouapar, 1976, -623¢ Pecypces nosepxwocmaenx 08 CCCP. Onucasun pex u 03ep u pacuemts OcHOBKOIK XapaKMEPUCTHUK Ux PERUNA. Tom 6. Yxpana Mongaoia. Bun. 1.3enannen Yepanta Monaaaun (Ge3 Gaccerva p. AHecrpa) - Nl: Tuqpo mereonapat, 1978,— 490. Pecypees nosepeocmnsx 908 CCCP. Onucatun pex u o3ep u pacers: ocHOBtelx xapaKrmepUCmuK Ux PeMUMA, “Tom 6, Yapauna w Mongapwa, Brin. 1. 3ananwan Yepanma n Monnaoun (GacceitH p. Ajectp) -M1:Taapomete- agar, 1977. - 500. UeBorapes A.M. 'udponocuyeckuti cnogape, ~ I: Tuapometeouagar, 1970. ~ 306 « Imprinare lp Combinatul Pokigrat Mail, 36: MID-2004, Chisingu, Republica Moldova owmanda ni.T23163 2 ge ee ss go <8 a3 ao ye gS 5 ga ae $u ce aw 4 Sz > Apele de suprafags Apele subterane @ Fantani si izvoare Apa siomul