ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE VASILE PARVAN” STUDII SI CERCETARI DE ISTORIE VECHE SI ARHEOLOGIE Perk ce wite, Wrens Cee ia EXTRAS 1 TOMUL 47 TANUARIE ~ MARTIE 1996 EDITURA ACADEMIEI ROMANECOMPLEXE FUNERARE ALE NOMAZILOR MEDIEVALI DE LANGA SATUL BALABANI, RAIONUL TARACLIA, REPUBLICA MOLDOV: de GHEORGHE POSTICA si EUGEN SAVA Sunt publicete 7 morminte sparjinéad mongolilor din sec. XUL-XIV si pe Valea lalpugului. inbomayi u orients diferte(V, NV, NE, 8), constatinds-se iamormintiel eu cai, jefuiri contemporane g2 amensjéri ale gropil. Inventarul atheologie se c podoabe, accesorii vestimentare, pe taza edrora mormintele au fost inesdrate a tipologla lui Fiodorov Davidov si Dobrotiubski Frszena grupului deraominte, nme care s eopi, atest existenja in goeasti segiune a unui venta de putere al Hoardei de Avr une din ane, atului Balabani din valea I 70-80 o multime de tumuli, plasati in mai multe siruei de-a lungul vaii raul suprafaya cui hingimea de 13 km si latimea de circa 8 km au fost identificayi 5 tumuli, dintre care 32 erau situati pe cumpéna afluentilor de vest ai lalpugului, pugului puteau fi observati in anit Peo 23 in lund (fig.1) ‘Tumulii din regiunea cumpenei apelor erau grupati in dou zone: de sud (10) side nord (17). Tumulii din grupul de sud (nr. 1-10) si partial cei din grupul de nord (a, 11-17, 21) au fost cercetayi prin sapsturi arheologice de Gh. Cebotarenko in anu 19717 in anu! 1984, un colectiv de arheologi? de la Academia de $tiinte a Republicii Moldova au cercetat prin sipaturi ined sapte tumuli din grupul de nord (nr. 18-20. 22 25-27). in urma acestor lucrari au fost depistate 28 de morminte din diferite epoci, incepind cu eneoliticul si termindnd cu evul mediu. Dintre aceste complexe funerare un interes aparte i reprezint& mormintele medievale, care constituie subiectul prezentului articol. In tot), au fost depistate sapte morminte medievale care erat repartizate in patra tumuli: I. 185M. 1, 2; T. 22-M. 4, 6 115 1. 25-M, 4 si T.27-M. 1, Dintre avesti tumuli, doar unul (0.18) a fost construit de nomazii medievali, restul reprezentand complexe mai vechi reutilizate, GF, Cebotarenko, EV, Jarovei, N. P. Telaov, Kurvany Budéaksko; sept Chisindv, 1989, G. F Cobotarenk, AIM, 1970-1971, 1873, p. 13-128. * Responsbill santeruly a fost E, Sava, Detersinirle antropologice au fost efveruate de G.P Romanova, colaborsoare a Institutulai de Aniropologie al Acaderiei de $tinje a UR SS, 3 In documentele arheologice de teren si in raportal siiie despre sipanurile din sul 1984 Sepus in athivalasttarlai de AdhoologiesIstorie Veche al Academie de Stinje Republic Moldova, 8 sop rumull sunt desemnayi cu numerele 1-7 (7. 18> ne 1, T. 19= ne 2,1. 20= ne. 4.113 ne 8,7. 24= ne 9,7. 25 © ae 6,7. 26~ ne 7917.27 = mr 5), SCIVA, tomut 47, nr 1, Bucuresti, jams 1996, p. 63-89Gvoorghe Poste’. Eugen Sava Fig. 1. Balen m, Taracli, Republica Moldova Planul general al grapulu unmotarexe funerare ale nomazilor medieval de la Balabani 6s ‘Lummutul ne 18 (fig. 2) este plasat la 2,5 km vest de satul Balabsani, are supra aja deteriorata de araturd, inaljimea de 0,85 m‘, diametrul morminte de inkumatic, in groapa cu avoperig de bame; ambele morminte au fost pradate, acoperisurile din bane ale gropilor fiind distruse gi imprastiate pe o suprafata de circa 30 m patrati in zona central ¢ tumulului. r mr 9 25 5m tS Fig 2, Balsboni Planol rurmolulas ns. 18 (1 nivel de cileare: 2 lat seos din groapa raonmntulut ‘central 3 bine; 4 pier: § strat de fo). « natime tumor este indicat de la nivel vechi de eBleare, care se sea eu 0.10-0,20 rai fos de aivetal sol eomteraporan,1S Morminsul nr. Tig. 6110) este situat la distanta de 2 m vest (260°) de reperul central al tumulului® si la 10 m de celélalt mormént, considerat secundar. A fost depistat la adincimea de 0,80 m®, groapa fiind sApatd de la nivel] Vechi de cileare, aya cum o atest® stratul de Tut galben din jurul ei cu o grosime de 0.30 m (fig. 2) Groapa aven © forma patnilatert, cu colfurile rotunjite, onientata SV-NE (50>), cu dimensiunile de 2,20X0.90/1,10 m si adancimea de 1,38 m de Is nivelul vechi de tdleare, La adincimea de 0,70 mde la acelayi nivel, groaps avea dows trepte laterale cu Titimea de 0,30 m, Fundul gropii era plat, cu 0 mic Inclinare spre sud-est. Umphuiura datorata devastarii era format din pamant bran, trazmente de birne, case rivigite ale inhumutului gi obiecte de inventar abai nplasarea "unor oase, se poate presupune ¢@ inhumatul fusese depus ia pozitie pe spate, cu capul spre NE. Defunctul era un birbst de circa 35-45 de ani, imbravat in haine bogate fi cu cchipament militar. In mormant au fost gasite cirea 1:7 de obiecte, intregi saw fragmentare. 1. Accesorti de imbraciminte: 1) 35 de nestur, cireulari seu ov ii. din ter, nituri si resturi textile (fig. 6/1113; 7/5-19; 8/3-12,18-201; 2) aret nasturi din os (Gig. 12/9-11). 3)0 catarama din argint, prinsa de o eurelusa pr ait de bronz (fig. 11/7): 4), 0 placa de argint de la o alta catarama (fig. 11 6+. $1 oud eatarame dreptunghiulare din fier cu resturi de piele (fig. 9/7, 8): 61 0 vatarama romanda (fig. 9/6); 7) un nit de argint (ig. 11/5); 8) dou nituri din arama stig. 12 12-13) Il. Anne si echipament milivar: 1) un buzdugan dia fier, cu supratste avrita $i © inseripfie inerustata cu argint (fig. 8/1;13); 2) 0 bueyd din Ber. probabil de [x ménerul buzdaganului (fig. 8/2); 3) un pumnal din fier (fig. 9 91.4) fragmente din Jama unei spade (fig. 9/1). 5) garda wnei sabii din fier (fig. ° 2), ~) euitde fier (lig 9/4); 8) patra varfuri de sageti din fier (fig, 11/14): 9) placuye de os de Ta are sau tolba pentru sigeti (fig. 12/18). 10) treicotiere din Ger de Ja o armurd (ig. 7/2-4), 11) fragmente de edimasa de zale (Big. 7/10); 12) garda unei sabi din fier (fig. 5/2), descoperita in mantaua tumulului, deasupra momantulu TH. Piese de harnasament: 1) dowa zabale din fier (fig. 10/34); 2) doua sari de sa din fier (fig. 10:12); 3) un inel (fig. 9/3) IV. Objecte de podoaba: 1) fragment de pan *>ntiv de bronz (tig. 11/8): 2) fragment de inel de argint (fig. 11/10), 3) fragment c. .plica din argint (fig. 11/9) Dupa rituelul de inmormantare, complexut esie airibuit tipaiui V-IV din clasificarea lui G. A. Fiodorov-Davadov’ si tipului 3 din clasiticarea Jui A. O. Dobroliubski®, caracteristice nomsazilor din see. XIJL_XIV: Inventaral boget si faptul es} mormant reprezintd constructia centrald a turulului sugereaza ca defunctul ra un sel militar 5 Reperal central reprint inijimea corel maximne & numuluhs * Toate misurisile de adinsime, cu excepiacelor speciicate apart, sunt indicate dels nivel coved maxime a rumulului 7G, A Fiodorov-Davdduv, Kotevniki Vostodnaj Evropy pod vista zolotwordyaskih ha Moscova, 1966, p. 126 A, 0. Dabroliubski, Koéerniti Severo-Zapadnogo Priemamor ja Vepoku srednevek vif. Kiev, 1986, p 42-44, 48, pL 3:64Complexe funetare ale nomavilor medieval de Ia Balabani Fig. 3 Balabani. 1-2 placa de pate Jo baza tummulului ne 168 Gheorghe Postic8, Eugen Sava Pentru aprecierea cronologici absolute a M. 2 prezintd interes ycdtile de 32, buzduganul, virtul de sigeti si cotierele de fi ‘Sclrile de sa apartin tipului D-II conform clasificiri tui G. A. Fiodorov— Davadov’, datate de autor in sec, XIII-XIV. Pe de alté parte, conform clasificirit mai recente a lui A. N, Kirpicinikov!®, aceste scar (cu latimea bazei mai mare de 7 em) aparjin variantei trai a tipului VII, eare apare, dupd aprecierca cereetdtorului citat, incepand cu see. XU}. In spatiul pruto-nistrean asemenea obiecte sunt cunoscute in necropola de la Hansca~Limbari"! si tumuli de la Sucleia’* ‘Buzduganul de fier eu sase muchii este atribuit tipului Vi conform clasificarii lui AN Rirpreimkov, Asemenea obiecte apar, dup& opinia autorului, din sec _XIIL In sec. XIV ele se transforma din arma in insemn al sefului militar!" Tina ont de fapmil ci buzsiuganul de Ia Balabani este acoperit cu aur, avind la capat un Semn-tamga, jar pe corp 0 inscriptie incrustaté eu angint int-o limba oriental, putem considera cu certitudine cH acest obiect era un inseman al unui sef militar. Din aceasta cau buzduganul de la Balabani tebuic atribuit sec, XIV. Doud virfuri de sigeti (Bg. 11/1-2) aparfin fipului 52, specie 1, conform clasificarii lui A. F. Medvedev’ si sunt datate in sec. XU-XIII, Alte doua varfuri de sigeti (ig. 11/3~4) apartin tipului 9 dupa A. F. Medvedev'® si sunt datate in see. XUI-XIV, Detaliile de armurd de felul cotierctor aparin estul Europei abia in sec. XII" Din materialele prezentate se impune concluzia c& mormiatul ceetral din ‘tumulul diseutat apartine sec, XILI-XIV sau poate doar see. XIV, dupa cum pare sit indice buzduganul Judecand dupa locul central pe care il ocupa in tumul, bogatia inventanutui si 4 echipamentului militar, acest mormant aparfinea probabil unui reprezentant al aristocrajiei militare. Un mormint din acceasi perioada, similar ca bogitie yi echipament, a fost-descoperit intr-un tumul de Hingi satul Kamenka, raionul Oceakov (Verainaif $ Findoroy-Davido, op. et, p16, © RON. Rupicinicow, Snardjatenve veadnikef vechovege Kon‘. na Rus IX-XTHF vr Areologia SSSR, E1-36, Morcova, 1975, p. 50-81 THGh Hine, Zinder ~ nednevekoryi) molt XT-XTV vekov v Moldavit Cisini, 1970.9, 57. fig. 28, "eamlivbsk, op eit, p 91, mt $95 p. 83. n0 8p. 37 ceca aN Reino Prescot, £16 Meee 196,p 86-51; ver si Decay Bun! Gore, zamok, seo, AteslogiuSSSR, Moseve, 98S, p31, tdi, | Ree Gone zamolo ss fe Kinpow, op cit, p. 56-87; Drevnfa Ros’ p31 1 ALF Medvaien, Rucnoemeu/ave oie, besiogaSSER, I-36, Moscovs, 1966p. 3 16 Tidem, p. 16-77. YALE. Medvedex, Drevnersskce onic 3, ArbsologiaSSSR, EL-36, Moscova, 1971, 7 1; veai gt Drevin Rup 317 3° 0, Dobrotubsi 8, Grenikoy, in Drevnosjapo-zapada SSSR, Chink, 191, ns-20.7 Complexe finerae ale nomuzilor medievali de la Balsbau 6 Morméntul nt 1 (fig, 4/1) se afl la 8 m nord-est de reperul central si 10 m de M. 2. Spre est, la baza mantalei tumulului, s-a gasito ingrimadire de pietre, aranjate in forma de arc, cu lungimea de 8 m, latimea de 2 m si grosimea de 0,30-0,40 (fig, 2-3). Dimensiunile pietrelor: 0,80 x 0,50 x 0,20 m, Ingramadirea de pietre se la peste acoperigul de bare al mormantului, in afara spatiului gropii, inspre adincimea de 1,50 m, groapa avea forma rectangulari, cu X 1,05 m, 5i adancimea de 2,40 m, fiind orientata SE-NV rasaril. Depistata i dimensiunile de (335°). Peretii gropii erau verticali, pe peretele de sud-est find observate urme.de ' yopsea rosie. in umplutura gropii swat gasit fragmente de bame, oase umane, crbune, obiecte de fier si bronz. Mormantul a fost jefuit, dar se poate presupune ca inhumatul fusese depus in pozitie intinsa pe spate, cu capul spre NV. Scheletul a apartinut unui barbat de circa 35-45 de ani. In groapi, la diferite niveluri, au fost site peste 30 de obiecte, majoritatea din fier, puternic corodate, astfel incit in multe cazuri nu s-a putut determina functionalitatea lor, 1. Accesonit de imbrdcaminte. 0 catarama de fier (fig, 5/11). I. Annament si echipament militar. 1) teaca unui pumnal de fier (fig. 5/3): 2) un pumnal din fier (fig, 5/10); 3) fragment de cutit (fig, 5/9); 4) garda (fig. 5/2) si Gagmente din lama unei spade (fig. 6/7-9); 5) cotierd din fier (fig. 6/6): 6) vact de sigeala din fier (tig. 5/4); 7) un peduncul de Ja un varf de stigeatd (fig. 5/6). IL. Piese de harnayament. 1) inele din fier (fig. 5/5; 6/1, 5); 2) catarame irculare din fier (ig. 6'2.4): 3) fragment de zabala din fier (fig. 6/3); 4) placate de os de tolba sau sa (fig, 4/2-8). IV. Obiecte de podoabé: 0 oglinda din argint cu scene zoomorfe pe una din fete (fig. 4/6). M. 1 apartine tipulwi D-I din clasificare Ini Fiodorov-Davadov” si tipului 1 din clasificarea lui Dobrolitbski? Pentru datarea acestui mormént prezinta interes oglinda si un varfde sageat Oglinda ormamentata cu reprezentiri zoomorfe are analogii directe printre obiectele de provenient sino-iraniana depistate in tunmulii nomazilor din sec. XIII-XIVe™. ‘Varful de saigeata (fig. 5/4) apartine tipului 102 dupa clasificarea lui A. F. Medvedev sieste datat in sec, XI-XIV2 Pe baza materialelor prezentate, mormantul nr.1 se poate data in sec XIH-XIV. Turmutil nr 22. Se gisea la distanta de 0,8 km NV de T.18. Avea inaltimea de 0,85 m si diametrul de 32m, Tumulul a fost ridicat in epoca bronzului, conjinea 13, morminte, dintre care trei (nr. 4, 6, 11) apartineau nomazilor medievali Monndniul nt: 4, A fost depistat la distanta de 6 m spre NE (35°) de reperul central, Ia adancimea de 0,80 m (fig. 14/13). Mormantul apartinea unui barbat de cea 20-35 ani, Conturul gropii funerare n-a fost observat. Scheletul era intins pe _B, Dobrolinbst, op. erp. 42-44 A, F Medvedev, Step) Evraziivepobu srednovekovja, ArheotopieSSSR, Moscova, 1981 258, pl. 292; idem, op. cit, p 86. Drevcigin Russ, p. 352-383, pl. 139/17 245,0 ‘Gheorghe Postci, Fugen Sava 5 spate, orjentat cu capul spre NV (335°). Mainile erau intinse de-a Iungul corpului, cu palmele ayezate pe oasele bazinului, Picioarele erau intinse. Pe fundul gropii, sub schelet, au fost observate urme de lemn putred, rimagitele de sednduri pe suprafaja cérora a fost depus defunetul Linga si pe schelet au fost depistate 11 obiecte din metal, care se impart ia dowd grupe: 1, Accesorii de imbraciminte: 1) 0 catarama dreptunghiulara din bronz (fig. 14/5); 2) trei fiagmente de inele din fier, descoperite Hangé oasele bazinului (fig. 14/ 8-10); IL Echipament militar: 1) sabie de fier imbricata intro teacd din lemn, allata fanga schclctului. Pe maner sila capatul de jos al sabiei Se paseau placi de os in ‘Manerul, cu o garda romboidal, era intarit cu céteva inele din fi Subia are o forma curba, cu lungimea totala de 1,45 m (tig, 14/11); 2) punmal din fier plasat sub osul soldulur drept (fig. 14/12) din pliici de ‘capat avea un buton circular din os, ornamentat cu cercuri (fig. 14/6); 3) cinei varfuri de sAgeti din fer (fig. 4/14, 7), ‘Conform ritualului de inhumare, M.4 apartine tipulut D-I din clasifivarea lui Fiodorov-Davidov? sau tipului I din clasificarea lui Dobroliubski"!, Acest ritual de inmormantare este intélnit pe tot parcursul sec. X-XIV, dar eu preckdere in see X-XI si in see. XII-XIV: Pentru ditarea M. 4 prezint& interes sabia si trei varfuri de sgeatd, Sabia are lungimea 1,45 m (lungimea lamei 1,26 m, « ménerului 0.19 m), litimea 4 em si curbura de 5 em, Arme de acest tip, cu lungimea 1,]0-1,17 m, cum este demonstrat in iteratura de specialitate”*, apar in sec. XII si sunt tipice pentru secolele wrmiatoare. Avand in vedere faptul cd sabia din mormantul de la Balabani este foarte lung’, depayind cu mult normele sec, XII, putem conchide c& ea apartine perioadei ulterioare, deci sec. XIII-XIV. Cele trei varfuri de sigeti (fig. 14/1, 3, 7) apart. conform clasificirii lui Medvedev, tipului 38, variantei 3 gi sunt datate in sec XIII-XIV. Astfel, pe baza obiectelor analizate, M. 4 este de atribuit sec. XUII-XIV satt ccelei de-a patra perioade de dominatie a nomazilor turaaiet in nordul Mari Negre Mormuiintul nr6. A fost depistat la distanta de > “1m spre S (165°) de reperul central, la adancimea de 0,70 m (fig. 15/1), Apartines unui barbat de cca 45-55 ani. Contururile gropii fnerare n-au fost observate. Scheletul era intins pe spate, cu capul orientat spre V (270°). Craniul era cizut pe tampla dreapt, mana dreapta era intinsa de-a lungul corpului, stanga era indoita din cot, picioarele erau paralele. Inventarul lipsea 3 Figdorov-Davidow, op. cit, p. 124 Dobroliubski, op. eit, p. 42-44 3 Tider, p. 48 ® A. N. Kitpiinikov, Drevaerusskoe onwtie 1, AzheologijaSSSR, El-36, Moseova, 1966, 657, veal si Drevagia Rus’, p 3085S, A Pleiniava, Drevnosti éomyh Kiobukow, AtheologiieSSSR. 1-18, Moseovs 1973, p. 18 2 Medvedev, op. eit, p. 64; Drevajais Rus’ p. 352, 384, pl 140/17 2 Dobroliubski, op. cit, p. 65-79.‘Complexe funerate ale nomsvilor medievali de la Balzban: a Conform ritului funerar, morméntul aparfinea tipului A.1 din clasificarea lui G. A. Fiodorov-Davadov? sau tipului 1 dupa A. O. Dobroliubski"®, datat in sec. XXIV, Morméniul nr.11. & fost depistat in partea central a tumulului, la 1,80 m spre E (75°) de reper, la adancimea de 1,22 m. Complexul dat intretdia partial ‘mofméntul nr.12 (central) din epoca bronzului Groapa morméntului avea o forma ovala in plan, cu dimensiunile 1,65 x 0,75 'm, si era orientatd de la SE la NV (350°). Adancimea gropii 2.40 m. Morméntul « fost pridat in vechime, din care cauza scheletul era distrus, iar oasele lui se intélneau. Ja diferite niveluri. Conform rituatului funerar, mormantul apartine tipului D-1 dupa Fiodorov- Davadov*? sau tipului 1 dupa Dobroliubski®®, datat in sec. X-XIV™, ‘Tumutu! nr25, Fra plasat le 1 km spre NV de tumulul nr.22. Complexul a fost construit in epoca bronzului, Avea indltimea de 1 m de la nivelul vechi de cAlcare, iar diametrul de 36 m. Tumulul confinea cinei morminte, dintre care unul (M. 4) apartinea evului mediu. ‘Mormantal nt_4 (fig, 15/3). A fost descoperit in sectorul de S (170°) al tumulului, la distanfa de 9,80 m de reper, la adincimea de 1,67 m. Groapa morméntului era patrulaterd, cu dimensiunile 1,78 x 0,70 m, Scheletul se gasea la adancimea de 1,70 m. El era intins pe spate ew capal spre V (270°). Mainile erau imtinse de-a lungul corpului, iar picioarele cu genuinchili apropiati Ling’ oasele bazinului au fost descoperite fragmente din fier ruginit care provin de la obiecte nedeterminate Pe aceteasi oase au fost descoperite 10 fiagmente de aplice din aur, dintre care patru s-au pastrat aproape integral. Aplicile sunt patrulatere, cu dimensiunile 2x2,2.em (fig, 15/4, 5, 7) si 1.2 1,2 cm (fig. 15/6). Grosimea aplicelor este de 0,1 cm, In pirtile laterale ale aplicelor sunt doua perforatii cu diametrul de 0,2 cm. Conform ritualului funerar, mormantul apartine tipului A-I dupa Fiodorov. Davadov’® sau tipului 1 dupa Dobroliubski°® si este databil in see. X-XV", Tumulul nr 27. Era plasat Ja extremitatea de NV a grupului de tumuli, ta distanta de 1,2 km de Ja tumulul nr, 25 A fost ridicat in epoca bronzului. Avea inaltimea de 0,80 m si diametrul de 36 m. Tumulul continea trei morminte, dintre care unul (M. 1) apartinea nomazilor medievali, % Fiodorov-Davidow, op. cit, p. 124 % Dobroiubski, op Pays [ao up pa t- spe ao] op a Sao nim | 4 joss a | Ne | a] 60 Geb | T | NV 8s Bl- le, -|- [se pss] 3) eta] v/a wp ta] Pe pe fret? ew 0 (sas [ie [ses [ie [oa se 2? | va) 7 Ti Oe] 6] EL ae oe] a | eA] V [26m * risen © Ibidem # DidemComplexe fimerare ale nomazilor medievai de la Balabani Mormintele de tipul G-VIII, in gropi simple, cu schelet de cal si orientate spre E, sunt datate conform cronologiei elaborate de A. O. Dobroliubski tot in sec. XUL-XIV®, La Balabani avem un singur mormant de acest tip, cu inventar saricicies, Pe baza analogiilor, putem presupune ¢& acest complex dateazi din see, XHII-XIV. ‘Astfel, putem conchide c& din numarul totalde 16 morminte din tumuli de la Balabani, 10 complexe se incadreaza perfect in perioada sec. XII-XIV. ‘Tindnd cont de aceste date, putem presupune cu un grad foarte mare de probabilitate ca yi celelalte sase morminte aparfin acestei perioade. Aceasta constatare este foarte imporianté, deoarece in acest caz ne gasim in faa unui com- plex de necropole tumulare ale nomazilor turanici din perioada dominatiei Hoardei / de Aur, Acest lucri ne indic&, la randuf siu, prezenta in regiunea raului Talpug din ‘“udul Basarabiei a unui ceniru politic important al nomazilor turanici. ort ruranici de Hing satu! Balobani ee] incase Haan SECG' MME] patra ops prt i ung.) ta | ad. | Fiodoroy- pobroubsl ?]?: 2? )o| - = > | Gv a —— | xHIxXN ote te feat Po ara z 747 | 09 + + - fo a 1 = X-XI ook ee EEE EC EEE EEE) Ee eo ep? t+ [est =| -)-| a | 1 | - | mv Re [ass] 105] 34 > > Rex Re. [220/11 ) 28) = | =) > | av 3 =p xmexv Re io poss; - | + | > | 2 [8 | - | xexm * Re og fos | = | - | - [sa 1 | =P xexw? Re_| 480] 100 [oss | - [| - | - 1 | anexiv ? 717 | 60 = = =a] L -_ |? XMEXIV, ee ee ee aa at 07 ~— f= f- Ad i # XXIV | Ov. [iesjo7s [24]? | - |- | pa r + [Pmexiv Re. {1,78 | 0,70 | 1,7 es es +t Ad 1 ie v ete{? jowst-t-1*) at) 4 t- Noté: Sigle conventionale Is compartimentele: vérst, sex si foxma gropii; C ~ opi, T~ sandr, A adult ~ birbat, Re. ~ rectangular, Ov. ~ oval © Ihidem5 pies din os de Inga sa th 6 olin de ang. Fig 4 Boktbani T 18M. 11 plano! monndanuta. 2Complexe finerare ale nomazitor medieval de la Balaban(Gheorghe Postci, Fugen Sava & 3 u "7 Complexe fumeraze ale nomazilor modievali de fa Balaban 9 Fig 7. Balabani. 7.18. M. 2. Obiecte de fer 1 zale, 2-4 cotiere, $19 nasturi.Fig. 9, Balaban 18, M. 2. Obiecte de fer 1 tragmente de spad, 2 gardi de spada, 3 ine ipit de bark 4 capt, $teaci, 6-8 eatarame cu rstur de pice, 9 puranelGheorghe Posted, Eugen Sava Fig, 10. Balaban T18.M, 2 Obiecte defer 1-2 seri de go, 3-4 abaFig {1 Balaban T.18, M.2, Objects defer), aram (7), sagt (5-68-10 1 vas de sigeat, Shit ffagment de clara, 7 eatananl, 8 fagent de avant 9 apc, 10 fragment de inlGheorghe Postica, Fugen Sava4, Obieste din ier eile e a puna, R10 inele, 11 sabi, 12 purl ct $ cataratn 6 Fig, 14. Balabani, T. 22. M sagenlexe funerae ale nomazilor medievali e Ia Balabni 1 0 40cm 40cm Fig. 15, Balnbani 11. 22.M, 6; 21. 27,M. 1:37. 25,M. 4: 4-7 aplive de aur din M. 4.7.25 7se Gheorghe Postcs, Engen Sava 6 00" Fig. 16. Schema repanizarii mominielor modievale in tumuli: de ling’ satul Balabani- A pares central a tumelulut, B pares miflocic, C partes periferci; | grupal din sectoral de S. Il gaupul dia ‘Sector! central. HT grupul din sectoral de N. Cigele arabe indic8 munanut de ordine al mormintelor ‘dupa tabelul ne COMPLEXES FUNERAIRES DES PEUPLES NOMADES MEDIEVAUX PRES DU VILLAGE DE BALABANI, DEPARTEMENT DE TARACLIA, REPUBLIQUE DE MOLDAVIE, RESUME Auprés du village de Balabani, sur la riviere lalpug, ont été fouillés 25 tumulus. qui datent de I’époque énéolithique jusqu’au Moyen Age. Dans cette étude les auteurs présentent sept sépuitures découvertes en 1984?-* (tumulus n° 18, 22, 25,‘Complexe funerare sle nomazilor medieval de la Balaban’ 89 (27), tont en intégrant également dans leur analyse les données sur neuf sépultares fouillées en 1971" Les sépultures des nomades touraniens occupent les zones centrales et iméridionales des tumulus & dimensions réduites (0,60-1,50 m de hauteur, 25-40 m diamétre). Lorientation des squelettes est: O (6), NO (4), NE (2) et § (4), Dix sépultures ont été munies d’inventaire (dont deux avec des squelettes de chevaux): armes, parures, pices de vétement, qui ont permis leur classement parmi Jes types A-I, D-I, G-VIII. 1, V-IV et Z-1 de la typologie de Fjodorov-Davydov ou bien parmi les types 1, 3. 8 et 17 de celle de Dobroljubskij Six sépultures sont datées dun intervalle plus large (X*-XIV" siécles), alors que les autres peuvent étre datées d'une maniére plus précise des XIU ~ XIVE sitcles. ENLICATION DES FIGURES Fig. 1. Balabani, département de Taraclia, République de Motdavie, Plan général du groupe eras. Fig 2. Balaban Plan dutumolvs 2°18, J niveay ancien da so; 2 terre provenant de 'excavation de ta tombe centrale 3 pouttes: 4 pieres: § couche en argile. Fig. 3. Bulabani. 1-2 placage en pierre la base du tumulus n° 2 Fig 4 Balazbani, Tunsulve n° 18, tombe n” LI plan dela tombe; 2-S pidses en os provenant Pune celle 90 d'un earquois: 6 mizciren argent Fig. 5. Balabant Tumulus n° 18, tonibe n° 1. Objets en fer 1, 7 elous; 2 garde dépée; 3 Fourresu de poignand; 4 pointe de Méche: S annem, 6 fragment de pointe de fléche: 9 coutea; 10 poighard: 11 bovce: 8, 12-13 objets non déterminés Fig. 6, Balabani Tumius 18. tombe" 1. 1, Sanneawe; 2,4 boucles; 6 cube; tragments | épées (lous en fr), Tummulus 2°18, tombe 2° 2. 10 plan de la tormbe; 11-13 boutons en fe, Fig. 7, Balabani, Tumutus n° 18, iombe n° 2. Objets en fer 1 mailles; 24 cubitiéres: $19 boutens, Fig 8, Balabeni, Turmotas n° 18, tombe n° 2. Objts en fer: 1 masse darmes dorée; 2 manchon; 5, 18-20 boutons; 14-17 annesus, Fig. 9. Balaban. Tumulus n° 18, tombe n° 2. Objets en fer 1 fagments d'épée: 2 garde {a épée: 3 annetu soude & une barre; 4 couteau; 5 fourreay; 6-8 bouclesaveo des fragments de cir, 9 poignard Fig, 10, Balabani Tumulus n° 18, tombe n® 2. Objes en fer 1-2 tiers; 3-4 mors. Fig 11. Belabani, Tumutus 2° 18; tombe n° 2 Objes en fer (14), en euivre (7) et en agent 10): 1 pointes de féches, 5 sver, 6 fragment eo bovele; 7 boucle: 8 fragment de pendant, gue, 10 fragment "anne, Fig. 12. Balabani Turnulus n° 18, tombe n 2, Objets en os (I~11) et en euivre (12. 13): 1-8 pices dare; 9-11 boutons; 12, 13 rivets Fig 13, Balabani La masse d’armes de la tombe n argent ineruste Fig 14, Bolebani, Tumutus n° 22, wmbe n° 4, Objets en fer (14, 7-12), en brenize (95) et en (0s(6)' 1-47 pointes de léches, 5 boucle: pommeay de poignard; $~10 anneaux: 11 épéer 12 poignacd 15 plan de I tombe. Fig, 15 Balabani. 1 tombe n° 6, tunulus n° 22 2 tombe n° 1, mulus n° 27; rumulus n° 25; 4-7 applique en or de ls torabe n" 4, tuumulus 2 Fig. 16. Schema de ls repanition des tombes médiévales dans les tumulus de Balabani: A pare certrale du tomutus: B partie moyenne: C partie pénphérique: 1 groupe du secteur sud; 11 ‘roupe du secteur central: [I groupe du secteur aord. Les chilfres arabes indiquerst ordre des tomibes selon le wableau 2° turmslus n° 18 (fer doré; inscription en tombe n? 4