ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR -

Reprezinta o problema fundamentala a istoriei romanilor care a fost dezbatuta

de-a lungul timpului de catre istoricii romani si straini. Aceasta sintagma
reprezinta baza identitatii nationale si lingvistice a poporului roman.
Poporul roman sa constituit in urma procesului de romanizare.
PROCESUL DE ROMANIZARE – un proces istoric ireversibil, de lunga
durata (a durat din anul 106 pana in 274) care a constat in patrunderea
elementelor de cultura si civilizatie romana in toate compartimentele vietii
sociale-politice-economice-religioase dacice. Elementele de cultura si civilizatie
sunt preluate de populatia autohtona. Faza incipienta sa produs in sec. I in Hr.
Conform unei diplome militare din 11.aug.106, Dacia a fost
transformata in provincie a imperiului Roman, fiind condusa de catre un
legatus Augusti pro praetore (trimis al imparatului din ordinal pretorienilor),
(capitala Daciei impusa de Burebista la Sarmizegetusa). Dacia avea statutul unei
provincii imperiale.
Romanizarea populatiei autohtone a inlaturat diferentele dintre localnici
si romani pe planul culturii materiale, vietii spirituale, vietii economice, politice
si lingvistice.
Procesul de romanizare a fost deosebit de complex pentru ca sa petrecut
pe teritoriul intregii Dacii. Procesul cel mai important a fost inserarea unei limbi
comune LATINA.
Importanta romanizarii populatiei geto-dace sta la baza etnogenezei
romanesti care se incheie in sec VIII.
Conceptul de romanizare, include 2 laturi fundamentale:
I.Colonizarea teritoriului geto-dacic cu populatie romanizata latinofona,
venita din toate colturile Imperiului Roman (informatia este luata de la
Eutropius – istoric latin)
II.Asimilarea populatiei geto-dace de catre romani in masura in care geto-
dacii au adoptat limba Latina si au schimbat mentalitatea si chiar fiinta
etnica.Romanizarea a fost urmata de colonizarea Daciei, prin care sa urmarit
crearea unei romanitati puternice N-dunarene.
ETAPELE PROCESULUI DE ROMANIZARE
A.Sec. II in Hr. – sec. I. in Hr. (anul 44 cand moare Burebista, perioada in care
aspectele vietii materiale si spirituale romane au patruns pe cale pasnica
neoficiala.
B.Anul 44 in Hr. – 69 d Hr. (in aceasta perioada relatiile dintre daci si romani
au fost pasnice de colaborare, iar contactele politico-militare nu sunt violente.
C.Anul 96 d. Hr. – 106 d Hr. – perioada in care are loc romanizarea oficiala a
geto-dacilor din Dobrogea, zona care fusese inclusa in anul 46 d. Hr. in asa
numita Moesia. In aceasta perioada geto-dacii cunoscelemente de cultura si
civilizatie romana, iar din timpul lui Decebal este atestata scrierea cu alfabet
Latin. (Au fost descoperite in zona Apulum- Alba Iulia si Potaisa-Turda
dovezi).
D.Anul 109-271 / 275 retragerea aureliana 4 ani. Se produce romanizarea
propri-zisa, sistematica si organizata, ireversibila a spatiului Daco-Moesian.
FACTORII ROMANIZARII (favorizarea procesului de romanizare)
1. Limba Latina – cel mai important factor al romanizarii- essential
2. Armata – are caracter oficial
3. Administratia – factor cu caracter permanent.
4. Colonistii – cu actiune importanta
5. Veteranii
6. Economia
7. Religia
8. Scoala (instructia) factor cu importanta decisiva pentru ca foloseste
limba latina
9. Dreptul
10. Urbanizarea
1. ADMINISTRATIA – Dacia este cucerita in anul 106 d. Hr.
Din provincial Dacia romana fac parte: Muntenia, Oltenia, Transilvania,
Moldova (S si centru)
Capitala Daciei a devenit Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Augusta
Dacica. Administratia romana incepe sa se impuna din sec. XV d Hr. cand
este infiintata provincial Moesia care, dupa anul 46 d. Hr., primeste in
teritoriu sau Dobrogea.
Imparatul roman Domitian va imparatii Moesia – Moesia Inferior si
Moesia Superior; pentru o mai buna administrare. Dupa cucerirea Daciei,
aceasta provincie incepe sa fie reorganizata succesiv.
a. initial se constituie “Dacia Augusta provincia”, fiind create doua unitati
administrative Dacia superior si inferior. Dacia superior – cuprinde zona
Transilvaniei cucerite, Dacia inferior – cuprinde zona Olteniei si Munteniei.
b. Imparatul roman Hadrianus (urmasul lui Traian) a domnit 117-138 va
reorganiza din N-Daciei superior provincia Porolisseusis.
Dacia Malvensis (Malva-Romula)
Cele 3 provincii erau conduse de catre un legatus Augustus pro pretore
Dacianum Trium
d. In timpul imparatului Severus Alexander (dupa 180) se constituie un
consiliu al celor 3 Dacii: “Concilium Dacianum Trium”, capitala fiind
stabilita la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa care are rang de
colonie apoi de metropola – se dezvolta si preia modelul Romei.
2. ARMATA – incepand cu 106 pe teritoriul Daciei sunt aduse 13 legiuni
romane care stationau in castre romane. Armata a avut un caracter oficial in
procesul romanizarii, Dacia Traiana fiind aparata de un nr. mare de soldati
3. VETERANII – iesiti din armata, veteranii se bucura de
romani si de o retea de castre romane, dispuse pe intreg teritoriul ocupat si de- prestigiu in societate,
a lungul limes-urilor (granite). Pe teritoriul Daciei, au fost aduse trupe datorita disciplinei stiintei de carte si spiritul organizatoric.
romane atat legiuni cat si trupe auxiliare. La parasirea
Trupe auxiliare – alae (subdiviziuni) armatei, veteranii primeau bani (3000 denari) si functii
- cohorte diferite. Unii dintre ei
- numeri devin “evocatti” o functie de elita pe langa comandantul
Trupele romane au stationat in castre (puncte strategice unde stational
unitatii militare.
legiunile). In castrul de la Apulum (Alba-Iulia) a stationat legiunea a XIII
GEMINA si in castrul POTAISSA (Turda) – Leg. V MACEDONICA.
(ville rusticate isi construiau veteranii care iesiau din
Leg. XIII Gemina a stationat pe teritoriul Daciei pe tot parcursul ocupatiei armata). Cei care nu au
(106-271), iar a doua leg. V MACEDONICA a stationat din (166-271). cetatenie – primesc cetatenie, primeau pamant in
Legaturile dintre soldatii romani si autohtoni au fost importante, fapt proprietate si dreptul de a se
demonstrate de descoperirile arheologice din Castrele Cumidava, Bologa, casatorii (la varsta de 35-36 ani).
Silistra.
Legiunea I. –Italica
Legiunea XI – Claudia
Legiunea IV – Dacia Felix
4. COLONISTII – au fost adusi din toate partile romane – sunt latinofoni,
colonizarea a fost rapida masiva (fapt atestat de istoricul Eutropius). Au fost
adusi din Illyricum, Hispania, Gallia, N-Africii, Panonia si Asia Mica
5. URBANIZAREA – se constituie orase dupa modelul Romei. Urbanizarea
reprezinta o trasatura a noului mod de organizare a societatilor din spatiile
incluse in sistemul administrative al Romei. Aceasta trasatura este evidenta si in
spatial daco-moesic existand o diferenta intre Moesia si Dacia.
Moesia a fost cucerita de catre romani inaintea Daciei, iar traditia urbana
din Moesia este chiar anterioara a cuceririi romane. Orasele grecesti Vest
pondice isi mentin autonomia interna, magistraturile, institutiile in Dacia
urbanismul se manifesta datorita cuceritorilor. In Dacia in perioada stapanirii
romane sau pastrat atat asezarile agricole cat si cele protourbane precum
Enisala sau Lechita, Obreja.
In perioada stapanirii apar asezarile de tip roman.
Canabae (asezari intemeiate langa fortificatii) Durostorum
Asezari Rurale – Villa Rustica, Apola, Vicus Narcisianum, Pagus – Micia
Capidava (linia Dunarii).
Asezari Urbane – au fost construite dupa modelul roman: - Municipia –
Porollissum, Tibiscum, Dierna
- au administrare interna si autonomie juridica si aveau legi diferite.
Colonia – Ulpia Traiana, Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Romula,
Drobeta, Napoca.
- tip colonia preiau modelul Romei.
Caracteristica a urbanizarii in Dacia
Activitatea edilitara fiind construite monumente institutii.
Ex: - forul de la ULPIA TRAIANA (forul este zona unde se desfasoara
discursuri publice)