Sunteți pe pagina 1din 4

ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR Reprezinta o problema fundamentala a istoriei romanilor care a fost dezbatuta de-a lungul timpului

de catre istoricii romani si straini. Aceasta sintagma reprezinta baza identitatii nationale si lingvistice a poporului roman. Poporul roman sa constituit in urma procesului de romanizare. PROCESUL DE ROMANIZARE un proces istoric ireversibil, de lunga durata (a durat din anul 106 pana in 274) care a constat in patrunderea elementelor de cultura si civilizatie romana in toate compartimentele vietii sociale-politice-economice-religioase dacice. Elementele de cultura si civilizatie sunt preluate de populatia autohtona. Faza incipienta sa produs in sec. I in Hr. Conform unei diplome militare din 11.aug.106, Dacia a fost transformata in provincie a imperiului Roman, fiind condusa de catre un legatus Augusti pro praetore (trimis al imparatului din ordinal pretorienilor), (capitala Daciei impusa de Burebista la Sarmizegetusa). Dacia avea statutul unei provincii imperiale. Romanizarea populatiei autohtone a inlaturat diferentele dintre localnici si romani pe planul culturii materiale, vietii spirituale, vietii economice, politice si lingvistice. Procesul de romanizare a fost deosebit de complex pentru ca sa petrecut pe teritoriul intregii Dacii. Procesul cel mai important a fost inserarea unei limbi comune LATINA. Importanta romanizarii populatiei geto-dace sta la baza etnogenezei romanesti care se incheie in sec VIII . Conceptul de romanizare, include 2 laturi fundamentale: I.Colonizarea teritoriului geto-dacic cu populatie romanizata latinofona, venita din toate colturile Imperiului Roman (informatia este luata de la Eutropius istoric latin) II.Asimilarea populatiei geto-dace de catre romani in masura in care getodacii au adoptat limba Latina si au schimbat mentalitatea si chiar fiinta etnica.Romanizarea a fost urmata de colonizarea Daciei, prin care sa urmarit crearea unei romanitati puternice N-dunarene. ETAPELE PROCESULUI DE ROMANIZARE A.Sec. II in Hr. sec. I. in Hr. (anul 44 cand moare Burebista, perioada in care aspectele vietii materiale si spirituale romane au patruns pe cale pasnica neoficiala. B.Anul 44 in Hr. 69 d Hr. (in aceasta perioada relatiile dintre daci si romani au fost pasnice de colaborare, iar contactele politico-militare nu sunt violente.

C.Anul 96 d. Hr. 106 d Hr. perioada in care are loc romanizarea oficiala a geto-dacilor din Dobrogea, zona care fusese inclusa in anul 46 d. Hr. in asa numita Moesia. In aceasta perioada geto-dacii cunoscelemente de cultura si civilizatie romana, iar din timpul lui Decebal este atestata scrierea cu alfabet Latin. (Au fost descoperite in zona Apulum- Alba Iulia si Potaisa-Turda dovezi). D.Anul 109-271 / 275 retragerea aureliana 4 ani. Se produce romanizarea propri-zisa, sistematica si organizata, ireversibila a spatiului Daco-Moesian. FACTORII ROMANIZARII (favorizarea procesului de romanizare) 1. Limba Latina cel mai important factor al romanizarii- essential 2. Armata are caracter oficial 3. Administratia factor cu caracter permanent. 4. Colonistii cu actiune importanta 5. Veteranii 6. Economia 7. Religia 8. Scoala (instructia) factor cu importanta decisiva pentru ca foloseste limba latina 9. Dreptul 10. Urbanizarea 1. ADMINISTRATIA Dacia este cucerita in anul 106 d. Hr. Din provincial Dacia romana fac parte: Muntenia, Oltenia, Transilvania, Moldova (S si centru) Capitala Daciei a devenit Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa Augusta Dacica. Administratia romana incepe sa se impuna din sec. XV d Hr. cand este infiintata provincial Moesia care, dupa anul 46 d. Hr., primeste in teritoriu sau Dobrogea. Imparatul roman Domitian va imparatii Moesia Moesia Inferior si Moesia Superior; pentru o mai buna administrare. Dupa cucerirea Daciei, aceasta provincie incepe sa fie reorganizata succesiv. a. initial se constituie Dacia Augusta provincia, fiind create doua unitati administrative Dacia superior si inferior. Dacia superior cuprinde zona Transilvaniei cucerite, Dacia inferior cuprinde zona Olteniei si Munteniei. b. Imparatul roman Hadrianus (urmasul lui Traian) a domnit 117-138 va reorganiza din N-Daciei superior provincia Porolisseusis. c. Marcus Aurelius (161-180) va face o noua impartire administrative in: Dacia Porolissensis (Porolissum. Dacia Apulensis ( Apulum Alba Iulia)

Dacia Malvensis (Malva-Romula) Cele 3 provincii erau conduse de catre un legatus Augustus pro pretore Dacianum Trium d. In timpul imparatului Severus Alexander (dupa 180) se constituie un consiliu al celor 3 Dacii: Concilium Dacianum Trium, capitala fiind stabilita la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa care are rang de colonie apoi de metropola se dezvolta si preia modelul Romei. 2. ARMATA incepand cu 106 pe teritoriul Daciei sunt aduse 13 legiuni romane care stationau in castre romane. Armata a avut un caracter oficial in procesul romanizarii, Dacia Traiana fiind aparata de un nr. mare de soldati romani si de o retea de castre romane, dispuse pe intreg teritoriul ocupat si dea lungul limes-urilor (granite). Pe teritoriul Daciei, au fost aduse trupe romane atat legiuni cat si trupe auxiliare. Trupe auxiliare alae (subdiviziuni) - cohorte - numeri Trupele romane au stationat in castre (puncte strategice unde stational legiunile). In castrul de la Apulum (Alba-Iulia) a stationat legiunea a XIII GEMINA si in castrul POTAISSA (Turda) Leg. V MACEDONICA. Leg. XIII Gemina a stationat pe teritoriul Daciei pe tot parcursul ocupatiei (106-271), iar a doua leg. V MACEDONICA a stationat din (166-271). Legaturile dintre soldatii romani si autohtoni au fost importante, fapt demonstrate de descoperirile arheologice din Castrele Cumidava, Bologa, Silistra. Legiunea I. Italica Legiunea XI Claudia Legiunea IV Dacia Felix 3. VETERANII iesiti din armata, veteranii se bucura de prestigiu in societate, datorita disciplinei stiintei de carte si spiritul organizatoric. La parasirea armatei, veteranii primeau bani (3000 denari) si functii diferite. Unii dintre ei devin evocatti o functie de elita pe langa comandantul unitatii militare. (villae rusticate isi construiau veteranii care iesiau din armata). Cei care nu au cetatenie primesc cetatenie, primeau pamant in proprietate si dreptul de a se casatorii (la varsta de 35-36 ani). 4. COLONISTII au fost adusi din toate partile romane sunt latinofoni, colonizarea a fost rapida masiva (fapt atestat de istoricul Eutropius). Au fost adusi din Illyricum, Hispania, Gallia, N-Africii, Panonia si Asia Mica 5. URBANIZAREA se constituie orase dupa modelul Romei. Urbanizarea reprezinta o trasatura a noului mod de organizare a societatilor din spatiile

incluse in sistemul administrative al Romei. Aceasta trasatura este evidenta si in spatial daco-moesic existand o diferenta intre Moesia si Dacia. Moesia a fost cucerita de catre romani inaintea Daciei, iar traditia urbana din Moesia este chiar anterioara a cuceririi romane. Orasele grecesti Vest pondice isi mentin autonomia interna, magistraturile, institutiile in Dacia urbanismul se manifesta datorita cuceritorilor. In Dacia in perioada stapanirii romane sau pastrat atat asezarile agricole cat si cele protourbane precum Enisala sau Lechita, Obreja. In perioada stapanirii apar asezarile de tip roman. Canabae (asezari intemeiate langa fortificatii) Durostorum Asezari Rurale Villa Rustica, Apola, Vicus Narcisianum, Pagus Micia Capidava (linia Dunarii). Asezari Urbane au fost construite dupa modelul roman: - Municipia Porollissum, Tibiscum, Dierna - au administrare interna si autonomie juridica si aveau legi diferite. Colonia Ulpia Traiana, Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Romula, Drobeta, Napoca. - tip colonia preiau modelul Romei. Caracteristica a urbanizarii in Dacia Activitatea edilitara fiind construite monumente institutii. Ex: - forul de la ULPIA TRAIANA (forul este zona unde se desfasoara discursuri publice) - Amfiteatru de la Ulpia Traiana - Apeducte - Terme - Sisteme de incalzire - Retea de drumuri 6. RELIGIA demonstreaza spiritualitatea daco-romana, fiind adorate atat zeitati grecesti cat si romane. Zeitatile locale Zamolxis zeita masculina si Bensis, continua sa fie adorate fiind asociate cu zeitatile romane si grecesti. In perioada stapanirii romane din punct de vedere religios se manifesta fenomenul interpretatio-romana cand sub nume romane sunt adorate zeitatile locale. In aceeasi perioada asistam si la un sincretism religios (fenomen de contopire a unor zeitati asemanatoare dar de origini diferite). Cazul zamontisbendis). Ca rituri de inmormantare se practica incineratia cat si inhumatia. 7. DREPTUL Acesta a favorizat desfasurarea romanizarii in Dacia fiind preluate codurile de legi romane.

8. VIATA ECONOMICA legaturile permanente dintre colonii si autohtoni, au favorizat desfasurarea romanizarii, fapt reflectat de termonologia agrara si descoperirile arheologice din asezari miniere (Albunus Maior - Rosia Montana). 9. VIATA CULTURALA a avut rol decisiv in invatarea limbii latine, fiind atestate scoli elementare in care se foloseste limba latina in timpul stapanirii romane (Sarmizegetusa, Napoca, Potaissa si Germizera). Invatarea oficiala a lb lat a inceput in provincia Moesia in sec. I d. Hr., iar in Dacia incepand cu anul 106 Concluzie autohtonii isi asuma in mod constient procesul asimilarii civilizatiei romane. Dacia si Moesia fiind cuprinse in orbis romanus. DESFASURAREA ROMANIZARII IN SPATIUL DACIEI LOCUITE DE DACII LIBERI Dacii liberi au trait intr-un spatiu intins din zona Crisana, Maramuresului si Moldovei. Dacii liberi au fost: 1. Dacii Mari care au populat zona Maramures si Crisana. 2. Costobocii (moldova) 3. Carpii (moldova) Procesul de intrepatrundere (romanizarea) etno-lingvistica sa desfasurat si in spatiul locuit de dacii liberi. Dovezile care atesta acest fapt au fost: 1.dovada culturii materiale (ceramica, obiecte de podoaba)descoperite in cetatile dacice (Mediesul Aurit) 2.organizarea politica este demonstrata si dupa cucerirea daciei de catre romani fiind atestate inscriptii cu numele unor regi ai dacilor liberi (Pieporus) 3.nerenuntarea la idea eliberarii teritoriilor cucerite de Traian fapt demonstrat de incursiunile dacilor liberi in terit cucerit (anul 170 incursiunea costobocilor si 230 carpii din Moldova se aliaza gotii si ataca imperiul roman) 4.relatiile complexe dintre dacii liberi si romani. Viata spirituala si materiala a dacilor liberi a fost influientata de romani, deoarece dacii liberi au copiat ceramica romana si-au insusit scrierea latina (fapt demonstrat de inscriptiile latine descoperite in zona Bucuresti-Giulesti si de ceramica autohtona). Concluzia dacii liberi au fost supusi treptat procesului de romanizare. Exista numeroase dovezi ale continuitatii vietii daco-gete dupa cucerirea romana. In ciuda afirmatiei a lui Eutropius care sustine exterminarea dacilor dupa razboiul daco-romane. Exista numeroase dovezi care infirma aceasta teorie. 1.Dovezi prezenta unor soldati daci in armata romana din provincii, in alae si cahorte ex: ( Ala I Ulpia Dacorum ; Cahors I Ulpia Dacorum). 2.Prezenta soldatilor daci in castrele de la Cumidava si Drobeta.

ROMANITATE SI CRESTINISM LA DUNAREA DE JOS La inceputul sec III in Hr. Granitele Imp Roman incep sa fie atacate de populatiile migratoare de neam germanic : vizigotii, astrogotii, gotii In acest context imparatul roman Aurelianus in perioada (271-275) face o incercare de refacere a unitatii imperiului. El a reusit sai indeparteze pe migratori din zonele Gallia, Britania, Panonia, Raetia, Noricum, Hispania. In spatiul Dunarii de Jos si in Carpati a oprit doar pt o scurta perioada de timp expansiunea gotilor. In acest context hotaraste ca fosta provincie dacia sa fie parasita de oficialitatile romane armata si administratia. Aurelian a luat aceasta hotarare din necesitatea apararii granitelor imperiului roman si consolidarea acestora intr-un cadru natural Valea Dunarii. In ciuda acestor masuri luate de Aurelian, cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane in provincia Dacia la N. de Dunare. Dovezile continuitatii vietii populatiei 1. continuarea vietii populatiei daco-romane in asezari urbane, fapt demonstrat de descoperirile numismatice (studiaza monede), din localitatile Napoca si Potaisa si de transformarea Sarmizegetusei care este blocata cu noi ziduri. In asezari urbane daco-romane au fost descoperite morminte de incineratie si de inhumatie (la Porollisum) Populatia daco-romana se va retrage din calea migratorilor prin constituirea unor asezari rurale ferite (Biertan (centrul Episcopal), Bratei, Laslea) 2. desfiintarea frontierei romane de pe linia Dunarii. Permite refacerea unitatii dacice. Dacii liberi, carpii vor realiza o permanenta legatura in interiorul si exteriorul arcului Carpatic iar daco-romanii trec si ei la E si S de Carpati, fapt demonstrat de descoperirile de la Piatra Neamt 3. practicarea unor indeletniciri specifice vieti sedentare (mestesuguri casnice, metalurgia fierului, agricultura, cresterea animalelor) 4. mentinerea legaturilor cu Imp Roman, fapt demonstrat de existenta unei adevarate stapaniri romane la N Dunarii in timpul imparatilor Diocletian (284-305 d Hr.) si C-tin cel Mare (306-227 d Hr.) - Diocletian a emis o reforma administrativa constituind o provincie in Dobrogea, numita Scithya Minor cu capitala la Tomis C-tin cel Mare a rezidit cetatile Histria si Adamclisi; a luat masuri administrative care au constat in consolidarea provinciei Moesia care va fi denumita in Moesia Prima si secunda; a desf o intensa activitate edilitara construid terme, basilici, edificii publice In timpil celor 2 imparati se produce o modernizare intensa; reinstaureaza puterea romana la N de Dunare prin dezv oraselor Tibiscum=Timisoara si

Drobeta. Aceeasi politica de dezv si de reinstaurare a stapanirii romane este practicata si in timpil urmasilor:Anastasios, Justinianus 5. raspandirea crestinismului in lb latina- cel mai important factor care demonstreaza continuitatea pt ca este in latina. La N de Dunare respandirea cresinismului s-a facut in lb latina si demonstreaza romanizarea ireversibila, continuitatea daco-romana si convietuirea acestora cu gotii, hunii, gepizii. In perioada sec II-IV raspandirea crestinismului s-a facut cu greutate din cauza persecutiilor. Exista numeroase inscriptii cu numele martirilor: Sava-Gotul martirizat pe valea Buzaului in sec IV. In anul 313, pe terit Imp Roman, imparatul C-tin cel Mare oficializeaza crestinismul prin Edictul de la Milano. In 395, imparatul Theodosius interzice cultele pagane. Pe terit daciei, un rol important in propagarea crestinismului l-au avut episcopii de Tomis. Pt. Comunitatile daco-romane majoritatea izvoarelor istorice confirma raspandirea crestinismului in lb latina. Izvoare istorice:-in sec III, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este emisa o povestire cu numele ,,Deo aeterno, et iunoni angelis -donariul din bronz de la Biertan cu inscriptia ,,Ego Zenovius votum posuit -Izvorul epigrafic in loc Histria - -sec VI d Hr. Termenii de baza ai cultului crestin sunt de origine latina, ceeace reprezinta o dovada a prezentei daco-romane in saptiul Daciei. Ex: christianus=crestin, rogationem=rugaciune, angelus=inger, crux=cruce, baptisare=a boteza, Deo=Dumneze, domenica=duminica etc CONCLUZIE: Toate acestea reprezinta dovezi ale continuitatii autohtonilor in spatiul c-d-p iar sec Iv-VI reprezinta o noua etapa in procesul pop rom si al lb romane.