Cuprins:

Romanizarea i rolul ei n formarea limbii romne si a poporului romn ..2 Romanizarea i consecinele stpnirii romane in spaiul geto-dacilor !ormarea poporului romn i a "imbii romne .# $riginea i dez%oltarea limbii romne..& 'eoria (igraionista ..) Concluzie .*+ ,ibliografie...**

Romanizarea i rolul ei n formarea limbii romne si a poporului romn

ncepnd cu anul 85 d.Hr., n Dacia incursiunile, ciocnirile si bataliile ntre daci si romani se intensifica, la capatul carora, n anul 89, mparatul Domitian ajunge la ncheierea pacii cu Decebal, rege al dacilor ncepnd cu anul 8 . Decebal accepta statutul de rege clientelar, dar foloseste subsidiile si asistenta tehnico!militara romana pentru a!si consolida puterea si refu"a sa napoie"e pri"onierii romani, totodata acceptnd de"ertori din armata imperiala. n prejma ra"boaielor daco!romane, la nord de Dunare luase sfrsit eclipsa puterii geto!dace. #estauratorul era regele Decebal $8 !1%&'. #egatul geto!dac ,condus de acesta ,nu a fost o simpla formatie !barbara, nascuta din unirea mai multor triburi sub autoritatea unui conducator militar, ci statul unui neam a carui elita politica a(ea un ansamblu de repre"entari si concepte politice, religioase si mentale rele(ate att de descoperirile arheologice de la )radistea *uncelului $sanctuare, poate un calendar', ct si de informatiile furni"ate de scriitorii antici Dion +hr,sostomos si -ordanes despre (iata spirituala si culturala a geto!dacilor. .tacul roman din prima(ara anului 1%1 a fost determinat de temerile lui /raian, generate de consolidarea puterii #egatului geto!dacilor. 0ictoria din Dobrogea a decis soarta campaniei. Decebal ncheie pacea acceptnd conditiile dure impuse de #oma, care urmarea, pe aceasta cale, sa!l pri(e"e pe Decebal de mijloacele sale de putere. .rmata romana, condusa de /raian, a trecut Dunarea, n (ara nului 1%5, pe podul construit de (estitul arhitect .pollodor din Damasc, la Drobeta, si a naintat spre 1armi"egetu"a, ncercuita si apoi asediata. Decebal, ramas singur n fata romanilor, prin refu"ul regelui part 2acorus al --!lea de a participa la ra"boi, paraseste resedinta sa si se sinucide. 0ictoria decisi(a a lui /raian a nsemnat disparitia #egatului dac si transformarea teritoriului sau n pro(incie romana n anul 1%&. 3a #oma a fost naltata, n 4orumul lui /raian, o coloana $+olumna lui /raian', nalta de aproape 5% m, opera aceluiasi .pollodor din Damasc, o cronica n imagini a celor doua ra"boaie daco!romane. 2ro(incia romana Dacia i!a nastere n 11 august 1%&, potri(it unei diplome militare descoperite la 2arolissum, de(enind !Dacia 4eli6. +a pro(incie romana, Dacia a cunoscut mai multe restructurari administrati(e si teritoriale. 2rima a a(ut loc n anii 118!119 , dupa ce succesorul lui /raian, .drian, a restabilit ordinea, tulburata de atacurile sarmatilor. n urma deci"iei lui .drian, Dacia a fost mpartita n doua po(incii7 Dacia -nferior, cuprin"nd 8ltenia si coltul de sud!est al /ransil(aniei, aparata de *untii +arpati si de limes .lutanus $frontiera pe 8lt', ntarita de numeroase tabere fortificate $castre', si Dacia 1uperior, n limitele careia intrau 9anatul si cea mai mare parte a /ransil(aniei. .pro6imati( n 1& !1&8 teritoriul celor doua Dacii a fost di(i"at n trei pro(incii7 Dacia *al(ensis $8ltenia', cu capitala la *al(a: Dacia .pulensis $9anatul si sudul /ransil(aniei',cu capitala .pulum si Dacia 2orolissensis $nordul /ransil(aniei',cu capitala la 2orolissum. /eritoriul pro(inciei $pro(inciilor' a cunoscut o masi(a coloni"are. 2otri(it lui ;utropius, /raian, dupa cucerirea Daciei, a adus o multime foarte mare de oameni din toate coluturile lumii romane pentru popularea oraselor si culti(area ogoarelor. +oloni"area a a(ut mai putin rostul de a repopula un teritoriu de(astat, ct mai ales de a consolida stapnirea. 1tapnirea romana a durat n Dacia timp de 1&5 de ani $1%&!< 1' si ea repre"inta un e6emplu de aculturatie, ntlnirea ntre doua culturi ! cea autohtona, geto!daca, si cea romana, a administratiei, armatei si colonistilor !, o ntlnire n desfasurarea careia cele doua culturi au dialogat dar s!au si confruntat, una din ele cea romana , impunndu!se ca biruitoare ntruct a fost asimilata de bastinasi. 1fera n care s!a manifestat din primul moment interactiunea culturilor n contact a fost cea ling(istica. 0eniti de pe tot ntinsul -mperiului roman, colonistii nu puteau comunica ntre ei, cu autoritatile si cu bastinasii dect n limba latina, asigurnd astfel !(ictoria limbii latine asupra celei dace, de la care, n limba romna, au ramas circa 1&%!1 % de cu(inte. 3imba latina a fost principalul factor al procesului de romani"are a geto!dacilor si a Daciei. Daca limba latina a fost factorul in(i"ibil al romani"arii si unificarii di(erselor etnii aflate n Dacia, armata romana a repre"entat agentul cel mai (i"ibil al pre"entei imperiale la nordul Dunarii. 2re"enta militarilor romani , ei nsisi recrutati de pe tot ntinsul imperiului, ntocmai ca si colonistii , a antrenat difu"area limbii latine si romani"area populatiei. n jurul castrelor, pentru a raspunde ne(oilor de tot felul ale militarilor romani, au aparut ase"ari ci(ile, n cadrul carora negustorii si mestesugarii a(eau o pondere importanta ,numite canabae. 2oate marturia cea mai <

eloc(enta a rolului armatei n romani"area Daciei este faptul ca batrn pro(ine din lat. (eteranus, termenul folosit pentru a desemna pe soldatii romani care, dupa <5 de ani de slujba militara, intrau n (iata ci(ila. .cesti soldati romani, (eterani, au ramas n Dacia, unde si!au ntemeiat familii si gospodarii. =n alt factor puternic al romani"arii au fost orasele. )eto!dacii nu ajunsesera la ni(elul unei (ieti urbane. +ucerirea romana a adus cu sine o autentica nflorire a oraselor. 2ro(incia a numarat 1< ase"ari urbane, fondate de colonisti si de (eterani. 2rima a fost capitala pro(inciei, =lpia /raiana .ugusta Dacia 1armi"egetusa, cu statut de colonie: alte orase precum Drobeta, >apoca, .pulum, 2otaisa etc., a(eau statut de municipii. n interiorul "onelor rurale, alte focare de romani"are au fost fermele agricole, ntemeiate de colonisti, ale caror pamnturi erau culti(ate si prin munca bastinasilor. ntlnirea ntre colonistii latinofoni si autohtoni a deschis calea patrunderii limbii latine n satele geto!dace. n sfrsit, un loc important n procesul de romani"are a re(enit contactelor umane si, n primul rnd, casatoriilor, casatoriile mi6te de(enind tot mai frec(ente.

Romanizarea i consecinele stapnirii romane in spaiul geto-dacilor

#omani"area repre"inta un proces istoric comple6 n urma caruia ci(ili"atia romana patrunde n toate deomeniile (ietii unei pro(incii si duce la nlocuirea limbii populatiei autohtone supuse cu limba latina. .cest proces putea a(ea loc n urma ocuparii $integrale sau partiale' a teritoriului locuit de un popor antic si ncadrarii lui n statul roman pe o perioada a mai multor generatii. .lte conditii fa(orabile procesului de romani"are au fost7 ni(elul nalt de de"(oltare a populatiei bastinase: introducerea n pro(incia respecti(a a armatei si administratiei romane, iar mpreuna cu aceste institutii si o anumita populatie!militari, functionari, (eterani, colonisti: urbani"area: raspndirea religiei, dreptului, n(atamntului n limba latina. 2re"enta acestor conditii a dus la romani"area unor imense spatii ! 0estul si ;stul ;uropei $spatiile lusitan, celt, iberic, galic, iliric, sud!tracic si daco!moesian'. +a urmare a romani"arii n e(ul mediu timpuriu s!au format popoarele europene7 portughe", spaniol, france", italian, romn. +ontinuitatea geto!dacilor dupa cucerirea Daciei de catre romani este factorul determinant n declansarea procesului de mbinare a elementului autohton coloni"at cu cel roman coloni"ator. =nii istorici considerau ca geto!dacii au fost e6terminati n timpul ra"boaielor daco!romane. .ltii minimali"au rolul coloni"arii si ci(ili"atiei romane n formarea poporului romn. -storicii si arheologii romni si straini au adus pna acum suficiente argumente pentru a demonstra ca si dupa ra"boaiele daco!romane populatia autohtona daca a ramas elementul etnic majoritar din pro(incie. 2e ntreg spatiul Daciei romane elementele specifice ale culturii sale materiale $ceramica lucrata de mna, ritul funerar al icineratiei $arderii' s. a.' se pre"inta alaturi de cele romane n circa 1%% de ase"ari si necropole din secolele --!--- d. +hr. 1upra(ietuirea toponimilor, si hidronimilor autohtone ne demonstrea"a de asemenea continuitatea geto!dacilor $ruri ! Donaris!Danubius, .lutus, *aris, +risna, 1argetia, 2,rethos s. a.: localitati !Drobeta $/urnu 1e(erin', Dierna $8rso(a', 1armi"egetusa, >apoca $+luj', etc.' >umele dacice date de romani unor colonii denota ca acolo locuiau numerosi daci. =nitatile militare recrutau n numar mare barbati daci, fapt demonstrat de multe inscriptii descoperite n di(erse pro(incii romane. 2e teritoriul Daciei au fost descoperite putine inscriptii cu numele dacilor. .cest fapt si gaseste lamurirea, ca populatia dacica de rnd locuia n ase"ari rurale si nu a(ea nici posibilitatea, nici deprinderea de a pune inscriptii funerare. .cei daci care ajungeau la o situate sociala si economica superioara nu erau interesati sa aminteasca (echea lor origine. Dar si n aceste ca"uri numele dacic era uneori pastrat sub forma de porecla, sau era indicat numele parintilor, care aratau la originea daca a persoanei respecti(e. ;ste semnificati( faptul ca dacii din ultima scena de pe +olumna lui /raian sunt pre"entati mnndu!si (itele si ntorcndu!se la (etrele lor. 1i n acest ca" +olumna a atestat o realitate incontestabila. n afara de geto!dacii din pro(inciile romane, la nord de Dunare populatie autohtona s!a pastrat pe teritoriile ce nu au fost incluse nemijlocit n aceste pro(incii. Dacii liberi, atestati pe teritoriul /ransil(aniei de nord!est si *oldo(ei de (est, au continuat cultura lor traditionala, apoi, dupa cum (om demonstra mai jos, mpreuna cu cei din pro(inciile romane s!au romani"at. +ontinuitatea geto!dacilor n spatiul locuit de ei si dupa anul 1%& a ser(it drept ba"a pentru sinte"a daco! ?

romana. 2remisele romani"arii n spatiul geto!dacilor constau din elemente ce au e6istat pna la cucerirea romana si din elemente aparute dupa aceasta. =n proces comple6 de mpletire a ci(ili"atiei geto!dacice cu cea romana se declansea"a nca pna la cucerirea romana, la intersectia erei de pna la +hristos cu cea de dupa +hristos. n aceasta perioada marfurile si negustorii romani erau pretutindeni n Dacia, iar moneda curenta aici era dinarul roman, n Dacia si gaseau refugiu fugari din -mperiu si de"ertori din armata romana. .lfabetul latin era utili"at tot mai frec(ent n spatiul geto!dac. Dupa cucerirea romana a spatiului geto!dacilor, noile autoritati iau masuri urgente n (ederea integrarii ct mai profunde n -mperiu a acestui teritoriu bogat si de mare importanta strategica. +alea cea mai buna pentru stabilirea unei (ieti statornice n acest spatiu era romani"area geto!dacilor, adica nsusirea de catre ei a limbii latine si a modului de (iata roman. #omani"area a decurs mai intens n localitati urbane si mai lent n cele rurale. =nul dintre factorii romani"arii $ling(istice' consta n organi"area politico!administrati(a a spatiului cucerit. +atre anul 15 d. +hr. romanii au nfiintat pro(incia *oesia. 8rgani"area ei temeinica se desa(rseste n anul 5&, cnd la aceasta pro(incie este ane6at teritoriul dintre Dunare si *area >eagra. =lterior, n anul 8& d. +hr., este organi"ata *oesia 1uperior si *oesia -nferior. +ea mai importanta pro(incie din spatiul geto!dac ! Dacia a fost organi"ata de /raian ndata dupa ra"boiul daco! roman din 1%5!1%&. 2ro(incia ngloba /ransil(ania $fara coltul de 1ud!;st', 9anatul si 8ltenia $pn la r. @iu'. Dacia romana era administrata de mparat prin intermediul unui gu(ernator. 2rimul gu(ernator al Daciei a fost Decimus /erentius 1caurianus $1%&!11<'. 3a nceput pro(incia era numita Dacia +apta $cucerita', apoi!Dacia 4eli6. Datorita po"itiei sale strategice si e(enimentelor care au urmat 2ro(incia este reorgani"ata administrati( de cte(a ori. 1ub mparatul Hadrian $11 !1?8', n anii 11 !118, cnd a urmat atacul dacilor liberi si sarmatilor, pro(incia a fost mpartita n Dacia 1uperioara, care cuprindea /ransil(ania si 9anatul, cu centrul la =lpia /raiana 1armi"egetusa $fosta capitala a lui Decebal', si Dacia -nferioara, care cuprindea 8ltenia si coltul sud!estic al /ransil(aniei, cu centrul la Drobeta. . doua reorgani"are este ntreprinsa n anii 1<1!1<<, cnd partea de nord a Daciei 1uperioare este separata sub numele de Dacia 2orolisensis, cu capitala la >apoca $+luj'. =ltima reorgani"are este facuta de mparatul *arcus .urelius $1&1!18%' n urma ra"boaielor purtate cu marcomanii $trib germanic din 2anonia'. ;l pastrea"a Dacia 2orolissensis, dar restul /ransil(aniei l include ntr!o pro(incie noua !Dacia .pulensis $cu capitala la .pulum ! .lba lulia', iar din 8ltenia si 9anat organi"ea"a Dacia *al(ensis $cu capitala la *al(a pe 8lt'. /oate aceste unitati erau di(i"ate administrati( si fiscal, iar militar se aflau sub administrarea unui gu(ernator unic. 2e plan local acti(au conducatori de districte teritoriale urbane $magistri sau prefecti' si primari de comunitati rurale. ;i toti (orbeau limba oficiala a administratiei romane ! latina, contribuind la procesul de romani"are. +oloni"area, o alta cale a romani"arii, a constat n aducerea n Dacia a unui mare numar de populatie A din toata lumea romanaA $conform relatarii istoricului antic ;utropius'. 2entru a se ntalege ntre ei, colonistii trebuiau sa (orbeasca limba oficiala ! latina. .se"ati n grupe mari separate, acesti colonisti de(in un ade(arat focar al romani"arii. *ilitarii, care n permanenta au stationat n pro(incie n numar de circa ?5. %%% oameni, erau cantonati n castre, dispuse pe ntreg spatiul pro(inciei, n permanenta n Dacia au stationat doua unitati de elita $1<. %%% oameni'7 legiunea a Bl--!a )emina $stationata la .pulum $.lba lulia' si legiunea a -0!a 4la(ia 4eli6 $lnga +aransebis', retrasa n 119 n *oesia 1uperior. -n anul 1&8, n (remea ra"boaielor cu marcomanii, mparatul *arcus .urelius a stramutat din Dobrogea la 2otaissa $/urda' legiunea a 0!a *acedoniana. n pro(incie e6istau si unitati ale trupelor au6iliare $n care erau nscrisi si localnici geto! daci'. ;fecti(ul lor era de doua ori mai numeros dect al trupelor de elita. .lte legiuni si trupe au6iliare erau stationate n Dobrogea. /rupe speciale n care erau nclusi si bastinati erau stationate ntr!un numar mare de castre construite pe ntreg ntinsul granitelor pro(inciei $de circa 15%% Cm.' numite limes. n jurul castrelor militare s!au creat ase"ari ci(ile $canabae', unde traiau tarani daci, familiile militarilor, mesteri, negustori. 3imba de comunicare aici era cea romana. *ulti daci dupa ser(iciul n amata romana $<%!<5 ani' dobndeau cetatenie romana si, ntorcndu!se la ase"arile lor de bastina, contribuiau la romani"area conationalilor lor. *ilitarii din unitatile romane stationate n Dacia, dupa e6pirarea termenului 5

ser(iciului de(eneau (eterani si erau mproprietariti, de regula, n aceasta pro(incie. 2e terenurile primite (eteranii formau gospodarii agricole, numite ferme, unde lucra populatia locala. >umarul mare al (eteranilor n Dacia si *oesia a constituit, de asemenea, un focar de seama pentru raspndirea romanitatii. =rbani"area. +resterea numarului de orase construite n Dacia a contribuit substantial la romani"are prin influenta economica si culturala a oraselor asupra ase"arilor satesti./aranii geto!daci, (enind la oras pentru a efectua schimburi comerciale, intrau n contact direct cu ci(ili"atia urbana romana, n Dacia erau 1< urbe!colonii $treapta superioara' si municipii $treapta inferioara', toate bine amenajate. +oloniile se conduceau dupa legile romane, iar municipiile dupa legile proprii. 2rincipalele orase erau 1armi"egetusa, .pulum, Drobeta, >apoca, 2otaissa, #omula s. a. -nscriptiile si (estigiile ceramice din aceste orase marturisesc ca acolo locuia si o populatie autohtona. ;6istau, de asemenea, numeroase localitati care, desi nu erau recunoscute oficial, ndeplineau, totusi, functii de centre urbane cu un anumit ni(el de (iata economica. 8rasele erau conduse de un consiliu, alcatuit din decurioni, care erau nascuti oameni liberi si posedau o a(ere considerabila. .dministratorii orasilor! magistratii, se alegeau anual. +onducerea oraselor era ajutata de o multime de functionari mai mici. /oti acestia aduceau o contributie substantiala la romani"area pro(inciei, n spatiul daco!moesian se e6tinde Ddreptul roman clasic, se adopta normele juridice, caracteristice ntregului -mperiu, n anul <1<, n urma adoptarii asa!numitei +onstitutii antoniane, populatiei libere din orasele -mperiului i se acorda cetatenie romana. .ceasta legislatie, fiind e6tinsa si asupra oraselor din Dacia si *oesia, a contribuit la atragerea populatiei locale de partea -mperiului #oman si la ormani"area ei mai intensa. >ormele juridice romane si!au lasat amprenta asupra mentalitatii si comportarii populatiei autohtone n curs de romani"are. 2ro(inciile romane Dacia si *oesia erau ntretaiate de o (asta retea de drumuri pa(ate de importanta strategica. /otodata, aceasta retea de comunicatii a fa(ori"at circulatia rapida si permanenta a oamenilor si marfurilor, nlesnind raspndirea ci(ili"atiei romane. Dintre principalele drumuri (om mentiona cel ce strabatea Dacia de la nord la sud $2orolissum! >apoca!2otaissa!.pulum!1armisegetusa!/ibiscum!3oderata' si un alt drum care mergea de!a lungul Dunarii ntre Dacia si *oesia, n Dobrogea drumul principal trecea pe tarmul marii, drum care lega fostele colonii grecesti. Din Dobrogea un alt drum pornea spre nord, mergea pe cursul inferior al 1iretului, pe /rotus, 8itu" si apoi intra n /ransil(ania $la 9retcu', unind astfel *oesia -nferioara cu Dacia. +resterea ni(elului pri(ind cultura materiala n epoca stapnirii romane $intensificarea metalurgiei fierului, producerea obiectelor de argint, sticla, ceramica, di(erse importuri de calitate tehnica si artistica superioara' corespundea si unui ni(el mai nalt al (ietii spirituale, specifice societatii romane. 4olosirea intensi(a a limbii latine este atestata prin cele peste ?. %%% inscriptii latine, fata de numai ?5 grecesti descoperite pe teritoriul Daciei. .lte ?5%% de inscriptii au fost descoperite n *oesia. )eto! dacii adopta credintele si obiceiurile romane7 di(initatile romane @upiter, lunona, 0enus, Diana, 1il(anus, sau continua sa practice cultul di(initatilor locale sub nume romane. +a urmare a stapnirii romane, geto!dacii pe caile enumarate mai sus preiau limba latina si o folosesc n locul limbii lor autohtone, si nsusesc nume romane, si ridica monumente funerare cu inscriptii latine, n Dacia si *oesia se impune limba latina (orbita ! latina populara $sau (ulgara', care adaptasera cu(inte si e6presii locale, fapt caracteristic spatiului ling(istic al ntregii lumi romane. n afara de caile de romani"are a geto!dacilor descrise mai sus, carateristice primei etape a acestui proces ! perioada premorgatoare cuceririi romane, si etapei a doua ! perioada stapnirii romane $1%&! < 5', un rol decesi( l!a a(ut o a treia etapa, care se desfasoara dupa parasirea Daciei de catre romani $anul < 5 d. +hr.' si se termina la cumpana secolelor 0-!0--. #etragerea administratiei si a legiunilor romane din Dacia la sud de Dunare a nceput n anul < 1 la ordinul mparatului .urelian $.urelianus' si a s!a efectuat pe etape timp de patru ani. Dacia a fost e(acuata deoarece n conditiile de cri"a economica a -mperiului #oman, apararea frontierelor acestei pro(incii de na(alirile necontenite ale dacilor liberi, apoi ale gotilor cereau mari eforturi. *ai usor era de aparat un limis nou stabilit pe obstacolul natural Dunarea. De aceea s!a hotart retragerea armatei peste Dunare si organi"area apararii pe noul limis. 2entru a sustine prestigiul -mperiului #oman, .urelian formea"a la sud de Dunare doua pro(incii7 Dacia #ipensis $care includea spatiul dintre 9alcani E si Dunare' si Dada *editeraneana $la sud de prima'. 5

=nitatile militare si functionarii au fost urmati de o parte din paturile nstarite ale pro(incialilor, care n noile conditii ar fi suferit pierderi economice. +ea mai mare parte a populatiei de rnd a ramas pe teritoriul fostei pro(incii. /otodata, .urelian a pastrat anumite capete de pod pe malul stng al Dunarii, prin stationarea unor unitati militare la 1ucida(a, Dierna si Drobeta. 2olitica -mperiului #oman de supra(eghere a spatiului de la nord de Dunare a jucat un rol important n romani"area de mai departe a geto!dacilor. .ceasta supra(eghere a continuat si pe parcursul secolelor ---!-0. .stfel, pe (remea mparatului +onstantin cel *are $?%&!?? ' a fost temporar restabilita stapnirea romana n sudul 8lteniei si *unteniei. Dupa retragerea aureliana principalul focar al romani"arii la nord de Dunare ramne populatia romana si cea romani"ata din fosta Dacie /raiana. 3ichidarea hotarelor care di(i"au populatia din fosta pro(incie romana si pamnturile dacilor liberi din spatiul +arpato!>istrean, *aramures si +risana, a creat conditii pentru raspndirea romanitatii pe ntreg teritoriul fostei Dacii libere. Dacii liberi $dacii, carpii, getii, costobocii' aflati pe calea romani"arii datorita multiplelor relatii cu -mperiu #oman $relatii economice, adapostirea de"ertorilor din armata romana, participarea la constructia pe teritoriul lor a unor fortificatii, numite A 0alurile lui /raianA, menite sa prentmpine na(alirile popoarelor (ecine etc.' intrau n contact cu conationalii lor romani"ati pe cale pasnica. De aceea forta de re"istenta n fata procesului de romani"are a slabit considerabil si, n cele din urma, dacii liberi au preluat treptat limba si cultura mai nalta a populatiei romani"ate din fosta Dacie /raiana. +el mai important factor a romani"arii geto!dacilor din perioada postpro(in!ciala a fost religia crestina, care patrunde la nordul Dunarii n mod sporadic nca n timpul stapnirii romane. Dar pe o scara mai larga noua religie se raspndeste aici n prima jumatate a secolului al -0!lea d. +hr. n anul ?91 d. +hr. mparatul /heodosius $? 9!?95' inter"ice cultele pagne, fapt care a detemrinat organi"area unor episcopate n "ona Dunarii $la /omis, Durostorum, 8escus, >aissus $>is' s. a.'. +restinarea masi(a a daco!romanilor a sporit n secolele -0!0 prin acti(itatea unor misionari. =nii dintre ei fiind e6ecutati au de(enit martiri pentru crestini $patru martiri de la >iculiteni $jud. /ulcea' ! Foticos, .ttalos, Gamasis si 4ilippos, martirii din nordul Dunarii ! /eofil, >echita sau 1f. 1a(a )otul, necat n 9u"au'. Descoperirile arheologice au scos la lumina numeroase obiecte crestine $numite si paleocrestine' cu inscriptii n limba latina $inscriptiile de la *icia, 9iertran, 2orolissum si #omula'. +ruci si fundatii ale unor ba"ilici au fost descoperite la 1ucida(a, /ibiscum, #omula, *orisena, 1obari s. a. Din limba latina au ramas n limba romna principalii termeni crestini7 Dumne"eu $Domine Deus', crestin $+hristianus', cruce $+ru6, +ruis', duminica $Dies Dominica', pacat $pecatum', rugaciune $rogatio' s. a. 2astrarea cu(ntului biserica $basilica' n limba romna, pe cnd alte popoare romanice au adoptat termenul A ecclesiaA $de origine greaca', ne demonstrea"a (echimea raspndirii crestinismului si permanenta locuirii romnilor la nord de Dunare. +restinismul a contribuit la sporirea ncrederii n (alorile culturii romane, ncrederii fata de limba latina, prin mijlocirea careia erau popo(aduite 1fnta 1criptura si cu(ntul *ntuitorului. . fost lichidata opo"itia psihologica din calea romani"arii, care e6ista din momentul primelor contacte cu lumea romana. +a urmare, procesul de romani"are a capatat un caracter mai accelerat si profund, de(enind ire(ersibil. +ontactul teritoriului de la nord de Dunare cu -mperiul #oman a dus la romani"area lui treptata $cu etapele de pna la instaurarea stapnirii romane, din perioada stapnirii romane si de dupa retragerea aureliana', a(nd drept re"ultat formarea poporului romn si a limbii romne. !ormarea poporului romn si a "imbii romne ;tnogene"a romnilor repre"inta un e(eniment istoric fundamental n istoria noastra naHionala , ntrucat arata cum s!a format purtatorul Ii creatorul ci(ili"aHiei noastre . ;a a fost un proces comple6 , ndelungat la care au contribuit 7 statalitatea dacicJ Ii creIterea puterii acesteia , cucerirea Daciei de cJtre romani , coloni"area , romani"area dacilor , continuitatea populaHiei daco!romane in condiHiile con(ieHuirii cu populaHiile migratoare , raspndirea creItinismului , ducnd n final la crearea unei etnii distincte n spaHiul central!sud!est european . >eamul nostru s!a format pe un teritoriu (ast , care se intindea la nordul Ii la sudul DunJrii , ngloband fostele pro(incii romane Dacia Ii *oesia . +uceritorii romani s!au suprapus peste o serie de populaHii tracice, nrudite ntre ele7 dacii , getii si moesii . &

+ampaniile romane la nordul DunJrii , ndreptate mpotri(a puterii dacilor , au durat (reme indelungatJ . n timpul lui /raian au a(ut loc rJ"boaiele n urma cJrora Dacia a fost cucerita iar regele Decebal s!a sinucis pentru a nu cJdea n capti(itate . Dupa cucerirea acestui spaHiu rJsJritean , romanii au coloni"at aici populaHii de limba romanica . Dacii impartaIeau obiceiuri Ii credinHe religioase pagne peste care s!au re(Jrsat mentalitaHile ci(ili"ate ale cuceritorilor latini . n anii < 1!< 5 armatele romane pJrJsesc spaHiul pro(inciei Dacia pe care nu o mai puteau apJra n faHa atacurilor populaHiilor migratoare . n timpul marilor migraHii ale popoarelor germanice , sla(e , turcice Ii fino!ungrice , (orbitorilor de limba latina din acest spatiu li se (or adJuga populaHii de limbJ germenica $sec. ---' Ii mai ales neamurile sla(e $sec. 0-!0--' . .mestecul dacilor , al romanilor Ii al noilor (eniHi s!a petrecut la nordul Ii la sudul Dunarii , in decursul mai multor secole . .nul &%< , cnd sla(ii au na(alit n mperiul roman de rasarit , stabilindu!se acolo,a marcat o datJ importanta n e(oluHia romanitaHii rJsJritene . 1tabilirea triburilor sla(e Ii apoi a bulgarilor la sudul DunJrii a separat latinitate din peninsula 9alcanica de cea nord!dunJreana . n sudul DunJrii , o mare parte din romanice a fost asimilatJ de sla(i . ;6cepHie au facut grupurile alcatuite din pastori Ii familiile lor , stabilite n "onele montane $*unHii!9alcani' care au primit din partea sla(ilor numele de (lahi . /ra(ersarea DunJrii de catre majoritatea sla(ilor a condus nsa la impuHinarea lor in nordul flu(iului astfel ncat, pe teritoriul fostei pro(incii Dacia , amestecul dintre (orbitorii de limbJ latina Ii migratori a inclinat balanta etnica n fa(oarea romanicilor . n ajutorul istoricilor (ine Ii ItiinHa limbii ling(istica . +ercetJrile ling(istice au reliefat caracterul latin al limbii romne , dat de le6ic Ii structura gramaticala . 3imba romna se aseamana cu celelalte limbi romanice , dar are Ii particularitaHi ce demonstrea"a formarea sa n spatiul carpato!danubiano! pontic Ii nu n peninsula 9alcanicJ cum afirmJ #obert #oessler n cartea sa ,,1tudii romanestiKL publicata la 3eip"ig n anul 18 1 . .ceasta publicaHie era scrisa pe ba"a teoriei imigrationiste . .ceasta a aparut n urma miIcarii de emancipare a romanilor din /ransil(ania$n secolul 0---' condusJ de -nochentie *icu Glein Ii urmata apoi n 1 91 de un memoriu $1upple6 3ibellus 0alachorum' naintat curtii (iene"e . +a urmare imparatul austriac a incurajat istoricii sa fabrice contra argumente la do(e"ile de continuitate a romanilor n /ransil(ania . n lucrarea sa #obert #oessler afirmJ ca dacii au fost omorati n masa dupa 1%& . ;ste e(ident cJ acest lucru nu este ade(arat datoritJ faptului cJ romanii a(eau ne(oie de forHa de munca Ii nu el statea n obicei sa masacre"e populaHiile din teritoriile nou cucerite . .u mai fost gasite do(e"i ale continuitaHii dacilor n peste 1%%% de localitJHi iar niIte inscripHii din alte pro(incii romane atesta pre"enHa soldaHilor de origine daca . Din acea perioada datea"a toponimele Ii hidronimele care au fost transmise romnilor Ii au rJmas pnJ asta"i $Donaris , *aris ,.lutus etc.' /oate acestea do(edesc faptul cJ dacii nu au dispJrut dupa anul 1%&,ba mai mult Ii!au continuat e6istenta n acelaIi teritoriu. /eoria roessliana mai susHinea Ii faptul ca dupa retragera aurelinJ dintre anii < 1!< 5 teritoriul nord dunJrean ar fi rJmas pustiu , lucru ilogic a(and n (edere ca n secolul -0 un amfiteatru din 1armi"egetusa a fost blocat Ii transformat n fortareata 7 la 2orolisum Ii .pullum s!au gasit morminte de inhumaHie cu in(entar daco!roman : la >apoca s!au descoperit douJ cuptoare de olJrit din secolul -0 Ii pe tot spatiul nord dunJrean gasite obiecte paleo!crestine . 3ipsa cu(intelor germanice din limba romJna $alta argument roesslerian 'se e6plice prin faptul cJ ci(ili"aHiile neamurilor de origine germanJ erau neinferioare celei daco!romane ,deci populaHia autohtona nu a gJsit nimic interesant la noi (eniHi care au plecat destul de repede . .semJnarea limbii romane cu cea albane"J se datore"a faptului cJ strJmoIii albane"ilor au fost ilirii care se inrudeau cu tracii prin urmare este logic sa a(em cte(a cu(inte comune cu ei , dar este absurda afirmaHia conform cJreia poporul romn s!a format n peninsula 9alcanica ntre secolele -B!B--- dupa care au imigrat la nord de Dunare . +reItinarea romanilor n rit ortodo6 este datorata influentei bi"antine iar lipsa de i"(oare istorice care sa ateste continuitatea daco!romanilor Ii apoi a romanilor n ,,mileniul marilor migraHiiL este e(ident cau"J rurali"arii populaHiei n urma nJ(Jlirilor barbare . /oate acestea do(edesc faptul cJ la ba"a formJrii poporului romn a stat un proces ndelungat Ii neintrerupt , nceput din perioada e6istenHei regatului Dac , continuat dupa 1%& sub influenta romana iar dupa < 1 influenHat de migratori . +u toate acestea romanii sunt unici a(nd un caracter etnic total diferit de celelate popoare ce ne nconjoara.

$riginea si dez%oltarea limbii romane 3ing(isti romani si straini de prestigiu, istorici, arheologi, au pus in e(identa, in decursul timpului, date si documente de limba care statuea"a originea limbii romane, originea si caracterul ei. -n urma ra"boaielor dintre daci si romani, Dacia a fost transformata in pro(incie romana, si (a ramane stapanita timp de 1&5 de ani $1%&!< 1' de romani. #omani"area populatiei bastinase s!a desfasurat relati( rapid si usor. 2este <&%% de inscriptii scrise in latineste si descoperite pe teritoriul tarii noastre arata limpede acest lucru. -n afara masurilor cu caracter administrati(, printre factorii ce au contribuit la romani"are pot fi enumerati7 a' ser(iciul militar in care tinerii daci se inrolau b' casatoriile intre soldatii (eterani romani si femeile dace, copiii nascuti beneficiind de a(antajele cetateniei romane c' crestinismul raspandit in limba latina: drept do(ada stau cu(intele de ba"a ale credintei crestine, care se regasesc in romana, prin mostenirea directa a unor termeni din latina7 Dumne"eu $din domine deus', crestin $din christianus', biserica $din basilica', bote" $din baptism', rugaciune $din rogationem', preot $din presbiterius', cruce $din crucem', pacat $din pecatum', inger $din duiangelus', etc. -nfluenta patrunderii de meseriasi, agricultori, negustori in Dacia, inca de dinainte de cucerirea de catre /raian, se face simtita si asta"i, prin termenii din domeniu, pastrati din latina7 sat $ fossatum, localitate intarita printr!un sant', a ara $arare', a semana $seminare', grau $granum', secara $secale', or" $hordeum', legume $legumen', canepa $canepa', in $linum', aur $aurum', argint $argentum', sare $salem', cal $caballus', (aca $vaca', (ie $vinea', (ita $vitea', poama $poma', etc. 1e poate (orbi de o perioada de biling(ism, cand se folosesc concomitent limbile geto!daca si latina, pana la impunerea definiti(a a acesteia din urma. -n ADacia felixA se continua procesul de romani"are si dupa plecarea oficiala a armatei si a administratiei romane in < 1., prin intensificarea patrunderii limbii latine in masele largi rurale. 3imba romana pro(ine din latina populara (orbita sau latina (ulgara $lat. vulagarisMpopular'. .cest aspect al latinei sta si la ba"a celorlalte limbi romanice7 italiana, spaniola, portugheza, catalana, occitana sau provensala, romansa sau retoromana si franceza. . mai e6istat una, a "ecea, dalmata, dar in secolul al B-B!lea ea a icetat sa mai fie folosita. 2rocesul de formare al limbii romane se incheie in secolul al 0--!lea. -n(a"iile popoarelor migratoare7 gotii, gepi"ii, hunii, a(arii, sla(ii, etc. au influentat limba, fara a modifica fondul principal de cu(inte si structura gramaticala de origine latina. -storia cu(intelor si a formelor se numeste etimologie iar metoda cu ajutorul careia lucram se numeste metoda istorico!comparati(a. 4olosind aceasta metoda s!au stabilit reguli fonetice, asemanari si deosebiri intre limba romana si latina sau intre romana si celelalte limbi romanice. *orfologia limbii romane mosteneste, in buna masura, realitatea limbii latine populare. *ajoritatea partilor de (orbire, fle6ibile si infle6ibile, sunt mostenite din limba latina7 substanti(ul, cucele trei declinari: articolul: adjecti(ul cu gradele de comparatie: pronumele: numeralul: (erbul cu cele patru conjugari. 1inta6a limbii romane simplifica timpurile si modureile (erbale, modifica topica, cu predicatul la sfarsitul propo"itiei, prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare, etc. dar are ca ba"a aceeasi latina populara. 4ondul principal de cu(inte al limbii romane este in proportie de &%!&&N de origine latina, mostenit. .cestora li se adauga apro6imati( 1%% de cu(inte i"olate $abur, brad, bar"a, brusture, catun, galbea"a, gusa' si <<%% de nume proprii $.rges, +ris, Dunare, *otru, *ures, 8lt, 2rut, 1omes, /imis, /isa' de cu(inte mostenite de la daco!geti. /oate celelalte popoare ce au trecut pe aici au lasat influente si in fondul principal de cu(inte. .stfel, din sla(a a(em7 $apro6imati( <%!<<N din fondul principal de cu(inte' cleste, boala, mila, cocos, deal, a iubi, munca, noroc, vorba: din maghiara7 chip, fel, gand, oras: din turca7 alai, cismea, ciulama, ciubuc: din neogreaca7 caramida, a pedepsi, prosop: iar din france"a7 bancnota, a defini, geniu, stil etc $germana si latina !scoala ardeleana'. 8

2rimul document cunoscut scris in romaneste este o scurta scrisoare din anul 15<1 A1crisoarea lui >eacsu de la +ampulungA. Dupa aceasta data, a(em multe scrisori, acte de (an"are si cumparare, foi de "estre, insemnari, etc.: iar dupa 155%, si carti tiparite, cele mai multe la 9raso(. ;le sunt traduceri religioase din sla(ona. 2rimele au fost traduse in *aramures, unde li s!au gasit manuscrisele. De aici au ajuns la diaconul +oresi, un (estit tipograf, care le!a tiparit in decurs de mai multi ani. 3a 8rastie s!a tiparit in 1581!158< prima parte din 0echiul /estament. +arti religioase s!au publicat mereu dupa secolul al B0-!lea. +u toate ca erau si carti de legende si chiar romane populare traduse, iar dupa 1&%% se scriu direct in limba romana si cronici despre istoria romanilor, ele nu se tipareau, se copiau de mana si circulau in mai multe copii. .spectul cel mai ingrijit, din punct de (edere fonetic, le6ical, al structurii gramaticale, al limbii comune: cu ajutorul careia se e6prima ideile culturii si ale stiintei, se numeste limba literara. 3imba literara se deosebeste de (orbireOlimba populara prin aceea ca nu ingaduie folosirea unor forme sau rostiri locale $pa in loc de pe, da in loc de de, ghine su bini in loc de bine', intrebuintarea unor cu(inte cu raspandire regionala $oghial !plapuma, batar !maces' sau a unor e6presii familiare sau de mahala $a festelit iacana, gagiu, misto'. 2e langa forma literara si forma populara, regionala, limba romana mai este si limba a literaturii artistice. -n literatura artistica, ba"a este limba literara, ca limba a culturii. 3iteratura artistica nu se inscrie in graiurile locale, unde e6ista literatura populara sau folclorica, dar care se transmite oral. 1pre deosebire de limba literara, limba literaturii artistice poate sa intrebuinte"e orice forme, cu(inte sau e6presii, atat din limba populara, cat si din graiuri. 2rin urmare, limba literaturii artistice utili"ea"a toate posibilitatile limbii cu scopul de a ilustra intentia scriitorului. Dialecte ale limbii romane sunt7 dacoromana $(orbita la nordul Dunarii', aromana $(orbita in *acedonia', meglenoromana $(orbita in *eglenia', istroromana $(orbita in peninsula -stria, disparuta asta"i'. -n cadrul dacoromanei se pot identifica unele deosebiri, cea ce face sa se (orbeasca de subdialecte, fara insa a modifica unitatea $gramaticala' a limbii7 muntean, moldo(ean, maramuresean, crisan, banatean: dar se (orbeste si despre graiuri7 (rancean, oltean, etc. -n secolul al B--!lea si al B---!lea a fost introdus alfabetul sla( in cancelaria domneasca, limba romana fiin scrisa cu caractere chirice. -nsa in 18&% se instituie intrebuintarea alfabetului latin. De"(oltarea literaturii ca arta, de"(oltarea stiintelor prin ce au adus ele mai bun in formularea ideilor si sentimentelor noastre o putem numi culti(area limbii nationale. 3a ba"a ei stau cercetarea si (alorificarea (ocabularului, a fiecarui cu(ant, a fiecarui termen stiintific sau tehnic nou, stradania celui care scrie sau e6prima idei prin (iu grai de a patrunde intelesul adanc al cu(intelor. '-$R./ .(.0R/'.$1.2'/ 2recursorii acestei teorii 1ul"er, *acai, ;ndel Ii ;ngel ncJ din e(ul mediu mijlociu au elaborat concepte conform cJrora poporul Ii limba romnJ s!ar fi format la sud de DunJre, iar spaHiul nord!dunJrean era un Pterra deIertaL, care mai tr"iu a fost ocupat de daci. .de(Jrul istiric constJ n faptul cJ la sud de DunJre ct I- la nord e6ista populaHia daco!romanJ ce (orbea o latinJ (ulgarJ. n secolul al 0-!lea au nJ(Jlit n (aluri puternice sla(ii. 3a nord de DunJre poporul strJmoIesc a asimilat n totalitate elementele sla(e. 3a sud de DunJre strJ!romnii au fost asimilaHi de sla(i nsJ au rJmas cte(a insule latine care e6istJ Ii astJ"i7 istro!romnii, megleno!romnii, macedo!romnii Ii aromnii. 1paHiul nord! dunJrea a fost pJrJsit de romani n < 1 cu armata Ii administraHia dar imperiul a fost n permanenHJ n legJturJ cu (echea Dacie. /eoria imigraHionistJ elaboratJ de #obert #oesler la sfrIitul secolului al B-B!lea a preluat unele elemente ale lui 1ul"er I- ;ngel pe care i!a combJtut la (remea aceea *iron +ostin care considera operele acestora PbasmeL Ii pe autorii lor PbJsmuitoriL. #oesler a elaborat cte(a argumente ItiinHifice falsificnd ade(Jrul istoric7 1. dacii au fost total distruIi n cele douJ rJ"boaie daco!romane <. romnii s!au format la sud de DunJre I- apoi au imigrat la nord, do(adJ asemJnJrile a ctor(a cu(inte din limba romnJ Ii albane"J ?. pJrJsirea Daciei n totalitate, aceasta rJmnnd pustie 5. lipsa i"(oarelor istorice care sJ ateste informaHii despre romni 9

imposibilitatea romani"Jrii Daciei n 1&5 de ani. +ombaterea acestor argumente7 1. +olumna lui /raian este cea mai importantJ do(adJ arheologicJ ce Ii astJ"i stJ mJreaHJ n forumul lui /raian de la #oma. .polodor din Damasc , a sculptat Ii construit aceastJ columnJ n cel puHin 5!5 ani. 1cenele de pe +olumnJ repre"intJ dacii care cereau ndurare , apoi dacii mpreunJ cu romanii lucrnd la construirea oraIelor, drumurilor, termelor, apeductelor Ii chiar podurilor. DacJ ar fi fost distuIi Ii e6terminaHi, de unde Ii!a luat .polodor modele e6traordinar de bine redate e6act cum era configuraHia fi"icJ Ii mbrJcJmintea geto!dacilor. DupJ anul <%%, n armata romanJ e6ista o unitate militarJ P;Quitata dacorumL numai din militari daci nsJrcinatJ cu apJrarea graniHelor de nord ale imperiului, .lte descoperiri arheologice atestJ e6istenHa unei (ieHi rurale intense cu obIti sJteIti Ii teritoriale. .ceastJ organi"are era specificJ numai dacilor Ii ei locuiau la sate. <. +hiar adepHii imigraHioniIti susHin cJ unele pro(incii ale imperiului au fost romani"ate n mai puHin de 1%% de ani, dar cnd e (orba de Dacia nu ajung 1&5 de ani. #omani"area Daciei a durat mai mult de 1&5 de ani deoarece 7 a' preromani"area $relaHiile dintre 9urebista Ii 2ompei: inscripHia descoperitJ la 1armisegetu"a n scriere latinJ : primul rJ"boi daco roman 1%1!1%< Ii semiocupaHia romanJ n Dacia 1%<!1%5: b' romani"area propriu!"isJ 1%&!< 5 perioadJ n care Dacia a fost complet ocupatJ de romani Ii declaratJ pro(incie imperialJ cu o (iaHJ urbanJ deosebit de nfloritoare aidoma #omei , do(adJ oraIele construite n colaborare cu dacii Ii ridicarea lor la rangul de municipii : c' post!romani"area < 5!secolul 0 , do(adJ religia creItinJ care Ps!a prinsL mai mult dect n toate pro(inciile romane I termenul de bisericJ din limba romnJ care (ine de la PbasilicaL din limba romanJ . ?.+u(intele comune n limba romnJ I- albane"J sunt din fondul tracic , deoarece neamul tracilor s!a ntins pnJ la .driatica. 1tructurile gramaticale ale celor douJ limbi sunt total diferite, cea romnJ moItenind structura identicJ a limbii latine, fondul principal de cu(inte este total diferit, nu sunt nici mJcar dialecte una la cealaltJ. 5. DatoritJ atacurilor populaHiilor migratoare ct Ii al rJscoalelor din interior Ii mai ales fraterni"area daco!romanilor cu dacii liberi $carpi, costoboci' din "ona moldo!maramureIanJ, cri"a economico! financiarJ a #omei, l!au determinat pe mpJratul .urelian sJ!Ii retragJ armata Ii administraHia la sud de DunJre a(nd graniHa pe flu(iu mai uIor de apJrat oferind siguranHJ romanilor militari. n nici un e(eniment din istoria uni(ersalJ nu s!a ntmplat ca asupriHii sJ!Ii urme"e asupritorii. Do(ada o constituie decJderea urbanJ a oraIelor Ii nflorirea (ieHii rurale. 2ietrele funerale de la +luj >apoca ce erau pJgne au fost creItinate cu semnul crucii n secolul al -0!lea. 8paiHul paleocreItin descoperit la 9iertam Ii constituie do(e"i ale continuitJHii (ieHii n Dacia, iar i"(oarele bi"antine din secolul al 0!lea amintesc de o limbJ diferitJ strJromneascJ.

5.

+onclu"ie7
#omani"area a a(ut un rol foarte important n de"(oltarea Ii crearea poporului romn. .ceasta probleme este actuala deoarece n pre"ent apar o mulHime de discuHii referitor la pro(enienHa noastra istorica.*ulHi dintre noi se impun pJrerii ca dupJ cucerirea de cJtre romani, poporul dac a fost Iters de pe teritoriile acestea Ii ca noi am migrat din partea de sud, deasemenea e6ista Ii pJrerea cJ dacii dupJ cucerire de romani au rJmas pe teritoriile acestea ,dar fiind supuIi unei romani"Jri intense.+a pentru orce cetaHean Ii patriot al baItinii sale, soluHionarea acestei probleme ar duce la o iluminare Ii ndrumare pe calea cea dreaptJ. ;ste nespus de important sJ Itim cine sau de la cine am pro(enit, stramoIii noItri, caci cum poHi sJ studie"i istoria popoarelor fara a Iti de la cine singur ai pro(ienit, cine a apJrat patria de duImani, cine a luptat, pentru ca noi sJ putem trJi pe aceste meliaguri, cine a nflorit cultura Ii religia n care credem I.a. DupJ pJrerea, mea romani"area a a(ut un rol nespus de important, cu toate ca ei au cucerit (echii noItri strJmoIi Ii au transformat n robi o mare parte a populaHiei, totuIi ei au a(ut Ii acHiuni destul de bune. DacJ sJ luJm n consideraHie starea economica Ii culturala a daciei pna la cucerire Ii dupa, noi obser(am cJ dupa cucerire a urmat o serie de reforme, care a dus la nflorirea economiei naHionale, introducerea noilor descoperiri n diferite ramuri, mbogaHirea culturii, urbani"are e6tensi(a etc. Deoarece 1%

romanii se aflau la un ni(el de de"(oltare destul de nalt, noi am a(ut posibilitatea sJ preluJm de la ei tot ce!i mai bun, ce a dus la o mare imbigaHire a acestui popor. .nume formele administrati(e, religia creItina introdusJ de romani, Ii ni(elul nalt cultural a permis acestui popor sa Hina piept tuturor popoarelor migratoare Ii sa nu fie cuceriHi de acestea , ce in final Ii a permis formarea Rarilor #omne dupa o perioadJ oarecare. .nume influenHa romanilor a dus la pastrarea culturii Ii spiritului (echi pentru a putea sa se forme"e n continuare popoarele romne.

,ibliografie:
1! +onspectul prelegerilor predate de profesorul Dumitru )rama <! +artea P-storia Dreptului #ominescL <%%? de ;lena .rama ?! 2lan +onspect partea - de -gor 8jog si -gor 1aro( 5! +onspectul lecHiilor predate de d!mna +orniHel, profesoare n liceului teoretic Stefan!0oda 5! TTT.referat.ro &! TTT.referat.clopotel.ro ! TTT.e!referate.ro

11