Capitolul I

Poooa re Sl· spa r· · · Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

ll istorzce.

. Rom~nit~t.ea romanilor se refera la faptul ca poporul roman are o origine romana

rnr la baza hm?u roi:na~~ sta limba latina. Din ansamblul acestei categorii istorice mai
Jae P_arte o serze _de ~dez z~rudite $i adiacente, cum ar fl: staruinfa elementului roman fn
Da~z~ postaure!z~na, ~mtatea de neam ~i Zimba a romanilor, descendenfa romana,
latzmtatea roma~zlor ~1 a,. _limbii romane, esenfa romana a unor obiceiuri $i datini
popi:lm:e, con$f~z~~a romamlor despre originea !or romana, descendenfa romana a
romamlor. Romamz sun! un popor romanic, asemeni francezilor, italienilor, spaniolilor $i
portughezilor.
Romanii f ac parte din romanitatea orientalii.
in mileniile V-111 i. Hr. a avut loc procesul de indoeuropenizare. Din centrul Asiei
mai multe popoare vor migra spre India sau spre Europa. in zona balcano-dunareana s-au
a~ezat tracii. Tracii traiau impa1~,iti pe mai multe neamuri ~i erau organizati in uniuni de
triburi conduse de regi locali. ,¢ ·~
Getii ~i dacii reprezinta ramura nordica a poporului trac. Geto-dacii s-au constituit
ca identitate etnica, lingvistica ~i economica in epoca fierului. Getii erau localizati 'inspre
Mare iar dacii in zona carpatica. Dacii apar amintiti in izvoarele latine, iar getii in
izvoarele grecesti. Latinii numeau Dunarea Danubius, iar grecii Istros/Istru. Geograful
grec Strabon susJine ca ,,Dacii au aceea# limba cu geJii". Dacii sunt amintifi printre
, si
altii , de Caesar in secolul I i. Hr. Geto-dacii au intrat in contact cu romanii din
secolele II-I LHr.
Pentru prima data triburile geto-dace au fost unificate de Burebista (82-44 i. Hr.).
Burebista va deveni primul rege al tuturor dacilor. Va rezulta un imens regat numit
Dacia, renumit prin bogatiile sale. Statul lui Burebista se intindea la est pana la gurile
Bugului spre Marea Neagra (Pontul Euxin), la sud Muntii Balcani (Haemus), la Nord
Carpatii Paduro~i iar la vest confluenta Dunarii Mijlocii cu Marita. Centrul statului era la
Sarmizegetusa (Regia / Basileion). Tot aici era ~i centrul spiritual al geto-daciior. Geto-
dacii aveau o religie politeista (credeau in mai multi zei). Zeul suprem era Zamolxis, zeu
al cenilui ~i al pamantului. Cultul era deservit de preoti ~i exista ~i institutia Marelui
Preot. Contemporan cu Burebista a fost marele preot Deceneu. Statul lui Burebista este
considerat o monarhie militara. Dupa moartea lui Burebista statul se va imparti in patru
apoi cinci regate mai mici. Tot acum, in a doua jumatate a secolului I i. Hr. au loc
primele campanii militare romane la Dunarea de jos. Spatial daco-moesian intra in
orbita civilizatiei romane.
Amenin area romana directa a ince ut sii se mani este din tim ul re elui
Burebista, fntemeietorul statului dac. Romanii urmiireau sii-$i impunii controlul asupra
coloniilor grece~ti vest-pontice, sa aiba acces la resursele zonei nord-du:zar~ne (aur,
argint, grane) ~i sa beneficieze de pozifia strategica avantajoasii. Legaturzle daco-
romane s-au intensificat fn secolele I i.Hr.-1 d. Hr. 1

3
 . etate ale geto-dacilor peste Dunare in vremea fmpiirai .1
Atacun1e nemc . .
A

.11· I ·1· . ' or

. / _
791
{:i Domi/ian (81-96) au desch1s sena conpzcte or mt ztare directe
Vespastan i 69
,
este/ fmnreiurarz
y •
regele Daczez,
. . D uras,
. . cedat d omma
1-a . IUl. D ecebal. cu
romanu, zn ac
••• A

r '.I ,.. v
Unitatea statului va fi refacuta m secolul I d._ Hr: de ca:re reg~Ie Dec~bal (87-Io6
d. Hr.). Regatul dac in ti~pul lui De~~b!l ~~te ma1 m1~ dec_at al Im Burebtsta, dar este
mai bine organizat, cu mat multe cetat1 mtante. Domn1a lu1 Decebal est~ considerata
apogeul civilizapei geto-d~ce, 1:cest lucru a ~o~! cauzat de prezent~ romamlor la Dunare.
Prin cuceriri romanii au aJuns m zona Dunan1. La sud de Dunare au creat provinci
Moesia (15 d. Hr.), de unde vor planui atacarea Daciei. Ulterior Moesia a fos~
reorganizata in Moesia Inferior ~i Moesia Superior. Geto-dacii din Dobrogea de astazi au
intrat sub stapanire romana din anul 46 d. Hr., racand parte din provincia Moesia
(Moesia Inferior). in aceasta perioada incepe romanizarea oficiala in dreapta Dunarii de
Jos. Pentru cucerirea Daciei romanii au purtat razboaie, astfel:
• 87 d. Hr. ~i 88 d. Hr., in timpul imparatului roman Domitian (incheiate cu
pacea din 89, prin care Dacia devine regat client al Romei); luptele s-au dat
la Tapae;
• 101-102 ~i 105-106, in timpul imparatului Traian (98-117), cu o pace
incheiata in 102; Traian considera Dacia o amenintare '
la adresa securitatii
'
Imperiului;
In 106 o parte Dacia este cucerita de romani iar regele Decebal s-a sinucis,
pentru a nu cadea prizonier. Jmagini ale razboaielor daco-romane conduse de Traian se
gasesc pe monumentul ,, Columna lui Traian" de la Roma (sec. II), izvor nescris al
acestor lupte.
Dupa cucerire, Dacia a fost transformata in provincie romana de rang imperial
(depindea direct de imparat) ~i va incepe procesul de romanizare. Prin romanizare dacii
au preluat obiceiurile romane ~i vor invata limba latina. Romanizarea se considera
incheiata cand dacii vor vorbi bine limba latina. Romanizarea se va realiza prin mai
multi factori:
• administratia,
• armata,
• veteranii,
• viata economica,
• viata culturala,
• religia (sincretismul religios=impletirea elementelor mai mu/tor religii;
interpretatio romana=adorarea unor zei daci sub nume romane),
• urbanizarea (construirea de ora~e de tip municipia adica ora~e mici,
colonia organizate dupa modelul Romei ~i ora~e de rang superior adica
metropolis, toate focare de civilizatie romana),
• dreptul roman (212, Constitutio Antoniniana, data de 'imparatul Caracalla,
potrivit careia toti Iocuitorii imperiului deveneau cetateni),

4
 - l;UIOnt~tu
,, ... .
latino-i1.001
:- . ad .
cacz Dacia fi U§ z din toata 1
(Eutro . ,, usese secatuita d . . umea romana "Ex
. Toate po oa:•us, Istoria romanii " e barba/i in urma riizb:oto orbe romano ",
ad1ca latinitate PL. ele romanizate vo ') ' etc. ate/or cu romanii"
a. zmba lat· . . r purta astfi I •
sate. Gramatica latin. ma a piitruns foart e .,s1giliul Romei'' (N '
Adminis . a reprezintii structur e repede nu numai in zo icolae Iorga),
fruntea provinci:1.aat•:· Dacia a fost organi:afit~ndamentalii a limbii ro:al: nurbane, ci §i la
1ost pus a ca O pro · . e.
asemene~ au fost adu~i in Da~: 1,uvernator cu titlul de 7:;~;e romana de tip imperial. In
a comumca cu ei, dacii treb .
nu a. fo~t cucerita, Aici vo/:~ o~rte multi functionari a~gusti pro praetore D
sa m~_et~ limba latinli. Pa~:b1ton de limba latina. P~ntr~
provmctei Moesia (1n 46 d Hat ,,dacn hberi". Partea d D a de nord a fostului regat da
· · D · · r ) Ma· t" · e obrogea d · c
m1c1,. ac1a Superior ~i Dae· . . i_ arz!u Dacia a fost Im • . • , e az~ a fost alipitli
Porohssensis, Dacia Apulen .ta _Infenor (m timpul lui Had~art)1t~ m doua provincii mai
s1s ~1 Dae· M nan tar a 01· " .
Armata Dupa"" cu . Ia alvensis) P m tre1 (Dacia
. · cenre 1n D · ·
protect1a noii provincii Sol , .. ac1~ au ramas peste 50 000 de .
soldatii). 0 parte a soldaiilo ?~tu l?cuiau in castre (fortificatii ~oldat1 pentru_a asigura
sotii
· lor, fetele vor inva""ta 11·rm1b~1avlor_
atmai~temeia
C · ·familii•
· cu fetele dacemPecnatre
· ru alocmesc. doar
com um ca
f,:tm! generatie v~rbitoare de limba 1atint~1~~~~~~ au rez~ltat din aceste casatorii vorc~
anga castre, numtte canabae. Cetliteni' . . t 11 e solda\1lor locuiau in a~ezari civile pe
rom_a~e). Cei recruta\i dintre provi~c~~~a(m erau organiz~ti in legiuni (unitati de elita
aux1hare (alae cohorte) Apa""r . . popoare cucente) erau cuprin~i 'in tr
I I . . '.. . area romana se baza . . ' upe
ungu une1 !mu fortificate numite limes. ~1 pe s1stemul de castre ~ezate de-a
. Veteran ii (evocatus) reprezinta soldatii l"" . .. .
de ant, dupa care soldatul devenea vet P . asat1 la vatra. Stagml militar dura 20-25
• . eran. nmeau de la stat b · · b ..
u contnbmt la romanizare lingvistic (vorbe I f . . ~n_1 ~1 o ucata de pilmiint.
A
Militarii activi ~i veteranii au fost propagator~~ _a _1l~a) ~1 prm sp1ntul de ordine promovat.
n c1v1 1zat1e1 romane.

Romanizarea Daciei cuprinde trei etape:

• Preromana/Preliminara (sec. I I.Hr• - sec • I d . H--)
•· , ca"nd au 1oc pnme
· 1e
contacte daco-romane;
• Romaria/propriu-zisa/oficiala (106-271/274/275, 46/106-602- pentru
Dobrogea), care 1i cuprinde ~i pe dacii liberi.
• Postromanli (dupii retragere)/etapa desiivlir~irii romaniz!lrii (sec. m-
VII). Legliturile cu lmperiul continuli iar dacii liberi se amesteca cu daco-
romanii ~i se romanizeazli; tot acum au Joe marile migratii.

Procesul de romanizare /ingvisticii 1i culturalii, din secolele JI-Ill d. Hr., clind o mare
parte a teritoriului Romiiniei de azi era cuprins in provinciile romane Moesia fi Daeill,
a avut o mare intensitate. Astfel, /imba latinii a piitruns foarte repede nu numai In
zonele urbane, ci si /a sate, in via(a comunitiifilor de agricultori fi de piistori care
ocupau cea mai m~re parte a teritoriu/ui. Romanizarea a avut un caracter organizat ~i

dirijat.
5
 . 1Roman atinge maximul.
!11 a1111( 117 Impe;u~ Dacia se va mentine pana in 271/274/275. Acun,
0
Stapamrea _r ":,~n 1:paratul Aurelian a retras din Dacia o parte a arn,are_ loc
t gerea aure 11ana • d• .
A

R . . • ate •
" e _ra_ . . A fa t lucrul acesta din rafmm strateg1ce, m cauza m1gratorilo 1 ~1
admm 1stratie1. fiac~t. rele Impetiului. Cei retra~i vor fi stabiliti la sud de Dunare~ care
ermanent loveau ron te . . . L dd D intr
P. . . m i'nfiintata numita Dacia R1pens1s. a nor e unare va ram· -o
mica provmc1e acu . . x D b d . ane
. d tara numeroasa ~i putem1c romamzata. o rogea a eventt O prov· .0
populat~: seti·mepnul l~i Diocletian (284-305), cu numele Scythia Minor ~i capitala Ia T~n~ie
separa a m . w ( 1111s
D upa x retragere societatea nord-dunareana se rura 11zeaza reconversia ruraJ:t ·
, .c-. • • d • I . c1)
Majoritatea ora§enilor se i~dreapta ~pr~ sate, d~oarec~ e~~u 1ent1 m ca ea m1~ratorilor:
Dupii retragerea aureliana, pe tentorzul fostez provm~!l s-au. a~ezat grup~rz de daci
liberi /apt care a dus la o anumita uniformizare a culturu materzale de factura romanic •
deos;bita de aceea a migratorilor (culturile lpote~ti-Cdnde~ti, Costi~a-Boto~ana-Hansc;
I

Bratei-More§fi).
La retragerea aureliana, idiomul latin era predominant. Acesta continua sa
evolueze in contact cu provinciile latino(one de la sud de Dunare.
in secolul VII limba greaca devine oficiala in Imperiul Bizantin.

Intre secolele III- VIII are loc navalirea migratorilor :

• sec III- IV, gotii (vizigoti, ostrogoti) de origine germanica
• sec IV- V, hunii de origine asiatica
• sec V-VI, gepizii de origine germanica
• sec VI, slavii
• sec VI- VIII, avarii de origine asiatica
In drumul lor, slavii au i'ntalnit a§ezari romanice, atat i'n Moldova cat ~i in Campia
Dunarii. Ei numeau tinutul din Campia Munteana ,,Vla§ca" (Tara vlahilor).
Dintre migratori, doar slavii vor influenta etnogeneza romaneasca, din punct de
vedere lingvistic.
Marile migratii au avut consecinte i'nsemnate, provocand prabu~irea Romei,
separarea romanitafii occidentale de cea orientala §i ducand la constituirea adstratului
lingvistic in etnogeneza popoarelor neolatine.
Stapanirea romana la nord de Dunare se va reinstaura temporar i'n timpul
imparafilor Constantin eel Mare (306-337) ~i Justinian (527-565). Despre acest lucru a
scris Iustinian in lucrarea sa, "Novel1ae".
Dobrogea de azi a ramas in componenta Imperiului Roman pana i'n 602. In acest
an slavii tree la sud de Dunare, rupand legatura intre latinitatea nord ~i sud - dunareana.
Trecerea slavilor a fost determinata ~i de retragerea armatei bizantine de pe linia Dunarii.
Acum inceteaza stapanirea Imperiului Roman de Rasarit (Bizantin) in Dobrogea de
azi. La sud de Dunare slavii vor asimila populatia moeso- romanica, dand na~tere
popoarelor slave de sud (bulgarii, sarbii, etc.). 0 parte a romanicilor se vor retrage din
calea slavilor in zonele muntoase, unde vor duce un mod de viata specific romanic ~i vor
evolua in paralel cu poporul roman. Ace~tia sunt vlahii balcanici sau aromanii. La

6
rupere~- romanitatii orientale 'in nord-dunareni ~i balcanici au contribuit alaturi de slavi, ~i
bulgam.
In unel~ doc~m~ente di~ Evul Mediu va aparea denumirea pentru Tara Romaneasca
de Ungrovlahta, adtca Valahta de langa Ungaria, pentru a o deosebi de Valahia sud-
dunareana (balcanica)
A~adar, prin patrunderea slavilor 'in Balcani, romanitatea nord-dunareana a devenit
,, o insul~ a ro~a?itatii i~ marele ocean slav" (Sextil Pu~cariu)
Dm da~t ~t romam se va forma poporul roman, prin procesul de etnogeneza
(formarea unm popor ~i a limbii sale). Prima etapa a etnogenezei romane~ti este sinteza
daco-romana. A doua etapa consta in includerea migratorilor 'in elementul daco-roman.
Contributia migratorilor la etnogeneza este foarte mica. Doar slavii au contribuit din
punct de vedere lingvistic. Prezenta slavilor n-a putut schimba caracterul romanic al
populatiei autohtone. _
Elementele fundamentale ale etnogenezei romane~ti sunt componenta dacica
(substrat) ~i componenta romana (stratul).
Poporul roman are origine romanica, adica o componenta a sa o reprezinta
romanii. Limba romana are origine latina. Ea este o limba romanica sau neolatina,
inrudita cu franceza, portugheza, spaniola, italiana. Limba rotnana are urmatoarea
structura:
• Substrat geto-dac/daco-moesic/traco-dacic (180-200 de cuvinte, ex.
Barza, branza, gard, mo~, aprig, balta, brad, brau, Carpafi, catun, caciula,
codru, copil, Dunare, ma/, mazare, manz, mo§, Mure§, Oft, Parau, prune,
strugure, vatra, viezure etc. aproximativ l 0% din lexicul romanesc.) Ele
desemneaza elemente fundamentale ale civilizatiei.
• Strat latin (60-70 % din cuvintele limbii romane de azi, chiar 80 % dupa
unii cercetatori), ex. A ara, argint, aur, biserica, bun, camp, cire§, a culege,
duminicii, femeie, /rate, frumos, grau, Zana, mana, munte, paine, picior, sare,
a semiina, soare; gramatica latina reprezinta structura fundamentala a
limbii romane. Astfel, fondul principal de cuvinte al limbii romane, inclusiv
vocabularul cre~tin de baza provin din limba latina.
• Adstrat slav/slav meridional (20 % din cuvintele limbii romane de azi), ex.
Bistrifa, cneaz, Dambovifa, gas ca, Jude, plug, secera, stare/, targ, vama.
Asimilarea · slavi/or de catre daco-romani a dat o particularitate romanitii(ii
orientale, ce o deosebe~te de romanitatea occidentala, unde rolul slavilor I-au
Jucat germanii.
Limba romana are mai multe dialecte:
• Daco-roman (vorbit 'in Romania, Rep. Moldova ~i alte comunitati romane~ti din
strainatate)
• Aroman
• Macedoroman
• Retoroman (roman~), in Elvetia;
• Istroroman

7
 ,. . . d-dunarene vorbite in comunitati care au evoluat
• Megleuoroman (diale~te su
para IeI cu poporuJ. roman)
. . . .
. ardelenesc muntenesc, mo 1·dovenesc,o1tenesc
. ,. a are c: graiun reg1ona
L1mba rom~ . ."' 1
e.
1 , ,.
. dar cu un aport al operelor literare create m Moldova,
,
aza gramlmJuldmal Muntema,
etc. Pe b. . ,.
·b· · ·
XIX-lea, limba romana literara pe care o vor im ~1 scnem azi.
se consutme m seco • b .. ti· ne vorbita in rovinciile orientate ale im eriulai in
1m 1a
uoces • Jex i ,mdelun
. •
Transformarea I. ,.m
,. fi 1 com a t desfii urat concom1tent
limba romaoi · _ -a 0st un tn·r avaod ca teritoriu de formare D ac1a. · rasan- - ·tu I M· oesiei
1 1
directa I atura cu ce e
S erior. Moesia Inferior si Tracia de N-V. - - .-
up · . .,1 le/or JV-VIII Umba /atinii vulgara (populard), vorblta de daco-
/11 perwaua seco • • _ . • -
. ,r, mat mai intai intr-o limbii protoromana. L1mba romana evolueaza
romam s-a transJor . , , ._ . . . _ . _
. b- romanicii de fiacturii orientalii, denum1ta de lmgv1~h straromana sau
spre o I1m a , . .. • • . ..
• - in secolele VII-VIII procesul de formare a /1mb11 romane era m /mu
protoromana. 1, • . •
genera/e incheiat. Procesul etno enezei romdnesti s-a des as_ur~I m nnc, al. la nord de
Dumire. dar si /a sud de uviu incheindu-se s re s ars1tul secolulw al VIII-lea
{desiivdrsirea etnogenezei). . . .. •
Ca ~i in cazul celorlalte limbi romanice, in penoada de fonnare a ~1mb11 romane,
fondului Iatin i s-au adaugat cuvinte imprumutate din limbile popoarelor m1gratoare.
in Iimba romana nus-au pastrat decat putine cuvinte din slava veche (sec . VI-VII),
cea mai mare parte a elementelor slave patrunzand tarziu, in secolele IX-X (acum se
fonneaz.a adstratul slav).
Limba sud-slavii a devenit in secolele JX-X limba liturgicii ~i mai tarziu ~i limba
de cancelarie {/imba in care erau redactate documentele oficiale ale statului). Slavo11a a
jucat pentru provinciile balcano-dunii.rene un rol apropiat de eel pe care I-a jucat
Latina 111 occidentul medieval
In procesul de romanizare, daco-romanii au preluat
Cre~tinisII_!_!!! a patrons la nord de Dunare pe filiera latina (predicile apostolului Andrei in
-Scythia adica Dobrogea de azi, soldati romani, misionari veniti din Imperiu, etc).
Majoritatea termenilor religio~i de azi sunt de origine latina ( ex. Sanctus=sfdnt, crux, -is
=cruce, angelus=inger, Dumnezeu=Dominus Deus, cre~tin=Christianus, Duminica=
Dies Dominica, a ruga=rugare, baptizare=a boteza, etc. ). Cre~tinismul a contribuit la
romanizare. De altfel, cuvantul "biserica " deriva din latinescul "basilica " doar in limba
romJnii ~i retoromanii. in ce/elalte limbi romanice deriva din grecescul "ecclesia ".
La inceput cre~tinismul va evolua lent, din cauza persecutiilor (SEC. II-Ill ,
primele obiecte paleocre,$fine). Din secolul III dateaza monumentele funerare
(stela~,adica pietre de mormant sculptate) cu insemne paleocre~tine Ia Micia, Ca~eiu, etc.
Tot_~m secoiul III dateaza obiectele paleocre~tine de la Potaissa, Apulum, Micia. Cele
ma, mte~se persecutii vor avea Ioc in til\lpul imparatilor Decius, Valerian ~i Diocletian.
Acum,¥dm cauza persecutiilor, unii cre~tini apeleaza la simboluri din mitologia greco-
romana.
. . ln~1 31~ Cons~a~tin cel~ re va Edictul de la Milano, prin care se acorda
hbe~ate re!Jg10~a cre~frn1lor, ..gar nu sunt interzise cultele ~ e . Astfel, Ia nord de
Dunare vor contmua persecutnle. Pe Valea Buzaului va fi martirizat Sava Gotul. La

8
 Niculitel, in Dobrogea b
.. ( , su altarul unei b ·1· .
mKartm. numele lor este inscriptionat as1 tc1_,_ au .fos~ descoperite rama~itele a patru
amas1s). pe peretn cnpte1: Zotikos Ath l Pl ·i· .
. ,.. " , · a OS, 11 I pos I
Ab1a m 391 imparatul Teodosie I . .
cre~te m_aru cre~tinilor (cre~tinarea va m!erz1ce cultele agane. Din secolul IV-V va
mare de ob1ecte cre~tine ~i cre~tinate. Ast~a.s1va a daco-romanilor), dovada numarul
• Sec. IV - dateaza¥ D ..
. " onarml de la Bi t ,, ( . . .
contme monograma lui H . t . . _er_ an S1bm), ob1ect cre~tin ce
POSVI" (Eu z · ns os ~• mscnptia ,,EGO ZENOVIVS VOTVM
' enov1e, am pus darul) Ob. I
cre~tinismului in Transilvania i . .•:ctu este o dov~d~ a patrunderii
nuntiul aposto11·c d1·n v· " apare ~• mtr-un desen tnm1s la Roma de
1ena m 1780.
cea ~:ra~rrim~le ba_silici_ (mici biserici) pe linia Dunarii, precum
S a aveni, ap01 Suc1dava ~i probabil Drobeta
• ec. VI dateaza crucea de aur de la Histria. .
• Sec VI-VU se con t t¥ O " l· · ·
t .· . . s a a mmu tire sens1b1la a simbolurilor cre~tine atat pe
entonul fo stei provincii, cat ~i in teritoriile libere. '

La_ daco-rom_ani se.., va dezvolta un cre$tinisrn de factura populara $i de

orientare n1ceeana. Acesta a Jost probabil irnpulsionat de rnisionari
provenifi din Dobrogea, cunoscut bastion al confesiunii niceene fnca din
timpul impiiratului Valens.
in secolele VII-VIII- ¥ ca poporul roman este de·a format iar
~ " " ¥ e_ o orma bine stabilita (sec VII- . omanii apar in izvoarele scrise
externe, mdeoseb1 germane ftstirvtcu numele de vlahi, valahi, volohi, w(a)lach, olahi,
blaki, iilakes, etc. termeni care exprima incontestabil notiunea de romanitate.
La originea denumirii de vlahi se afla numele unui trib celt, volcae, amintit de
Caesar in ,,De hello Gallico". De aici termenul a trecut la germani, desemnandu-i in
germana veche mai intai pe vecinii din sud ~i apus (valh =roman ~i gal romanizat).
Termenul a cunoscut apoi in limba germana o restrangere, referindu-se doar la locuitorii
din Pen. Italica (walcher). Slavii, venind in contact nemijlocit cu lumea germana
incepand cu secolul al IX-lea, au preluat acest termen. Chiar la inceputul acestor contacte
germano-slave, biograful apostolului slavilor, Metodie, a aplicat italienilor denumirea de
wlah, primita prin filiera germana: vlah inseamna a~adar strain, un neslav de limba
romanica. Termenul a cunoscut apoi diferite variante:
- walach la neamurile germanice;
-vlah la bizantini ~i slavii de sud,
-voloh la slavii rasariteni,
-valachus in lumea latino-catolica apuseana,
-blach la unguri unde s-a transformat repede in olah, etc. . , A • •

Numele de "v/ah" dat romanilor de catre straini marcheaza..,sfar$zful e!n_og~nezez

romane, el exprima exact caracterul sau romanic, continutul de baza al expreszez fimd eel
etnic.
9
 La randuJ Jor,_ ,,vlahii" !puneau p_robabil ,,romani" adica ,,romani''
care J-au transmis dm generat1e m generat1e, fie pentru a se desemna ' nul:l:J~
tinuturilor carpato-dunarene, vorbitori ai acelei~i limbi, fie pentru a se re~a .10cuit tj
0
categorii sociale (de exemplu rumani - tarani dependenti). Numele de roer~1~anu/ 1
dupa numeIe cetat11
- .. mame, care este Roma sau d Ia termenul latin "romanus'' man1 este1da.ite
populara a pastrat de-a lungul secolelor con~tnnta ascendentei romane · Melllotj 1
dovada datinile ~i traditiile care il amintesc pe ,,badita Troian" (imparatul Tra::tlani1;
0

ProbJema continuitatii si latinitatii romaniJor

Dupa retragerea aureliana, la Nord de Dunare va ramanea O popul •
at1e dac
romana numeroasa, care ~a- tra1 m _acest spatm continuu. Continuitatea daco-rorna _0-
_ _ _. A •

nord de Dunare este doved1ta de mai multe dovezi: na la

Logica istorica - niciodata un popor stabil nu a fost mutat in intregi ,
alta parte; me 1n
Cimitirele, precum eel de la Bratei (jud. Sibiu), care contine morrninte .
de dupa retragere; vestigiile din el dateaza din sec. IV-V. ~1
Construcfiile
. ridicate dupa retragere, precum zidurile suplimentare de Ia
Sarm1zegetusa, consolidate in fata atacurilor migratoare;
Toponimia, hidronimia - nume de locuri ~i de ape care dateaza de la dac·
~i daco-romani ~i ni se pastreaza pana azi (ex. Drobeta, Napoca, Apulurn 1
Crisus, Maris, Alutus, etc.) '
Tezaure monetare - monede ingropate in pamant ~i care dateaza din
perioada de dupa retragere.
Obiectele cre~tine (ex. Donariul de Ia Biertan, Gema de Ia Potaissa -
Turda, etc)
Vase, unelte, podoabe, arme ~i aJte obiecte apartinand comunitatilor
autohtone de secol VII-XI, fiind descoperite in a~ezari precum Brateiu
(Sibiu), Poian (Covasna), Alba Julia. Acestea dovedesc continuitatea de
locuire a romanilor pe teritoriul pe care ei s-au format.
Con$tiin/a descenden/ei romane s-a manifestat indeosebi prin numele
insu# al poporului roman, provenit din limba latina de la romanus.
Romanii apar amintiti ca popor la nord de Dunare incepand din Epoca Medievala.
Tot acum se arata ~i legatura !or cu romanii. Primii cares-au referit la originea romana a
romdnilor au fast cronicarii (bizantini, slavi §i maghiari). Sursele hizantine menfioneazl1
la nord de Duniire, fntre secolele X-XI/1, populafii sub nmnele de "daci" # ''gefi".
Aceste denumiri se referii la romdni. Autorii bizantini au con.~tiin/a faptului ca locuitorii
din /inuturile carpato-duniirene (romdnii) sunt descenden/ii popula/iilor omonime antice
ce locuiau in acelea~i teritorii. Romanitatea orientalii este, deci, o realitate istorica ce
nu poate fl pusii la indoialii ~i ea se identificii cu poporul roman. Astfe/, caracterul lat in
al limbii vorbite pe ambele maluri ale Duniirii ~i in interiorul arcului carpatic a Jost de
timpuriu recunoscut de popoarele vecine. Documentele istorice scrise in primul mileniu

IO
 - - ---R:!; ••;=!Jillill
!'J.'

al erei crestine care .....

• ' ll mentione .,
numeroase d · aza Pe romani s t l •
" escoperiri arheo/ogice. , _y.n re atzv putin'b_ dar sunt suplinite de
Inceputul ideii romanitatii r " .
etno~eneza romaneasca in spat'iul odmanllor ~orespunde incheierii procesului de
roman mare t · .. aco-moes1an mom t d' . .
a prm stab1hrea identitaf" I . : en m istor1a poporului
n sa e etmce mtre celelalte popoare europene.
• Sec-lV/V- Paulus Orosius afi . .
• Sec. V - p . p . rma ,, Dac1a este o realttate contemporana
rtscus . anaztes in Istoria t ·z ,, . "
care traiesc peste Istru; ,, go l or scrie despre daco-romanii
ec-VII - imparatul bizanf M ·· "
militar bizant· ) ,_. m auncms, m lucrarea,,Strategikon"(tratat
in , n nume~te pe romani Rom .,,_ d.
a elementuluz· romamc . la nord de D ""' am , estez cea mtaz atestare
A·

din sec0·z l l
A •

unare m izvoare e medievale; astfel,

u a 11-lea autohtonii fncep sii fie menfionafi fn izvoarele
ocumentare ale vremii ca un popor romanic.distinct constituit
• Sec. VIII - o insemnare des •t., l -- -- · c ·
.. . copen a a manastirea astamonitu de la M.
Athos, care 11 ment10neaza pe vlaho-rinchini.
• Sec. IX- J:eofan~es-0r in ,,Chronografia" aminte~te expresia
,,Toma, toma, fratre".
• Sec. IX- geograful / imparatul armean Moise Chorenati in lucrarea sa
,,Geografia" mentioneaza tara necunoscutii ce-i zic Balak - Valahia.
• Sec. IX- cea mai veche cronica turca Oguzname mentioneaza o tara pe
teritoriul nostru numita Diak Iii, iar pe romani ii nume~te ulakes.
• Sec. X- Imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-
959) in lucrarea ,,Despre administrarea imperiului" spune despre romani
ca ,,ace~tia se mai numesc ~i romani ~i pentru ca au venit din Roma ~i
poarta acest nume pana in ziua de azi"; acela~i imparat, amintind de
a~ezarea slavilor in Balcani, inrati~eaza intrepatrunderea lumii slave
(paleoslave) cu cea romaneasca straveche (protoromaneascii). Pe romani
(neslavi) ii nume~te romani iar pentru bizantini folose~te denumirea de
mei;
• secolul X Imperiul Bizantin revine la Dunarea de Jos;
• in 980, 1020, Vasile al II-lea Macedoneanul intr-o scrisoare ~i intr-un act al
sau , romanii sunt numiti ,,vlahi"; . . . ,,
• secolul XI cronicarul bizantin Kekaumenos in "Sfatur~~e povestt_nle
sale aminte~te ,,poporul blachilor" sud-dunareni care trarnu m aprop1erea
Dunarii ~i pe ,,Saos" (raul Sava); " Podoaba
I . XI G rdizi geograf persan m ucrarea " 1 ,
• mijlocul secolu u1 - a ,_' . . " d . " ~re slavi (bulgari), ru~i,
istoriilor" face referire la romam, s1tuan ~-1 m

•Iunguri intre Dunare ~i un ~unte mare (Carpat1). Epitome" ( secretar al

C ·
sec. XII - . ron~ca
lut loan Kynnamos ,, ' . .,
l) s une despre romam ca ,,s~nt
imparatului btzantm Manue_l Comnenu. p mpanie bizantina impotnva
coloni veniti demult din Italia"; el descne o ca .

11
 . . ( umiti aici huni) in I 167, strabatand tinuturile romanj/
maghian. 1or n t or no
dunareni; . ,
• sec XI I _ Corespondenta dintre Papa
. Inocentmm al III-lea ~i Io .•
Caloian)- ideea romamtat11
¥

romam
• •
1or ocupa un Joe n11a ee1
,.. • ¥

Frumos ( .. d. . . .
· zandu-se atat afirmarea legatur11 mtre ongmea etmca ~i Ron, a,1
centr
surprm d d a e'
~i mandria romanilor de a avea asemenea escen enta; ' at
¥

secolul al XII-lea - Cronicarul anonim al regelui maghiar Bela al III,

l
Anonymus (pentru ca nu i se cunoa~te numele) descrie evenimente le.a,
secoieie IX-X. EI prezinta in lucrarea ,,Gesta Hungarorum" (,,Fa din
· ·1 "' P · (896) · "' I Pte]e
ungurilor") vemrea ungu~1 or 1_n a?~~ma ¥ ~I mce~u!u. expansiunii lor
•

spre est, adica spre Trans1lvama. A1c1 1-au gas1t pe romam ~1 siavi ~i buJg .
(,,blaki, adica pastorii romanilor"), adicii o popula/ie eterogena din pu:ri
de vedere etnic (mai multe neamuri) ~i numeroasii; furnizeaza cea 111 :!
bogata ~i completa relatare medievala despre starile gasite de unguri 1~
I ?atrunderea lor in teritoriile Iocuite de romani. ,,Cronica ... " va fi contestata
1JE secolele XVIII-XIX;
• Simon de Keza ( sfar~itul sec. XIII) in ,,Gesta Hunnorum et
Hungarorum" arata ca romanii erau in Panonia Ia venirea hunilor; in
vremea lui Attila, romanii, locuitori ai ora~elor (civitates), s-au foapoiat fa
Italia, doar ,,vlahii, care au fost pastorii ~i agricultorii acestora, au ramas de
bunavoie in Panonia". El a trait in mijlocul romanilor, subliniind ca ~i
Anonymus ca ace~tia sunt "pastorii romanilor". ·
La /el ca ~i bizantinii, ungurii au intre/inut un contact permanent cu
romanii, romanitatea acestora fiindu-le cunoscutii. Cronicarii maghiari,
Anonymus ~i Simon de Keza admit explicit prezen/a ,, vlahilor" sau a
,,piistorilor ~i colonilor" roman iior in bazinul Duniirii inainte de cucerirea
lui Arpad sau chiar de cea a lui Attila; in aceste cronici, anterioare
intemeierii Tiirilor Romane, nu se poate sesiza un ton de ostilitate fa/ii de
romani. in aceasta perioada statul maghiar nu suprimase inca autonomiile
locale, iar romanii din Transilvania nu erau exclu~i de la drepturi.
• Rudolf din Ems, aminte~te termenul ,,Rumunia" in jurul anului 1250; (sec
XIII).
• Din secolul XIII dateaza una dintre cele mai vechi biserici romane~ti, cea
de Ia Densu~ (HD) ridicata pe ruinele unei mai vechi constructii romane, la
fel ~i cea de Ia Strei;

• In secolele XIII-XIV afirmarea ideii de romanitate a romanilor a fost

influenfata de mai multe evenimente. Un exemplu ii reprezinta aparitia
statelor medievale Tara Romaneasca ~i Moldova (secolul XIV), care au
constituit cadrul de afirmare politica, economica ~i culturala a poporului
nostru. in acest context denumirea de Tara Romaneasca este sugestiva
pentru con~tiinta romanitafii poporului nostru.

12
• cruciadei
Romdnii ortodoc $1· au mtrat
· . ml vizorul pa l r .. . d
antiotomane d'
A

pa l a/u ~-1 o ata cu desfo$urarea

cunoJtin/ii de existen/am:: _es_/ m secolu/ XIV I XV. Papalitatea a /ua/
nelegitim fn viziunea cur · _am or/ $1 apartenenfa for la ritul grecilor.
. 1e1 papa e · um · ( · • A '

activau pentru trezirea con t .. I . ' am$ u $l ganditorii Rena$ferii

$ un et contemporanilor dA

expansiunii otomane. La to/i ide d . '.n. ve erea stiivi/irii

roman iior" aduse d Tl .' lea escendenfe1 romamlor din "coloniile
' e razan a Nord de D l b
umaniste asupra au h . . • . unare sta a aza teoriei
Unul dintre argumen:~ t~me~ romaml~r, aso_ciatii cu /atinilatea limbii /or
rom/lnilor este num I e J .~
capete~•e m spry mu/ romanit/1/ii §i autohtoniei
e e e romanz pe care romanii fn$i$i $i-l dau.

Sec XV:
Umani~tii acorda atentie romanilor prin operele lor. Sunt cateva motive·
I) p!eocuparea umani,tilor pentru antichitatea clasicii p~ care o
doreau remviata·' '
2) preocuparea occidentalilor de a stavili ofensiva otomanilor tn
Europa.
3) Consolidarea statelor medievale romane~ti;

• Umanistul P~g~io Bracciolini a fost printre primii umani~ti italieni care

au afirmat ongmea romanii a poporului romiin. El a identificat tradi\ia
refentoare la descendenta romanilor dintr-o colonie fondata de Traian ~i
elemente comune limbii latine ~i romane; era prima oara cand s-a
argumentat latinitatea limbii romiine cu probe culese direct din spa\iul
romanesc de cunoscatori ai limbii latine.
• Flavio Biondo (contemporan cu Poggio ... ), secretar apostolic (catolic) ~i
erudit umanist arata ca ,,romanii invocau cu mandrie originea lor romana";
el se 1ntalnise cu romani la Roma.
• Enea Silvio Picollomini (viitorul Papii Pius al 11-lea, intre 1458 ii 1464)
sustine eel mai mult ideea originii romane a romiinilor (,,Cosmografia",
tipi\ritii in j uruI anlll ui 15 0I); cu acesta, ideea ori gini i romane a romfini lor a
, intra! in circuitul ,tiintific european; in legiiturii cu textele referitoare la
, Tiirile Romine el ,i-a cules informa\iile de la misionarii dominicani ii
franciscani. Pius al 11-lea a influentat ca nici un alt istoric , opiniile despre
I: originile romane ale poporului roman. Tot el prezintii denaturat originea
'. cuvintelor "valachi" ,; "Valachia" , legfind-o de numele generalulu1 roman
\ Flaccus, probabil eel ciintat de Ovidius. Aceastii interpretare a fost preluati
\ de multi carturari din secolele unnatoare.
• Laoni~ Chalcocondil (grec/atenian/bizantin © stabilit in Italia, sec._ XV, in
preajma cuceririi Constantinopoiului),. ·1 sus\ine
· d · originea
d .,, pe romfimlor; el
cei din nordul
cunoa,te originea comunii a romam or, numm u-1,, ac1. .
Duniiri i ,i ,,vJahi" pe cei din sudul fl uvi uIui. El a Jost pr,mul care rev me la

13
 teoria anticii elinii, _identific~nd ~i':1ba cu neamul. Fratele/
Dimitrie Chalcocondd ofera ~1 el ~tm despre romani. Varu1 sa
• Filippo Buonaccorsi (consi1ier Ia curtea poloneza) a calato •t ,., . u,
· - d d t " ·1 · · · n 10 M I
~1afirma despre ,, escen en a romam or dm colom~tti romani"· o dov~
• Antonio Bonfini (1434-1503), umanist italian Ia curtea h'. ..
- - " ·· ••
XV-XVI arata ca ,,romann sunt urma~n legiunilor ~i col • . ' in sec
mag 1ara "
. "m Dac1a . "(,, D eca deIe" , 1stone
. · a ungurilor
. 1
'( l ont~ti or ad ~1· de·
Tra1an scrisii
Matez· Corvm · ) . El "1~1· expnma
· adm1rat1
· ·a pentru cum a sup a comanda
. . rege/ui
. b- R . . t " . . rav1etu1 t v
11m a a ome1 prm re romam, pentru care romanii s-au 1 t . ,.," echea
ma1· mu Jt deca"t Ia propna · " . El observa aseman-up- at,d·.ttnand
· ftnnta . .1a ea
romana,. - ~1. cea Iatma.
. - an e intre IHnba
1

• Johannes Leunclavius este preocupat sa explice exist t ·

. d" - - . en a msulelo d
romamtate m Europa rasanteana, autohtonia romanilor '(~1· Iat·m1tatea · _r e
hrnb··
Ior; 11

Sec. XVI - inceputul scrisului in Iimba romana· acum apare tipa 1,.,
. I ,. . . ' ru in
spc1-tm romanesc.. (1507) ~1 przma afirmare a limbii na/ionale' ceea Ce
d oved te con~tnnta romanitatii la romani. Tiparul romanesc a prilejuit 0
putem1ca afirmare a con~tiintei de neam ~i de origine in tipariturile biserice~ti.
Tot acum este marcata europenizarea cuno~tintelor despre originea romana a
romanilor. Diaconul Coressi justifica in ,,Psaltirea" sa din I 570 tiparirea ck
carti romane~ti:,,Mai toate neamurile au Cuwintul lui Dumnezeu in limba lor,
numai noi, romanii n-avem. " in acela~i timp incepe politizarea ideii de
romanitate a romanilor. Perioada coincide cu marile transformari care au
afectat Europa (Rena~terea matura, descoperirea Lumii Noi ~i a drumului
maritim spre Asia, Reforma, etc ..) In spatiul romanesc se remarca cre~terea
influentei otomane ~i unirea lui Mihai Viteazul la 1600. Imperiul Otoman
atinses~ apogeul puterii sale in timpul lui Solim~n M_agn!fi~ul ~1520-1566) iai
autonomia Tarilor Romane a fost ~tirbita. Domm~ lu~. M1ha1 ~1~e~zul a marc~1
0
epoca in istoria romanilor, dar ~i in cea" a" 1den ~omam!atn lor. ~ra\1e
·
v1ctor11 ··1 or stra-1 uc1·te obti·nute
, de domnul roman 1mpotnva
_ o~t1lor turco-tatare,
. . . ..
" ·· devenit cunoscuti in intreaga Europa. Cunoa~terea ongm1~ lor
romanu au · • - ·· t d fi a
a de a it cadrul relativ restrans a umam~t• 1or vremn, p~n r~ a_se. I uz
:o:;reemai iar~i cercuri ale societatii europene. Stapan_irea lm Mtha~ V1teaz~I
;~ Transilvania i-a atras insa ostilitatea nobilimii maghiare, reflectata putem1c
1n izvoarele vremii.
. d Gnezno vorbind in Conct·1·mI de la
• Jan Laski (sec. al XVI-lea), ep1scop fie - - '. spun ca sunt o~teni de
Lateran (1514) despre Moldova, a irma ca ,,et
odinioara ai romanilor"; . . , -rile dintre limba romana
Francesco della Vale (1532) scne despre ~s~man~ ha" El a fost priml~!
• . . 1. - Limba romana este num1ta ,,va - . . . est? (~tu
~I cea ita iana. ·t· " limba romana: ,,stt romm
carturar care a reprodus o propoz1 ie m
14
 romane~te?)"
red~ . . este o p .
a de fapt ropoz1tie sim Iv
Este numele pe ca p a dar deosebit d .
ro ~Utorul lucrarii "I re P?P_orul roman ~i-1 dvd e s_ug~stiva ' caci ea
!11antlor"; nsemnan despre ori i a ea _s1e_~1 ~i limbii sale.
icolaus Olah g nea, ob1cemrile "-i o I
. us ( Ro "' " ra~e e
de fa1ma " manul" 1493
. europeana " ' -1568), um • "
~ustme un~tatea de n;a; l~ucrarea ."~ungaria" (;~;~)roman tra~silvanean
-Iara Romaneascii . ' ~ha, ob1cemri, reli . "e~te pnmul care
t
, la afirmarea roman~: T:,anszl~a~ia ~i romanitat!~e r_omam~or din Moldova,
deoarece a avut " altu romamlor trebuie aprec· t?rl, contnbutia lui Olahus
· ma te dem ·ta · ta a a adeva t ·
pnmat al Ungariei) . . "m t1 religioase (arhi . ra a e~ valoare,
1
1562). A corespond~~ a1ce m _regatul ungar (vicere:s:iop de S~ngoniu ~i
Erasmus de Rotterd cu man oameni de cultura ai f coro~nev1ungare 'in
• oh am. impulm sau, precum
anes Honterus ("' 1542
Bra~ov) r r ID ) (carturar sas / .
,,Dacia''· ;it 12;do h~rta a teritoriului locuit de g:i:~n. dm Transilvania,
. ' e escrze monumente ". bl. w. . ._am, peste care scria
• M artin Bielski Cro • .. ,. .,.l pu tea mscnptn latine din Dacia·
" . ' ". mca 1umn mtregi" (1550) . . . '
a rom~mlor, dar ~1 prezenta rau-facat ·1 :- sustme ongmea romana
evoluand romanii· Adolf A b ~nor romam la nord de Duna.re din ei
t ens1onate moldo-polone y · t .. 1 JUstifica ac eastwa atttu
. ' rm ruster . d' '
me prin relatiile
M Id . . tc orn e armatei mold . d . ,
o ove1 fata de suzeranitatea olona a " ove~e ~• esprmderea
polone un climat de ostilitate faia de Mo~d~~:.t m anum1te cercuri umaniste

• Ant?~ Verancsics (1504-1573) umanist erudit de . . V

subhmaza originea latina a limbii romane 1. . . ongme dalmata

( D · T . . . ~ ongmea romana a vlahilor
,.." es~n_erea r~ns1lvam~1, ~oldovei ~i Tarii Romane~ti", dupa 1549); a
md~phmt funct1~ de arh1ep1scop de Strigoniu ~i vicerege al Ungariei tn
sluJba Habsburg1lor. A locuit o vreme la Alba lulia. A Jost fn /egaturii cu
?ameni de culturii celebri, precum Erasmus, Melanchton, Honterus.
• In 1593 istoricul maghiar Szamoskosy Istvan(l 562-1612) sustine ca
romanii sunt urma~ii coloni~tilor romani; el a studiat la Heidelberg ~i
Padova. Mai tarziu, dupa domnia lui Mihai Viteazul (,,Nero verus", epitaf
compus la moartea domµitorului) el i~i schimba parerea despre acest
eveniment, afirmand ca romanii nu pot fi urma~ii coloni~tilor romani,
deoarece ace~tia au fost mutati la sudul Dunarii in vremea tmparatului
Gallienus. El sustine acum ca romanii sunt urma~i doar ai dacilor
romanizati in timpul stapanirii romane in Dacia. El suferise m~l_t in tir~p~~
stapanirii lui Mihai in Transilvania. Acest lucru reprezinta poht1z~rea 1_de11
de romanitate a romanilor. El a fost apoi combatut de carturam sa~t L:
Toppeltinus ~i J. Troester (1666), care arata origin:a r~mana _a po~or~lu~
roman (,,urma~ii legiunilor romane", prin urmare ,,ce1 mat vechi locmton ai
.. acestei tari");

15
 1oma . . . 1 al imparatului Rudolf al II-
. e Istvanffy, istonc ~1
• Episcopul N1c~la . tila fata de romam.
lea Nu are o at1tudme os

ii medievale romtine~ti. El
ogeul cu Itur ,.} I .
Sec. XVII / Epoca de aui ~p b. . e (:i emanciparea ue s avomsm.
d ,.} tznarele zzan1m 'f
,.. . mergeau Ia studu m tan precum
• • ,..
cheaza ~i desprin erea ue r .
V •

man ( lti tinen romam •

Influentata de Rena~tere mu ,. d schis intr-o masura ma1 mare spre
, lt romaneasca s-a e
V

1· b. . ,.
Italia sau Polonia), cu ura . ,. •tor <:i latinitatea 1m 11 romane
romamtatea romam 'f • •• ,.. . d
Occident. Drept urmare, ,. . b rvata ~i de cromcan1 romam, ar
precum ~i unitatea tuturor romamlor este o se
~i straini :
V • inii romane a poporului roman in
•

• Martin Opitz a gastt confirmare a _ong • ta de latina dintre limbile

O
limba romana, considerata cea mat ~pro~ia
_romanice ~i in obiceiurile populare rom~ne~t• arii Moldovei") ~i Miron
' • Grigore Ureche (sec. XVII, ,,Letop1setul T . ., . ·t stramo~ii lor"
'1 Costin ( De neamul moldovenilor, din ce tara au ie~t . .'
" • 1·
i primul tratat savant consacrat exclus1v ana 1ze1 ongt~ll · · · ·· neamu 1m) . sustm ..
i • " · ( D l
origmea romana a romamlor. ,, e a am ne R" tragem 1;:1
" cu a lor
• cuvmte . m-1
mestecat graiul" - Ureche). Ureche (1590-1647) este cons1derat pr11Dul
reprezentant de seama al culturii umaniste in mediul r~manesc. ~I a
studiat in Polonia unde a invatat limba latina. El a rehefat con~tnnta
romanitatii ~i a unitatii neamului, contribuind la dezvoltarea con~tiintei de
,neam.
De asemenea, Costin (1633-1691, (a studiat in Polonia) considera ca istoria
romanilor incepe cu cea a dacilor antici, cuceriti ~i supu~i de romanii lui Traian, care era
considerat ,,desciileciitorul eel dintai". Dupa cucerirea Daciei, romanii au populat-o cu
coloni~ti originari din Italia. La retragerea romanilor din Dacia nu au plecat toti romanii,
ci multi au ramas pe loc, rezistand navalirilor barbare. Din aceste elemente romane s-a
nascut poporul roman. Sustine romanitatea ~i cu un numar impresionant de cuvinte. Ei
vor transfera chestiunea romanitatii din sfera traditiei in cea a istoriografiei. Secolul
XVII marcheaza apogeul culturii medievale romane~ti scrise, atunci cand au aparut
primele cronici in limba romana. Costin continua ~i "Letopisetul Tarii Moldovei "
'inceput de Ureche. Tot el folose~te termenul "romanus", care nume acest popor 1-a pastrat
totdeauna pentru sine. Dupa Costin, romanitatea romanilor este sustinuta ~i de cronicarul
moldovean Ion Neculce. + . _, k CfeO.l"r1\uQ "\
• Stoln!cul .~onstantin Cantacu~ino (l 6~0-1714) in ,,Istoria Tarii
~o~ane~ti . (contemporan cu Miron Costm) subliniaza continuitatea de
v1ata_ a dac1lor, unitatea ~i continuitatea romanilor. Ceea ce aduce nou
stolmc~~ ~-ste exp~i~area mai_ cla~a ~i mai concisa a existentei con~tiintei
roman_i~atn la r?mam. Astfel, 1stoncul sustine ca romanii tin ~i cred ca sunt
urma~n romamlor ~i se mandresc cu aceasta descendenta glorioasa (,,tot
16
 romani ii I inem, ca tofi ace t . d"
in Italia) El a<:aza 1 . f za zntr-o fa ntana au izvorat §i cura,, a studiat
A A

· " a ongmea etnogene · ,. · '

dacii ~i romanii zei romane~tt elementele de baza:
O st
brancovene~ti, i~ c~;:a ;:r: e da!ata in 1716. Apartine epocii
istoriografica de calitate , C Ro~aneasca a avut o productie
~ominanta a acestei epoci . onstantm Cantacuzino este o figura
• In a doua jumatate a secol 1 . 1 XV .
reflecta <:i in mawrt ··1 d u m a ~I-lea nvalitatea austro-otomana se
loan L " · (L urn , e espre romani · In ac est context apare ~1· cromca
. lui
C . _uc~us uc~c~ in 1666 la Amsterdam. Autorul a urmarit istoria
1
rt?atielt ~ ~almatiet dar a fa.cut ~i consideratii asupra vecinilor. Astfel
u l imu capitol
. · ct·1scutam ongmn romane a
,. a fost .consacrat exc lus1v y • • • • • • '

P0 _P~rulm rom,_a~.. Cromcarul ~i-a exprimat anumite dubii ~i rezerve cu

pnvire ,..la romann ~ord-dunareni. El nu a negat continuitatea elem'ehtului
roman mW Dae~ Tra1ana, ?ar a sustinut ca el a fost sporit printr-o imigrare
provocata de catre bulgan de la sud la nord de Dunare. Teoria lui Lucius a
trecut neobservata timp de un secol. Ahia in a doua jumatate a secolului al
XV~~I-lea "s-a descoperit" valoarea ei documentara pentru sustinerea unor
teorn care reprezentau arme ideologice in combaterea revendicarilor
politice ale romanilor.
• in secolul XVII comitele sa~ilor, Valentin Frank von Frankenstein
lamure~te confuzia creata de identificarea dacilor cu gotii, dupa care a
disparut cu totul in secolul al XVIII-lea.
• sec XVII-XVIII, David Herman, carturar sas din Transilvania, sustine ca
,,atat cei de dincolo de Carpati, cat ~i cei din Transilvania, i~i trag originea
~i numele, ba chiar ~i limba romana, din coloni~tii adu~i de Traian.
• Sec XVII- XVIII bra~oveanul Martin Schmeitzel, Istoricul sas care a
contribuit eel mai mult la raspandirea in afara mediului romanesc a teoriei
originii romane a romanilor. El a predat ani de-a randul la Universitat~a din
Halle un curs despre istoria Transilvaniei ~i a difuzat despre romamtatea
romanilor prin lucrarile tiparite in strainatate. . ,. .
Carturarii sa~i din Transilvania sus\in autohtoma romamlor; ei se aflau tn
contact direct cu romanii.

in aceasta perioada cronicarii sa§i din Transi/vania au adopt_at_ o

teorie umanista germana cu scopul de a demonstra presupusa lorytrzgz_ne
dacii. Corolarul necesar al acestei ipoteze a Jost afirmarea de ca re ez a
originii pur romane a romanilor. . d·n coloniile romane ale lui
Jdeea descenden/ez ro~anz 1or/ lz XVII-XVIII iar marturiile
A •

. . t t ai mult contur zn seco e e

Traian a przns o m ·1 t tot mai numeroase §i atestate pe
. . .. r,omane a romanz or sun . .. e
A

asupra orzgznzz 1 semne ale unei con tun

. I an Acum a ar rime e
tot contznentu europe · E y blema originii popoarelor se
nationale moderne fn fntreaga uro~a4: pro_ Antr-o problema politica.
y

transforma pretutindeni din problema zstorzca l

17
 Conjlictul acut fntre ,, Europa imperii~or ~· $i A" Eu~opa naf iunilor '' se
complica fn Transilvania din cauza tenszumlor mtre mteresele dominaJiei
austriece $i revendicarile nafiona/e maghiare, ambele fn contradict ie cu
aspirafiile de emancipare ale romdnilor {peste 60 % fn Transilvania).
Lupta pentru intdietate fn Transilvania devine acerba mai ales dupa /upta
de la Mohacs (1526), deoarece Principatul Transilvaniei riimiisese ultima
redutii a Regatului Ungar, ocupdnd astfel un foe important in imaginaru/
politic $i istoric al nafiunii maghiare.
Statutul inferior al romdnilor era justi.ficat de beneficiarii lui - cele trei
nafiuni privilegiate: maghiarii, sa$ii $i secuii - prin
confesionale (romdnii erau ortodoqi) $i prin argumentul pretinsei for
intaieta{i a ce/or trei nafiuni privilegiate pe pamdntul Transilvaniei.
Unirea unei parfi a clerului $i a romdnilor ortodoqi cu Biserica
Catolica, realizatii de Casa de Habsburg intre 1699-1701, afecta ordinea
tradifionalii favorabila nafiunilor privilegiate, iar acceptarea originii
romane a romdnilor ar fl fnsemnat ca ace$fia, departe de a fl nou veniJi, i-
au precedat pe cuceritorii maghiari in finuturile de dincolo de mun/i,
conferind populafiei de origine latina o superioritate de civilizafie $i
tradifie greu de impacat cu condifia /or de nafiune tolerata. De aceea,
mul{i erudifi germani (austrieci) din secolul al XVIII-leas-au convins ei
i~i$i $i s-au straduit sii dovedeasca lumii intregi savante $i politice a
vremii ca este cu neputinfii ca romdnii din Transilvania sa fie urma$ii
direcfi ai populafiei romane $i romanizate din provincia Dacia.
Unirea cu Roma dii un nou imbold aspirafiei romdnilor pentru
drepturi egale cu celelalte nafiuni $i confesiuni cre$fine din finuturile
transcarpatice. in acela$i timp, unirea cu biserica cato/icii a deschis
posibilitatea pentru unii tineri romani de a urma studii la Roma $i Viena.

Sec XVIII

• Intr-o scriere iezuita de la inceputul sec. al XVIII-lea despre secui, se

afirma in doua randuri ca toti romanii din cele trei tari romane nu sunt
altii decat urma~ii romanilor.

f ~ imitrie Cantemir - ,,Descrierea Moldovei" in care abordeaza problema

II\ romanitatii in treacat, in 1714;
1· 1 - ,,Hronicul romano-moldo-vlahilor" ( 1719-1721)
J in care fixeaza locul romanilor in istoria universala,
I dedicata exclusiv problemei romanitatii romanilor.
\ Aici sustine originea pur romana a romanilor. El
mai sustine dainuirea elementului roman in Dacia ~i
dupa retragerea aureliana. ,,Hronicul" lui Cantemir
ramane ~i azi cea mai intinsa lucrare istorica de
18
 analiza a ....
onginu ro " ·1
manuscris) Ea mant or (343 de Joi in
· a Jost d w • w

ansamblul ei in w ,epa.rita m detaliu, dar tn

ca nu1.1 El a s t· . . pur
romana a rom" ·1 . . us mut ongmea
baza ale ~coli"ianiAor, antic1pand ct· . .
'I
d
r e1ene. ( ,Ac • d
una tntre 1de1Ie de w
romani ..., sum mo§u.. ' • e§1La, ara ... , vestifi
w ..

? stramo§u no§tri, a
moldovenilor. munt ·1
descendenta 'pur em o:§l ~rdelenilor. "). el susfine
riisiiditoru/ n ",om,alna dzn Traian (,, saditorul #
e'""t · os ru Ca t · . .
·
.... zrparea total
w d · ·1 .n emir ma1 susfme
col . a a act or dzn provincia cucerita §i
. o~zz_area comp/eta cu romani. Daca pdna la
D,m,tne Cantemir lumea savantii romdneascii ape/a
la producfia §~ii~fifica externa pentru a argumenta ~i
demonstra orzgznea romana a romdnilor, incepdnd
cu opera lui, raportul se inverseaza: lumea savanta
europeana apeleaza la savanfi romani pentru a ajla
argumentarea §i dovezi/e romanitafii.

• in 1744 -Inochentie Micu Klein (episcop roman unit) elaboreaza lucrarea

,,Supplex Libellus" in care sustine romanitatea romanilor, continuitatea !or
~i solicita drepturi pentru romani; El a elaborat un prim program complex
de emancipare politica ~i sociala a natiunii romane din Transilvania,
aducand ca argumente romanitatea neamului, vechimea ~i continuitatea
romanilor. A Jost unicul roman atunci in Dieta Transilvaniei §i a cerut
drepturi pentru tofi romanii. Cu el fncepe lupta de emancipare a romdnilor
ardeleni.
• Romanitatea romanilor apare ~i in Tara Romaneasca ~i Moldova in
memoriile unor boieri.
• Benko Iozsef (1778) in lucrarea ,,Transilvania sive ~agnus ~ansilvaniae
Principatus" arata ca la retragerea aureliana ,,multi. romam 1~preuna cu
dacii indigeni au ramas pe loc"; el a realizat ~i un studm al pecet1lor. A •

• j aratul Austriei, Iosif al II-lea (1780-1790_) i~ ~ocote~ pe. r?,~am

1:11P b'l . mai vechi si mai numerosi locmton a1 Trans1lvame1 '
~,mcontesta I 'c:1 ht scria in timpul rascoalei lui Horea (1784~
• Invatatul sas, M1cha~l ~ebrec ·1 t cei mai vechi locuitori ai aceste1
ca romanii, ca urma~1 a1 romam or, sun "
regiuni"; . n autor al unei celebre lstorii a
• in 1787, istoricul englez: ~- G1~b~u' a retragerea aureliana a ram~s un
Imperiului Roman, arata_ca m Dacia P_ ingroziti de migrare. decat d~
numar mare de oamem _care _era~ ~a~eprinde migratorii ,,agncultura ~1
,,stapanu l got"·
w ,.,
.. , de
. . la. ace~tl
"· locuiton vo
placerile lum11 c1v1hzate '

19
 • Contele Teleki, pre~edintele
w ,.. • • . Cancelariei
.. . . Aulice
h. . Transilvane recun o~tea ,in
1791 ca ,,romann sunt 1ocmtom cet mat vec I a1 Transilvaniei"·
'
• lstoricul Huszti Andras (1791 / mijlocul secolului XVIII "Ve 1
D . ") b . b .. ,. , c 1ea ~i
no~a ac1e o_sebrva ~sedmanarea_ 1t~d11 romane cu limba Iatina {,,nicio
w w

natmh~le nu are 11m a atat e apr~piata . e acea veche romana ca natiunea

va 1a I or, ceea ce este un semn s1gur ~1 care nu poate in~ela ca ei s ,
·1 · ·· h"I I ·· unt in
Transt vama urma~n vec 1 or co omt romane");
• Martin Felmer (1760-1810) a scris un tratat despre originea roman·!
. I 00 d . . ,. . J or
pu bl 1cat e am mat tarzm. '
• In secolul fanariot (XVIII) istoriografia din Principate aborda fuziunea
?aco_-r?man~ cap~ _u~_feno_me_n natural. Acest punct de vedere se gase~te la
1stonc11 greet stab1ht1 m Prmc1pate (Tara Romaneasca ~i Moldova), precum
Daniel Philiphide, Dionisie Fotino, dar ~i la romanii lenachita Vacarescu
sau Naum Ramniceanu . Daniel Philipide are prima mentiune a
termenului ,,Romania" pentru cele doua principate dunarene in lucrarea
aparuta in 1816.
Poporul roman este continuatorul romanitatii orientale. Dar teoriile istoriografice
neaga total sau partial acest lucru.
Pana in secolul al XVIII-lea continuitatea populatiei romanice in spatiul nord-
dunarean nu a fost pusa la indoiala, fiind considerata un fapt normal ~i logic. La fel ~i
romanitatea poporului roman ~i latinitatea limbii romane. Dupa aceasta data, pe toata
perioada Epocii Moderne teoria romanitatii romanilor ~i a continuitatii lor va fi pusa la
indoiala de istoricii maghiari ~i austrieci. Au facut lucrul acesta deoarece doreau sa-~i
justifice pretentiile asupra Transilvaniei ~i in acela~i timp faptul ca romanii, de~i erau
majoritari in Transilvania, erau considerati ,,tolerati" sau ,,acceptati". Este perioada
conflictelor intre ,,Europa imperiilor" ~i ,,Europa natiunilor". Scopurile urmarite erau cele
politice. Astfel, romanitatea romanilor a stamit in timp multe controverse, polemici, teorii ,
contradictorii sau total gre~ite, urmarind alte scopuri decat cele ~tiintifice.
Primele teorii tendentioase despre originea neromana a romanilor ~i despre
prezen(a !or mai recentii in Transilvania, ca urmare a unei imigriiri tarzii apar astfel in
secolul XVIII ca reactie la mi~carea lui Inochentie Micu Klein.
r::::;;;;-..---- fn secolul al XVIII-lea istoricul austriac ~i ofifer de justi/ie al armatei austriece
Franz Joseph Sulzer Janseazii/dez':oltii,, ,, Teori~ imi~rationista" . lucrarea
,,Geschichte des Transalpinischen Dac1ens (,,Istona dacllor transalp1m , 1781). El

sustinea ca:
• Dacia a fost parasita la retragerea aureliana;
• Romanii s-au format ca popor la sud de Dunare (in Peninsula Balcanica),
intr-un spatiu neprecizat, undeva intre bulgari ~i albanezi, de la care au
preluat influente in Iimba, precum ~i credinta o~_odoxa; . .
• Romanii au emigrat Ia Nord de Dunare catre m1Jlocul secolulu1 al XIII-lea,
unde in Transilvania i-au gasit pe unguri ~i sa~i. (sau sec. XII)

20
 La ,,teoria imigrationista" 1 . S
Ch. Engel. Ace~tia identificau aabm ulzer adera istoricii I. C. Eder, Bolla Marton I
·1 · senta sursel · , ·
man or m1gratii cu absenta in~i~i a ro .. ·1 or sense asupra romanilor in mileniul
care o reinterpreteazii, pentru a mbam or. I. C~r~ ~ngel reia lucrarea Jui Lucius pe
"ext·1 at1·1 or ~1. riiufiiciitorilor" Jansat-comd ate revend1ca
. . I ,. ·1
rt e romam or. El sustine teoria
. . . , a e 1stonografia · - _ ,.
european teona 1m1grationistii nu a _ .t ,. umams~~ p_olona. In mare, pe plan
scopuri politice. gasl ecou m lumea ~tnnt1fica, ea urmarind clare
Prin teoria sa, Sulzer sfida piirerea una . _ . . ..
considera pe romani cei mai vechi locuitorim~~dm :ultu~a .~1 ~tnnt~ e~ropeana, care-i
Traian. Scopul lansiirii acestei teorii era lima1ed;~ntlvame1, urma~1 a1 ro~ani~or lui
romanilor in lupta politica d"1 T . . P . : ?ularea argumentelor 1stonce ale
h. . . . . ~ ransi 1vama ~1 JUsttficarea privilegiilor detinute de
~ag _ian, sa~t s~c~i_,_ ~rec~m ~1 a st~utului de ,,tolerati" atribuit romanilor. in acest fel,
~ tmnea ~ontt~mtatn tstonce va capata un pronuntat caracter politic.
1, Teona lm Sulzer este combatuta de intelectualii romani din Transilvania grupati in
,,Scoala Ard~leana" (Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe ~incai, loan Budai
/ Deleanu, _I~sif Mehe~i,_ etc.). ~aj~ritate~ studiasera in bibliotecile din Viena ~i Ro~na
d~spre ongmea romana a romamlor. El vor elabora un document numit ,,Supplex
L1bellus Valachorum [Transsilvaniae)", tiparit la Cluj (1791) in care sustineau cu
argumente originea nobila a romanilor din romani ~i continuitatea lor neintrerupta Ia
Nord de Dunare. Ei vor face din chestiunea romanitatii o arma in lupta pentru emancipare
nationala ~i sociala a romanilor transilvaneni. Teoria imigrationista va fi respinsa ~i
considerata nefondata. Memorial este adresat Curtii din Viena. Pe aceasta baza se cer
drepturi pentru romani ~i inlaturarea denumirii jignitoare de ,,tolerati" sau ,,acceptati".
Scoala Ardeleanii insa sustine pura obar~ie romana a romanilor (dacii ar fi fost
exterminati, nu au existat ciisiitorii mixte ... ),(teoria purista, sustinuta ~i de Scoala
Latinista). Astfel incercau sa justifice cererile romanilor de a fi recunoscuti. Petru Maior
a mai publicat " Istoria pentru inceputurile romanilor in Dacia" (1812). .
,,Scoala
Ardeleana" a fost considerata varianta romaneasca a Iluminismului european. Supplex
Libellus Valachorum a reprezentat primal program politic modern al romanilor din
Transilvania ~i odata cu el ideea romanitatii roma~ilor _s:a tr~~sfor~at. int~-o
veritabila arma politica. Aceasta evolutie se va mentme ~1 m ann urmaton, can~
afirmarea romanitatii va deveni o permanenta politica activa. ~coala Ardeleana afirma
romanitatea romaniior ~i al inceputul secolului al XIX-lea. .
Daco-romanismul s-a manifestat in momentele cruciale ale intregii natiuni
romane: 1848, 1859, 1877, 1918. .. ,., . ,,
In 1778 Samuil Micu publica ,,Scurta cuno~tinta a istone1 romamlor. sive
In 1780 Samuil Micu publica ,,Elementa linguae daco-romanae
valahicae". Hronica romanilor ~i a mai multor
In 1808 Gheorghe Sincai publica ,,
neamuri". . . t Jui· XIX) nu au insistat asupra
•· f mulm (jumata ea seco 1u ·

0
Reprezentantn roman is . ,. d au contribuit la consolidarea teme1
dacilor ca element fondator al poporu~u_1 ro~iadn, ar "ft . al acestuia inceputul I-a facut
. · · c;:j a spmtulu1 e sacn 1cm ·
dace prin eviden\terea curaJu1ut'
in 1843 Mihail Kogalniceanu care a ficut un elogiu lui Decebal ,,Ce) mai in
rigi (rege) barbar care a Cost vreo data." sernnat
Renuntarea la scrierea slavona (chirilica) ~i generalizarea alfabetului Iatin P
~i predarea Hmbii romane ~i a istoriei nationale in ~colile organizate odata cu r~f;eculll
1
lui Cuza au generalizat con~tiinta romanitatii poporului roman , a limbii ~i civil(rn: :
acestuia. Tot acum se folos~te # numele de Romania. 2atie,
in 1844 marele slavist Paul Joseph Schafarik sustine ca ,,vlahii de la nord ~id
sud de fluviu au toti aceea~i origine", evoluand din ,,amestecul tracilor ~i geto-dacilo e la
.. r cu
romann".
George Baripu (sec XIX), in "Gazeta de Transilvania" (1838) observa .
disputa pe aceasta tema ,,nu a fost atat dorinta sincera de a descoperi adevarul, cat rnc~31
vartos tendinte curat politice".
Teoriei imigrationiste i se opune ,,teoria autohtoniei" conform careia vatra de
formare a poporului roman corespunde spatiului carpato-dunareano-pontic, unnand
acel~i proces ca ~i in cazul popoarelor neolatine occidentale.
lstoriografia romaneasca a secolului XIX a evoluat insa pe coordonatele nationale
trasate de ,,Scoala Ardeleana". ,,~coala Latinista" s-a extins ~i in Principate, deoarece
multi ardeleni ocupau pozitii importante in sistemul cultural de aici. Corifeul
(reprezentantul) curentului latinist a fost August Treboniu Laurian, care considera ca
istoria romanilor incepe de la fondarea Romei ~i care urmarea sa ,,purifice" limba romana
pentru a o apropia cat mai mult de latina originara.
intre 1871-1876 a aparut ,,Dicponarul Limbii Romane", care a constituit
apogeul acestei tendinte. Laurian a scos din Dictionar elementele nelatine ~i a adoptat un
sistem ortografic etimologic, care nu mai semana decat vag cu limba romana autentica.
Tentativa de a crea o /imba artificiala a discreditat definitiv Scoala Latinistii. Totu.yi,
pdna la mijlocul secolului, a continual sii existe o unanimitate fa/a de originea doar
romana a romdnilor.

in 1867 se va forma dualismul austro-ungar / monarhia bicefala (Imperiul Austriac

se alipe~te Regatului Ungariei formand Austro-Ungaria). Imperiul n·ou format va pastra
controlul asupra Transilvaniei, Banatului ~i Bucovinei. Situatia romanilor va ramane la
fel, considerati ,,tolerati" sau ,,acceptati", de~i erau populatia majoritara ~i plateau cele
mai multe dari. Problema continuitatii romanilor va continua.
Teoria Jui Sulzer va fi reluata ~i completata de istoricul ~i geograful
austriac/german Robert Roesler. Teoria imigrationista va fi denumita ~i roesleriana. El
foloseJte izvoare istorice latine tdrzii ~i nesigure. El este principalul exponent al teoriei
imigrafioniste.
-In 1868 Robert Roesler redacteaza ,,Dacien und Romanen"
-in 1871 Robert Roesler va publica lucrarea ,,Romanische Studien" {,,Studii
romane~ti. Cercetari cu privire Ia istoria veche a Romaniei"), tiparita la
Leipzig/Viena. Roesler formuleaza categoric teza imigrationista. Ea reprezinta baza
ideologica a dominatiei maghiare asupra Transilvaniei. El reia argumentele lui Sulzer, la ·
care mai adauga noi idei:
22

I
 • Populatia dacica a fost t · ,. ... . .
lui Eutro . ex ermmata m razboa1ele cu romanii (interpretarea
pms care spunea ca in ur .. b · I
secatuita de bx b t· ma raz oaie or cu romanii Dacia a fost
" ar at1 .... , sec IV);
• In 271/274 Aurelian a retras din Dacia toata populatia·
• Pentru ca dacii rama<:i" · tli x· · · '
.. . " m viatu tra1au 1zolat1, la ,,retragerea aureliana" Dacia
a ramas pust1e;
• Poporu_l r~~an_ s-a. . format la sud_ de Dunare, in centrul sau vestul Peninsulei
~alcamce, Justifica cu asemananle dintre limba romana ~i cea albaneza·
• din 896 , cand maghiarii au sosit in Transilvania, au gasit-o pustie ( ;erra
eserta " 1 U .. · • "
. ( · ~gum au anexat ~1 populat Trans1lvania ~i apoi i-au colonizat
pe sa~1 ~1 seem.
• Mai tarziu au aparut pastorii valahi sud-dunareni, adica romanii, de prin
secolul XIV, dupa ,,marea ciuma" (sau secolele IX-XIII); ei au venit de fa
sud de Carpa/i §i de Duniire;
• Romanizarea, daca a existat ca proces, nu se putea efectua in 165 de ani de
stapanire romana;
• Nu exista ~tiri care sa ateste prezenta romanilor la N de Dunare in
,,Mileniul intunecat"(pana in anul I000)
• Asemiinarile dintre dialectul daco-roman # macedo-roman;
• lnjluen/a slava a Jost posibila numai la sud de Duniire unde romanii devin
ortodoqi §i preiau limba slavonii fn cult;
• Disparifia toponimiei dacice ca urmare a exterminiirii dacilor;

Teoria lui Roesler a fost preluata de istoriografia maghiara ~i inclusa in manualele

~colare de secol XIX-XX, alimentand imaginarul nationalist maghiar. Teoria
imigra/ionistii mai este numitii, de acum, teoria roesleriana.
lncepand cu B. p Hasdeu, $tiinfa istoricii romaneasca ~i strainii a adus
argumente §i dovezi incontestabile privind latinitatea ~i continuitatea romani/or. El este
si primul care ia atitudine fa/a de noua versiune a teoriei imigrafioniste, la /el ~i fa/ii de
exageriiri/e latiniste. in 1873 a publicat "Jstoria critica a romanilor" (Bucure~ti) in care
a respins teoria imigrafionista ~i a susfinut continuitatea romanilor. A mai realizat ~i
studii de folclor.

Istoricii ~i lingvi~tii romani de secol XIX (Mihail Kogalniceanu, A. D. Xe1~opol,

B. P. Ha~deu, Grigore Tocilescu) au sustinut ~i demonstrat cu argumente ?r~gmea
romana a romanilor, latinitatea limbii romane ~i continuitatea neintrerupta a romamlor '-~
nordul Dunarii. Ei au adunat un mare numar de dovezi referitoare atat la ve~~ile pop~lat11
getice ~i dacice din spatiul carpato-danubian ca_t ~i la contin~itatea populaf1e1~omamzate
pe teritoriul fostelor provincii Dacia ~i Moes1a. Au doved1t astfel ~ubrezema multora
dintre argumentele invocate de istoriografia oficiala maghiara.

23
 In 1884 A. D. Xenopol scrie lucrarea ,,Teoria lui Roesler. Studii asupra
staruintei
•
romanilor in Dacia Traiana" (Ia~i). Xenopol a <lat cea mai sistema ~I
nguroasa replica imigrationistilor bazandu-se pe argumente solide. El sustine c·
,,~o~~arele nomade se stra~uta inaintea un~! navaliri, eel~ a~ezate raman Iipite
navaltrea trece peste ele." In finalul lucram atrage atent1a despre rolul traditii lor
popoarelor in ceea ce prive~te obar~ia acestora, cu referiri la a~a-zisul ,,descalecat" evocat
in legendele romanilor. El sus/ine continuitatea romanilor Ji romanitatea Ji cu
inscrip/iile giisite fn Dacia. Tot el aduce ca dovezi ale continuitii/ii piistrarea toponimiei
Ji hidronimiei daco-romane. Xenopol §i D. Onciul se bazau §i pe argumente de ordh,
logic. A. D. Xenopol a Jost membru corespondent al Academiei Franceze, ade~
curentului criticist fn scrierea istoriei. Xeno pol foloseste surse fundamentale precum si
comentariile autorilor creditati stiinti/ic.
Spre sfar~itul secolului XIX (curentul pozitivist), teza originii pur Iatine a
poporului roman incepe sa fie considerata o eroare. inceputul I-a constituit studiul Iui
B. P. Ha~deu, ,,Pierit-au dacii?" (1860). Autorul demonstra cii Scoala Ardeleanii ~i
continuatorii ei au facut o interpretare for/atii a izvoarelor antice, ,, fmpu/inarea
biirba/ilor" invocatii de Eutropius fiind amplificatii fn mod abuziv fn sensul exterminiirii
unui neam fntreg. Ha~deu a demonstrat printr-o serie de lucrari bine argumentate ca
substratul dacic al poporului roman nu poate fi contestat. Dacii nu au pierit, era concluzia
Jui Ha~deu ~i nici colonizarea nu a insemnat o infuzie de romani puri, ci de cele mai
diverse origini. Rezulta a~adar, ca poporul roman s-a format din cateva elemente din care
niciunul nu a fost predominant.
Ha~deu a formulat ~i teoria ,,circulatiei cuvintelor", aratand ca structura unei
limbi nu este data de numarul brut al cuvintelor ci de circulatia acestora. El a demonstrat
ca slavismele din limba romana, cu toate ca nu sunt pufine, in circulatia lor, adica in
activitatea vitala a graiului romanesc, ele se pierd aproape cu desavar~ire fata de
Iatinisme. Tot el a precizat ca se pot alcatui fraze intregi numai cu cuvinte din limba
latina, dar nici o propozitie cu cuvinte exclusiv de alte origini.
Cu toate acestea, viziunea dominanta a istoricilor ramane pe faptul ca dacii au avut
o pondere limitata in sinteza romaneasca. Pe aceasta linie s-au situat Grigore Tocilescu,
Dimitrie Onciul ~i chiar A. D. Xenopol (,,Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei
romanilor in Dacia Traiana", ,,lstoria romanilor din Dacia Traiana", 1888 - prima
sinteza de istorie a romanilor), D. Photino, D. Philipide (filolog, demonstreaza
caracterul latin al limbii romane) ~i N. Iorga.
D. Onciul considera ca poporul nostru s-a format ~i la sud ~i la nord de Dunare
("Scrieri istorice", 1885). A facut acest lucru pentru a combate unele argumente ale
teoriei roesleriene, cum ar fi asemanarile dintre limba romana ~i cea albaneza.
Dupa Marea Unire din 1918 Transilvania va fi integrata Romaniei. in acest context
se reiau problemele cu ungurii. Acum este teoretizata pretinsa inferioritate a Iumii rurale
romane~ti in raport cu ierarhiile nobiliare maghiare ~i cultura aulica ~i urbana a acestora.
Maghiarii duceau o politica revizionista plina de resentimente fata. ~e des~~am"area
monarhiei austro-ungare. Miza politica pusa in joc a condus la un blocaJ m relapile mtre
speciali~tii romani ~i cei unguri.

24
 . -~cum ~coala lingvistica ~i istor· a "
contmmtatn romanilor ~i aroma 'ta .. I ic ro_~ a~easca aduce noi dovezi in problema
cultura: m tu or. Pubhca m secolul XX o seama de oameni de
• Vasile Parvan ( Getica" 19 ...
Dunirii"-1923).'Et a reu i; 26, ,,In_ceputurile vietii romane la gurile
perfect, demonstrand ca r~m~a -~IXeze __smteza d~~o-romana mtr-un echilibru
A fost membru al Academie·1~1 su~t m eel m_a1 mal~ grad ~i daci ~i romani.
Romaniei. omane. A reahzat pnma harta arheologica a
• Nic_olae Iorga (,,Istoria Romanilor"
sus_tm~ ca ,,am ramas romani entru - a 10 volume, 1936-1939 ).. El
. ·1·m1Rome1)
ammt1rea Romei" • (s1g1 _P c nu ne-am putut despart1 de
• GH. I. Britianu - o e · x • •
,, mgma $I un m1racol: poporul roman" -1937 ·
care demonstreaza ca fi . " . prm
. ormarea poporulm roman ~• a limbii romane sunt
procese reale, nu mtracole ,

1945; - "Traditia istorica des pre intemeierea statelor romane~ti",

. - ,,Marea Neagri" - Munchen, 1969, post mortem.

• ~I. Roseth, (,,Istoria limbii romane")
• In 935 sau 1973 C. C. Giurescu (,,Formarea poporului roman")
sustme~ ca majoritatea locuitorilor Daciei romane au constituit-o dacii ~i ca
,,romamsmul a biruit in Dacia, fiindca el a ca~tigat pe autohtoni".
• ~vi_dentierea rol~lui dacilor a cunoscut ~i forme exagerate, in care Dacia
mamte de cucenrea romana a fost central unei mari civilizatii. Astfel, N.
Densu$ianu, in lucrarea aparutii postum in 1913, ,,Dacia preistorica",
considera spatiul carpato-dunarean un mare centru al civilizatiei, "imperiul
pelasgic". Limba daca ~i limba latina ar fi dialecte ale aceleia~i Iimbi.
Densu~ianu a fost membru al Academiei Romane.

Pe de alta parte, fnsa, mi.iciirile de extrema dreaptii dezvoltii - asemenea

extremei drepte germane, fascinatii de trecutul istoric legendar al ,, indo-
germanilor" §i al gofilor - un discurs autohtonist, care supraevalua
imporianfa elementului dacic in contrast cu civilizafia mediteraneanii, pe
care o considera decadenta.

O serie de istorici moderni sau contemporani sustin problema romanilor, precum

Tb. Mommsen, J. Jung, C. Patsch, L. Homo sau Paul Mackendric.
Alti istorici ~i filologi contemporani care sustin romanitatea romanilor. sunt:
Aurelian Sacerdoteanu, , David Prodan, Constantin Daicoviciu, Sextil Pu$carm_, N._
Dragan, Emil Petrovici. Ei demonstreaza, fn baza unui intens material arheo/og~c $1_
istoric, romanitatea romanilor $i continuitatea /or fntr-un spafiu ce corespunde vechiulw
spa/iu traco-geto-dac. .
in J938 Joni/a G. Andron publica o fotografie din Tara Oa$ulu1.

25
 l
- Razboi Mondial, Romania dev.ine stat comunist,
In penoada de dupa a1 0 01 1ea I · · ·
A • -

. . ,. . . fie ar noi conceptii, precum caracte~ ,,.1_mpenahst'' al

sateht al URSS. In rstonogra . T t re a slavilor in 1stona Europei Se
stapanirii sclavagiste romane sau importanta civi iza oa . .. - ·
,. x d d - marea 1·mportant-5 a slavilor (rolul statulu, k1evean) m fonnarea
mcerca sa se ove easca '"· . . ,. Jd .
,. lston·cul Mi"hail Roller mclude aceste 1de1 mtr-un manua e .,btoraa
poporu IUI· roman.
romanilor" (1947). · d · ·
Dupa 1965, Nicolae Ceau~escu a decla~~_at _o mare oper~tte e remv1ere a
sentimentului national. Din pacate, s-a tins spre m1~1m1zarea a~rtul~t ro~an la formarea
poporului roman in favoarea elementulu~ ~et~-dac. _In for:marea ~m~u roman: rolul m~jor
l-ar fi avut limba geto-daca. Alfi diferi/1 d1letan(1 sus/meau ca IImba daca, nu latma,
reprezintii matricea /imbii romane. Lucriiri oficiale se striiduia__,u sii pro~eze ca romanii
erau dej a f orma/i ca popor cu mull inainte de cucerirea romana, deosebmdu-se astfel de
toate ce/elalte popoare romanice.

in 1972 A. Armbruster, istoric originar din Transilvania, scrie ,,Romanitatea

romanilor. Istoria unei idei" in care sustine ideea staruintei elementului roman in Dacia
abandonata de Aurelian navalirilor barbare, ideea unitatii de neam a romanilor in intregul
teritoriu locuit de ei, ideea latinitatii limbii romane, ideea esentei romane a unor obiceiuri
~i datini populare. Lucrarea a fost retiparita in 1993 Ia Bucure~ti.
In anii 1980 se remarca polemica cu istoricii bulgari ~i maghiari ~i nationalismul
agresiv (de~i erau "tari socialiste frat~ti"). Era tendin/a regimurilor comuniste in dee/in
de afolosi instrumentele naJiona/ismului agresiv pentru salvarea domina/iei exercitate de
partidele comuniste. jn aceastii disputii, arheologia a dobandit un loc tot mai important,
cu atdt mai mult cu cat sursele istorice scrise pentru secolele IV-X sunt aproape absente.
lntr-o lucrare, ,,Istoria Transilvaniei" (Budapesta, 1987), istoricii maghiari sustin
exterminarea populatiei dacice in razboaiele cu romanii. In ,,retragerea aureliana"
probabil s-a retras toata populatia iar arheologia in Transilvania nu poate oferi dovezi ale
continuitatii romane la nord de Dunare.
In 1984 D. Prodan scrie "Din istoria formarii natiunii romane".
in prezent lucrurile tind spre normalizare.
Dupa 1989 (perioada postdecembrista) problema romanitatii romanilor a continuat
sa fie in centrul preocuparii istoricilor. Au fost editate lucrari valoroase pe aceasta tema,
care a fost abordata cu multa obiectivitate. Istoria este un domeniu al dialogului, care
trebuie sa-i uneasca pe oameni, nu sa-i dezbine.
In 1992 Vlad Georgescu publica "Istoria romanilor" prin care arata ca
descoperirile arheologice atesta prezenta daco-romanilor.
In 1993 Papacostea scrie "Romanii in secolul al XIII-lea."
in 1997, Lucian Boia publica ,,Istorie ~i mit in con~tiinta romaneasca". Ace-Sta
sus\ine ca ,,singura raportare incontestabila la origini este oferita pana la urma de limba.
Esenta romanica a limbii romane, la care s; adauga numele de romani, inclina intr-un
sens balanta spre romani ." Acesta argumenteaza ~i lipsa de actualitate a dezbaterii dintre
teoria imigrationista ~i teoria continuitatii. El mai sus/ine ca teoria imigra/ionistii trebuia
sa asigure maghiarilor primatul in Transilvania.
26