Formarea poporului romn i a limbii romne

Etnogeneza romneasc a fost un proces complex, al crui rezultat a fost apariia

unui popor neolatin, singurul motenitor al romanitii orientale.
Principalele etape ale formrii poporului romn au fost:
perioada stpnirii romane (secolele al II-lea-al III-lea, n provincia acia
respectiv, secolele I-al !II-lea, n zona dintre unre i "area #eagr$ cnd asupra
dacilor s-a exercitat aciunea romanizatoare a colonitilor, veteranilor, a
administraiei romane, formndu-se populaia daco-roman%
continuitatea daco-romanilor la nordul unrii dup retragerea aurelian
(anul &'($, n perioada migraiilor, cnd fenomenul romanizrii i-a cuprins i pe
dacii li)eri% pn la sfritul secolului al !III-lea, populaia daco-roman s-a
transformat n populaie romneasc.
*otodat, a continuat s existe o populaie daco-roman i la sudul Dunrii,
urma a traco-daco-geilor din provincia roman "oesia. +cetia, cunoscui mai
ales cu numele de vlahi, reprezint vor)itorii dialectelor lim)ii romne: aromn,
megleno-romn, istro-romn.
Limba romn face parte, prin stratul fundamental de origine latin (circal ,-.
din fondul lexical de )az$, din familia lim)ilor neolatine, alturi de/ portug0ez,
francez, spaniol, italian.
Principalele etape ale formrii limbii romne au fost:
adoptarea de ctre dacii din acia i "oesia a latinei populare, n care s-au
utilizat i cuvinte traco-dacice (aproximativ (-. din fondul lexical de )az$%
includerea, n secolelele al !III-lea-al I1-lea, a elementelor provenite din
lim)a slavilor sudici (aproximativ &-. din fondul lexical de )az$.
ocumentele din 2vul "ediu timpuriu i amintesc pe romni su) numele de vlahi,
volohi, blahi(termeni de origine germanic, ce desemnau populaiile romanice$.
+)out t0ese ads
ETNOGENEZA ROMANEASCA
In zorii evului mediu, izvoarele scrise ii atesta pe teritoriul vechii acii pe romani! Aceasta demonstreaza ca poporul roman s"a #ormat intr"o perioada anterioara redactarii izvoarelor respective!
2tnogeneza romaneasca (etnie3 popor% genesa3 facere$, adica formarea poporului roman reprezinta o pro)lema fundamentala
format pe intreg teritoriul tarii in mai multe impre4urari istorice.
2tnogeneza incepe odata cu atestarea geto-dacilor, creatorii unei mari civilizatii a antic0itatii.prima informatie scrisa despre geto-daci dateaza din anul 5(6 i.7r.,cand 7erodot,
/parintele istoriei8 ii numeste /cei mai vite4i si mai drepti dintre traci8.punctul maxim al dezvoltarii geto-dacilor a fost sec. I i.7r
In general, dacii au avut relatii conflictuale cu romanii, deoarece acestia din urma, doreau cucerirea aciei.
roman care se inc0eie cu pacea din (-& in conditii foarte grele pentru daci.ece)al, conducatorul aciei in aceasta perioada, incalca conditiile de pace,
*raian, imparatul 9omei, sa porneasca la un nou atac impotriva dacilor. In aceste conditii, iz)ucnesteun al doilea raz)oi daco-roman intre anii (-5-(-, care se inc0eie de aceasta data
cu supunurea aciei si moartea lui ece)al.
upa cucerirea aciei, dacii au continuat sa traiasca in spatiul carpato-danu)iano-pontic, alaturi de colonistii romani adusi pe acest teritoriu. atorita acestui fapt, numele de
ape (0idronimele$ +lutus 3 :lt% ;amus 3 ;omes% "aris 3 "ures s-au transmis romanilor prin intermediul dacilor. ;emnificativ
capitala noii provincii <lpia *raiana ;armizegetusa, asemanator cu denumirea capitalei vec0iului stat dac (;armizegetusa$. :
este si rascoala dacilor din (('. =raitoare este apoi descoperirea, in circa (-- de puncte de pe teritoriul aciei romane, a urmelor de cultura materiala dacica datand din sec II-
III. +stfel, continuitatea dacica a fost demonstrata pe )aza unor numeroase documente ar0eologice, epigrafice, numismatice, si lingvistice.
In urma cuceririi aciei, procesul de romanizare a auto0tonilor se intensifica. >rin romanizare se intelege insusirea de catre daci
lim)ii latine. >rincipalii factori ai romanizarii au fost: armata romana (veteranii$, administratia romana si colonistii adusi de *raian din toate colturile imperiului, cultura romana si in
mod deose)it, lim)a latina, lim)a oficiala in imperiu.
>ocesul de roma nizare a fost un proces ireversi)il% prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana$ s-a format populatia daco-romana, care sta la )aza formarii
poporului roman si a lim)ii romane.
?riza generala in imperiul 9oman isi face simtite efectele si in acia. >e vremea imparatului =allienus (&5@-&,A$ se constata o inrautatire a situatiei economoce, ilustrata,
printre altele, de reducerea circulatiei monetare. In acest timp, atacurile dacilor li)eri si ale populatilor migratoare se inmultesc.
afara afecteaza numai intr-o masura redusa provincia. +ceste atacuri supun linia unarii la presiune mereu crescanda si imparatul +urelian (&'--&'5$ se vede pus in fata unei grele
dileme: fie sa retraga trupele din acia, pe linia unarii, unde erau mai necesare, fie sa pastreze provincia cu riscul de a vedea devastate tinuturile ude-dunarene.
prima solutie, sacrificand acia intereselor superioare ale imperiului. +stfel, +urelian da ordin de retragere din acia a armatei, administratiei si persoanelor legate de interesele
imperiului, lasand in acia o numeroasa populatie daco-romana, puternic romanizata.
9etragerea aureliana a intervenit intr-un moment in care acia putea fi considerata o provincie puternic romanizata. Interpretarea logica, rationala
antice duce la concluzia ca +urelian a retras din acia doar armata si administratia. Bineinteles a trecut la sud de unare si acea parte a populatiei ale carei interese erau legate de
imperiu, insa restul locuitorilor au ramas in acia.+ceasta interpretare este pe deplin confirmata de descoperirile ar0eologice, paleocrestine, care demonstreaza continuitatea daco-
romanilor in spatiul carpato-danu)iano-pontic.
intre cele mai importante descoperiri sunt: donariul crestin (o parte dintr-un candela)ru de )ronz$ cu inscriptia in latina /2go Cenovius votum posui8 ceea ce inseamna /2u
Cenovius am pus acest dar8 si cu monograma lui 7ristos, descoperit la Biertan% fragmentul ceramic descoperit la >orolissum cu inscriptia in latina /2go ulus votum posui8 ceea ce
inseamna /2u ulus am pus acest dar8% caramida cu inscriptie de la =ornea% )asilicile de la *omis, 7istria si ?allatis% opaitele cu monograma lui 7ristos, toate elemente crestine.
eci, argumente de ordin ar0eologic, numismatic, epigrafic si lingvistic deovedesc continuitatea daco-romanilor in spatiul fostei provincii traiane
In teritoriile auto0tonilor daco-romani patrund, in 4urul sec al I!-lea, primele populatii migratoare. +cestea erau populatii care se deplasau dintr-un loc in altul in cautare de
terenuri fertile si pasuni. +ceste valuri sunt insa trecatoare pe teritoriul aciei si influenta lor asupra populatiei auto0tone a fost redusa.
D ostrogotii si vizigotiiDa fost atestata in sec III-I! in "oldova si ?. "unteana, iar din sec I! in *ransilvania.
autoritatiile rimane. 7unii condusi de +ttila se sta)ilesc in >annoni de unde tin su) ascultare acia.upa moartea lui +ttila, atatul se destrama, dominatia asupra aciei fiind preluata
de gepizi. +varii, originari din "ongolia preiau dominatia in 2uropa ?entrala pana la sfarsitul sec !II.
;lavii patrund in populatia romanizata prin mi4locul sec !I. "a4oritatea lor s-au sta)ilit la sud de unare, rupandu-se, astfel, legaturile dintre populatiile romanizate de pe cele
doua maluri ale fluviului.
esi atacati in permanenta de populatiile mi$ratoare, daco"romanii au rezistat pe aceleasi locuri stramosesti, pastrandu"si %inta etnica, lim&a
?oexistenta dintre auto0toni si migratori a determinat o asimilare a acestora din urma datorita culturii net superioare a daco-romanilor.
9omanii sunt numiti vla0i in cele mai multe izvoare medievale. +cest termen apare in lim)a slavilor
Eaptul ca slavii rasariteni numesc populatia romanica, de la nord de unare, volo0i dovedeste ca ei au cunoscut-o 8dintru inceput di direct8, nu prin mi4locirea slavilor sudici. aca
romanii ar fi migrat din sud, slavii rasariteni ar fi desemnat acest popor-nou pt ei- cu temenul slav, cu care era desemnat in sudul unarii, deci cu denumirea de vla0.
*oate acestea arata cat de neadevarata este asa-numita teorie teorie imigrationista sau roesleriana (dupa autorul ei, 9o)ert 9oesler$, care sustine ca poporul roman nu s-a format
in tara de azi, ci a venit de undeva de la sud de unare.
>oprul roman are la )aza: elementul )astinas-dacii, cel colonizator-romanii si elementul secundar-slavii. Fa venirea slavilor, fondul principal de cuvinte si structura latina a
lim)ii era de4a formata. 2i au lasat cuvinte in lim)a, dar n-au putut sc0im)a caracterul romanic al lim)ii si poporului roman.
>oporul roman a trait in permanenta in spatiul carpato-danu)iano-pontic din cele mai indepartate timpuri, organizandu-se su) forma unor o)sti satesti (dupa retragere$ si mai
apoi in cnezate si voievodate.


Compunere despre un personaj care a furat vacana mare
O compunere despre un personaj care a furat vacana mare.
Mihai, un copil vesel de obicei, trece acum printr-o perioad dificil. Are piciorul rupt i trebuie s stea
n cas, tocmai acum cnd vacana mare se apropie cu pai repezi. e!ru de suprare i cu o rutate
care nu-l caracterizeaz i-a pus n cap c ar fi bine s fure vacana mare. "#ac eu nu se pot bucura
de ea, de ce s-ar bucura ceilali$" i spuse el mbufnat. %e uit la petiorul auriu din acvariul din faa
sa i i ima!in c este un petior fermecat. %e pomeni vorbindu-i& "'etiorule, dac eti fermecat
ndeplinete-mi o dorin( )reau ca vacana mare s dispar pn m fac eu bine(" 'etiorul tcut,
continua s noate linitit, ca i cnd nu ar fi auzit ru!mintea biatului. oaptea s-a aternut peste
camera lui Mihai. *ra timpul s mear! la culcare. +nainte de a adormi ultimul lui !nd a fost tot la
vacana mare& ",e pcat c petiorul meu nu este cu adevrat un petior de aur(" Apoi a czut ntr-
un somn profund.
-ritul telefonului l-a trezit pe Mihai din somn. .uimac nc, ridic receptorul. /a captul cellalt al
firului, )asile, un cole! de clas, l ntiin cu privire la ultima noutate de la coal& ")acana mare a
disprut(". #in acest motiv, coala urma s continue i pe perioada verii fr ntrerupere. 0imit de cele
ce auzea, Mihai punea ntrebare dup ntrebare, ncercnd s nelea! cum e posibil ca cineva s
fure vacana mare. 0itase complet de ru!mintea sa, adresat petiorului auriu. #up ce convorbirea
a luat sfrit, a rms n mi1locul patului, privind n tavan. ,uta o e2plicaie pentru !rozvia auzit din
!ura lui )asile.
/initea camerei fu spart de o voce subire. )enea din dreptul acvariului. Mihai i ndrept ochii spre
bazinul de sticl i rmase mut, petiorul auriu i vorbea. 3ocmai repeta ce-i spusese anterior& "Mihai,
nu te bucuri$ )acana mare a disprut, dup cum m-ai ru!at(" ,opilul fcu o fa de parc vzuse o
stafie. Apoi i aminti de seara trecut. Ochii i se umezir de lacrimi. *ra doar vina lui c acum coala
va continua fr vacan. 3oi copiii vor suferi de pe urma netrebniciei lui. A nceput s pln! n
hohote. #up cteva minute s-a linitit i cu inima strns s-a apropiat de acvariu. 'etiorul se
zben!uia n voie ca i cnd nimic nu s-ar fi ntmplat. ,u vocea tremurnd i s-a adresat petiorului&
"4eri am fcut o !reeal( *ram foarte suprat( 3e ro! s readuci vacana napoi, te ro!(" #in partea
petiorului linite, i continua activitatea.
+ntrea!a zi, Mihai i-a petrecut-o suprat. %e simea vinovat de propriile dorine. Aa l-a prins noaptea.
%-a b!at n pat cu inime strns de tristee. ici somnul nu a fost prea lin, a visat multe5 de diminea
nu i-a mai amintit nimic. /a prima or sun telefonul. #in receptor, !lasul plin de veselie a lui )asile
anun& "Mihai, vacan plcut( * prima zi de vacan ..." Mihai pierduse firul conversaiei. %-a uitat
spre petiorul din acvariu. u se auzea nimic. 'entru moment a vrut s afle mai multe. Apoi i-a spus
c nu mai conteaz dac a visat sau dac totul a fost real. 4mportant era c vacana mare era acolo
unde i era locul( .ucuros de sfritul fericit al ntmplrii, a aezat capul pe pern i a czut ntr-un
somn adnc.
6i frumoasa de vara . Ma plimbam impreuna cu prietena mea , #enisa , prin parc cu catelul meu ,
.lac78 . %oarele stralucea , norii se 1ucau , copacii iti prezentau coroana verde la toti trecatori ,
pasarelele isi tineau concertul zilnic . *ste minunat (
'limbandu-ne mai departe , .lac78 a inceput sa fu!a de noi . %periate ca il vom pierde , am inceput sa
aler!am dupa el .
-.lac78 ( %tai pe loc ( spuse #enisa . Anna nu mai pot ..
)azand ca nu mai poate aler!a , eu am continuat . u stiam ce are , de ce alear!a $
4n cele din urma , s-a oprit . 4-am pus lesa si ne-am dus inapoi la #enisa . Aflasem de la o batranica
care statea pe o banca lan!a noi in momentul in care .lac78 a luat-o la fu!a , ce l-a facut pe micut sa
aler!e . O micuta familie de soricei isi facuse cuib in iarba si mai ies din cand in cand la plimbare .
.lac78 se speriase de un soricel .
A fost o zi plina de aventura (