Sonia Lascu

Arhitectura Bisericilor de lemn din Maramures

Indrumator dizertatie: Prof. Anca Sandu

Indrumator diploma: Prof. Emil Creanga

Bibliografie:
BABOS, Alexandru - Tracing a sacred building tradition Wooden churches, carpenters
and founders in Maramures until the turn of the 18 th century
Department of
Architectural History, School of Architecture, Lund Institute of
Technology, Lund
University Lund, Suedia 2004
ZAMFIR, Romulus Arhitectura populara de lemn din Transilvania in context
Sibiu 2007

european

PATRASCU, Gheorghe Arhitectura si tehnica populara - Editura Tehnica Bucuresti

1984
POPETE-PATRASCU, Andrei - Tara Maramuresului tezaur de istorie si cultura
romaneasca 2009
BERNEA, Ernest Maramuresul, Tara romaneasca Predania, Bucuresti 2012
IONESCU, Grigore - Arhitectura Populara Romaneasca - Ed. Tehnica - 1957
ALEXANDRU FILIPACU DE DOLHA I DE PETRO VA Istotia Maramuresului Ed.
Gutinul Baia Mare - 1997

CUPRINS:
Introducere
1. Context istoric si geografic. Influente Culturale.
2. Tipuri de biserici de lemn Unitate si Diversitate.
2.1. Planimetrie evolutie.
2.2. Volumetrie
3. Tehnici constructive.
3.1. Lemnul
3.2. Imbinari, Pereti, Contravantuiri, Impermeabilitate, Deschideri, Usi,
Ferestre, Acoperis
3.3.
Estetica spatiul arhitectural. Tehnici decorative in arta lemnului
3.4.
Decoratii si Simbolistica.

Maramuresul este renumit pentru lunga sa traditie in prelucrarea si imbinarea lemnului in

arhitectura laica si, mai ales, religioasa. Lucrarea de fata isi propune sa analizeze evolutia
bisericilor de lemn din Maramures atat pentru unitatea lor stilistica, cat si pentru diversitate
acestora.
Se presupune ca primele biserici ale romanilor au fost din lemn, in Transilvania, romanii
neavand voie sa construiasca lacasuri de piatra, care sa dainuie, in timpul ocupatiei
austro-ungare. Ce splendida revansa isi iau azi bisericile maramuresene de lemn, care nu
numai ca au supravietuit secolelor, ci, mai mult, au devenit parte a patrimoniului universal,
expresie desavarsita a culmilor atinse de arta milenara a lemnului, simbol incontestabil al
Maramuresului.
Intrebarile care raman sunt: Cat de reprezentative sunt bisericile care au supravietuit
trecerii timpului pentru analiza arhitecturii traditionale in lemn? Prin ce mijloace se
deosebeste arhitectura sacra de cea laica?
1. Situaia geografic i etnografic. (ist mar. ALEXANDRU FILIPACU)
Situat la 23, 40' longitudine rsritean i 47, 50' 58" latitudine nordic, Maramureul a
suferit n decursul veacurilor mai multe modificri. Pentru stabilirea ntinderii iniiale ne
servim de documentele din sec. XIV - XV, care ne vorbesc despre un Maramure mare,
locuit numai de romni i condus de voievozi i cneji independeni, dup normele dreptului
valah. Faptul c n aceast epoc, la marginea Maramureului, pe valea Brjavei, i au
reedina voievozii romnilor din Bereg i Ung, care au legturi politico-sociale i de
rudenie cu voievozii maramureeni, este o dovad c provinciile Maramure, Ung i Bereg
formau pe vremuri un mare voievodat romnesc, care se ntindea pn la valea Ondavei
i confluena Bodrogului cu Tisa.
Nvlirea ungurilor nimicind independena politic a romnilor de pe vile Lturia,
Ung, Lbura i Ondava, conductorii lor se retrag, stabilindu-se de-a lungul vii Brjavei,
iar o mare parte din populaia romneasc trece Bcschizii i se aaz n Galiia, unde
ntemeiaz voievodatele romneti din Zambor i Sanoc. Vechii voievozi de Ung i Bereg,
protejai de voievozii maramureeni, i mai pstrar titlurile i privilegiile strvechi pn n
sec. al XV-lea, cnd urmaii lor nglobndu-se n nobilimea feudal, titlurile mpreun cu
instituia voievodal dispar.
La nceputul sec. al XlV-lea Maramureul avea ca hotare Carpaii Pduroi i Munii
Rodnei, Lpuului, Oaului i Brjavei; iar pe cmpia Tisei se ntindea pn la Teceu, de
unde ncepea inutul locuit de colonitii germani, adui de regele Andrei al III-lea. n 1329
cmpia Tisei pn la Craia este anexat Maramureului, care n 1385 se transform n
comitat feudal al Ungariei. n 1454, la cererea nepoilor fostului Voievod Seneslau de Ung
i la intervenia lui Iancu Huniade, se mai anexeaz Maramureului i inutul superior al
vii Brjava, cu 5 localiti i hotarele lor, care formau proprietile voievodului romn de
Ung (cf. dr. I. Mihalyi Dipl. M. p. 2, 4, 51, 219).
Dup aceasta Maramureul rmne neschimbat pn n 1920, cnd reprezenta o
suprafa de 10.354 km2, cu 939.991 jug. pduri, 303.251 jug. fnee, 215.040 jug.
pune, 186.086 jug. arturi, 5.808 jug. grdini cu pomi, 181 jug. vii, 181 jug. papur i
37.060 jug. neproductiv; adic n total 1.689.139 jug. Populaia atingea cifra de cca.
400.000 suflete, locuind 157 comune mprite n 10 plase administrative.
n 1920 Maramureul din dreapta Tisei a fost cedat Cehoslovaciei, iar n 1939
Ungariei, reducndu-se Maramureul la o suprafa de 3.381 km 2, cu 338.100 ha. ce se
mpart n 165.911 ha. pduri i goluri de munte, 113.605 ha. puni i fnee, 34.836 ha.

teren nsmnat, ce produce cantitatea de hran necesar populaiei pe 2 luni, 3.609 ha.
grdini cu pomi i 20.058 ha. neproductive. Dup informaiile statistice din 1938, populaia
se ridic la 169.177 suflete, i anume: 97.269 romni, 4.734 iperi, 19.864 ruteni i
elemente rutenizate, 9.880 elemente maghiarizate i 37.430 evrei; iar dup confesiune
sunt 107.922 greco-catolici, 9.13? ortodoci, 11.238 romano-catolici, 3.434 calvini i
37.430 mozaici. Populaia locuiete n 58 comune rurale repartizate n 4 plase
administrative i ntr-o singur comun urban, Sighetul. La 5 sept. 1940, Maramureul a
fost ocupat de trupele maghiare i reunit cu prile sale integrate de peste Tisa.
Ca nume Maramureul este foarte vechi i se pierde n limba unui popor disprut n
negura preistoriei. n documente el nu figureaz dect dup ce vine n contact cu ungurii,
fiind amintit pentru prima dat n 1199. n documentele latine poart numele de:
Maramorisius, Maramurus, Maramorosius, Maramoros i Marmaia; iar n cele greceti,
slavone i poloneze:
Maramure i Maramor.
Istoricul Timon susine c Maramureul i-ar fi luat numele de la rul Mara, care in
mai multe documente din sec. XIV - XV figureaz sub numele de: fluvius Maramorisius,
Maramoris i Maramarus (cf. I. Mihalyi o. co. DipL 13, 17, 76, 100, 222,
247). Dr. I. Mihalyi este de prere c Maramureul ar deriva din cuvntul marmur, cu
intercalarea unui a, ca i la cuvntul aram derivat din arm. Aceasta pare s fie
adevrat, deoarece marmur de calitate inferioar se gsete n cantitate marc n mai
multe localiti din Maramure, ca la Scel, Bora, Repedea, Arini i Nireel.
Ca o curiozitate mai amintim c ungurii ncearc s derive numele din cuvntul unguresc:
mr ma rossz" (azi e ru), iar evreii din cuvntul ebraic: marmarai", forma superlativ a
adjectivului mar - amar.

Despre viata bisericeasca a romanilor din Maramures - care in alte locuri e izvorul cel mai
avut a evenimentelor istorice - pana Ia seciul al 17-lea avem date putine.
Atata este sigur cum ca in veacul al 15-lea in acest comitat deja a fost organizata biserica
rasariteana.
Aceasta se adevereste din documintele si din diplomele nobilitarie in cari se face amintire
despre preotii romani de pe acele timpuri, si din insemnarile de pe cartile
vechi bisericesti.
Astt'eliu intr'un documant din l886 se espune cumca in Giulesti a fost preot Miriclo fiul lui
Giula (Gyula), stramosul familiei Rednik, din care au fost multi preoti si si episcopul Rednik
de la Blaj.
In diplomele cdte le irveln se vecle cd. incepdncl clela
lil-{5 comunele rom6.ne sc dadeau ca donatiuni unor barba{
i binenreritali de Patrie gi de Religiune, a caror strd.nepoti
rorn6.ni gi astazi traiesc.

Din o diplomd din anul 1213 apare cd in Marantllre$

a fost Si loc acreditat. Diploma se incepe astfelir-r: ..Nos
Ni. Paulr,rs Magister domus fratrunt de Maramorosio,, eic.
Acel loc a fost Remetii dincolo de Sapinlia (P6losremete),
unde acum ruthenii servesJ in biserica vechie a parintilor
Paulini. Acel loc acreditat verosirnil s'a nimicir in I 241 de
titari, dar biserica std qi ast1tzi.
Insii dacti a fost loc acreditat pentru pistrarea diplomelor
in anul l2l3 e sigur c6. a trebuit sd aiba Ei ce
pdstra, qi cumca deja inainte de 1213 se stradau pentnr
maramure$eni diplome nobilitarie gi de donaliuni, cari se
pastrau in acel loc destin;rt spre aceasta.
Diplomele acele in cea mai mare parte au fost a romAnilor,
gi in parte a ungurilor, deoarece in diplornele cdte
le avem de-a rAndul apar nurnele familiilor romdne qi azi
esistente.

Astfeliu in anul 123i deja au fost romAni in Nlaramurei.

In anr-rl 1906 am cercetat Nldnastirea dela Peri cu

domnul N. Iorga, irrsd rr'am r,flat decdt locul I4Anastirei.
Pietrile dela iVldnastire le-iru cdrat ruthenii gi le-au
aQezat de fundamente sub casiie lor.
Episcopia romdnd din Nlararuures a sustat pdnit la
1 7il4 cdnd ld,tindu-se unirea episcopr-rl cel de pe urma Doziteri
s'a refugiat in Moldova, ducdnd cu sine de bund.samigi
documintele crite le-au avut.
Constantin Brancovan d,rrDnul Munteniei {1668 -171+)
a darlrit Mdndstirei din MararrLtres inchinata la Inallarea
Dontnului un potir cu inscriplia: ,,daruit de voda Brancovean".
Aceea mdndstire a lbst cea din Biserica albd de
Lingn Siget.
Episcopia' romAna din Maramufe$ a sustat mai bine
de 300 de ani.
Episcopia a stat sub iurisdic[iunea episcopului dela
Belgrad, ceea ce se vede de acolo, ca episcopii dela AlbaIulia se intitulau qi episcopi al Marar-nuregului.
La reincorporarea Conritatr,rlni Maranrures catra Ungaria
in anul 1736 parochiile aceste s'au adnectat la episcopia
ruthend a Muncaciului, - snb aare a stat pdnd la
1850, adecfr 114 ani. In 1850 s'a inftin[at dieceza romina
a Gherlei. Adecd I 14 ani au stat rominii din Maramureg

sub o cd.rmuire ruthend., trimildnd episcopii dela Ungvar

preoli rutheni intre romAni.
()ele mai sus scrise documenteazd aamcA aici a ezistat
vieafa bisericeascd; -crioi gi Manastirea dela Peri s'a infiinlat
cu scopul, ca acolo egumenii sa aibd iurisdictiune
episcopeascd, care episcopii au qi ezerciat'o pdnd la 1734.

Adnotafiuni generale despre protopopiatele din

MaramureE.
Din documintele cite le avem la indanrina ;i rrrai ales
din protocoalele congregatiunelor comitatenze ale Maramuregului

gi din actelc vechi a archivultti episcopcsc delil

Ungv6r, se vede cutnca cele 50 colrtune romdne din Nlaramuieg
la inceput au fost impdrfite in trei protoptrpiate.
anume crrm'"SS'Zjtea :
I . ,, Ieraqul de sus" saLl

al Vigeului.
2. Protopopiatul Coseului.

il. Protopopraturl Sigetului

De protopopiatr-rl de sus s
trictele protopopegti de rrcuma
gi cAteva comLrne ruthene.
, De protopopiatul f'oseului s'au !inut parochiile cari
acum'sunt impartite in protopopiatele Coseului pi a Marei.
Protopopiatul Coseului s'a flumit astfelir.r dela ratrl Coser-t
lKaszovize); a Marei clela rdul Mara.
Protopopiatr-rl Sigctului a stat din comunele rotrdne
din junrl Sigetului si clin cdteva comune ruthene.
Din acele trei dislricle cu limprrl s'au format alte trei.
gi astfelir-r precum se va vedea tnai ios aslazi in Vlaramure$
se afla pese protopopiate. ' Din acele trei distrir te vechi mai intdir-r s'a fbrmat
protopopiatul Izei, numit dela apa lz.ei, care s'a organizat
in anii 1775-1778 Protopopiatul Izei se atninteEte Si in
anul I t47. insa protopopi de sine statAlori rru avtrt delrL
1775. Apoi in lBri2 s'a lbrrnat protopopiatul loodr-rlui, iar
in 1867 protopopiatut Marei.
t.

Protopopiatul suporior sau al Vigeului.

Acel protopopirtt este foarte vechiu. - Dupd. datcle
din archivul episcopesc dela Ungvdr, din 1781 de acel
protopopiatul de sus adecd,
nunrit gi ieragul de .ios.
'atr {inut parochiile din disa
Viqeurlr-ri, Ioodului si Izei
v

protopopiat s'au tinut parochiile romine: Petrovn, T,cordina,

Vi,.gu1 de sus, Vi;eul dc rnijloc, Vi;;eul de .jos, Nloiseiu,
Borsa, Sacel, Saligtea de sus. ltlagomire$ti, Cr-rheil, Bocictrcl, lood, Saieu, Rozavlea, Boliza, Poieni, Glod, Slatioara
si Strimtr:ra, precurn gi comunele ruthene de apa Ruscova.
Din acele comune rornAne s'au lbrrnat apoi cele trei
protopopiate de acum, adeca a Vtseului, Ioodtrlui gi a Izci.
In districtul rJe sus sau aL Vipeulu'i, (delu apu tipe.r.t.):
anr aflat numele protopopilor urmdtori.

ln 16+5 popa Ionaqco din Viseul de mijloc protopop.

In anul 1468 popa Nicolae preot-prot'dpUp-'tff" Viseul
de jos

In 1{)38 protop rpul Vasile in Vigeul de jos.

In 1645 prota loanagco dirt Vi5eul de mrjloc.
ln 16'J4 protopop Mrhair-r la A4inastirea Nloisei'-rlui.
Irt 169.3 prota Grigone in Viqeul de jos, care a luat
parte la sinodul, din 17 Aprilie 1698, linut sub ep:scopul

Lrsil 5,o'"" in Siget. ,..

ln 1700 anr ;rUat insdmnirt la parochia GlodrrlLri protopop
$tetan Petrovay, aEar cred ca 9i dansLrl a trebLrit sa

lie prirropopul ieragului cle sus.

In lilT Prota Lupu Sandor paroch in BorEa, din farntlra
rrodei Iriga fnrte dulce cu voda Bc;gdan ditt cirre se
trase sr fanrrlia Nlihalvi de Bor;a. Popa [,upu a scrvit
mar intdru ca ofi!ir intre ins'-irgenlii lui Francisc Racollia
ll, rrai apoi ca preot si protopop in Borqa,. ln anul l717

a ibst factorul principat al invingerei strAlr,rcita suportata

asupra tatarilor, cAnd s'au eliberat din tabera latarilor mai

mutli decit zece nrri de prinsoneri cre5tini -

cea mai mare

parte romAni.
Tradilia spune ca fata protopopului Sandor a condus
pe tatari in strirntoarea in care s'a nimicit oastea tdtarilor.

- Ducele tatarilor a strapuns fata, care apoi s'a ingropat

cu o pompd nemai pomenita.

In 1722 prota Timoteiu in Moiseiu.

In 1?31--1735 prota Vigeului a fost Lupu Balea paroh
in Iood. Farnilia Balea qi familia Kindris se trase din
iamilia vodei Balc. Protopopul Lupu Balea in 1747 se arninteqte
gi ca protopop al lzei.
Lemnul
Pe parcursul secolelor, localnicii si-au imobogatit cunostintele si priceperea in prelucrarea
lemnului, formand echipe sub indrumarea unui maestru sau pur si simplu traditionala
claca.
esente de lemn
taierea, uscarea si prelucrarea lemnului
tehnica barnelor
imbinarile de colt
peretii
centuri
impermeanilitate
deschideri
acoperisul