Tema 1

1.Care din afirmaţiile de mai jos nu este corectă ?

a) o resursă regenerabilă în activitatea economică este nelimitată;

b) o resursă regenerabilă poate să fie şi refolosibilă;
c) acoperirea nevoilor se poate face şi direct, fără să se apeleze la schimb;
d) serviciile pentru consum personal sunt şi bunuri economice.

2. Potrivit ştiinţei economice, costul de oportunitate:

a) însoţeşte numai alegerile în calitate de consumatori;
b) este egal cu zero, în activităţile competitive;
c) este un cost al alegerilor făcute ca producători sau consumatori;
d) nu este specific fiecărui agent economic.

3. Presupunem cazul unei economii în care sunt utilizate integral şi eficient resursele
disponibile pentru producerea a două bunuri. Obţinerea unor cantităţi tot mai mari dintr-un
bun ar determina:
a) creşterea cantităţii produse din celelălalt bun, dar într-o măsură mai mică;
b) scăderea direct proporţională a cantităţii produse din celălalt bun;
c) creşterea costului de oportunitate;
d) scăderea costului de oportunitate.

4. Principiul raţionalităţii în economie:

a) se poate exprima numai prin regula maximului;
b) îşi are determinarea în tensiunea nevoi-resurse;
c) este incompatibil cu existenţa costului de oportunitate;
d) se poate exprima numai prin regula minimului.

5. După natura subiectului, nevoile pot fi:

a) individuale şi de vârf;
b) individuale şi sociale (colective);
c) sociale şi elevate;
d) vitale şi elevate.

6. Bunurile necesare satisfacerii nevoilor pot fi:

a) libere şi economice;
b) numai economice;
c) doar servicii;
d) doar servicii de consum personal.

7. Problemele de bază ale economiei sunt:

a) ce producem? sau cât producem?
b) ce producem? cât producem? cum producem? pentru cine producem?
c) cât producem? sau pentru cine producem?
d) ce producem? sau cum producem?

8. Raţionalitatea economică presupune:

a) respectarea regulii maximului doar pe termen scurt;
b) respectarea regulii minimului doar pe termen lung;
 c) utilizarea mijloacelor limitate, în aşa fel încât satisfacerea nevoii să fie maximă;
d) maximizarea rezultatelor utile la mijloacele date folosite doar pe termen lung;

9. Principiul minimaxului în economie presupune:

a) realizarea cu mijloacele date a celor mai bune rezultate posibile;
b) obţinerea rezultatelor dorite, cu cele mai mici cheltuieli de mijloace;
c) obţinerea rezultatelor dorite cu resurse mai mari decât permite tehnologia dominantă;
d) maxim de rezultate utile cu minimum de cheltuieli de resurse, în restricţiile date, de
spaţiu şi de timp.

10. O persoană dispune de un venit de 2.000 u.m. şi poate achiziţiona două bunuri, A şi B.
Preţul bunului A este de 250 u.m., iar al bunului B, 500 u.m. În aceste condiţii, costul de
oportunitate (Cop) al achiziţiei unei unităţi din bunul A este:
a) 0,5 unităţi din bunul B;
b) 1 unitate din bunul B;
c) 1,5 unităţi din bunul B;
d) 2 unităţi din bunul B.

11. Un individ are un venit disponibil de 200 u.m. El poate achiziţiona tricouri la preţul unitar
de 100 u.m. şi cămăşi la preţul de 200 u.m./buc. Costul de oportunitate (Cop) al
achiziţionării unei cămăşi este:
a) 1,5 tricouri;
b) 0,5 tricouri;
c) 2 tricouri;
d) 2,5 tricouri.

12. Pentru a cumpăra două cafele, Ioana a cheltuit 10 u.m. Cu aceeaşi sumă putea cumpăra
patru ciocolate. Costul de oportunitate (Cop) al achiziţiei unei cafele este:
a) 4 ciocolate;
b) 5 ciocolate;
c) 1 ciocolată;
d) 2 ciocolate.

13. Preţul portocalelor este 3 u.m./kg. Mihai a cumpărat patru kilograme de portocale
renunţând astfel la achiziţia a două kilograme de kiwi. Care ar fi fost costul de oportunitate
(Cop) al achiziţiei a trei kilograme de kiwi?
a) 3 kg portocale;
b) 4 kg portocale;
c) 6 kg portocale;
d) 5 kg portocale.

14. Maria a câştigat un premiu în valoare de 1000 u.m.. Dacă alternativa cea mai bună a
utilizării banilor ar fi depunerea lor la bancă, atunci costul de oportunitate determinat de
alegerea cheltuirii banilor pentru un weekend la mare cu colegele ar fi:
a) renunţarea la plăcerea studiului pentru pregătirea examenului de admitere;
b) pierderea ocaziei de a petrece weekendul la munte cu părinţii;
c) cheltuirea celor 1000 u.m.;
d) valoarea dobânzii pe care ar fi putut să o încaseze dacă depunea banii la bancă.
15. Preţul unei plăcinte este 5 u.m.. Cumpărând şase plăcinte Iulia a renunţat la cinci prăjituri.
Care este preţul unei prăjituri?
a) 3 u.m.;
b) 4 u.m.;
c) 6 u.m.;
d) 5 u.m..

16. Un producător poate obţine folosind aceeaşi cantitate de lapte 100 unităţi de iaurt sau 20
unităţi de caşcaval. Care este costul de oportunitate al producerii unei unităţi de caşcaval?
a) 1/5 unităţi de iaurt;
b) 10 unităţi de iaurt;
c) 5 unităţi de iaurt
d) 1/20 unităţi de iaurt.

17. Un producător poate obţine folosind aceleaşi resurse 4 unităţi din bunul A sau 6 unităţi din
bunul B. Care este costul de oportunitate al producerii unei unităţi din bunul A?
a) 1,5 unităţi din bunul B;
b) 2/3 unităţi din bunul B;
c) 6 unităţi din bunul B;
d) ¼ unităţi din bunul B.

18. Un producător poate obţine folosind aceleaşi resurse 5 unităţi din bunul A sau 10 unităţi
din bunul B. Care este costul de oportunitate al producerii a două unităţi din bunul A?
a) 2 unităţi din bunul B;
b) 0,2 unităţi din bunul B;
c) 1 unitate din bunul B;
d) 4 unităţi din bunul B.