CAPITOLUL 1

INTRODUCERE ÎN TEORIA ECONOMICĂ

● SIMBOLURI UTILIZATE:
N.U/T.U = nevoi/trebuințe umane, B.E = bunuri economice,
R.E = resurse economice, C.op. = cost oportun/de oportunitate/
cost relativ/costul sacrificiului etc.

TESTE GRILĂ

1. Identificați trei caracteristici ale nevoilor umane:

a. complementare, substituibile și concurente,
b. dinamice, nelimitate în volum/capacitate și regenerabile,
c. determinare subiectivă, determinare obiectivă și limitare numerică,
d. diversitate, cuantificabile, dublă proveniență (interiorul și
exteriorul ființei umane).

2. Bunurile economice și bunurile libere:

a. sunt destinate autoconsumului,
b. se pot transforma reciproc unele în altele,
c. au valoare economică, ce nu poate fi comensurată,
d. sunt utilități subordonate satisfacerii nevoilor și activității
oamenilor.

3. Fructele obținute din grădina unei familii din mediul rural și

consumate de membrii acesteia sunt:
a. bunuri destinate vânzării,
b. bunuri libere,
c. bunuri finale sau bunuri intermediare, în raport cu destinația
urmărită,
d. un dar al naturii.

7
4. Care din enunțurile de mai jos este fals:
a. risipa apare când producția poluează mediul înconjurător,
b. a fi eficient nu echivalează doar cu obținerea celor mai mari
producții,
c. în prezent, satisfăcând majoritatea nevoilor, toate bunurile
economice sunt mărfuri,
d. mediul natural este un factor obiectiv care determină sistemul
nevoilor umane.
5. Pământul este:
a. un bun liber, oferit de natură,
b. o resursă derivată,
c. o resursă recuperabilă,
d. o resursă regenerabilă, dar limitată.
6. Deciziile producătorilor și consumatorilor sunt luate, în principal,
în funcție de:
a. raritatea resurselor economice,
b. interesele principale de moment,
c. legislația statului privind protecția șomerilor,
d. mecanismul concurențial și de formare a prețurilor.
7. Resursele economice sunt limitate în raport cu trei premise, cum ar fi:
a. exclusiv cu nevoile consumatorilor, potențialul planetei pământ,
dezvoltarea științifico-tehnică,
b. bunurile economice, nevoile indivizilor, potențialul planetei pământ,
c. trebuințele umane, dezvoltarea științifico-tehnică, potențialul
planetei pământ,
d. bunurile libere, bunurile economice și resursele financiare.
8. În general, afirmația corectă privind relația dintre dinamica
bunurilor economice (B.E), a trebuințelor umane (T.U) și a
resurselor economice (R.E) este de tipul:
a. T.U = R.E,
b. R.E < T.U > B.E,
c. T.U < R.E < B.E,
d. T.U = B.E = R.E.
9. Marcați propoziția adevărată:
a. tensiunea nevoi - resurse poate fi înlăturată,
b. timpul de muncă este o resursă nerecuperabilă și regenerabilă;
c. bunurile substituibile se numesc și bunuri „pereche”;
d. niciodată, costul oportun nu poate fi nul.
8
10. Aplicarea principiului raționalității economice:
a. nu ține cont de problema fundamentală a economiei;
b. este determinată de limitarea resurselor economice;
c. este accidentală în raport cu interesele de moment;
d. este valabilă numai în condiții de crize economice.

11. În viața reală, costul de oportunitate al bunurilor libere

comparativ cu cel al bunurilor economice este:
a. zero,
b. este mai mare,
c. este fluctuant,
d. același.

12. Sunt noțiuni cu aceeași semnificație:

a. nevoi umane și interese economice,
b. resurse regenerabile și resurse recuperabile,
c. cost oportun și cost relativ,
d. mărfuri și bunuri destinate autoconsumului.

13. Afirmația potrivit căreia „resursele economice sunt reprezentate de bunurile

materiale și serviciile care stau la baza activității economice″ este falsă
deoarece:
a. nu include și bunurile libere, vitale existenței umane,
b. nu ia în calcul satisfacerea tuturor nevoilor,
c. nu ține cont de proveniența bunurilor, existente în societate sau
create de om,
d. face abstracție de cea mai importantă resursă economică primară.

14. Lumina solară captată prin panouri solare este:

a. un bun liber nemarfar,
b. un bun economic marfar,
c. gratuită fiind un dar al naturii,
d. virtual nelimitată.

15. „Economia” ca știință:

a. studiază procesele tehnologice de producere a B.E limitate;
b. are valențe practice, oferind soluții pentru rezolvarea tuturor
problemelor omenirii,
c. studiază protecția mediului natural,
d. oferă informații necesare adoptării unor decizii eficiente în
producție și consum.

9
 ENUNȚURI ADEVĂRATE ȘI FALSE

1. Nevoile umane sunt strâns interdependente și limitate în satisfacere.

2. Trebuințele individului au o determinare, în primul rând, subiectivă.

3. Promovarea progresului științifico-tehnic determină reducerea și

nulichidarea tensiunii dintre N.U și R.E

4. Unele trebuințe umane sunt regenerabile în timp și provin exclusiv

dininteriorul ființei umane.

5. Raritatea nu este o particularitate a utilităților care nu provin

dinactivitatea economică.

6. În producerea unei prăjituri, zahărul, ouăle, uleiul și făina nu

suntbunuri substituibile

7. În prezent, accesul la bunurile economice este numai indirect.

8. Resursele și bunurile economice nu sunt în aceeași relație față de

oanumită activitate economică.

9. Problema fundamentală a economiei este diferită în timp și spațiu.

10. Resursele economice regenerabile sunt nelimitate numeric.

11. Risipa nu este sinonimă cu utilizarea eficientă a resurselor

economice.

12. C.op. are o evoluție legică, de creștere și deci nu este fluctuantă în

timp.

13. Existența C.op. nu este determinată de relațiile concurențiale

dintreproducători.

14. C.op. reflect valoarea celei mai bune alternative alese în alocarea
resurselor.

15. „Economia” este știința socială care studiază relațiile dintre oameni
înscopul dominării naturii în procesul obținerii de B.E necesare.
10
 PROBLEME

1. Dacă prețul unui creion este 10 lei, iar al unui stilou este 40 lei, atunci
costul oportun al unui stilou este:
a. 40 lei; b. nul;
c. 4 creioane; d. 0,25 creioane.

2. Prețul unui kg. de caise este de 7 lei, iar al unui kg de mandarine este de
14 lei. Costul de oportunitate al achiziționării unei cantități de 4 kg
de caise este reprezentat de:
a. 2 kg mandarine; b. 4 kg. mandarine;
c. 0,5 kg. mandarine; d. 2,5 kg. mandarine.

3. O persoană cu un venit limitat poate cumpăra 2 bunuri, X și Y, ale căror

prețuri sunt: P(x) = 30 u.m. și P(y) = 60 u.m. Costul alegerii unei
unități din bunul Y este evidențiat de:
a. 4 unități din bunul X; b. 2 unități din bunul X;
c. 1 unitate din bunul X; d. 0,5 unități din bunul X.

4. O firmă produce două bunuri A și B. Dacă firma dorește să producă

15 unități suplimentare din bunul B, iar C.op. = 2, atunci cantitatea la
care renunță din bunul A, (-QA), este de:
a. 7,5 unități; b. 15 unități;
c. 30 unități; d. 20 unități.

5. O persoană are 10 u.m. cu care poate achiziționa 5 buc. din bunul A, dar
trebuie să renunțe la 8 buc. din bunul B, în condițiile în care costul
sacrificiului este de 4 lei. Prețul bunului B, (PB), este:
a. 0,4 lei; b. 2,5 lei;
c. 2 lei; d. 10 lei.

6. Pentru necesitățile unei familii, cu un venit de 1.000 u.m. se pot cumpăra

fie 10 kg. din bunul X, fie 25 kg. din bunul Y. Dacă stringența nevoilor
familiei determină preferința cumpărării bunului Y, în cantitate de
25 kg., atunci costul de oportunitate al achiziționării bunurilor
preferate are valoarea de:
a. 40 lei; b. 16 lei;
c. 250 lei; d.100 lei.

11
 7. Costul relativ = 24 u.m. Dacă PA = 3PB, pentru a cumpăra o unitate din
bunul A, trebuie să se renunțe la 6 unități din bunul B. Prețurile celor
douăbunuri, PA și PB sunt de:
a. 6 u.m. și 12 u.m.; b. 12 u.m. și 4 u.m.;
c. 4 u.m. și 12 u.m.; d. 5 u.m. și 15 u.m.

8. În t0, cu un venit de 500 lei se dorește cumpărarea a două bunuri, fie X,

fie Y, ale căror prețuri sunt: Px = 10 lei și Py = 20 lei. În anul următor
(t1), venitul sporește cu 20%, dar prețul fiecărui bun scade cu 20%.
Dacă în ambele situații, se preferă cumpărarea bunului X, atunci în cei
doi ani, costurile de oportunitate (C.op.0; C.op.1) au următoarele
valori:
a. 10 lei și 10 lei; b. 8 lei și 10 lei;
c. 10 lei și 8 lei; d. 8 lei și 8 lei.

9. Un agent economic care desfășoară o activitate comercială și cu un

venit limitat, dorește să producă două bunuri Z și W. Dacă renunță la
45 unități din bunul W pentru că este demodat și nu se mai cere pe
piață, costul sacrificiului fiind 5, atunci cantitatea care ar putea fi
produsă din bunul Z, (QZ), este de:
a. 10 unități; b. 405 unități;
c. 0,2 unități; d. 9 unități.

10. Cu venitul limitat, o familie vrea să cumpere, pentru satisfacerea

necesităților ei, două bunuri A și B, având la dispoziție mai multe
variante/alternative conform datelor din tabelul de mai jos:

Variante I II III
Bunuri
A (buc.) 20 15 8
B (buc.) 1 2 3

Costul relativ al celei de-a 3 bucăți din bunul B și costul oportun

altuturor celor 3 bucăți din bunul B, sunt de:
a. 7 și 12; b. 12 și 7;
c. 3,5 și 6; d. 7 și 6.

12