APLICA
 A PLICA TII CURS
CURS MICROECONOMIE
MICROECONOMIE

 An I ID

1. Un consumator
consumator dispune de un venit de 40 u.m. Stiind că pre ţurile celor două bunuri pe
care le consumă  (x si y) sunt Px = 10u.m. şi Py = 5u.m, ecuatia bugetara ce descrie
restrictiile consumatorului este de forma:
a. 5 x + 10 y = 40
b. 10 x y + 5 x = 40
c. 50 y = 10 x
d. 10 x + 5 y = 40

2. Pentru un consumator cu un venit de 40, ce consuma doua tipuri de bunuri ale caror
preturi sunt Px = 10 şi Py = 5, cantitatile maxime ce pot fi consumate din fiecare bun în parte
 în condiţiile cheltuirii integrale a venitului sunt::
a. 5, 10
b. 4,8
c. 3,15
d. nu se pot determina.

3. Dacă î şi cheltuieşte întregul venit, o persoană poate consuma fie 4 unit ăţi din bunul 1 şi
6 unităţi din bunul 2, fie 12 unit ăţi din bunul 1 şi 2 unităţi din bunul 2.
Panta dreptei bugetului in acest caz va avea valoarea:
a. 1/3;
b. 2/3;
c. ½ ;
d. 1/12.

4. Dacă î şi cheltuieşte întregul venit, o persoană poate consuma fie 4 unit ăţi din bunul 1 şi
6 unităţi din bunul 2, fie 12 unit ăţi din bunul 1 şi 2 din bunul 2.
Cantita.ăţile4 maxime
unitati
unitati dincebunul
pot fi 1consumate
si 8 din al din
doilfiecare bun sunt , in acest caz:
doilea;
ea;
b. 16 unitati din bunul 1 si 8 din al doilea;
This website stores data suchc.as 10 unita
unitatiti din bunul 1 si 12 din al doilea;
d. 4 unitati
cookies to enable essential site unitati din bunul 1 si 12 din al doildoilea.
ea.
functionality, as well as marketing,
personalization, and analytics. You
may change your settings at any time
5. Consumul
or accept the default settings. uneipersoane este de forma: 3x   + 5y . Iniţial, preţul bunului x este dublu faţă 
de cel al lui y. Ulterior, venitul consumatorului şi preţul bunului y se dubleaz ă. Daca va
consuma tot 5 unitati din bunul y, consumul din bunul x va deveni:
Privacy Policy a. 4 unitati;
b. 10 unitati;
Marketing
c. 6 unitati;
Personalizationd. 0 unitati.

Analytics

Save Accept All

 

6. Setul de consum iniţial este (100,50). Dacă pre ţul celui de-al doilea bun este de 4 u.m.,
iar preţul primului bun creşte de la 2 u.m. la 3 u.m, determina ţi variaţia venitului, astfel încât s ă 
se menţină consumul iniţial :
a. 150
b. 100
c. 200
d. 0

7. Consumul unei persoane este de forma: 3x   + 5y .Iniţial, preţul bunului x este triplu faţă de
cel al lui y. Ulterior, venitul consumatorului şi preţul bunului y se dubleaz ă. Daca va
consuma in continu
continuare
are 5 unitati din y, consumu
consumull din x va d
deveni:
eveni:
a. 4 unitati;
b. 6 unităţi;
c. 10 unitati;
d. 0 unitati.

8.  În situa ţia în care un consumator î şi cheltuieşte întregul său venit pe două bunuri x şi y,
atunci el poate consuma 8x  + 8y sau 10x + 4y. Stiind că  preţul bunului x este de 0,5 u.m,
calculaţi valoarea venitului de care dispune consumatorul :
  a. 2
b. 25
c. 10
d. 6

9. Fie un consumator care achizi ţionează dou ă bunuri, în următoarea propor ţie: 50A+20B.

 În situaţia în care P A=12 u.m., venitul consumatorului este :
a. 1200
b. 10
c. 150
d. 2000.

10. Fie un consumator care achizi ţionează dou ă bunuri, în următoarea propor ţie: 30A+20B.
 În situa
This website stores dataţia în as
such care P A=10 u.m., pretul bunului B este:
a. 20
cookies to enable essential site
functionality, as well asb. 12
marketing,
personalization, and analytics.
c. 15 You
may change your settings d. atnu
anysetime
poate determina
or accept the default settings.

11. Panta dreptei bugetului ce descrie restrictiile bugetare ale unui consumator care
Privacy Policy achiziţionează două bunuri în propor ţia 50A+20B, in s situa
ituaţia în care P A=12 u.m., este:
a. 12
Marketing b. -2/3
Personalizationc. ¼

Analytics d. -2/5

Save Accept All

 

12. Funcţia de utilitate ce descrie preferin ţele unui consumator este de forma
U ( x , y)  = x ⋅ y . Venitul disponibil pentru achiziţionarea celor două bunuri este de 400 u.m., iar
preţurile unitare sunt de 4 u.m. şi 10 u.m. Cantităţile optime consumate sunt:
c. 25;40
d. 50;20

e.
f. 20;50
100;27

13. Funcţia de utilitate ce descrie preferin ţele unui consumator este de forma
U ( x , y)  = x ⋅ y . Venitul disponibil pentru achiziţionarea celor două bunuri este de 400 u.m., iar
preţurile unitare sunt de 4 u.m. şi 10 u.m. Rata marginal ă de substituţie este:
  a. 2,5
b. 5,2
c. -2/5
d. -3/4

14.  Funcţia de utilitate este: U( x, y)   = 4x + y . Iniţial, consumatorul consumă  6 unităţi din
bunul x ţie,
satisfac
şi 13 din bunul y, iar ulterior doar o unitate din x. Pentru a ob ţine acelaşi grad de
precizaţi cât va consuma din bunul y, în noile condiţii:
a. 25
b. 33
c. 45
d. 43

15. Funcţia de utilitate este de forma: U( x , y ) = x 2 ⋅ y . Consumatoru

Consumatorull trebuie sa se incadreze
 în limitele unui venit de 180 u.m., în condiţiile în care px = 1 u.m. şi py = 3 u.m. Alegerea
optima in consum va fi :
a. 20;50
b. 125;34
c. 120;20
d. 1;3

16.  Funcţia de utilitate ce caracterizeaz ă  preferinţele unui consumator este de forma

This website storesU ( xdata
1 , x 2such  1 + 2)( x 2 + 10) . Ştiind că  preţurile bunurilor consumate de acesta sunt p1  şi p2,
) = ( xas
cookies to enable iaressential
venitul site
venitul este m m,, funcţiile cererii de bunuri x1(p1,p2,m) şi x2(p1,p2,m) sunt de forma:
functionality, as well asa. marketing,
(10p1 – 2p2 + m) / 2p 1 si (-10p2 + 2p1 – m) / 2p2
personalization, and analytics.
b. (2p1 +You 2p2) si (2p1 + m)
may change your settings at any time
c. (100p2 – 2p1)  si (2p2 -100 + m)
or accept the default settings.
d. (10p2 – 2p1 + m) / 2p1  si (-10p2 + 2p1 – m) / 2p 2
 

Privacy Policy
17. Calculaţi funcţiile cererii ce corespund funcţiei de utilitate U( x 1 , x 2  )  = x1 ⋅ x 22 , considerând
Marketingcă preţurile celor două bunuri sunt p1 şi p2 şi venitul consumatorului este m:
Personalization
a. m / 2p1  si m / 2p2
  b. 3p2 / 3p1  si 2
2m
m / p2
Analytics  c. m / 3p1 si 2m / 3p2
  d. 2m / 3p1  si 3m / 2p2
Save Accept All
 

18. Funcţia de utilitate a consumatorului este de forma U(x,y) = x 4y5. Ştiind că venitul este
de 72 u.m., iar preţurile bunurilor sunt de 2 u.m. şi respectiv 3 u.m., care va fi consumul
optim din bunul x?
a. 20
b. 36
c. 24
d. 16

19. Funcţia de utilitate ce descrie preferinţele unui consumator este U( x1 , x 2  )  = x1 ⋅ x 2 . Iniţial,

setul de consum este (40,5). Dac ă i se ofer ă consumatorului 15 bunuri de tipul 2 în schimbul
a 25 bunuri de tipul 1, acesta va accepta tranzacţia?
a. nu
b. da
c. depinde de venitul de care dispune consumatorul
d. depinde de preturile bunurilor

20. Funcţia de utilitate ce descrie preferinţele unui consumator este U( x1 , x 2  )  = x1 ⋅ x 2 . Iniţial,

setul de consum este (40,5). Care este numărul maxim de bunuri x1 la care consumatorul ar
putea renunta
renunta in schimbul a 15 bun
bunuri
uri x2 ?
a. 20
b. 30
c. 10
d. 15

21.  Preferinţeleunui consumator sunt descrise de func ţia U( x 1 , x 2  )  = x1 ⋅ x 2 . Presupunem

că, p1 = 4 u.m., p2 = 3 u.m. şi venitul este de 24 u.m. Cat de mult va consuma individul din
cele două bunuri?
a. 5 ; 6
b. 2 ; 4
c. 3 ; 4
d. 2 ; 5

This website stores data such as  p m

cookies to enable  Pentrusite
essential
22. m>p2, funcţiile cererii a două bunuri sunt de forma: x 1  = 2  şi x 2 =   − 1.
functionality, as well as marketing,  p1  p 2
personalization,Dac  p1 = 1 u.m.
and ăanalytics. You şi p2 = 2 u.m. , curba nivelului de trai:
may change your settings a. este
at anyotime
dreap
dreapta
ta paralela cu abscisa
or accept the default settings.
b. este o curba conv
convexa
exa in raport cu originea
originea axelor de
de coordonate
c. este o dreap
dreapta
ta paralela cu ordonata
d. este o curba concava in raport cu orig
originea.
inea.
Privacy Policy

Marketing

Personalization

Analytics

Save Accept All

 

 
1 2

23. Funcţia de utilitate : U( x 1 , x 2 ) =  x ⋅ x 3 . În situaţia în care p1= 2 u.m., p2 = 2 u.m. şi venitul
  3

e
  ste de 120 u.m., cererea din fiecare bun este :
m 2m
a. x1 =   ; x2 = ; 
3 p1 3 p 2
b. x1 = x2 = 23,3 bunuri complementare
m −  p 2 m +  p 2
c.  x1 = ;  x 2 = ; 
2 p1 2 p 2
d. imposibil de determinat.

1 2

24. Functia de utilitate : U( x 1 , x 2 ) =  x ⋅ x 3 . În situaţia în care p1= p2 = 2 u.m. şi venitul este
  3

de 140 u.m., cererea din fiecare bun este :

a. x1 = x2 = 25
m 2m
b. x 1 =   ; x2 = ; 
3 p1 3 p 2
c. aceeasi pentru oricare dintre bunuri
m −  p 2 m +  p 2
d.  x1 = ;  x 2 = ; 
2 p1 2 p 2

25. Funcţia de utilitate este de forma: U( x 1x  2 )  = x 1x 2 . Dacă preţurile bunurilor sunt p1 = 1 şi

p2 = 2, iar dotarea iniţială este de 100 unităţi din bunul 1 şi 200 unităţi din bunul 2, cererea
brută de bunuri a consumatorul
consumatorului ui este:
a. 200; 100
b. 250; 125
c. 175; 75
d. 0 ; 150

26.   =

p2 = Func
2, iarţiadotarea
de utilitate
iniţialeste
ă cude forma:
este de 100 unit ăţ.i Dac
U ( x 1x 2 )   x 1 x 2 ă preţurile bunurilor sunt p1 = 1 şi
bunuri din bunul 1 şi 200 unităţi din bunul 2,
cererea neta de bunuri a consumatorulu
consumatoruluii este:
This website stores data a. such
100;as200
b. 250;
cookies to enable essential site125
functionality, as well asc.marketing,
150; -75
personalization, and analytics. You
d. 0 ; -150
may change your settings at any time
or accept the default settings.
27.  Dacă funcţia de utilitate este de forma: U( x, y)  = y ⋅ x 3 , iar dotarea iniţială este de 160
unităţi din bunul x şi 20 unităţi din bunul y, iar preţurile bunurilor sunt de 1 u.m. pentru bunul
Privacy Policy x şi 2 u.m. pentru bunul y. Cererea brut ă de bunuri este:

Marketing
a. 150; 200
b. 250; 150
Personalization c. 100; -10

Analytics d. 150; 25

Save Accept All

 

28. Dacă funcţia de utilitate este de forma: U( x, y)  = y ⋅ x 3 , iar dotarea iniţială este de 160
unităţi din bunul x şi 20 unităţi din bunul y, iar preţurile bunurilor sunt de 1 u.m. pentru bunul
x şi 2 u.m. pentru bunul y. Cererea netă de bunuri este:
a. 100; 250
b. -19; 15
c. -10;
d. 100;5-10

29. Fie funcţia de utilitate ce descrie preferinţele unui consumator de forma: U( x,  y) = xy 2 ,
iar px = 3, py = 1. Dacă dotarea iniţială este dx = 1 si d y = 6 cererea brută de bunuri este:
a. 10; 20
b. 1 ; 6
c. 25;30
d. 10; 5

30. Fie funcţia de utilitate de forma: U( x,  y) = xy 2 , iar px = 3, py = 1. Dacă dotarea iniţială este

dx = 1 si dy = 6, cererea netă de bunuri şi calitatea pe care o are consumatorul în raport cu
fiecare dintre bunuri vor fi:
a. 0;15; cumparator net
b. 15;20;vanzator net
c. 0;0; autoconsum
d. 10;25;vanzator net

31. Funcţia cererii unui bun este dată de relaţia: q ( p) =  200 − 6 p . Valoarea coeficientului de
elasticitate al cererii la pre ţ, pentru p = 4 u.m. este:
a. 1,25
b. -0,136
c. -0,5
d. 0

32. Funcţia cererii unui bun este dată de relaţia: q ( p) =  200 − 6 p . La nivelul pretului p = 4,
This website stores data such as
bunul are o cerere:
cookies to enable essential site
a. de elasticitate unitar ă 
functionality, as well as marketing,
b. inelastic
personalization, and analytics. You ă 
may change your settings c.atelastic ă 
any time
d. perfect elastică 
or accept the default settings.

33. Dacă funcţia cererii agregate este de forma x(p) = 500 - 20p, s ă se determine la ce preţ,
Privacy Policy
venitul total al producătorului va fi maxim?
Marketing a. 15
b. 15,2
Personalization
c. 12,5
Analytics d. 10
Save Accept All
 

34.Funcţia cererii unui bun este q ( p) =  20 − 2 p . Valoarea coeficientului de elasticitate al
cererii la preţ, pentru p = 3 u.m., este:
a. -3/7
b. -2/5
c. 0
d. 7/3

35. Funcţia cererii unui bun este q ( p) =  20 − 2 p . La nivelul pretului p = 3, bunul are o cerere:
a. elastică 
b. inelastică 
c. de elasticitate unitar ă 
d. 0

36. Dacă funcţia inversă a cererii este  p(q ) =  100 − 7q , iar preţul este 23 u.m., coeficientul de
elasticitate este:
a. 5/3
b. -25/37
c.
d. –-36/15
23/77

37. Dacă  funcţia inversă a cererii este  p(q ) =  100 − 7q , iar preţul este 23 u.m., bunul are o
cerere:
a. inelastică 
a. perfect elastică 
a. elastică 
a. de elasticitate unitar ă 

2
38. Dacă forma directă a funcţiei cererii unui bun q   = 100 p , forma funcţiei inverse a cererii
este:
a. p = 100 q2 
b. q = 200 p
This website stores data such as q
c. p =
cookies to enable essential site 10
 
functionality, as well as marketing,
d. p = 100 q
personalization, and analytics. You
may change your settings at any time
or accept the default settings.
39. Func ţia costului total este dată de relaţia: C(y) = 2y2+10. Funcţia costului fix total este:
a. 20
b. 10
Privacy Policy
c. 250
Marketing d. 2y2
Personalization

Analytics

Save Accept All

 

40. Funcţia costului total este dată  de relaţia: C(y) = 2y2+10. Funcţia costului variabil total
 

este:
a. 10
b. 2y2 
c. 10/y
d. 25

41. Funcţia costului total este dată de relaţia: C(y) = 3y2+15. Funcţia costului fix mediu este:
a. 15
b. 2y2
c. 15/y
d. 3

42. Funcţia costului total este dată de relaţia: C(y) = 3y2+250. Funcţia costului mediu este:
a. 250/y + 3y
b. 250
c. 3y2
d. 25

43. Funcţia
43. costului total este dată de relaţia: C(y) = 2y2+10. Funcţia costului marginal este:
a. 5y
b. 4y
c. 10
d. 2y2

1 3

44.  Dacă  funcţia de producţie are forma: f ( )

x 1 , x 2  =  x 1 2 ⋅ x 22 , atunci tipul de randament de
scar ă ce caracterizează tehnologia firmei este:
a. constant
b. crescător
c.
d. descresc
ător
infinit elastic
This website stores data such as
cookies to enable essential site 1 3
well  as
functionality, as 45. Dac ă  funcţia de
marketing, producţie are forma: f ( )
x 1 , x 2  =  x 1 2 ⋅ x 22 , atunci RTS a factorilor de
personalization,produc
and analytics. You
ţie este:
may change your settings at any time
or accept the default settings.
a. x1 / 3 x2
b. x2 /  x1
Privacy Policy
c. 13
d. 3x1 / 2x1
 
Marketing
Personalization
46.  Dacă funcţia costului total este C(y) = 4y2 + 16, atunci nivelul producţiei ce minimizează 
Analyticscostul mediu al firmei este:
a. 4
Save Accept All
 

b. 2
c. 16
d. 0

47.Dacă  funcţia costului total este C(y) = 4y 2  + 16, atunci nivelul producţiei la care costul
marginal egalează costul variabil mediu este:
a. 2
b. 4
c. 0
d. 20

48. Funcţia cererii totale pe piaţă este C(p) = 40 - p, iar cea a ofertei totale este 0(p) = 10 +
p. Preţul şi cantitatea de echilibru sunt:
a. 17; 26
b. 15; 25
c. 25;10
d. 26;15

49. Oferta şi cererea sunt date de funcţiile: 0(p) = 3p şi C(p) = 100 - 2p. Pre ţul şi
cantitatea
a. de echilibru
100; 25 sunt:
a. 65; 25
a. 20; 60
a. 3; 100

50. O firmă  monopolistă se confruntă cu o cerere pe pia ţă, dată de funcţia p(y) = 100 - 2y.
Ştiind că firma nu are costuri fixe, ea lucrând cu un cost variabil mediu constant şi egal cu
10, oferta monopolistului care îi maximizează profitul va fi:
a. 20
b. 22,5
c. 15
d. 100

51. Un monopol a cărui funcţie de cost este C(y) = 2y 2 + 6, este confruntat cu curba cererii
datădata
This website stores  de such
relaţia:
as y(p) = 12 - p. Preţul, cantitatea şi profitul monopolistului vor fi:
cookies to enable essentiala. 4; 2; 6
site
b. 10; 2; 8
functionality, as well as marketing,
c. 2; 6;You
personalization, and analytics. 10
may change your settings d. 10;2;time
at any 6
or accept the default settings.

Privacy Policy
52.Funcţia inversă a cererii este: p(y)=100 - 4y, iar funcţia costurilor este de forma: C(y)=2y.
Presupunând că  două  firme acţionează  conform modelului Cournot, care vor fi oferta
Marketingfiecărei firme şi preţul de vânzare la nivelul industriei:
a. 20; 100; 25
Personalization
b. 8,16; 8,16; 34,67
Analytics c. 20,16; 34,67; 8
d. 100; 20,16; 8,34
Save Accept All
 

53. Funcţia inversă  a cererii este: p(y)=100 - 4y, iar func ţia costurilor de forma: C(y)=2y.
Dacă firmele acţionează conform modelului Stackelberg, care vor fi nivelul producţiei totale
a industriei, nivelul ofertei fiecărei firme şi preţul practicat în acest caz:
a. 18; 37,5; 12; 125
b. 18,375; 12,25; 6,125; 26,5
c. 12,25; 6,235; 18, 25,6
d. 25; 47,5; 12,37; 278

This website stores data such as

cookies to enable essential site
functionality, as well as marketing,
personalization, and analytics. You
may change your settings at any time
or accept the default settings.

Privacy Policy

Marketing

Personalization

Analytics

Save Accept All