Bibliografie minimala

1. Microeconomie, Toader Gherasim, Editura Economica, Bucuresti, 1993;

2. Economie politica, Nita Dobrota, Editura Economica, Bucuresti, 1995;
3. Economie politica, Coralia Angelescu, coordonator, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000;
4. Microeconomie – teorie si aplicatii, Daniela Sarpe si Emil Gavrila, Editura Economica,
Bucuresti, 2002;
5. Microeconomie – teorie si aplicatii, Daniela Nechita, EDP, Bucuresti, 2010;
6. Microeconomie, Biblioteca virtuala, Galati, Daniela Sarpe si Daniela Nechita.

1. Modificare absoluta – exprimata in unitati natural/natural-conventionale/valorice = bucati,

metri, kg/ u.m.,etc
Δ X = X1 – X0, ∀ X;
2. Modificare relativa sau procentuala - indice
IX = X1 : X0 sau

Δ X % =(X1 – X0): X0, ∀X;

In intervalul de timp t0-t1, pretul bunurilor creste de la 2 u.m. la 4 u.m. Determinati modificarea absoluta
si relativa a pretului in acest interval de timp.

P0 = 2 u.m = 100%

P1 = 4 u.m

Δ P = P1 – P0 = 4 – 2 = 2 u.m.

IP = P1 : P0 = 4 : 2 = 0.90 sau procentual 200% = 200:100 = 2;

Δ P% = P1 – P0/ P0 = 4 - 2/2 = 1 sau procentual 100% =100:100 = 1.

In intervalul de timp t0-t1:

 x creste de 2 ori → X1 = 2 X0 sau X1 = 200% X0;

 x scade de 2 ori → X1 = 1/2 X0 = 0,5 X0 sau X1 = 50% X0

1
In intervalul de timp t0-t1:

 x creste cu 20% → X1 = 120% X0 = 1,2 X0 ( X0 = 100%, indiferent de valoarea atribuita

acestuia);
 x scade cu 20% → X1 = 80% X0 = 0,8 X0.
In intervalul de timp t0-t1:

 x creste cu 20 puncte procentuale ( X0 = 130% = 100%)→ X1 =150%;

 x scade cu 20 puncte procentuale ( X0 = 130% = 100%)→ X1 =110%.

Alegerea optimă a consumatorului

Aplicatii

1. Cunoscand cantitatea consumata din bunul x si utilitatea totala asociata fiecarei doze
consumate din respectivul bun, aflati cantitatea consumata atunci cand utilitatea este
maxima.

Qx = ?

Qx 1 2 3 4 5 6 7
UTx 90 170 190 200 208 208 190

2. Cunoscand cantitatea consumata din bunul x si utilitatea totala exprimata in unitati

conventionale, aflati cantitatea consumata atunci cand utilitatea este maxima.

Qx 1 2 3 4 5
UTx 30 50 60 60 50

3. Dependenţa utilităţii totale şi marginale în funcţie de cantitatea consumată din bunul x

se prezintă astfel:
Qx UT Umg
0 0 0
1 ….. 100
2 180 ….
3 250 ….
4 315 ….
5 ….. 60
6 ….. 50

2
 7 450 ….

Când sunt consumate 6 unităţi din bunul x, UT este:

a) 400; b) 425; c) 1195; d) nu se poate calcula; e) a- d false, corect este…

4. Setul de consum iniţial este (100,50). Dacă preţul celui de-al doilea bun este de 4 u.m, iar preţul
primului bun creşte de la 2 u.m. la 3 u.m, determinaţi variaţia absoluta a venitului, astfel încât să
se menţină consumul iniţial.

(x1,x2) = (100,50) = 100x1 + 50x2, x1 = 100 si x2 = 50

5. Determinaţi utilitatea totală a primelor trei doze consumate din bunul x, plecând de la datele oferite
de următorul tabel:

Qx 1 2 3 4 5 6
Umgx 50 40 28 18 10 0

6. Determinati valoarea lui x:

Qx 1 2 3 4 5 6
UTx 20 45 X= 55 58
Umgx 15 6

7. Dacă îşi cheltuieşte întregul venit, o persoană poate consuma fie 4 unităţi din bunul 1 şi 6 unităţi din
bunul 2, fie 12 unităţi din bunul 1 şi 2 unităţi din bunul 2.
a) Determinaţi grafic dreapta bugetului consumatorului;
b) Calculaţi panta dreptei bugetare; ......- p1/p2 = ?
c) Cantităţile maxime ce pot fi consumate din fiecare bun......x 1 maxim = m/p1; x2
maxim = m/p2

8. În situaţia în care un consumator îşi cheltuieşte întregul său venit pe două bunuri x 1 şi x2, atunci el
poate consuma 8x1+8x2 sau 10x1+4x2. Calculaţi valoarea venitului şi determinaţi grafic şi analitic
dreapta bugetului şi setul bugetar, ştiind că preţul bunului x 1 este de 0,5 u.m.

9. Un consumator dispune de un venit de 8 u. m. şi achiziţionează două bunuri x 1 şi x2, ale căror preţuri
sunt de 1 u.m. şi respectiv 2 u.m. Determinaţi, în acest caz, setul optim de consum.

(x1,x2) = ?

10. Un consumator ce dispune de un venit de 13 u.m. achiziţionează două bunuri x 1 şi x2, ale căror preţuri
sunt de 2 u.m. pentru bunul x1 şi 1 u.m. pentru x2. Determinaţi setul optim de consum, ştiind că pentru

3
 diferite doze consumate din cele două bunuri, funcţiile de utilitate marginală ce le definesc sunt date
de relaţiile: Umgx1 = 22-4x1 şi Umgx2 = 16-x2.

(x1,x2) = ?

11. Un consumator alege între două bunuri x1 şi x2. El dispune de un buget de 13 u.m, iar preţurile
bunurilor sunt de 1 u.m pentru x 1 şi 2 u.m pentru x 2. Determinaţi utilitatea totală obţinută de
consumatorul raţional la echilibru, ştiind că utilităţile marginale ale consumurilor celor două bunuri
sunt oferite de următorul tabel:

Q 1 2 3 4 5 6
Umgx1 75 50 30 15 5 0
Umgx2 200 150 110 80 60 50

12. Pentru a-şi satisface trebuinţele, un consumator alocă 40 u.m. şi poate alege între două
bunuri sau combinaţii ale lor, în condiţiile în care px = 4 u.m. şi py = 8 u.m.. Utilitatea
marginală pe care el o acordă diferitelor doze este:

Q 1 2 3 4 5 6 7 8
Umgx 20 18 16 14 10 8 5 2
Umgy 40 36 28 20 16 10 8 1

Consumatorul este în echilibru, atunci când achiziţionează: (si aflati utilitatea totala la setul de
consum calculat!!!)

a) 8x + y ; b) 2x + 2y ; c) 3x + 7y ; d) 4x + 3y ; e) 5x + 4y ; f) 6x + 5y ; g) 7x + 6y ; h) 5y.

ΔUT UT 1−UT 0
Umg= =
ΔQ Q 1−Q 0 4
 UT functie crescatoare (are panta pozitiva), in timp ce Umg este o functie descrescatoare
(are panta negativa);

Umg ia valori pozitive, zero si negative.

Conditii de maximizare a satisfactiei/utilitatii consumatorului:

 UT maxim – pentru un singur bun atunci cand Umg = 0;

 UT maxim – pentru 2 bunuri atunci cand se respecta conditia de optim sau de echilibru,
data de RMS

Δx 2 Umg x p1
RMS=− =− 1
−
Δx 1 Umg x
= p2
2

Ecuatia bugetara/ecuatia venitului consumatorului:

5
 p1 x 1 + p2 x 2 = m, unde

p1, p2 – preturile celor 2 bunuri;

m – venitul disponibil al consumatorului.

x2

Dreapta bugetului
0
Set bugetar

x1

Restricţia de buget

Pentru determinarea setului optim de consum/achizitii (alegere rationala a consumatorului) se va

rezolva urmatorul sistem:

p1 x 1 + p2 x 2 = m
x2 Umg x p1
RMS=− =− 1
−
x1 Umg x 2 p2
=

6
x2
Dreapta
bugetului

set optim de
consum
Curba de
indiferenţă

0 x1

Reprezentarea grafică a
optimului consumatorului

7
8