UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

Parcurgând această unitate de învăţare veţi fi capabili să:

- explicaţi ce este utilitatea totală și cea marginală
- explicaţi ce este constrângerea bugetară
- înțelegeţi importanța consumului în economie

Secțiunea 1. Utilitatea totală şi cea marginală

Prin utilitate înţelegem capacitatea unui bun de a satisface o anumită nevoie. Utilitatea
economică exprimă capacitatea unui bun de a satisface nevoia unui consumator dat, în
anumite condiţii de loc şi de timp. Altfel spus, utilitatea economică exprimă satisfacţia pe care
speră să o obţină un consumator prin consumarea unui anumit bun. Utilitatea economică are
caracter subiectiv.

Utilitatea totală exprimă satisfacţia totală resimţită de un consumator dat prin consumul
unei anumite cantităţi dintr-un bun economic. De exemplu, dacă vă este foame şi nu aveţi la
dispoziţie decât o prăjitura, satisfacţia, mulţumirea, pe care o resimţiţi după consumul acesteia
reprezintă utilitatea totală.

Utilitatea marginală este satisfacţia suplimentară resimţită din consumul ultimei unităţi
dintr-un bun. Determinarea utilităţii marginale se face astfel :

Umg=ΔUT/ΔX=dUT/dx, în care:

UT= utilitatea totală, Umg= este utilitatea marginală şi X bunul consumat.

Test de autoevaluare 1. Pe baza tabelului de mai jos, să se calculeze și să se reprezinte grafic

relația dintre utilitatea totală și cea marginală.

Tabel nr.1: Utilitatea totala si marginala

X Ut Umg
0 0 -
1 10 10
2 14 4
3 17 3
4 17 0

5 7 -10
Răspuns:

Relația dintre utilitatea totala (UT) si cea marginala poate fi descrisă cu ajutorul următorului
grafic :

Graficul nr.1: Relația dintre UT si Umg

Concluzii:

1. Utilitatea marginală este descrescătoare (tabel nr.4).

2. Utilitatea totală creşte cu o rată descrescătoare până în punctul în care utilitatea
marginală este ,, 0 ’
3. Când utilitatea marginală este ,, 0 ’’ , utilitatea totală este  maximă şi constanta
4. Când utilitatea marginală este ,, – ’’ , utilitatea totală  scade.

Pentru că utilitatea marginală arată sporul de utilitate antrenat de fiecare unitate de bun
consumată, înseamnă că prin însumarea utilităţilor marginale obţinem utilitatea totală :

UT=∑Umg

Test de autoevaluare 2. Ana consumă succesiv patru covrigi, a căror utilitate marginală se
prezintă astfel:
 Tabel nr.2
Cantitate consumată 1 2 3 4
Utilitate marginală 90 60 30 0
Utilitate totală
Se cere: să se completeze tabelul.

Rezolvare:

Cantitate consumată 1 2 3 4

Utilitate marginală 90 60 30 0

Utilitate totală 90 150 180 180

Secțiunea 2. Dreapta bugetului

În realitate orice consumator are de ales între o mulţime de bunuri, însă pentru a înţelege mai
bine acest capitol vom presupune că poate opta doar pentru două bunuri x şi y. Celor două bunuri
le corespund preţurile px şi respectiv py. Constrângerea sa bugetară este scrisă sub forma:

x⋅p x + y⋅p y =V
unde V reprezintă venitul total al consumatorului, iar consumul unui individ nu ar trebui să
depăşească venitul său (constrângerea bugetară)

Py · y = V – Px · x  Py

y‗ V _ Px  x
Py Py
Panta dreptei bugetului

Test de autoevaluare 3 : Fie doua bunuri X si Y, iar Px = 1 um şi Py = 2 um. Sa se calculeze

dreapta bugetului pentru fiecare combinație de consum din tabelul de mai jos.
 Tabel nr.3: Dreapta bugetului

Cos de X Y V=x·Px+y·Py
consum

A 0 4 8

B 2 3 8

C 4 2 8

D 6 1 8

E 8 0 8

Dreapta bugetului poate fi reprezentata grafic, astfel:

Graficul nr.2: Dreapta bugetului

Variaţia dreptei bugetului

1. V 
Px şi Py = constant DB   se deplasează la dreapta

2. V 
Px şi Py = constant DB   se deplasează la stânga
 Graficul nr.3: Deplasarea dreptei bugetului (V’>V si V”<V)

Secţiunea 3. Curba de indiferenţă

Ansamblul combinaţiilor de bunuri între care consumatorul este indiferent alcătuiesc curba de
indiferenţă ( de-a lungul unei curbe de indiferență utilitatea totala rămâne constantă). Curbele de
indiferenţă sunt instrumentele utilizate de economişti pentru a descrie preferinţele
consumatorilor.
Graficul nr.4: Curba de indiferență

Proprietățile curbelor de indiferenta:

a) Două curbe de indiferenţă nu se pot intersecta.
 Graficul nr.5: Intersecția curbelor de indiferenta

UTA=UTB (se situează pe aceeași curba de indiferenta)

UTB=UTC (se situează pe aceeași curba de indiferenta)
prin tranzitivitate putem spune ca : UTA= UTC , însa cele doua coșuri de consum ( A si C) nu se
situează pe aceeași curba de indiferenta, deci UTA ≠ UTC
b) Curbele de indiferenţă sunt descrescătoare.
c) Panta curbei de indiferenţă este rata marginală de substituţie. Prin rata marginală de
substituţie vom înţelege preţul la care un consumator este dispus să substituie un bun cu
altul.

unde: y-reprezintă bunul substituit; x-bunul care substituie

Test de autoevaluare 4. Pe baza tabelului de mai jos să se calculeze rata marginală de
substituție
Tabel nr.4
Coș de consum X Y
A 2 1
B 2,5 0,8
C 3 0,65
D 3,5 0,6
E 4 0,58
Rezolvare:

Concluzie:
Panta curbei de indiferenta este descrescătoare (deoarece pe măsură ce creste preferința pentru x
cantitatea din y la care se renunță este din ce in ce mai mica pentru a menține aceeași utilitate
totala.

d) Pe măsura ce programul de consum este situat pe o curba de indiferenta mai îndepărtată

de origine cu atât UT va fi mai mare.

3.1 Forme particulare ale curbei de indiferență:

Curba de indiferenta pentru bunuri perfect substituibile si bunuri perfect complementare:

Graficul nr.6
 Panta =1 Panta este 0 sau infinit

Secţiunea 4. Echilibrul consumatorului

Consumatorul va alege cea mai bună combinaţie pe care şi-o poate permite. Altfel spus,
consumatorii se vor situa pe cea mai înaltă curbǎ de indiferenţǎ permisă de bugetul pe care îl au.
Aceasta înseamnă că linia bugetului trebuie să fie tangentă la curba de indiferenţă. Grafic
optimul consumatorului se prezintă astfel :

Graficul nr.7: Echilibrul consumatorului

ΔY P X
Rmgs xy =− =
ΔX P y

x
In punctul de optim (A) panta dreptei bugetului este egala cu panta curbei de indiferenta,iar
consumatorul obține cea mai mare utilitate totala UT cu venitul de care dispune.

Abordarea dinamică a echilibrului consumatorului

Daca : V↗ si cererea pentru bunul x↗ => x este bun normal

V↙ => cererea pentru bunul x↙ => x este bun normal
Daca : V↗ si cererea pentru bunul y ↙ => y este bun inferior
V↙ si cererea pentru bunul y↗ => y este bun inferior

Test de autoevaluare 5: Marin are un venit de 100 de um si poate cumpăra doua bunuri x si y,
iar Px=Py=10 um. Funcția utilității marginale pentru bunul X este Umgx=10-2x, iar cea pentru y
este Umgy=5-2y. Sa se calculeze cantitatea optima din bunul x si y la echilibru?
Rezolvare

x⋅Px+ y⋅Py=V
100=10·x+10·y x=6, y=4

Bibliografie:
1. Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice, ASE - Economie, Ediţia a opta, Editura
Economică, Bucureşti, 2010 – capitolul 3
2. Dudian, M. (coordonator), Economie, Editura C.H.Beck, 2009-capitolul 4
Pindyck, R., Rubinfeld, D., Microeconomie, Pearson Education France, 2005-capitolul 3