TEORIA COMPORTAMENTULUI

CONSUMATORULUI

• Agentul economic consumator

• Utilitatea economica
• Legea utilitătii marginale descrescânde
• Echilibrul/optimul consumatorului rational
 AGENTUL ECONOMIC CONSUMATOR

• Consum: procesul economic de utilizare de

bunuri şi servicii pentru satisfacerea de nevoi
• Gospodăria (menaj): agent economic
elementar format din una sau mai multe
persoane care îşi gestionează împreună venitul
pentru a-şi asigura consumul
• Microeconomia studiază comportamentul
raţional al agentului economic elementar
GOSPODĂRIE
 RAȚIONALITATE
• Raţionalitatea este acea caracteristică a
comportamentului unui agent economic care
urmăreşte atingerea unui anumit scop asumat,
în condiţiile conformării la constrângerile sub a
căror incidenţă acţionează respectivul agent
economic
• În termeni cantitativi, raţionalitatea se exprimă
prin eficienţa economică:
- efectul obţinut pe unitatea de efort depus, care
trebuie maximizat
- efortul necesar obţinerii unei unităţi de efect,
care trebuie minimizat
 DECIZIILE AGENTULUI CONSUMATOR
CELE 3 DECIZII ALE CONSUMATORULUI:
• Ce să consume (ce sortimente de bunuri
selectează pentru a le consuma) ?
• Cât să consume (ce cantităti decide să
consume din fiecare dintre bunurile
selectate) ?
• De la cine să-şi procure bunurile pe care
le decide să le consume ? (al cărui
ofertant este preţul pe care consumatorul
acceptă să-l plătească ?)
SCOPUL CONSUMATORULUI RAȚIONAL
• Agentul consumator raţional are drept scop să
obţină o stare de bine cât mai înaltă, pe baza
cheltuirii integrale a venitului de care dispune
• Agentul consumator raţional este caracterizat
prin non-saţietate: preferă, întotdeauna, să-i fie
mai bine decât mai puţin bine (preferă,
întotdeauna, o satisfacţie mai mare uneia mai
mici)
• Premisa: abordarea hedonistă (concepţie
filozofică despre viaţă care pune accentul pe
căutarea plăcerii de a trăi)
 UTILITATEA
Definitie: satisfacţia obţinută de consumator pe
seama consumului

Abordări posibile cu privire la utilitate:

- varianta utilităţii cardinale (măsurare în cifre
absolute, de ex. în “utili”)
- varianta utilităţii ordinale (comparare, ierarhizare
a situaţiilor sub aspectul utilităţilor percepute de
consumator, fără o măsurare propriu-zisă)
ABORDĂRI POSIBILE ÎN STUDIUL
COMPORTAMENTULUI ECONOMIC
• Abordarea empirică: se bazează
pe date observate în realitate
(măsurători, chestionare etc.)

• Abordarea analitică: se bazează

pe funcţii matematice

• Abordarea grafică: reprezentări

grafice ale seriilor de date empirice
sau ale unor funcţii matematice
FUNCȚIA UTILITĂȚII TOTALE
(abordarea analitică)

UT = f(Q)

UT: utilitatea totală

Q: cantitatea de bun consumată
(unităţi fizice)
 UTILITATEA MARGINALĂ
• Definiţie: utilitatea marginală (UM)
este variaţia utilităţii totale pe seama
consumului unei unităţi suplimentare
(ultimei unităţi consumate) dintr-un
anumit bun/serviciu
• Formula de calcul: UM = Δ UT/ Δ
Q
– poate lua şi valori negative
– se poate calcula ca derivată de ordinul 1
a funcţiei utilităţii totale (variabila
independentă a funcţiei este Q)
 EXEMPLU DE CALCUL
(coloanele Q şi UT conţin date
empirice)
Cantitatea de Utilitatea totală Utilitatea
bun consumată UT (utili) marginală
Q (buc.) UM (utili)
0 0 -
1 10 10
2 18 8
3 24 6
4 28 4
5 30 2
6 30 0
7 25 -5
CURBELE UTILITĂȚII TOTALE ŞI
MARGINALE
(consumul unui singur bun)
 ANALIZA ECONOMICĂ A
COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI UNUI SINGUR BUN
• pe măsură ce individul consumă din ce în ce mai
mult, utilitatea totală creşte, dar cu o rată din ce
în ce mai mică
• la un anumit nivel de consum, utilitatea totală
atinge un punct de maxim; dacă, totuşi, s-ar
continua consumul şi după atingerea acestui
punct, utilitatea totală ar scădea
• utilitatea marginală scade continuu pe măsură ce
creşte cantitatea consumată; ea este zero atunci
când utilitatea totală este maximă şi devine
negativă atunci când utilitatea totală scade
LEGEA UTILITĂȚII MARGINALE
DESCRESCÂNDE
• tendinţa de scădere a utilitătii
marginale in conditiile cresterii
consumului are caracter de lege
economică (legea utilităţii marginale
descrescânde)
 MODEL DE COMPORTAMENT AL
CONSUMATORULUI BAZAT PE COMBINAREA
A DOUĂ BUNURI (I)
• Funcţia-scop: maximizarea utilităţii
totale în condiţii bugetare (de preţuri
ale bunurilor şi venit al
consumatorului) date
• Variabile exogene:
- preţurile bunurilor consumate
- venitul consumatorului
• Restricţii: constrângerea bugetară
 MODEL DE COMPORTAMENT AL
CONSUMATORULUI BAZAT PE COMBINAREA
A 2 BUNURI (II)
• Bunurile X şi Y
• Preţurile: px şi py
• Program de consum:
– o cantitate determinată din fiecare
bun (notate cu x şi y)
– combinaţia respectivă oferă
consumatorului o anumită utilitate
totală
 CONSTRÂNGEREA BUGETARĂ

V=C
Consumatorul cheltuieşte pentru
consum, în fiecare perioadă,
întregul său venit
Presupuneri:
- nu există economisire
- nu există credit
În aceste condiţii, constrângerea
bugetară este strictă
ECUAŢIA CONSTRÂNGERII
BUGETARE

V = x P x + y Py
 EXEMPLU NUMERIC
• Se cunosc: Px = 10 u.m./buc.
Py = 20 u.m./buc.
V = 200 u.m.

Ecuaţia constrângerii bugetare:

10 x + 20 y = 200
y = 10 – x/2

Panta liniei bugetului: - 1/2

 LINIA BUGETULUI

Consumatorul raţional se va poziţiona

numai pe linia bugetului
 CURBA DE INDIFERENTA
Y

UA = UB = UC

De-a lungul curbei de

izoutilitate (denumită şi “curba
A
de indiferenţă”), utilitatea
totală este aceeaşi în toate
punctele, deşi proporţiile
B combinării între cele 2 bunuri
diferă de la un punct la altul al
curbei
C

X
 PROPRIETĂŢILE CURBEI DE
IZOUTILITATE
• este convexă faţă de originea axelor de
coordonate
• tinde asimptotic către axele de coordonate
• două curbe de izoutilitate din aceeaşi
familie (aferente aceluiaşi consumator, la
diferite niveluri posibile de utilitate totală)
nu se pot intersecta, deoarece un anumit
program de consum nu poate oferi,
simultan, aceluiaşi consumator ,două
niveluri diferite de utilitate
 OPTIMUL (ECHILIBRUL)
CONSUMATORULUI
Y

O
X
CALCULUL PROGRAMULUI OPTIM
DE CONSUM
Px Umg x
=
Py Umg y

În punctul de optim (echilibru),

panta liniei bugetului este egală
cu cea a curbei de izoutilitate
Umg X Umg Y
=
Px Py
 EXEMPLU NUMERIC (1)
Utilitatea marginală a consumului din bunul X este
redată de relaţia: Umgx = 22 - 4x

Utilitatea marginală a consumului din bunul Y este

redată de relaţia:
Umgy = 16 - y

Preţul bunului X este Px = 2 u.m./buc., iar preţul

lui Y este Py = 1 u.m./buc.

Venitul disponibil al consumatorului este V = 13

u.m.

Ce cantităţi din cele 2 bunuri va alege consumatorul

pentru a-şi maximiza utilitatea totală ?
 EXEMPLU NUMERIC (2)
Funcţia utilităţii totale percepute de
consumator este:
xy = 100
px = 5 u.m./buc.
py = 10 u.m./buc.
V = 200 u.m.
Ce cantităţi din cele 2 bunuri va alege
consumatorul pentru a-şi maximiza
utilitatea totală ?