AT1 (Analiză matematică)

2) Metoda celor mai mici pătrate (m.c.m.m.p.)

În prealabil, realizăm o scurtă incursiune în partea teoretică:

Metoda celor mai mici pătrate este o metodă de ajustare (estimare,

aproximare) a evoluţiei unui fenomen economic (precum: producţia unui bun
material, încasările unei SC = „societăţi comerciale”, CA = „cifra de afaceri” a
unei multinaţionale, numărul de personal dintr-o firmă) pe o perioadă de timp
exprimată în ani consecutivi, sau luni consecutive, sau zile consecutive, sau
trimestre consecutive, sau semestre consecutive.
not.
↓
n = (numărul intervalelor de timp consecutive). Realizăm următoarea
discuție (după n):

(I) dacă n este impar, atunci intervalul de timp central este cel de pe poziția
𝐧+𝟏
centrală . Acesta (deci intervalul de timp central) va primi valoarea 0, iar
𝟐
restul intervalelor de timp, vor primi valori simetrice faţă de el (crescătoare la
dreapta termenului central și descrescătoare la stânga termenului central: mai
precis, intervalele de timp de la dreapta lui 0 vor primi valorile (imediat
următoare valorii 0), și anume: 1, 2, 3, 4, ...., iar intervalele de timp de la stânga
lui 0 vor primi valorile (opuse sau simetrice valorilor: 1, 2, 3, 4, ...., anterior
atribuite), și anume: -1, -2, -3, -4,....). [opusul sau simetricul lui m este -m]

Exemplu: dacă intervalele de timp consecutive sunt anii consecutivi: 1995

(1), 1996 (2), 1997 (3), 1998 (4), 1999 (5), atunci n = 5, adică n este număr impar;
𝐧+𝟏 𝟓+𝟏 𝟔
anul central este cel de pe poziția centrală = = = 3, deci cel numerotat
𝟐 𝟐 𝟐
cu 3, adică 1997; acesta (1997) va primi valoarea 0, iar restul anilor vor avea
valori simetrice faţă de el (crescătoare la dreapta anului central, adică la dreapta
lui 0, descrescătoare la stânga anului central, adică la stânga lui 0), şi anume:

-anii de la dreapta lui 0 (adică 1998, respectiv 1999) vor primi valorile
(imediat următoare valorii 0), și anume: 1, 2, iar anii de la stânga lui 0 (adică
1996, respectiv 1995) vor primi valorile (opuse sau simetrice valorilor: 1, 2,
anterior atribuite), și anume: -1, -2). [(opusul sau simetricul lui m este -m)]

1
 x1 x2 x3 x4 x5 ←notația anilor
„1” „2” „3” „4” „5” ← numerotarea anilor
1995 1996 1997 1998 1999 ← anii (timpul)
| | | | | ← axa timpului (x)
-2 -1 0 +1 +2 ← valorile atribuite anilor (x’)
x1’ x2’ x3’ x4’ x5’ ←notația valorilor (acordate)

(II) dacă n este par, atunci intervalele de timp centrale (în număr de două)
𝐧+𝟏
sunt cele care rezultă din poziția centrală . Cele două intervalele de timp
𝟐
centrale (astfel obținute) vor primi valorile -1, şi respectiv +1 (mai precis, cel mai
mic dintre termenii centrali va primi valoarea -1, cel mai mare dintre termenii
centrali va primi valoarea +1,iar restul intervalelor de timp, vor primi valori
simetrice faţă de cele centrale, astfel: intervalele de timp de la dreapta lui +1 vor
primi valorile aflate la distanţă de două unităţi (unele de celelalte): 3, 5, 7, 9, .....,
iar intervalele de timp de la stânga lui -1 vor primi valorile (opuse sau simetrice
valorilor: 3, 5, 7, 9, ...., anterior atribuite), și anume: -3, -5, -7, -9,....). [opusul sau
simetricul lui m este -m]

Exemplu: dacă intervalele de timp consecutive sunt anii consecutivi: 1994

(1), 1995 (2), 1996 (3), 1997 (4), 1998 (5), 1999 (6), atunci n = 6, adică n este număr
𝐧+𝟏 𝟔+𝟏 𝟕
par; (locul central) = = = = 3,5 indică o poziţie între locurile 3 şi 4,
𝟐 𝟐 𝟐
situată la jumătate distanţă faţă de locul 3 şi jumătate distanţă faţă de locul 4,
a.î. anii centrali sunt cei de pe locurile 3 şi 4, deci cei numerotați cu 3, şi respectiv
4, adică 1996 , şi respectiv 1997; aceştia vor primi valorile -1, şi respectiv +1 (mai
precis, cel mai mic dintre anii centrali (și anume 1996) va primi valoarea -1, cel
mai mare dintre anii centrali (și anume 1997) va primi valoarea +1,iar restul
anilor vor primi valori simetrice faţă de cele centrale, astfel: anii de la dreapta
lui +1 (adică 1998, respectiv 1999) vor primi valorile aflate la distanţă de două
unităţi (unele de celelalte): 3, 5, iar anii de la stânga lui -1 (adică 1995, respectiv
1994) vor primi valorile (opuse sau simetrice valorilor: 3, 5, anterior atribuite),
și anume: -3, -5). [(opusul sau simetricul lui m este -m)]
x1 x2 x3 x4 x5 x6 ←notația anilor
„1” „2” „3” „4” „5” „6” ← numerotarea anilor
1994 1995 1996 1997 1998 1999 ← anii (timpul)
| | | | | | ← axa timpului (x)
-5 -3 -1 +1 3 5 ← valorile atribuitetimpului (x’)
x1’ x2’ x3’ x4’ x5’ x6’ ← notația valorilor (acordate)

2
 Întotdeauna se va propune ca funcţie de ajustare a evoluţiei fenomenului
economic funcţia liniară, adică funcţia polinomială de gradul întâi, ce are ca
reprezentare geometrică în plan, dreapta de ecuaţie y = y(x’) = ax’ + b, atunci
coeficienţii dreptei, adică numerele reale a, b ∈ ℝ sunt (conform m.c.m.m.p.
simplificate) soluţiile următorului sistem de ecuaţii ale lui Gauss, notat (SG),
unde (SG) are două ecuaţii pentru cele două necunoscute a, b, şi anume:

nb = ∑𝐧𝐢=𝟏 𝐲𝐢 ,
(SG)
a∑𝐧𝐢=𝟏 𝐱 𝐢′𝟐 = ∑𝐧𝐢=𝟏 𝐱 𝐢′ 𝐲𝐢 , unde:
↓not.
n = (numărul intervalelor de timp consecutive), xi’-urile sunt valorile atribuite
intervalelor de timp consecutive, după cum n este impar, respectiv par, iar prin
yi-uri am notat nivelele fenomenului economic, observate în cadrul intervalelor
de timp consecutive din problemă.

Pe baza dreptei de ajustare, determinată prin m.c.m.m.p., se realizează

prognoza sau trendul sau tendința fenomenului economic, adică evoluţia
viitoare a fenomenului economic considerat.
(y = y(x’) înseamnă fenomenul economic calculat pentru valoarea x’ atribuită lui
“x”, după relația ax’ + b, adică fenomenul economic din timpul “x’”, după cum n
este par sau impar, calculat după relația ax’ + b și exprimat în unitățile de
măsură ale fenomenului economic dat, iar a, b (coeficienții din relația ax’ + b de
mai sus) se exprimă de asemenea în unităţile de măsură ale fenomenului
economic considerat).

Aplicaţia1: Vânzările unui produs (în mii unități) au înregistrat

următoarele valori pe ultimii 3 ani:

Ani 2014 2015 2016

Vânzări 10 12 16
(mii unități)

3
 Ani 2014 2015 2016
Vânzări 10 12 16
(mii unități)

Să se estimeze volumul vânzărilor pentru anul 2017, utilizând o funcție de

ajustare liniară.

Rezolvare:

Timpul (Anul)
↑
? = (determinăm) punctele (xi,yi), cu xi, yi ambele cunoscute, ∀ i = 1, 2, ..., n, unde:
↓
Fenomenul economic urmărit (în timpul xi), adică:
volumul vânzărilor înregistrat (sau observat) în anul xi

x1 = 2014 (este anul de pe poziția 1), adică: x1 = 2014 = 1,

x2 = 2015 (este anul de pe poziția 2), adică: x2 = 2015 = 2,

x3 = 2016 (este anul de pe poziția 3), adică: x3 = 2016 = 3,

y1 = 10 mii u.p. (este volumul vânzărilor din anul x1),

y2 = 12 mii u.p. (este volumul vânzărilor din anul x2),

y3 = 16 mii u.p. (este volumul vânzărilor din anul x3).

Deci: (x1;y1) = (2014;10), (x2;y2) = (2015;12), (x3;y3) = (2016;16), sau

echivalent (x1;y1) = (1;10), (x2;y2) = (2;12), (x3;y3) = (3;16), a.î.:
numărul punctelor de coordonate (xi,yi) cu xi, yi ambele cunoscute
↓
n = 3.

4
 Anii consecutivi 2014, 2015 și 2016 ocupă în ordine pozițiile consecutive
1, 2 și 3.

n = 3 fiind impar, rezultă că anul central (din șirul anilor dați) este cel de pe
𝐧+𝟏 𝟑+𝟏 𝟒
poziția centrală = = = 2, deci cel numerotată cu 2, adică 2015. Aceasta
𝟐 𝟐 𝟐
(2015) va primi valoarea 0, iar restul anilor vor avea valori simetrice faţă de el
(crescătoare la dreapta anului central, adică la dreapta lui 0, descrescătoare la
stânga anului central, adică la stânga lui 0), şi anume:
-anul de la dreapta lui 0 (adică 2016) va primi valoarea (imediat
următoare valorii 0), și anume: 1, iar anul de la stânga lui 0 (adică 2014) va primi
valoarea (opusă sau simetrică valorii: 1, anterior atribuite), și anume: -1).
[opusul sau simetricul lui m este -m]

x1 x2 x3 ←notația anilor
„1” „2” „3” ← numerotarea anilor
2014 2015 2016 ← anii consecutivi dați (timpul)
| | | ← axa timpului
-1 0 +1 ← valorile atribuite anilor
x1’ x2’ x3’ ←notația valorilor (acordate)

dreapta de ajustare (aproximare, estimare) a volumului vânzărilor,

reprezentând:
volumul vânzărilor y din anul x’, y(x’) calculat (ajustat, sau aproximat) după
dreapta: ax’ + b
(x’ fiind valoarea atribuită anului x)
? = y(x’) = ax’ + b (mii unități produs); ? = a, b ∈ ℝ (coeficienţii dreptei
de ajustare), ce verifică (în baza m.c.m.m.p.) sistemul de ecuaţii ale lui Gauss,
notat (SG), unde:

𝟑𝟖
nb = ∑𝐧𝐢=𝟏 𝐲𝐢 , 3b = 38 b= (mii u.p.)
𝟑
(SG) ⇔ ⇔
𝟔
a∑𝐧𝐢=𝟏 𝐱 𝐢′𝟐 = ∑𝐧𝐢=𝟏 𝐱 𝐢′ 𝐲𝐢 , n = 3. 2a = 6 a = = 3 (mii u.p.)
𝟐

5
 Organizăm calculele în tabelul de mai jos, cu rubricile date de termenii
generali ai sumelor din (SG).

x i’ yi xi’2 xi’yi
-1 10 (-1)2 = 1 (-1) x 10 = -10
0 12 (0)2 = 0 0 x 12 = 0
+1 16 (+1)2 = 1 1 x 16 = 16
- ∑ = 38 ∑=2 ∑=6
↑∑𝐧=𝟑
𝐢=𝟏 𝐲𝐢 ↑∑𝐧=𝟑 ′𝟐
𝐢=𝟏 𝐱 𝐢 ↑∑𝐧=𝟑 ′
𝐢=𝟏 𝐱 𝐢 𝐲𝐢

Prin urmare:

𝟑𝟖
y(x’) = ax’ + b = 3x’ + (mii unități produs).
𝟑

2014 2015 2016 2017

| | | |
-1 0 +1 2 ← valorile atribuite anilor

? = (prognoza volumului vânzărilor pentru anul 2017, adică pentru

valoarea x’ = 2 dată acestuia), folosind dreapta de ajustare determinată (mai sus)
prin m.c.m.m.p.:

𝟑𝟖
y(2) = 3(2) + = 6 + 12,66 = 18,66 mii unități de produs.
𝟑

Observație: În cele ce urmează, calculăm eroarea medie totală apărută

la aproximarea vânzărilor prin dreaptă, pentru a ne asigura ca această curbă a
fost bine (sau corect) aleasă pentru estimarea (aproximarea, ajustarea)
volumului vânzărilor.

În prealabil, determinăm vânzările calculate sau ajustate, sau aproximate

după dreaptă, pentru ca mai apoi să calculăm suma pătratelor erorilor sau a
abaterilor valorilor ajustate de la cele măsurate (înregistrate, observate), iar în

6
final să aflăm eroarea medie totală apărută la aproximarea vânzărilor prin
dreaptă. Dacă eroarea comisă este foarte mică în raport cu datele de intrare ale
volumului, atunci dreapta a fost bine aleasă pentru estimarea vânzărilor.

Vânzările calculate sau ajustate, sau aproximate după dreaptă, notate

cu yi’ cu i = 1, 2, 3 sunt:

𝟑𝟖
yi’ = y(xi’) = 3xi’ + = 3xi’ + 12,6, cu i = 1, 2, 3; mai precis:
𝟑

𝟑𝟖
y1’ = y(x1’) = y(-1) = 3x1’ + = 3 x (-1) + 12,6 = -3 + 12,6 = 9,6 ≅ y1 = 10;
𝟑
𝟑𝟖
y2’ = y(x2’) = y(0) = 3x2’ + = 3 x 0 + 12,6 = 12,6 ≅ y2 = 12;
𝟑
𝟑𝟖
y3’ = y(x3’) = y(1) = 3x3’ + = 3 x 1 + 12,6 = 3 + 12,6 = 15,6 ≅ y3 = 16.
𝟑

Suma pătratelor erorilor (abaterilor, diferențelor) valorilor înregistrate

(observate) yi de la valorile calculate yi’, oricare ar fi i = 1,2,3 este:

∑i = 1i = n = 3(yi – yi’)2 = (10 – 9,6)2 + (12 – 12,6)2 + (16 – 15,6)2 =

= 0,42 + (-0,6)2 + 0,42 = 0,16 + 0,36 + 0,16 = 0,68, iar eroarea medie la ajustarea
prin funcţia liniară sau prin dreaptă este:

ε =∑i = 1i = n (yi – yi’)2/n = 0,68/3 = 0,22, deci suficient de mică în raport cu

datele de intrare ale vânzărilor: 10; 12; 16, care sunt de ordinul zecilor.

Prin urmare, dreapta a fost bine aleasă pentru ajustarea vânzărilor.

Aplicația2: În patru ani consecutivi s-au obținut producțiile: 1; 4; 5; 6. Să

se afle prognoza pentru anul următor, ajustând datele după o dreaptă.

Rezolvare:

7
 Anul 1 2 3 4
Producția 1 4 5 6

Anii consecutivi îi numerotăm în ordine cu 1, 2, 3, 4.

Timpul (Anul)
↑
? = (determinăm) punctele (xi,yi), cu xi, yi ambele cunoscute, ∀ i = 1, 2, ..., n, unde:
↓
Fenomenul economic urmărit (în timpul xi), adică:
producția înregistrată (sau observată) în anul xi

x1 = 1, x2 = 2, x3 = 3, x4 = 4,

y1 = 1 (este producția din anul x1),

y2 = 4 (este producția din anul x2),

y3 = 5 (este producția din anul x3),

y4 = 6 (este producția din anul x4).

Deci: (x1;y1) = (1;1), (x2;y2) = (2;4), (x3;y3) = (3;5), (x4;y4) = (4;6), a.î.:

numărul punctelor de coordonate (xi,yi) cu xi, yi ambele cunoscute

↓
n = 4.

𝐧+𝟏 𝟒+𝟏 𝟓
n = 4 fiind par, rezultă că (locul central) = = = = 2,5 indică o poziţie
𝟐 𝟐 𝟐
între locurile 2 şi 3, situată la jumătate distanţă faţă de locul 2 şi jumătate
distanţă faţă de locul 3, a.î. anii centrali sunt cei de pe locurile 2 şi 3, deci cei
numerotați cu 2, şi respectiv 3, adică al doilea, şi respectiv al treilea; aceştia vor

8
primi valorile -1, şi respectiv +1 (mai precis, cel mai mic dintre anii centrali (și
anume al doilea) va primi valoarea -1, cel mai mare dintre anii centrali (și anume
al treilea) va primi valoarea +1,iar restul anilor vor primi valori simetrice faţă
de cele centrale, la distanţă de două unităţi, astfel: anul de la dreapta lui +1 (adică
al patrulea) va primi valoarea aflată la distanţă de două unităţi (de precedenta,
adică de +1), și anume: +3, iar anul de la stânga lui -1 (adică primul) va primi
valoarea (opusă sau simetrică valorii: 3, anterior atribuite), și anume: -3).
[opusul sau simetricul lui m este -m]

x1 x2 x3 x4 ←notația anilor
1 2 3 4 ← anii (timpul)
| | | | ← axa timpului
-3 -1 +1 +3 ← valorile atribuite anilor
x1’ x2’ x3’ x4’ ←notația valorilor (acordate)

dreapta de ajustare (aproximare, estimare) a producției, reprezentând:

producția y din anul x’, y(x’) calculată (ajustată, sau aproximată) după dreapta
↓(x’ fiind valoarea atribuită anului x) ↓ax’ + b
? = y(x’) = ax’ + b (u.p.); ? = a, b ∈ ℝ (coeficienţii dreptei de ajustare), ce
verifică (în baza m.c.m.m.p.) sistemul de ecuaţii ale lui Gauss, notat (SG), unde:

𝟏𝟔
nb = ∑𝐧𝐢=𝟏 𝐲𝐢 , 4b = 16 b= = 4 (u.p.)
𝟒
(SG) ⇔ ⇔
𝟏𝟔 𝟖
a∑𝐧𝐢=𝟏 𝐱 𝐢′𝟐 = ∑𝐧𝐢=𝟏 𝐱 𝐢′ 𝐲𝐢 , n = 4. 20a = 16 a= = = 0,8 (u.p.)
𝟐𝟎 𝟏𝟎

Organizăm calculele în tabelul de mai jos, cu rubricile date de termenii

generali ai sumelor din (SG).
x i’ yi xi’2 xi’yi
-3 1 (-3)2 = 9 (-3) x 1 = -3
2
-1 4 (-1) = 1 (-1) x 4 = -4
2
1 5 (1) = 1 1x5=5
2
3 6 3 =9 3 x 6 = 18
- ∑ = 16 ∑ = 20 ∑ = 16
↑∑𝐧=𝟒
𝐢=𝟏 𝐲𝐢 ↑∑𝐧=𝟒 ′𝟐
𝐢=𝟏 𝐱 𝐢 ↑∑𝐧=𝟒 ′
𝐢=𝟏 𝐱 𝐢 𝐲𝐢

9
 Prin urmare:

y(x’) = ax’ + b = 0,8x’ + 4 (u.p.).

x1 x2 x3 x4 x5
1 2 3 4 5 ← anii (timpul)
| | | | | ← axa timpului (x)
-3 -1 +1 +3 5 ← valorile anilor
x1’ x2’ x3’ x4’ x5’

? = (prognoza producției pentru anul următor ultimului an, adică pentru

anul următor anului 4) = (prognoza producției pentru anul 5, deci pentru
valoarea x’ = 5 dată acestuia, la distanță de două unități față de precedenta ei,
adică față de 3), folosind dreapta de ajustare determinată (mai sus) prin
m.c.m.m.p.:

y(5) = 0,8(5) + 4 = 4 + 4 = 8.

Observație: Analizaţi calitatea ajustării (aproximării).

În cele ce urmează, calculăm eroarea medie totală apărută la aproximarea

producției prin dreaptă, pentru a ne asigura ca această curbă a fost bine (sau
corect) aleasă pentru estimarea (aproximarea, ajustarea) producției.

În prealabil, determinăm producțiile calculate sau ajustate, sau

aproximate după dreaptă, pentru ca mai apoi să calculăm suma pătratelor
erorilor sau a abaterilor valorilor ajustate de la cele măsurate (înregistrate,
observate), iar în final să aflăm eroarea medie totală apărută la aproximarea
producţiei prin dreaptă. Dacă eroarea comisă este foarte mică în raport cu
datele de intrare ale producției, atunci dreapta a fost bine aleasă pentru
estimarea producţiei.

10
 Producțiile calculate sau ajustate, sau aproximate după dreaptă, notate
’
cu yi cu i = 1, 2, 3, 4 sunt:

yi’ = y(xi’) =0,8xi’ + 4, cu i = 1, 2, 3, 4; mai precis:

y1’ = y(x1’) = y(-3) = 0,8x1’ + 4 = 0,8(-3) + 4 = -2,4 + 4 = 1,6 ≅ y1 = 1;

y2’ = y(x2’) = y(-1) = 0,8x2’ + 4 = 0,8(-1) + 4 = -0,8 + 4 = 3,2 ≅ y2 = 4;
y3’ = y(x3’) = y(1) = 0,8x3’ + 4 = 0,8(1) + 4 = 0,8 + 4 = 4,8 ≅ y3 = 5;
y4’ = y(x4’) = y(3) = 0,8x4’ + 4 = 0,8(3) + 4 = 2,4 + 4 = 6,4 ≅ y4 = 6.

Suma pătratelor erorilor valorilor înregistrate (observate) yi de la valorile

calculate yi’, oricare ar fi i = 1,2,3,4 este:

∑i = 1i = n = 4(yi – yi’)2 = (1 – 1,6)2 + (4 – 3,2)2 + (5 – 4,8)2 + (6 – 6,4)2 =

= (-0,6)2 + (0,8)2 + 0,22 + (-0,4)2 = 0,36 + 0,64 + 0,04 + 0,16 = 1,2, iar eroarea
medie la ajustarea prin funcţia liniară sau prin dreaptă este:

ε =∑i = 1i = n (yi – yicalc.)2/n = 1,2/4 = 0,3, deci suficient de mică în raport cu

datele de intrare ale producției: 1; 4; 5; 6.

Prin urmare, dreapta a fost bine aleasă pentru ajustarea producțiilor.

Autor: prof. matem. Virginia Atanasiu

11