Mulţimea numerelor naturale

Sisteme de numeraţie. Divizibilitate

Curs 3
16 octombrie 2021

(Institute) 16 octombrie 2021 1 / 35

Plan

Sisteme de numeraţie
-Noţiunea de sistem de numeraţie. Scurt istoric.
-Scrierea sistematic¼a a numerelor naturale în baz¼a 10
-Scrierea în alte baze de numeraţie
-Scrierea cu cifre romane
Divizibilitatea în mulţimea numerelor naturale
-De…niţie. Leg¼ atura cu interpret¼ arile împ¼arţirii
-Divizori, multipli.
-Propriet¼aţi ale relaţiei de divizibilitate pe mulţimea numerelor
naturale
-Numere prime. Ciurul lui Eratostene. Descompuneri în factori primi
-Cel mai mare divizor comun. Cel mai mic multiplu comun.
-Criterii de divizibilitate

(Institute) 16 octombrie 2021 2 / 35

(Institute) 16 octombrie 2021 3 / 35
Despre sisteme de numeraţie
Din antichitate au fost c¼ autate procedee de scriere a numerelor naturale
care s¼
a permit¼ a:
reprezentarea numerelor cu un num¼ ar mic de simboluri-semne gra…ce,
numite cifre
estimarea rapid¼ a a ordinului de m¼ arime a numerelor (şi compararea
rapid¼
a a dou¼ a numere)
efectuarea e…cient¼ a a operaţiilor de adunare, sc¼adere, înmulţire,
împ¼arţire.
Adoptarea sistemului de numeraţie zecimal utilizat ast¼ azi s-a încheiat în
Europa abia în secolele XV-XVI şi a reprezentat o etap¼ a important¼ a în
dezvoltarea matematicii.
Odat¼a cu dezvoltarea calculatoarelor, s-a pus problema reprezent¼ arii cât
mai simple a numerelor şi a m¼ aririi vitezei de operare cu numere. S-a
adoptat scrierea binar¼ a, în care sunt folosite dou¼a cifre, 0 şi 1, care
corespund st¼ arilor deschis, respectiv închis ale unui circuit. Sistemul binar
a fost propus de Leibniz în 1689.
(Institute) 16 octombrie 2021 4 / 35
Despre sisteme de numeraţie

Numerele se scriu cu ajutorul unor simboluri-semne gra…ce, numite cifre

În sistemul zecimal uzual sunt zece cifre: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9
("cifre arabe"-aduse de arabi din India)
În alte sisteme de numeraţie exist¼
a şi cifre care reprezint¼
a numere mai mari
ca nou¼ a (Exemplu: zece se scria /scrie: în Egiptul antic \, în Roma antic¼ a
X/ în sistemul hexadecimal: A.
Scrierea cu ajutorul cifrelor poate …:
-poziţional¼a-valoarea reprezentat¼
a de o cifr¼ a într-o secvenţ¼
a ordonat¼a de
cifre depinde de poziţia cifrei.
-nepoziţional¼a -de exemplu în scrierea cu cifre romane.
I,V,X,L,C,D,M (cifre).
"Mihai, du cartea lâng¼
a xeroxul vechi, imediat!" (regul¼
a
mnemotehnic¼ a).

(Institute) 16 octombrie 2021 5 / 35

Despre sisteme de numeraţie

Pierre Simon de Laplace (1749-1827)-înv¼ aţat cu contribuţii în

matematic¼ a, statistic¼
a, …zic¼a, astronomie, …loso…e:
"Ideea de a exprima toate numerele numai cu câteva cifre, dându-le, în
afar¼
a de valoarea dup¼ a form¼ a, şi o valoare dup¼ a loc, este atât de simpl¼ a,
încât tocmai din aceast¼ a cauza acestei simplit¼ aţi e greu s¼a apreciezi cât
este de uimitoare. Cât de greu este s¼ a ajungi la ele se poate vedea clar din
faptul c¼
a cele mai mari genii ale ştiinţei greceşti, Arhimede şi Appolonius,
nu au avut-o".
Baza de numeraţie arat¼ a:
-câte cifre distincte folosim pentru a reprezenta numerele în scris
-câte unit¼aţi de un anumit ordin formeaz¼ a o unitate de ordin imediat
superior
Exemplu. În sistemul zecimal (cu baza 10): zece unit¼ aţi simple formeaz¼ a
o zece; zece zeci formeaz¼ a o sut¼ a; zece sute formeaz¼ a o mie.

(Institute) 16 octombrie 2021 6 / 35

Scrierea sistematic¼
a a numerelor în baza zece
Unit¼ aţile de ordinul întâi, al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea,
al şaselea, etc: unitate simpl¼ a, zece, sut¼a, apoi mie, zece de mii, sut¼ a
de mii, etc. Ele se scriu: 1, 10, 100, apoi 1000, 10 000, 100 000.
Zece unit¼ aţi de un anumit ordin formeaz¼ a o unitate de ordin imediat
superior.
Toate numerele se formeaz¼ a însumând câte un num¼ ar de cel mult
nou¼ a unit¼ aţi din …ecare ordin.
Pentru a citi un num¼ ar, se grupeaz¼ a cifrele câte trei, de la dreapta la
stânga. Cifra cea mai din dreapta este cifra unit¼ aţilor şi este cifra cel
mai puţin semni…cativ¼ a. Cifra cea mai din stânga este cifra cea mai
semni…cativ¼ a, iar valoarea ei depinde de num¼ arul de cifre din scrierea
num¼ arului dat. De regul¼ a, cifra cea mai din stânga nu este zero (0).
Clasa unit¼ aţilor este format¼ a din: unit¼aţi simple, zeci, sute. Clasa
miilor este format¼ a din: mii, zeci de mii, sute de mii. Pentru
simpli…carea exprim¼ arii, o mie de mii se numeşte milion, o mie de
milioane se numeşte miliard, o mie de miliarde se numeşte trilion, etc.
(Institute) 16 octombrie 2021 7 / 35
Scrierea sistematic¼
a a numerelor în baza zece. Exemple
1234567891 se mai scrie 1 234 567 895 (un miliard, sute sute trei zeci
şi patru de milioane, cinci sute şaizeci şi şapte de mii, opt sute nou¼ a
zeci şi cinci).
Mai general: dac¼ a a, b, c, d, e, f , g , h, i, j 2 f0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9g,
num¼ arul abcdefghij (10 ) se obţine adunând: a miliarde, b sute de
milioane, c zeci de milioane, d milioane, e sute de mii, f zeci de mii,
g mii, h sute, i zeci şi j unit¼ aţi.
Fie a, b, c, d 2 f0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9g. Avem: ab = a 10 + b;
abc = a 100 + b 10 + c; abcd = a 1000 + b 100 + c 10 + d.
(Pentru …ecare cifr¼ a, înmulţim num¼ arul dat de numele cifrei cu
10000..0, unde 1 este urmat de atâtea zerouri câte cifre urmeaz¼ a
dup¼ a cifra considerat¼ a. Apoi adun¼ am produsele obţinute).
Observaţie: Avem şi abcd = d + c 10 + b 100 + a 1000.
Parcurgerea de la dreapta la stânga este important¼ a în efectuarea
adun¼ arilor, sc¼aderilor şi înmulţirilor.
(Institute) 16 octombrie 2021 8 / 35
Scrierea sistematic¼
a a numerelor în baza zece. Caz general
Reamintim puterile lui zece: 10n = 10000..0, unde 1 este urmat de n
zerouri.
Exemplu: abcde (10 ) = e + d 10 + c 102 + b 103 + a 104 .
În general, …e ak 2 f0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9g pentru k = 0, 1, 2, ..n.
Scriem un num¼ ar cu cele (n + 1) cifre, în baz¼ a 10:
N = an an 1 ...a1 a0 = an 10n + an 1 10n 1
+ ... + a1 10 + a0
= a0 + a1 10 + ... + an 1 10n 1
+ an 10n .
Presupunem an 6= 0. Atunci an este "cifra cea mai semni…cativ¼ a".
Num¼ arul de cifre semni…cative este bine determinat în acest caz (este
(n + 1)).
Exemple: a) Numerele de dou¼a cifre pentru care suma cifrelor este 7 sunt :
16, 25, 34, 43, 52, 61 şi 70; nu consider¼am varianta 07 = 7. b) Cel mai
mare num¼ ar scris cu 3 cifre distincte este 987. Cel mai mic num¼
ar scris cu 3
cifre distincte este 102 (nu consider¼ am varianta 012 = 12).
(Institute) 16 octombrie 2021 9 / 35
Compararea numerelor scrise în baza 10
am N = an an
Compar¼ 1 an 2 ...a2 a1 a0 şi P = bp bp 1 bp 2 ...b2 b1 b0 .

Pasul 1. Compar¼ am num¼ arul de cifre:

1) Cazul n 6= p: a) Dac¼ a n < p, atunci N < P; b) Dac¼ a p < n,
atunci P < N.
2) Dac¼a n = p, consider¼am prima cifra semni…cativ¼ a a …ec¼
arui num¼ar.
Trecem la Pasul 2.
Pasul 2 (pentru acelaşi num¼ ar de cifre, n = p):
1) Cazul an 6= bn . a) Dac¼a an < bn , atunci N < P; b) Dac¼ a bn < an ,
atunci P < N;
2) Cazul an = bn . Trecem la Pasul 3.
Pasul 3 (pentru aceeaşi cifr¼
a cea mai semni…cativ¼ a):
T¼aiem cifra cea mai semni…cativ¼ a din …ecare num¼ ar, apoi trecem la
Pasul 2 cu numerele r¼ amase.
Algoritmul se opreşte dup¼a un pas dac¼ a n 6= p, respectiv dup¼a cel
mult (n + 1) paşi dac¼a n = p.
(Institute) 16 octombrie 2021 10 / 35
Transformarea numerelor dintr-o baz¼
a de numeraţie
oarecare în baza 10

an an 1 an 2 ...a2 a1 a0 (10 ) = a0 + a1 10 + a2 102 + ...

+ an 2 10n 2
+ an 1 10n 1
+ an 10n .

Analog, pentru b 2 N cu b a "cifrele" ak 2 N cu ak < b

2, se consider¼
pentru k = 0, 1, .., n.

an an 1 an 2 ...a2 a1 a0 (b ) = a0 + a1 b + a2 b2 + ...
+ an 2 bn 2
+ an 1 bn 1
+ an b n .

În algebr¼
a, o expresie de forma
a0 + a1 X + a2 X 2 + ... + an 2 X n 2 + an 1 Xn 1 + an X n se
numeşte polinom (în nedeterminata X ).
(Institute) 16 octombrie 2021 11 / 35
Transformarea numerelor dintr-o baz¼
a de numeraţie
oarecare în baza 10

Exemple:
1) Pentru b = 2: 10(2 ) = 0 + 1 2 = 2, 100(2 ) = 0 + 0 2 + 1 22 = 4,
1000(2 ) = 0 + 0 2 + 0 22 + 1 23 = 8, unde ultimul rezultat este în baza
10. iar

100101 = 1 + 0 2 + 1 22 + 0 23 + 0 24 + 1 25 + 1 26
= 1 + 4 + 32 = 37(10 )

2) 31(8 ) = 1 + 3 8 = 25(10 ) (31 oct = 25 dec ) ("De aceea confund¼

a
programatorii zilele de Halloween şi Cr¼
aciun")
3) 356(7 ) = 6 + 5 7 + 3 72 = (în baza 10)
= 6 + 35 + 147 = 188(10 ) .

(Institute) 16 octombrie 2021 12 / 35

Transformarea numerelor din baza 10 într-o baz¼
a de
numeraţie oarecare
Fie b 2 N cu b 2. Vom presupune c¼a b < 10. Atunci cifrele în sistemul de
numeraţie cu baza 10 sunt cele care reprezint¼
a numerele naturale 0, 1, ..., b 1,
iar b 1 < 9.
Fiind dat un num¼ ar N scris în baza 10, se cere s¼
a-l scriem sub forma
N = an an 1 an 2 ...a2 a1 a0 (b ), adic¼
a
N = a0 + a1 b + a2 b 2 + ... + an 2 bn 2
+ an 1 bn 1
+ an b n .
Avem de a‡at a0 , a1 , ..., an 2 f0, 1, ..., b 1g, cu an 6= 0, dar şi n 2 N este
necunoscut. Problema are soluţie unic¼ a.
Se împarte N la b , restul obţinut este a0 .
Câtul împ¼arţirii se împarte la b , restul obţinut este a1 .
Noul cât se împarte la b , restul obţinut este a2 .
Continu¼am ca mai sus şi ne oprim când obţinem câtul zero.
Reprezentarea c¼ autat¼
a se obţine scriind resturile de mai sus, de la ultimul
c¼
atre primul.
(Institute) 16 octombrie 2021 13 / 35
Transformarea numerelor din baza 10 într-o baz¼
a de
numeraţie oarecare

Exemple.
1) Scrieţi în baza 2 num¼ arul N = 25(10 ) .
Efectu¼am succesiv împ¼ arţiri la 2 (primul deîmp¼ arţit este num¼
arul dat, apoi
rol de deîmp¼ arţit are câtul împ¼ arţirii precedente): 25 : 2 = 12 rest 1;
12 : 2 = 6 rest 0; 6 : 2 = 3 rest 0; 3 : 2 = 1 rest 1; 1 : 2 = 0 rest 1. STOP.
Rezult¼a: 25(10 ) = 11001(2 ) . Proba:
11001(2 ) = 1 + 0 2 + 0 22 + 1 23 + 1 24 = 1 + 8 + 16 = 25(10 ) .
2) Scrieţi în baza 7 num¼ arul P = 2019(10 ) .
Efectu¼am succesiv împ¼ arţiri la 7:
2019 : 7 = 288 rest 2; 288 : 7 = 41 rest 1; 41 : 7 = 5 rest 6; 5 : 7 = 0 rest
5 STOP
Rezult¼a: 2019(10 ) = 5613(7 ) . Proba: 5613(7 ) = 3 + 1 7 + 6 72 + 5 73 =
3 + 7 + 6 49 + 5 343 = 10 + 294 +1715 = 2019(10 ) .

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 35

Relaţia de divizibilitate pe mulţimea numerelor naturale
Noţiunile legate de divizibilitate se studiaz¼ a începând cu clasa a V-a, pe
baza cunoştinţelor legate de înmulţire şi împ¼arţire cunoscute în clasa a
IV-a.
De…niţie. Fie a, b 2 N. Dac¼ a c 2 N astfel încât a = b c, atunci
a exist¼
spunem c¼ a:
am : b j a).
b divide pe a (b este divizor al lui a) (Not¼
.
am a .. b).
a este divizibil cu b (a este multiplu al lui b) (Not¼
Relaţia de divizibilitate poate … privit¼ a din mai multe puncte de vedere,
ţinând seama de semni…caţiile împ¼ arţirii.
a = b c, cu a, b, c numere naturale şi b 6= 0 înseamn¼ a:
1) b se cuprinde în a de c ori (împ¼ arţirea prin cuprindere)
2) a se împarte în b p¼ arţi egale, …ecare parte …ind egal¼ a cu c (împ¼
arţirea
în p¼arţi egale)
3) Restul împ¼ arţirii lui a la b este 0 (împ¼ arţire cu rest zero).
(a = b c + r , unde r = 0 < b)
(Institute) 16 octombrie 2021 15 / 35
Divizorii unui num¼
ar. Numere prime

Pentru un num¼ ar natural a vom nota cu Da mulţimea divizorilor lui a.

Dac¼ a a = 0, atunci Da = N.
Consider¼ am a 6= 0. Atunci Da fk 2 N : 1 k ag.
Orice num¼ ar natural se divide cu 1 şi cu el însuşi.
(Pentru orice a natural avem 1 2 Da şi a 2 Da ).
Se numeşte divizor propriu al unui num¼ ar natural orice divizor diferit de 1
şi de acel num¼ar.

Un divizor care nu este propriu se numeşte divizor impropriu.

Astfel, divizorii improprii ai unui num¼
ar natural sunt 1 şi acel num¼
ar.
Exemple: D6 = f1, 2, 3, 6g; D7 = f1, 7g; D8 = f1, 2, 4, 8g;
D9 = f1, 3, 9g; D10 = f1, 2, 5, 10g; D11 = f1, 11g;
D30 = f1, 2, 3, 6, 5, 10, 15, 30g.

(Institute) 16 octombrie 2021 16 / 35

Numere prime. Numere prime între ele

De…niţie. Num¼ ar prim=num¼ ar natural care are exact 2 divizori

(improprii: 1 şi el însuşi).
De…niţie. Num¼ ar compus=num¼ ar natural 6= 1, care nu este prim ( adic¼
a
are şi divizori proprii).
Se foloseşte şi termenul de numere prime între ele (numere relativ
prime). Spunem c¼ a dou¼ a sau mai multe numere naturale sunt prime între
ele dac¼ a nu au divizori comuni diferiţi de 1 (intersecţia mulţimilor de
divizori este f1g). Num¼ arul 1 nu este nici prim, nici compus.
Delimit¼ ari conceptuale
1) Dac¼ a dou¼a numere sunt prime şi distincte, atunci sunt prime între ele.
(Demonstraţi!)
2) Reciproca este fals¼ a: putem g¼asi dou¼a numere care sunt prime între ele,
dar nu sunt numere prime.
De exemplu, 14 şi 15 sunt prime între ele, dar nu sunt prime. Avem
D14 = f1, 2, 7, 14g şi D15 = f1, 3, 5, 15g, de unde D14 \ D15 = f1g.
(Institute) 16 octombrie 2021 17 / 35
Mulţimea multiplilor unui num¼
ar natural nenul

Zero are un singur multiplu: pe el însuşi.

Fie b num¼ar natural nenul. Vom nota cu Mb mulţimea multiplilor lui b.
a este multiplu de b , 9c 2 N astfel încât a = b c ,
a 2 fc b : c 2 Ng.
Am ar¼atat c¼
a mulţimea multiplilor lui b este

Mb = fc b : c 2 Ng = f0, b, 2 b, 3 b, ..., c b, ...g .

Se observ¼a c¼
a mulţimea multiplilor oric¼
arui num¼ar natural nenul este
in…nit¼
a, …ind în corespondenţ¼
a biunivoc¼a (bijectiv¼
a) cu mulţimea
numerelor naturale.

(Institute) 16 octombrie 2021 18 / 35

Numere pare, numere impare

Se numesc numere pare ("numere cu so¸ t") numerele divizibile cu 2

(altfel spus, multiplii lui 2).
Numere naturale care nu sunt pare se numesc numere impare ("numere
f¼ar¼a so¸
t").
Restul r al împ¼ arţirii la 2 a unui num¼ar natural n poate … doar 0 sau 1.
Dac¼ a r = 0, atunci n este par. Dac¼ a r = 1, atunci n este impar.
Mulţimea numerelor pare este M2 = f2 k : k 2 Ng. Mulţimea numerelor
impare este f2 k + 1 : k 2 Ng.
Observaţii.
1) Vecinii unui num¼ ar par sunt numere impare. Vecinii unui num¼ ar impar
sunt numere pare
2) Numerele pare formeaz¼ a o progresie aritmetic¼a cu raţia 2. Numerele
impare formeaz¼ a o progresie aritmetic¼ a cu raţia 2. (Fiecare num¼ ar din şir,
în afar¼ a de primul, se a‡¼ a adunând 2 la termenul precedent).
3) Singurul num¼ ar prim par este 2.
(Institute) 16 octombrie 2021 19 / 35
Numere pare, numere impare

(Institute) 16 octombrie 2021 20 / 35

Numere pare, numere impare

(Institute) 16 octombrie 2021 21 / 35

Propriet¼
aţi ale relaţiei de divizibilitate
Propriet¼
aţi intrinseci

Relaţia de divizibilitate pe N se de…neşte prin: m divide n, notat

prescurtat m j n.
Aceast¼ a relaţie este:
1) Re‡exiv¼ a: orice num¼ ar natural se divide pe el însuşi
2) Antisimetric¼ a: dac¼
a dou¼ a numere naturale se divid reciproc, ele
trebuie s¼a …e egale.
3) Tranzitiv¼ a: un num¼ ar care se divide cu multiplul altui num¼ ar se divide
şi cu acel num¼ ar.
În formule, R: m j m pentru orice m 2 N; A: aj b şi b j a implic¼ a a = b,
pentru orice a, b 2 N; T: aj b şi b j c implic¼ a aj c, pentru orice
a, b, c 2 N.
Relaţii de ordine pe N: şi relaţia de divizibilitate. Între cele dou¼a relaţii
exist¼ a m divide n, unde n 6= 0, atunci m n. Nu avem şi
a o corelaţie: dac¼
reciproca: dac¼ a m n, unde n 6= 0, nu e necesar ca m s¼ a divid¼
an
(Atenţie! Orice num¼ar natural n > 0 îl divide pe 0).
(Institute) 16 octombrie 2021 22 / 35
Propriet¼
aţi ale relaţiei de divizibilitate
Propriet¼
aţi legate de operaţiile aritmetice

(O1) Divizorii unei sume: Dac¼ a un num¼ ar divide termenii unei adun¼ ari,
atunci divide suma lor.
(O2) Divizorii unei diferenţe: Dac¼ a un num¼ ar divide termenii unei
sc¼
aderi (bine de…nite), atunci divide diferenţa lor.
(O3) Divizorii unui produs: Dac¼ a un num¼ ar divide cel puţin un factor
dintr-o înmulţire, atunci divide produsul factorilor.
(O4) Divizorii restului unei împ¼ arţiri: Dac¼a un num¼ ar divide
deîmp¼arţitul şi împ¼
arţitorul, atunci divide restul.
Observaţii. a) (O1) şi (O2) se demonstreaz¼ a folosind distributivitatea înmulţirii
faţ¼
a de adunare, respectiv sc¼adere.
b) (O3) rezult¼a din propriet¼aţile înmulţirii ( asociativitate, comutativitate). (O4)
rezult¼a din (O3) şi (O2).
c) (O1) se extinde la sume cu n termeni, (O3) la produse cu n factori.
d) Pentru implicaţiile din cele 4 propriet¼ aţi, reciprocele sunt false. Interesant:
Reciproca lui (O3) este adev¼ arat¼ a pentru divizori primi.
(Institute) 16 octombrie 2021 23 / 35
Propriet¼
aţi ale relaţiei de divizibilitate
Propriet¼
aţi legate de operaţiile aritmetice

Exemplu (Paritatea rezultatului unei operaţii)

a b a+b a b a b
par par par par par
par impar impar impar par
impar par impar impar par
impar impar par par impar
(Se demonstreaz¼ a algebric, dar şi geometric)
Observaţii
O sum¼a cu un termen par are aceeaşi paritate ca cel¼ alalt termen.
Suma şi diferenţa a dou¼a numere naturale oarecare au aceeaşi paritate:
a + b = (a b ) + 2 b.
Joc: Dintr-o tabl¼ a de şah se taie dou¼a colţuri opuse. S¼ a se arate c¼
a nu
putem acoperi suprafaţa r¼ amas¼a cu piese de domino (Avem piese de
domino cu l¼ aţimea egal¼a cu latura unui p¼atr¼aţel de pe tabla de şah).
(Institute) 16 octombrie 2021 24 / 35
Exemple de exerciţii

Clasa a V-a. (Auxiliar, autori: D. Zaharia, M. Zaharia, S. Peligrad)

Înţelegere. 1) Scrieţi num¼ arul 26 ca sum¼ a a dou¼ a numere pare
consecutive. Scrieţi num¼ arul 36 ca sum¼ a a dou¼ a numere impare
consecutive.
Aplicare şi exersare.
2) Suma dintre un num¼ ar prim şi un num¼ar par este 76. A‡aţi numerele.
3) Fie a, b 2 N. Not¼ am x = 2a + 6b şi y = 4a + 10b + 17. A‡aţi
paritatea …ec¼aruia dintre numerele: x, y , x + y , x y , 7x, 6y , 3x + y + 7.
4) Suma a 10 numere naturale impare distincte este 100. A‡aţi numerele.
n (n +1 )
Suma lui Gauss: 1 + 2 + ... + (n 1) + n = 2 .

(Institute) 16 octombrie 2021 25 / 35

Mulţimea numerelor prime

Algoritmii de determinare a numerelor prime (pân¼ a la un num¼ ar dat)

presupun un volum mare de calcule.
Cel mai vechi astfel de algoritm este
Ciurul lui Eratostene (Eratosthene’s sieve).
Consider¼ am numerele naturale de la 1 la n. Elimin¼ am treptat numerele
care nu sunt prime. Când se încheie aplicarea algoritmului vom r¼ amâne cu
numerele prime din mulţimea f1, 2, ..., ng.
Ini¸
tializare. Num¼arul 1 nu este prim. Num¼ arul 2 este prim.
T¼aiem multiplii lui 2. Cel dintâi num¼ar pe care nu-l t¼aiem este 3- este prim.
T¼aiem multiplii lui 3 (dac¼a nu au fost deja t¼
aiaţi). Cel dintâi num¼ar pe
care nu-l t¼aiem este 5, este prim.
T¼aiem multiplii lui 5 (dac¼a nu au fost deja t¼
aiaţi). Cel dintâi num¼ar pe
care nu-l t¼aiem este 7, este prim.
Continu¼ am pân¼
a când nu mai avem numere de t¼ aiat.

(Institute) 16 octombrie 2021 26 / 35

Mulţimea numerelor prime. Ciurul lui Eratostene

(Eratostene, 276-195 î. Hr., matematician, poet, astronom, geograf şi atlet antic
grec, care a aparţinut şcolii din Alexandria. A fost primul grec ce a calculat
circumferinţa şi înclinarea axei P¼
amântului, ambele cu o acurateţe remarcabil¼a.
(Institute) 16 octombrie 2021 27 / 35
Mulţimea numerelor prime

Criteriu de identi…care a numerelor prime (Condiţie su…cient¼ a)

Fie a, b 2 N. Dac¼ a b b > a şi a nu are niciun divizor mai mic decât b,
atunci a este prim. p
Exemplu. Fie n = 2017. Folosind un calculator a‡¼ am 2017 = 44. 911
Astfel, 44 44 < 2017 < 45 45 (putem a‡a acest lucru calculând p¼ atrate
perfecte). Împ¼ arţim 2017 la …ecare din numerele prime mai mici decât 45,
adic¼
a 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43. Se constat¼
a c¼
a toate
resturile sunt nenule. Conform criteriului de mai sus, 2017 este prim.
Mulţimea numerelor prime este in…nit¼ a (Teorem¼ a din Elementele lui
Euclid, ~300 î. Hr.)
Demonstraţie. Presupunem contrariul: mulţimea numerelor prime e
a, …e P = f2, 3, 5, 7, ..., p g. Consider¼
…nit¼ am n = 2 3 5 7 ... p + 1.
Atunci n nu se divide cu niciunul din elementele mulţimii P, de unde
rezult¼
a c¼a n 2 P. Pe de alt¼ a parte, n este mai mare decât …ecare element
din P. Deducem c¼ a n > n, absurd.
(Institute) 16 octombrie 2021 28 / 35
Descompunerea în factori primi a numerelor naturale
Numerele prime sunt "c¼ ar¼
amizile" cu ajutorul c¼
arora se construiesc toate
numerele naturale, folosind operaţii de înmulţire. În general, un produs are
n factori. Se accept¼ a şi produse cu n = 1, care se reduc la un singur factor.
Teorema fundamental¼ a a aritmeticii. Orice num¼ar natural n 2 se
scrie ca produs de numere prime. Descompunerea în factori primi ordona¸ ti
cresc¼ator este unic¼a.
Mai exact, orice num¼ ar compus se scrie ca produs de cel puţin dou¼ a
numere prime.
Reamintim: Ridicarea la putere se realizeaz¼ a ca înmulţire repetat¼
a:
an = a a a ... a, unde produsul are n factori. Avem: a0 = 1 pentru
orice a 6= 0 (convenţie), a1 = a, a2 = a a, ..., an +1 = an a; mai general,
an ap = an +p .
Exerciţii: Descompuneţi în factori primi numerele 60, 504, 2016, 2018,
2017.
Num¼ arul Şeherezadei 1001 = 7 11 13; abba(10 ) = a 1001 + b 110 se
divide cu 11.
(Institute) 16 octombrie 2021 29 / 35
Mulţimea divizorilor unui num¼
ar natural nenul
-Este …nit¼ a, …ind inclus¼a în mulţimea numerelor naturale de la 1 la acel
num¼ ar.
-Are un cel mai mic element, care este num¼ ar prim (dac¼a divizorul minim
nu ar … prim, ar avea un divizor mai mic decât el şi mai mare decât 1,
contradicţie).
Cunoscând descompunerea unui num¼ ar dat în factori primi, folosim numai
exponenţii factori primi distincţi din descompunere şi a‡¼ am num¼ arul de
divizori.
Teorema fundamental¼ a a aritmeticii. Orice num¼ar natural n 2 se
scrie ca produs de numere prime. Descompunerea în factori primi ordona¸ ti
cresc¼ator este unic¼a.
Dac¼ a n = p1α1 p2α2 ...pkαk , unde p1 , p2 , ..., pk sunt numere prime distincte şi
α1 , α2 , ..., αk 2 N, atunci num¼ arul divizorilor lui n este
d (n) = (α1 + 1) (α2 + 1) ... (αk + 1).
Exemplu: n = p1 p2 , cu p1 , p2 numere prime distincte) d (n) = 4
(Divizorii lui n sunt:1, p1 , p2 , p1 p2 = n).
(Institute) 16 octombrie 2021 30 / 35
Cel mai mare divizor comun al dou¼
a numere naturale
Not¼ am mulţimea divizorilor unui num¼ ar natural n cu Dn .
Fie a şi b dou¼
a numere naturale, nu ambele nule. Divizorii comuni ai lui a
şi b sunt elementele mulţimii Da \ Db , care este …nit¼a. Orice mulţime
…nit¼a de numere naturale are un cel mai mare element (în raport cu )
Se demonstreaz¼ a c¼a cel mai mare dintre divizorii comuni ai dou¼a numere
se divide cu to¸ ti divizorii comuni ai acelor numere.

max (Da \ Db ) = c.m.m.d.c (a, b )

Folosind descompunerile în factori primi ale numerelor a,b se obţine:
c.m.m.d.c (a, b ) este produsul factorilor primi comuni, la puterea cea
mai mic¼ a.
β β β
Mai exact, scriem: a = p1α1 p2α2 ...pkαk şi b = p1 1 p2 2 ...pk k unde p1 , p2 , ..., pk
sunt numere prime distincte şi αi , βi 2 N (i = 1, ..., k). Obţinem:
γ γ γ
c.m.m.d.c (a, b ) = p1 1 p2 2 ...pk k , unde am notat γi = min(αi , βi ) pentru
i = 1, ..., k.
(Institute) 16 octombrie 2021 31 / 35
Cel mai mic multiplu comun al dou¼
a numere naturale
Not¼ am mulţimea multiplilor unui num¼ ar natural n cu Mn .
Fie a şi b dou¼a numere naturale, nu ambele nule. Multiplii comuni ai lui a
şi b sunt elementele mulţimii Ma \ Mb , care este in…nit¼a, cuprinzând cel
puţin multiplii produsului a b. Orice mulţime nevid¼ a de numere naturale
are un cel mai mic element (în raport cu )
Se demonstreaz¼ a c¼
a cel mai mic dintre multiplii comuni ai dou¼a numere îi
divide pe to¸ ti multiplii comuni ai acelor numere.

min (Ma \ Mb ) = c.m.m.m.c [a, b ]

Folosind descompunerile în factori primi ale numerelor a,b se obţine:
c.m.m.m.c [a, b ] este produsul factorilor primi comuni şi al celor
necomuni, la puterea cea mai mare.
β β β
Dac¼a a = p1α1 p2α2 ...pkαk şi b = p1 1 p2 2 ...pk k , unde p1 , p2 , ..., pk sunt numere
prime distincte şi αi , βi 2 N (i = 1, ..., k). Obţinem:
c.m.m.m.c [a, b ] = p1δ1 p2δ2 ...pkδk , unde am notat δi = max(αi , βi ) pentru
i = 1, ..., k.
(Institute) 16 octombrie 2021 32 / 35
C.m.m.d.c şi c.m.m.m.c. al dou¼
a numere naturale

Se a‡¼a la gimnaziu cu ajutorul descompunerii în factori primi. O metod¼ a

mai e…cient¼ a se bazeaz¼
a pe Algoritmul lui Euclid (studiat la Informatic¼
a şi
în cursurile de Teoria numerelor).
Vom nota mai jos c.m.m.d.c (a, b ) = d şi c.m.m.m.c [a, b ] = m.
Regul¼a: d m = a b
Exemple: A‡aţi c.m.m.d. c. şi c.m.m.m.c pentru perechile de numere
date:
1) a = 170, b = 221. Avem a = 2 5 17 şi b = 13 17, de unde d = 17,
m = 2 5 13 17 = 2210. Se observ¼ a c¼a d m = 2 5 13 172 = a b.
2) a = 90, b = 168 (d = 2 3 = 6, m = 23 32 5 7 =
2520).(d m = 6 2520 = 15 120, a b = 90 168 = 15 120)
3) a = 3780, b = 7350 (d = 2 3 5 7 = 210, m = 22 33 52 72 =
132 300) (d m = 210 132 300 = 27 783 000, a b = 3780 7350 =
27 783 000).

(Institute) 16 octombrie 2021 33 / 35

Criterii de divizibilitate cu 2, 5, 10

Sunt enunţate la clasa a V-a, f¼ ar¼

a a … demonstrate. Demonstraţiile sunt
destul de simple şi se bazeaz¼
a pe scrierea sistematic¼ a a unui num¼ ar în baza
10.
Vom nota cu u (n) ultima cifr¼ a a num¼ arului natural n scris în baza 10.
..
Divizibilitate cu 2. Avem n . 2 dac¼ a şi numai dac¼a u (n) 2 f0, 2, 4, 6, 8g.
..
Divizibilitate cu 5. Avem n . 5 dac¼ a şi numai dac¼a u (n) 2 f0, 5g.
..
Divizibilitate cu 10. Avem n . 10 dac¼ a şi numai dac¼a u (n) = 0.
am n = ak ak 1 ...a1 a0 (10 ) . Atunci u (n) = a0 . Observ¼
Not¼ am c¼a
n u (n) = ak ak 1 ...a1 0(10 ) = 10 ak ak 1 ...a1 (10 ) .
Pentru …ecare a 2 f2, 5, 10g se observ¼ a a divide diferenţa n u (n).
a c¼
.
arţirea cu a. În particular, n .. a
Atunci n şi u (n) dau acelaşi rest la împ¼
.
dac¼
a şi numai dac¼ a u (n).. a.

(Institute) 16 octombrie 2021 34 / 35

Criterii de divizibilitate cu 3, 9
Sunt enunţate la clasa a V-a, f¼
ar¼
a a … demonstrate. Demonstraţiile nu
sunt atât de simple ca în cazul criteriilor de divizibilitate cu 2 sau 5. Ele se
bazeaz¼a pe scrierea sistematic¼
a a unui num¼ ar în baza 10 şi pe formulele
10n 1 = 9 11...1 = 3 33...3.
n ori n ori

Vom nota cu s (n) suma cifrelor num¼ arului natural n scris în baza 10.
.. .
Divizibilitate cu 3. Avem n . 3 dac¼ a şi numai dac¼a s (n) .. 3.
. .
Divizibilitate cu 9. Avem n .. 9 dac¼ a şi numai dac¼a s (n) .. 9.
Not¼am n = ak ak 1 ...a2 a1 a0 (10 ) . Atunci
s (n) = a0 + a1 + a2 + ... + ak 1 + ak . Scriem
n = a0 + a1 10 + a2 102 + ... + ak 1 10k 1 + ak 10k .
Avem n s (n) =
a1 (10 1) + a2 102 1 + ... + ak 1 (10k 1 1) + ak (10k 1).
Se observ¼ a c¼a n s (n) se divide cu 9 (implicit, cu 3), deci n şi s (n) dau
acelaşi rest la împ¼
arţirea cu 9 (respectiv, cu 3).
(Institute) 16 octombrie 2021 35 / 35