Bursuc Florina, Suhoreanu, Gabor, Gabor, Gheorghina, Marișcu, Tihulcă,

Stan, Sava, Găină

Curs 4

Numere naturale-axiomatica lui Peano. Sisteme de numerație. Teorema

împărțirii cu rest. Relaţia de divizibilitate pe N; definiţii; proprietăţi
4.1. Construcţia mulţimii numerelor naturale
Modelul axiomatic al mulțimii numerelor natural- Axiomatica lui Peano

Modelul axiomatic al mulțimii numerelor naturale a fost construit în 1889, de către Giuseppe
Peano:

1. este un număr natural

2. Orice număr natural n admite un succesor unic, n+1, care este și el număr natural

3. nu este succesorul niciunui număr natural .

4. Dacă succesorii a două numere naturale coincid, atunci însăși numerele coincid.

5. Axioma inducției: Dacă are proprietățile:

1.

2.

atunci .
4.2. Reprezentarea numerelor naturale pe axă
Șirul numerelor naturale se poate reprezenta pe o axă.
Fie d o dreapta pe care alegem un punct O căruia ii asociem numărul 0. Punctului A îi asociem
numărul 1, lui B numărul 2, …, etc. OA = AB = BC = CD =...
u.m. d
O(0) A(1) B C D

0 1 2 3 4

Observație: Axa numerelor este o dreaptă pe care fixăm: originea (un punct căruia îi asociem
numărul 0), un sens de parcurgere (totdeauna de la stânga (nr. mici) la dreapta (nr. mari)), o
unitate de măsură (totdeauna când reprezentăm pe aceeași axă folosim aceeași unitate).
Putem astfel asocia oricărui număr natural un punct pe dreapta si spunem ca am reprezentat
numerele naturale pe axa numerelor.
Dreapta d se numește suportul axei; punctul O se numește originea axei; sensul de parcurgere a
dreptei de la O spre D se numește sensul de creștere a valorilor reprezentate pe axă. Lungimea
unui singur segment OA se numește unitate de măsură.
Axa numerelor se mai numește si axa de coordonate, iar in acest caz putem spune de exemplu
ca 3 reprezintă coordonata/abscisa punctului C, notând C(3).
4.3. Metoda lui Gauss pentru calculul unei sume. Exempl
Exemplu: Notăm cu S suma 0+2+…(2n-2)+2n (numerele sunt din 2 în 2).
S = 0 + 2 +… +(2n-2) +2n .
S = 2n+(2n-2)+…+2 +0 . (+)

2S=⏟
2n+ 2n+ … 2n+ 2n

de n+1 ori

⇒ o sumă de termeni egali cu 2n. De la 2 la 2n sunt n termeni, pentru că numerele sunt din 2 în
2. Dar îl mai avem pe 0 (încă 1 termen), deci în total vor fi n+1 termeni. Când avem o sumă de n
+1 termeni egali cu 2n, rezultatul este un produs (regula produsului) (n+1)2n.

2S =(n +1)2n ⇒ S=n(n+1)

:2
Exercițiul 4.3.1.
Calculați sumele folosind metoda lui Gauss

1. ;

;
2.

Numărăm câți termeni are această sumă cu termenii din 1 în 1: De la 1 la n+2 sunt n+2 termeni,

dar lipsesc termenii: 1, 2, 3 (pentru că suma începe de la 4), deci lipsesc 3 termeni și atunci în

total avem n+2-3=n-1 termeni.

3. ;
4. ;

5. ;

6. ; .
Indicația 4.3.1.

Pentru a afla al câtelea element este există două metode:

Metoda I Verificăm dacă este progresie aritmetică:

r =a2−a1=a 3−a 2=3 ⇒÷ ( este progresie aritmetic ă ) ⇒termenul general al progresiei aritmetice se scrie :a x =a 1+(
sunt termeni.
Metoda a II-a Exprimăm fiecare termen în funcție de numărul care indică din cât în cât se
numără (contorul numărării) pentru a obține termenii: 2=3∙ 1−1 ;5=3∙ 2−1 ;8=3
∙ 3−1 ;… . ; 3 n+2=3 ∙ ( n+1 )−1. Numerele care cresc din 1 în 1 se numesc valorile contorului
(contor=cel care numără) și sunt de la 1 la n+1, deci vor fi n+1 termeni.
4.4. Sisteme de numeraţie și baze de numeraţie
4.4.1. Sisteme de numerație
Definiția 4.4.1.1. Un sistem de numerație este un mod de notație matematică pentru
reprezentarea numerelor în mod unic, folosind în mod coerent un set de simboluri (cifre) și un
set de reguli.
Observația 4.4.1.1.
În funcție de tipul sistemului de numerație, notația „11” poate fi interpretată ca fiind numărul
trei (într-un sistem binar), unsprezece (într-un sistem zecimal) sau altă valoare într-un sistem cu
o anumită bază.
Reprezentarea unui număr se face:

 în limba vorbită - prin numerale (unsprezece-în baza 10);

 în limba scrisă - prin cifre, care pot fi arabe (11), romane (XI), binare (1011(2) =23+2+1),
ideografice (六), etc.; alte semne sau simboluri cum ar fi: noduri făcute pe o sfoară, crestături
pe răboj, etc.
Există două tipuri de sisteme de numerație: sistemul aditiv și sistemul pozițional.
Definiția 4.4.1.2. Sistemul aditiv este cel în care simbolurile cu valoare cifrică determină
valoarea numărului prin adunare sau scădere.
Uneori este numit sistem de numerație aditiv-substractiv deoarece dacă un simbol este situat
la stânga altuia care reprezintă un număr mai mare, valoarea lui se scade din valoarea celuilalt,
iar dacă este la dreapta, valoarea lui se adună la valoarea celuilalt simbol. Numărul reprezentat se
obține adunând valorile simbolurilor și pe cele obținute aplicând regulile anterioare.
IX = 10 – 1 = 9; XI = 10 + 1 = 11; 2010 = MMX; 1954 = MCMLIV
Observația 4.4.1.2. O bară trasată deasupra unui simbol multiplică de 1000 ori valoarea
acestuia:

D = 500; D = 500.000.
Observația 4.4.1.3. Observăm că în sistemul aditiv-substractiv (și în general, toate sistemele
nepoziționale) nu necesită un simbol pentru zero.
Observația 4.4.1.4. Scrierea numerelor într-un sistem pozițional a necesitat apariția unui simbol
și pentru zero.
Exemplul 4.4.1. Sistemul roman (sistem aditiv-substractiv):
Reguli:
1. Simbolurile cifrice sunt: I (1), V(5), X(10), L(50), C(100), D(500), M(1000)
2. Simbolurile I, X, C nu se pot repeta mai mult de trei ori consecutiv.
3. Nu se poate scădea decât un simbol.
4. Simbolurile V, L, D nu se pot scădea și nici repeta.
5. Simbolul cu valoare mai mică pus în fața simbolului cu valoare mai mare se scade din acesta.
Simbolul cu valoare mai mică pus în spatele simbolului cu valoare mai mare se adună la acesta.
Exercițiul 4.4.1.1.
a) Scrieți cu simboluri romane numerele:
14(XIV); 70(LXX); 90(XC); 1987(MCMLXXXVII); 1997(MCMXCVII); 2018(MMXVIII);
1999=2000-1, deci 1999=IMM
b) Scrieți cu cifre arabe numerele:
XVIII(18); CXV(115); DCCCLXXV(875); MCMXLIII(1943), CDXIX(419)
Definiția 4.4.1.3. Sistemul pozițional este cel în care simbolurile cifrice au atât valoare
numerică, cât și valoare pozițională.
Exemplul 4.4.2. Sistemul utilizat de noi în prezent este sistem de numerație pozițional și este
structurat pe clase și ordine.
Clase: unități, mii, milioane, miliarde
Ordine: unități, zeci, sute
SZU SZU SZU SZU ordinul unităților, ordinul zecilor, ordinul sutelor
clasa clasa clasa clasa
miliardelor milioanelor miilor unităților
2018 are 2 clase: clasa miilor și clasa unităților, iar clasa unităților are cifra 8 a unităților,
cifra 1 a zecilor, cifra 0 a sutelor, iar clasa miilor are doar ordinul unităților de mii, iar cifra
unităților de mii este 2.
4.4.2. Baze de numerație
Definiția 4.4.2.1. Pin baza unui sistem de numeraţie poziţional înțelegem numărul unităţilor
de acelaşi ordin de mărime care formează o unitate de clasă imediat superioară.
Simbolurile grafice cu ajutorul cărora reprezentăm unităţile de ordin diferit ale unui număr se
numesc cifre.
Orice sistem de numeraţie poziţional are asociată o bază de numeraţie definită prin:
 un număr întreg de simboluri (cifre, grup de cifre, litere, combinaţie de cifre şi litere, semne,
etc.) folosite pentru reprezentarea numerelor în sistemul de numeraţie respectiv, şi care dă şi
denumirea acestuia precum şi a bazei de numeraţie asociate lui;
 regula de reprezentare a numerelor în acest sistem, unică pentru toate bazele de numeraţie
existente.
Exemplul 4.4.2.1. Sistemul nostru obişnuit de numeraţie are baza 10 pentru că 10 unităţi
formează o zece, 10 zeci formează o sută ş.a.m.d. În sistemul zecimal sunt 10 cifre, acestea fiind
0, 1, 2,…, 9.
Exemplul 4.4.2.2. Sistemul binar - cu baza 2 și cifrele 0, 1, folosit cu precădere în programarea
informatică.
Exemplul 4.4.2.3. Sistemul hexazecimal este sistemul de numeraţie în baza 16, scris de obicei cu
ajutorul simbolurilor (16 cifre hexazecimale) 0 - 9 şi A - F. Sistemul este întâlnit mai ales în
domeniul informatic.
Exemplul 4.4.2.4. Sistemul sexagesimal, cu baza 60, folosit de mesopotamieni. De aici provine
actualul sistem de măsurare a timpului, cu ora de 60 de minute, minutul de 60 secunde şi ziua de
24 de ore, precum şi împărțirea cercului în 360 de grade;
Definiția 4.4.2.2. Scrierea numerelor naturale prin punerea în evidenţă a unităţilor de diferite
ordine se numeşte scriere sistemică.
4.4.3. Reprezentarea unui număr oarecare într-un sistem cu baza k, k N, k  2:
an an−1 an−2 ...a1 a0( k )
, unde an, an-1, …, a1, a0 N, an, an-1, …, a1, a0 ≤ k–1 și an ≠ 0 (an, an-1, …, a1, a0
sunt cifre în baza k)
În general, scrierea sistematică a unui număr oarecare într-un sistem cu baza k, k N, k  2, este:
n−2
an an−1 an−2 .. . a1 a0( k )=an k n +a n−1 k n−1 +an−2 k . ..+a1 k 1 +a0
Un număr de patru cifre s-ar scrie astfel în baza n:
În sistemul zecimal de numeraţie, scrierea unui număr oarecare este:
n−2
an an−1 an−2 .. .a1 a0 =an 10n +an−1 10n−1 +an−2 10 ...+a1 10 1 +a 0 unde a , a , …, a , a N, a , a ,
n n-1 1 0 n n-1
…, a1, a0 ≤ 9 și an ≠ 0 (an, an-1, …, a1, a0, sunt cifre în baza 10, adică numere de la 0 la 9)
Exemplul 4.4.3.1.
a) Numărul are scrierea sistemică în baza 10:
1234 = 1∙103+2∙102+3∙10+4 = 1∙1 000 + 2∙100 + 3∙10 + 4-sistemică
b) Numărul are scrierea sistemică în baza 5:
1234(5) =1∙53+2∙52+3∙5+4=125+50+15+4=194 (numărul este în baza 10)
c) Numărul are scrierea sistemică în baza 8:
1234(8) =1∙83+2∙82+3∙8+4.
Observația 4.4.3.1. Sistemul nostru de scriere a numerelor naturale este poziţional, zecimal și
foloseşte ordine şi clase de numerație.
Ordinele sunt în număr de trei: ordinul unităţilor, ordinul zecilor, ordinul sutelor.
O grupă de trei ordine consecutive (unități, zeci, sute), formează o clasă.
Clasele se numesc: clasa unităţilor, a miilor, a milioanelor, a bilioanelor (miliardelor), a
trilioanelor,…, etc.
Observația 4.4.3.2. Pentru a reprezenta (și citi) cu ușurință un număr, folosim separarea sa în
clase de numerație.
Exemplul 4.4.3.2. Numărul 245678349123 se scrie 245 678 349 123. Punem astfel în evidență
245 miliarde, 678 milioane, 349, mii și 123 unități. Citim: două sute patruzeci și cinci miliarde
șase sute șaptezeci și opt milioane trei sute patruzeci și nouă mii o sută douăzeci și trei.

Definiția 4.4.3.1. Răsturnatul numărului abc , cu condiția a,c≠0 , este numărul natural cba .
Definiția 4.4.3.2. Un număr natural care are cifra unităților 0, 2, 4, 6, 8 se numește număr par.
Definiția 4.4.3.3. Un număr natural care are cifra unităților 1, 3, 5, 7, 9 se numește număr impar.
4.4.4. Compararea numerelor naturale
Pentru a compara două numere naturale cu un număr egal de cifre, se compară cifră cu cifră,
începând cu cifrele de ordinul cel mai mare (de la stânga), până când două cifre de același ordin
sunt diferite. Este mai mare numărul cu cifra (respectivă aceluiași ordin) mai mare.
Dacă numerele nu au același număr de cifre, este mai mare numărul cu un număr mai mare de
cifre.
4.4.5. Transformarea numerelor dintr-o bază în alta
Transformarea dintr-o bază oarecare k în baza 10 se obţine prin scrierea sistemică a numărului în
baza dată şi efectuarea calculului.
De exemplu, 1234(5) =1∙53 + 2∙52 + 3∙5 + 4 = 1∙125+2∙25+3∙5+4 = 194, iar 1234 (8) =1∙83 + 2∙82 +
3∙8 + 4 = 668.
137(8)= 1∙82 + 3∙8 + 7-scrierea sistemică
Transformarea din baza 10 într-o bază oarecare k se realizează prin împărţiri succesive la k,
scrierea numărului efectuându-se în ordinea descrescătoare a ordinului unităţilor.
De exemplu, pentru a scrie numărul 137 (din baza 10) în baza 5, se efectuează împărţirea lui 137
la 5, apoi câtul acesteia (27) se împarte la 5, apoi noul cât (5) se împarte la 5 obţinând câtul 1, 1
se împarte la 5 și se obține câtul 0, iar şirul împărţirilor se opreşte. Resturile obţinute (în ordinea
inversă efectuării împărţirilor) reprezintă scrierea numărului în baza 5
137 = 1022(5) pentru că 137 = 5∙27 + 2; 27 = 5∙5 + 2;5 = 5∙1 + 0;1 = 5∙0 +1.
4.4.6. Exerciții rezolvate
Exercițiul 4.4.6.1. Transcrieți în baza 10, numerele 254(6); 100102(3); 175(8); 2203(4).
Observația 4.4.6.1. Verificați la fiecare exercițiu pe care îl aveți de rezolvat dacă cifrele care
apar într-un număr în baza n să fie cel mult n-1. În exercițiul 4.4.6.1., 254(6) este scris corect,
pentru că în baza 6 cifrele pot fi 0,1,2,3,4,5, iar numărul are cifre cel mult egale cu 5.
Rezolvare:
2
a)254(6) =2⋅6 + 5⋅ 6 +4=72+34=106 .

b) .
c)
d) .
Exercițiul 7.4.2. Transcrieți în baza dată și verificați:
a) ;

Rezolvare:
254 3
2 84 3
0 28 3
1 9 3
0 3 3
0 1

b)

c) 2004(5)
254 5

4 50 5

0 10 5

0 2
d)

Exercițiul 4.4.6.2. Câte numere de trei cifre ( ) distincte și cu proprietatea că produsul

cifrelor lor are valoarea minimă nenulă există? Scrieți toate numerele cu aceste proprietăți.
Rezolvare:

abc cu produsul minim . Observăm că dacă cifrele sunt distincte,

pentru cifra a avem 3 posibilități, apoi, după ce l-am ales pe a, pentru cifra b avem 2 posibilități
și în final, după ce l-am ales și pe b, pentru cifra c nu rămâne decât o posibilitate. Conform
regulii produsului, numărul total de numere cu proprietățile cerute de problemă este:
3∙ 2∙ 1=6 numere (regula produsului)

Numerele sunt: .
Definiția 4.4.6.4. Un număr se numește număr prim dacă are exact doi divizori (divizor
înseamnă număr care îl împarte exact).
Primul număr prim este 2.
Alte numere prime: 3, 5, 7, 11, 13....

Exercițiul 4.4.6.3. Câte numere de patru cifre ( ) distincte cu cifrele numere prime (2,3,5,7)
există? Scrieți toate numerele cu aceste proprietăți.
Rezolvare:

, , a≠ 0. Observăm că dacă cifrele sunt distincte, pentru

cifra a avem 4 posibilități, apoi, după ce l-am ales pe a, pentru cifra b avem 3 posibilități, pentru
cifra c avem 2 posibilități, și în final pentru d nu rămâne decât o posibilitate. Conform regulii
produsului, numărul total de numere cu proprietățile cerute de problemă este:
4 ∙3∙ 2∙ 1=24 numere (regula produsului).

Numerele sunt: 2357;2375;2537;2573;2735;2753;

3257;3275;3527;3572;3725;3752;
5237;5273;5327;5372;5723;5732;
7235;7253;7325;7352;7523;7532.
Exercițiul 4.4.6.4. Câte numere pare de patru cifre ( ) distincte cu cifrele numere prime
există? Scrieți toate numerele cu aceste proprietăți.
Indicație: Pentru a fi număr par, ar trebui ca d să fie cifră pară, deci pentru c nu există decât o
singură posibilitate.

Exercițiul 4.4.6.5. Câte numere impare de patru cifre ( ) distincte cu cifrele numere prime
există? Scrieți toate numerele cu aceste proprietăți.

Exercițiul 4.4.6.6. Precizați câte numere de patru cifre ( ) au numai cifre pare și cifra sutelor
egală cu 2.

Rezolvare: cu a , b , c , d ∈ { 0 ;2; 4 ; 6 ; 8 } ;a ≠ 0. Cifrele nu trebuie să fie distincte, deci pot să

se repete, așadar pentru cifra a avem 4 posibilități, pentru cifra b avem o singură posibilitate
pentru că este cifra sutelor, iar pentru cifrele c și d avem câte 5 posibilități, aplicând regula
produsului, obținem: 4∙ 5∙ 5 ∙5 =500 de numere.

Exercițiul 4.4.6.7. Știind că este pătratul lui , aflați pătratul cărui număr este răsturnatul
său?
Rezolvare:

Trebuie pusă condiția: .

⇒ x +4 x −45=0, a=1, b=4, c=-45, Δ=¿ b2-4ac, Δ=¿ 196

2

⇒ Δ¿14 2

−b−√ Δ −b+ √ Δ
x 1= , x 2=
2a 2a
⇒ x=5> 4 (A) și x = - 9¿ 4 (F).

Răsturnatul lui 144 este 441

1
Observație: Faceți distincția dintre opusul lui x (-x), inversul lui x ( ), răsturnatul lui x=
x
abc (cba) .

Exercițiul 4.4.6.8. Se știe că și răsturnatul său sunt puteri consecutive ale lui 2 în baza 10.
Aflați și puterile lui 2.
Rezolvare:
13(x) ⇒ condi ț ia x >3.
Exercițiul 4.4.6.9. .
Rezolvare:

Condiția .

(A)

(F)

(F)

Soluția: S={ (2; 3) }.

Exercițiul 4.4.6.10. Găsiţi toate numerele din sistemul zecimal care se scriu în sistemul binar
cu trei cifre.
Soluţie: În sistemul binar cifrele utilizate sunt 0 şi 1. Cu cifrele 0 şi 1 putem forma următoarele
abc(2) :111(2) ,110(2) ,101(2) ,100(2)
numere de forma . Transformând în baza 10, obţinem
111( 2)=2 +2+1=7 ; 110( 2)=2 +2+0=6 ; , 101( 2)=22 +1=5;
2 2

2
100(2)=2 =4 . Numerele căutate sunt: 4, 5, 6, 7.

Exercițiul 4.4.6.11. Un număr scris cu trei cifre în sistemul zecimal se scrie xyz în sistemul cu
baza 7 şi zyx în sistemul cu baza 9. Care este acest număr?

xyz(7) şi zyx(9)
Soluţie: Punem condiţia x , y , z<min(7,9 )⇒ x , y , z≤6 . Deoarece reprezintă
xyz(7)=zyx(9)
acelaşi număr natural, avem , adică

x⋅72 + y⋅7+z=z⋅9 2 + y⋅9+x ⇔49 x +7 y +z=81 z+9 y+ x ⇔48 x−80 z=2 y ⇔

⇔ y=24 x−40 z ⇔ y=8 ( 3 x−5 z ) . Deoarece y≤6 ⇒ 3 x −5 z=0⇒

⇒¿3x=5z¿} ¿ ¿⇒x=5, z=3, şi y=0¿ . Numărul căutat este 503 2

(7 )=5⋅7 +3=5⋅49+3=248 .
Exercițiul 4.4.6.12. Găsiţi toate numerele din sistemul zecimal care se scriu în sistemul binar cu
patru cifre.
Exercițiul 4.4.6.13. Suma dintre un nr. natural de 3 cifre si rasturnatul sau este 444. Aflati
numarul.
Rezolvare:
abc +cba = 444, a≠0 , c≠0
abc +
cba
444
c + a = 4, deoarece avem și la sute aceleași cifre de adunat și nu obținem o sumă cu trecere peste
ordin.
Caz 1: c=1, a=3
Caz 2: c =2, a=2
Caz 3: c=3, a=1

b+b=4❑
⇒ b = 2

Soluții: abc : 123, 222, 321

Exercițiul 4.4.6.14. Un adolescent va împlini peste 9 ani o vârsta egală cu răsturnatul numărului
ce reprezintă vârsta sa actuală. Ce vârstă are el în prezent?
Rezolvare:
ab + 9 = ba , a ≠ 0, b ≠ 0
⇒ ⇒
ab = 10 a + b 10 a + b + 9 = 10 b + a ❑ 9 a – 9 b + 9 = 0 / 9 ❑ b – a = 1

ba = 10 b + a

Caz 1: b = 9, a= 8 F (adolescenta de la 12-13 ani la 17-18 ani)

Caz 2: b = 8, a= 7 (F)
Caz 3: b = 7, a= 6 (F)
Caz 4: b = 6, a= 5 (F)
Caz 5: b = 5, a= 4 (F)
Caz 6: b = 4, a= 3 (F)
Caz 7: b = 3, a= 2 (F)
Caz 8: b = 2, a= 1 (A)
Soluție: ab = 12
Exercițiul 4.4.6.15.
Treceți în baza 10 numerele:
a)11202(3); b) 1011101(2); c) 2021(3); d)1605(7); e) 2034(5); f) 20201(3); g) 6345(8)
Exercițiul 4.4.6.16. Arӑtaṭi cӑ numӑrul 2015 se poate scrie ca o o sumӑ de puteri ale lui 2.
Rezolvare
2x2=4, 4x2=8, 8x2=16, 16x2=32, 32x2=64, 64x2=128, 128x2=256, 256x2=512, 512x2=1024,
1024x2=2048>2015, așadar 2015 are ca prim termen al sumei 1024.
2015-1024=991. Următorul termen trebuie să fie mai mic decât 991, deci este 512.
991-512=476. Următorul termen trebuie să fie 512 care este mai mare decât 476, deci următorul
termen este 256.
476-256=220. Următorul termen trebuie să fie 128.
220-128=92. Următorul număr este 64.
92-64=28. Următorul număr este 16.
28-16=12. Următorul număr este 8.
12-8=4
2015=1024+512+256+128+64+16+8+4

2015=212+ 210+27+23+22+21+2

Observație: Acest exercițiu se poate rezolva mai ușor scriind numărul 2015 în baza 2.
Exercițiul 4.4.6.17. În anul 2015, doi frați împlinesc fiecare o vârstă egală cu suma cifrelor
anului său de naștere. Aflați vârsta fraților și în ce ani s-au născut.
Rezolvare :
2015-abcd = a+b+c+d
2015= a+b+c+d + abcd
Fie a∈{1,2}
Pentru a=1 => 1001a+ 101b+ 11c+ 2d= 2015
101b+ 11c+ 2d= 1014
b=9=> 11c+ 2d= 1014- 909
11c+ 2d= 105
c=9 si d=3
Dacă înlocuim, obținem abcd =1993
2015- 1993= 22 (ani)
Deci primul copil s-a născut în 1993 și are 22 de ani.
Pentru a=2 => 101b+ 11c+ 2d= 13
b=0=> 11c+ 2d= 13
c=1
d=1
Dacă înlocuim, obținem: abcd = 2011
2015- 2011= 4 (ani)
Deci al doilea s-a născut în 2011 și are 4 ani.
Exercițiul 4.4.6.18. Arătați că orice număr natural se poate scrie ca o sumă de puteri ale lui 2.
Rezolvare :
Orice număr natural se poate trece din baza 10 în baza 2 și apoi când îl trecem din baza 2 din nou
în baza 10, obținem scrierea sa ca puteri ale lui 2.
4.4.7. Exerciții propuse
1. Transcrieți cu simboluri romane: 805, 741, 1243, 2496, 3489, 4974.
2. Transcrieți cu cifre arabe: MCMXLIX; DCCCLXXIX; CDXLIV; CMXLVIII; MMCDLIV;
MMMCCLXXIV
3. Transcrieți în baza dată și verificați:
278 = .... (2) ; 278 = .... (3);
278 = ..... (4); 278 = .... (8)
278 = .... (5) ; 278 = .... (6);
278 = ..... (7) ; 278 = .... (9) .
4. Scrieți toate numerele în baza 10 de 4 cifre cu cifra sutelor egală cu 3, formate cu cifre
multiplii de 3. Demonstrați, folosind regula produsului, că ați găsit toate numerele.

5.

(A)
 (F)
6.Aflați x din egalitatea:
[(x-112(3))∙3(5)-222(4)]∙1001(2)+43(6)=0(7)
7.Transformați în baza 2 numerele: 121(3) , 240(5), 105(6 ), 2201(4).
8. Treceți din baza 10 în baza 5, 8, 3, 7, 9 sau 4, numerele: 1 Aflați cifrele a și b din egalitatea (.
9.Aflați numerele 3 a 1(4)=2 b 5(4).
10.Aflați câte numere naturale se scriu în sistemul binar (baza 2) cu 2 cifre. Dar cu 3 cifre?
11. Rezolvaţi ecuaţia: 12(x) + 34(x) + 56(x) = 20(30) + 20(12)
Tema 3.

1. Scrieţi în sistemul zecimal toate numerele de forma abcd , unde cifrele sunt distincte, nenule
şi produsul a∙b∙c∙d este cel mai mic posibil.
2. Găsiţi toate numerele din sistemul zecimal care se scriu în sistemul binar cu patru cifre.

13( x ) şi 31( x )
3. În ce bază de numeraţie x numerele sunt două puteri consecutive ale lui 2 şi care
sunt acestea?
4. Să se afle cifrele x şi y ştiind că xyy (7) = yxx (6).
4.4.8. Teorema împărțirii cu rest

Teorema împărţirii cu rest Oricare ar fi două numere naturale, a și b, b  0, există două numere
naturale q și r astfel încât a = b  q + r şi 0≤r < b.
 a, b  N, b  0,  q, r  N a. î. a = b  q + r şi 0≤r < b.
Numărul a se numește deîmpărțit (D), numărul b se numește împărțitor (Î 0), iar q se numește
cât (C) și r se numește rest (R).
Concluzia teoremei împărțirii cu rest mai este numită și proba împărțirii (D:Î = C rest R).
În general T. Î. R. se utilizează sub forma: D = Î ∙ C + R, unde 0 R < Î.
Problema 4.4.8.1. Aflați două numere naturale, știind că au suma 1203 și dacă le împărțim,
obținem câtul 12, restul 33.
Rezolvare:

Notăm: ; ; D + Î = 1203 (1) și aplicăm teorema împărțirii cu rest:

T. Î. R. D = Î ∙ C + R, unde 0 R < Î (2).

D= Î ∙ 12 + 33
În relația (1), înlocuim pe D din relația (2)

Î ∙12+33+Î=1203, unde 33 Î
12Î+Î+33=1203
13Î+33=1203
-33

13Î=1170
:13

Î=90
a. D+90=1203
D=1113
b. D=90∙12+33
D=1113, așadar numerele sunt: D=1113 și Î=90 (concluzia).
Problema 4.4.8.2. Aflați două numere naturale, știind că au suma 1546 și dacă le împărțim,
obținem câtul 16 și restul 16.
Rezolvare
D+Î=1546 (1)
C=16
R=16
D, Î=?

T. Î. R. D = Î ∙ C + R, unde 0 R < Î (2).

Î ∙ 16 + 16+Î=1546, unde 0 16 < Î
16Î+16+Î=1546
17Î+16=1546
-16

17Î=1546-16
17Î=1530
:17

Î=1530:17
Î=90
a. D=90∙16+16
D=1456
b. D+90=1546
D=1456, așadar numerele sunt: D=1456 și Î=90 (concluzia).
Problema 4.4.8.3. Aflați toate numerele naturale care împățite la 6 dau câtul egal cu pătratul
restului.
Rezolvare:
Î=6
C=R2=R∙R
D=?

T. Î. R. D = Î ∙ C + R, unde 0 R < Î

D = 6 ∙ R2 + R, unde 0 R < 6, deci R∈ { 0,1,2,3,4,5 }

I. R=0
D=6 ∙ 02 + 0
D=0
II. R=1
D=6 ∙ 12 + 1
D=7
III. R=2
D=6 ∙ 22 + 2
D=26
IV. R=3
D=6 ∙ 32 + 3
D=57
V. R=4
D=6 ∙ 42 + 4
D=100
VI. R=5
D=6 ∙52 + 5
D=155, așadar numerele care respectă condițiile date sunt:D∈{0;7;26,57;100;155}
(concluzia).
Problema 4.4.8.4. Să se afle numerele naturale care împărțite la 17 dau restul egal cu pătratul
câtului.
Rezolvare:
Î=17
R=C2
D=?

T.I.R. D = Î ∙ C + R, unde 0 R < Î

D = 17 ∙ C + C2, unde 0 C2 < 17, deci C2 ∈ { 0,1,2,3, … .,16 }, C∈ { 0,1,2,3,4 }

I. C=0
D = 17 ∙ 0 + 02
D=0
II. C=1
D = 17 ∙ 1 + 12
 D=18
III. C=2
D = 17 ∙2 + 22
D=38
IV. C=3
D = 17 ∙ 3 + 32
D=60
V. C=4
D = 17 ∙ 4 + 42
D=84, așadar numerele naturale care împărțite la 17 dau restul egal cu pătratul
câtului sunt: D∈{0;18;38;60;84} (concluzia).
Problema 4.4.8.5. Diferența a două numere este 2554, iar dacă le împărțim, obținem câtul 53 și
restul 6. Aflați numerele.
Rezolvare
C=53
R=6
D-Î=2554 (1)
D, Î=?
T.I.R. D = Î ∙ C + R, unde 0 R < Î (2)

D = Î ∙ 53 + 6, unde 0 6 < Î
53Î+6-Î=2554
52Î+6=2554
-6

52Î=2548
: 52

Î=49
I. D= 49 ∙ 53 + 6
D=2603
II. D-49=2554
D=2554+49
D=2603, așadar D=2603 și Î=49.
4.4.9. Probleme propuse
1. Aflaţi cel mai mare număr care împărţit la 1993 dă câtul de 7 ori mai mare ca restul.
Rezolvare:
Î=1993
 C=7R
D-cel mai mare
T.I.R. D = Î ∙ C + R, unde 0 R < Î

D = 1993 ∙ 7R + R, unde 0 R < 1993, D-cel mai mare, deci R este cel mai mare, așadar R=1992
D = 1993 ∙ 7∙1992 + 1992
D=27792384, deci cel mai mare număr care împărţit la 1993 dă câtul de 7 ori mai mare ca restul
este 27792384.
2. Determinaţi toate numerele naturale care:
a)împărţite la 8 dau restul egal cu dublul câtului
b)împărţite la 71 dau restul egal cu cubul câtului
3. Determinaţi toate numerele naturale care:
a) împărţite la 5 dau câtul de două ori mai mare ca restul
b) împărţite la 9 dau câtul c şi restul r, iar împărţite la 5 dau câtul r şi restul c.
c) împărţite la 7 dau câtul egal cu triplul restului
4. Aflaţi numerele n = aabc cu a, b, c consecutive şi cu suma cifrelor egală cu 11.
Rezolvare
Cifrele sunt numerele naturale de la 0 la 9.
n = aabc , a=cifra unităților de mii, a=cifra sutelor, b=cifra zecilor, c este cifra unităților,
deci
n=a ∙1000+a∙100+b∙10+c
a, b, c consecutive, deci
I. a, b=a+1, c=a+2, atunci, deoarece suma cifrelor este a+a+b+c=11
a+a+(a+1)+(a+2)=11
4a+3=11
-3

4a=8
:4

a=2, b=3,c=4 (A)

II. a=c+2,b=c+1,c, atunci, deoarece suma cifrelor este a+a+b+c=11
(c+2)+(c+2)+(c+1)+c=11

4c+5=11
-5

4c=6
:4

6 3
c= = (F)
4 2
așadar n=2234.

5. abc + bca + bac = 900 cu a < b < c. a, b, c = ?

6. abc 24 + 24 abc + 4 abc 2 = 77679. a, b, c = ?
7.  Aflaţi numerele 2 abcd 3 dacă 2 abcd + abcd 3 = 83781.
8. x 0 x ∙ y 0 y = x 0 x 0 z 0 . x, y, z = ?
 9.  Câte numere de trei cifre distincte satisfac relaţia: xyz = yz ∙ (1 + yz )?
10. 7n+3 da restul 14 la impartirea prin 60. 9n+4 da restul 1 la impartirea prin 80. Ce rest da n la
impartirea prin 240?

7n+3=60c1+14, 28n+12=240c1+56

9n+4=80c2+1, 27n+12=240c2+3

Deci n=240(c1-c2)+53, asadar n da restul 53 la impartirea prin 240