Seminar 5 Matematic¼ a

PIPP conversie
Metode algebrice şi aritmetice
de rezolvare a problemelor de aritmetic¼
a

Bibliogra…e:
[1] I. Aron , Gh. Herescu-Probleme de aritmetic¼a pentru înv¼aţ¼
atori, Editura Didactic¼a şi Pedagogic¼
a,
Bucureşti, 1977.
[2] Mihail Roşu, Elemente de matematic¼a pentru profesorii din înv¼aţ¼amântul primar, Editura Aramis,
2016

Obiectiv: S¼a prezent¼

am, în paralel, aplicarea metodei algebrice şi a metodelor aritmetice în re-
zolvarea unor probleme tipice de aritmetic¼
a.

Exemple de probleme care pot … rezolvate prin metode aritmetice, dar şi prin metode
algebrice:
F=metoda …gurativ¼a (gra…c¼ a, a reprezent¼
arii gra…ce)
C=metoda comparaţiei (cu eliminarea unei necunoscute prin sc¼
adere sau prin înlocuire)
I=metoda ipotezelor (a falsei ipoteze)
MI=metoda mersului invers

1) A‡area a dou¼ a numere când se cunosc suma şi diferenţa lor. (F);
2) A‡area a dou¼ a numere când se cunosc suma (respectiv, diferenţa) şi raportul lor. (F);
3) Cump¼ arând a obiecte de primul tip şi b obiecte de al doilea tip, cheltuim S lei.
Cump¼ arând c obiecte de primul tip şi d obiecte de al doilea tip, cheltuim T lei.
S¼
a se a‡e preţul …ec¼
arui tip de obiect. (C)
(Eliminarea unei necunoscute prin sc¼ adere/reducere)
4) Cump¼ arând a obiecte de primul tip şi b obiecte de al doilea tip, cheltuim S lei. Un obiect de al
doilea tip cost¼
a cât n obiecte de primul tip (variant¼a: cu m lei mai mult decât un obiect de primul tip).
S¼
a se a‡e preţul …ec¼arui tip de obiect. (C) (Eliminarea unei necunoscute prin înlocuire/substituţie)

5) Cump¼ ar¼
am n obiecte, care pot … de dou¼ a tipuri, cu preţul de a lei/bucat¼a, respectiv de b lei/bucat¼a
obiecte. Cheltuim S lei. S¼ a se a‡e câte obiecte de …ecare tip am cump¼ arat. (I)
6) Într-un bloc sunt N camere, în n apartamente de dou¼ a tipuri, cu c camere sau cu d camere. S¼ a
se a‡e num¼ arul apartamentelor de …ecare tip. (I)
7) A‡aţi câţi copii şi câte mese sunt într-o sal¼ a, ştiind c¼
a dac¼a s-ar aşeza câte a copii la o mas¼ a ar
r¼
amâne b copii f¼ ar¼
a loc, iar dac¼a s-ar aşeza câte c copii la o mas¼ a, ar r¼
amâne d mese libere şi o mas¼ a cu
e copii. (Aici a < c şi e < c). (I)
8) A‡aţi o distanţ¼ a care este parcurs¼ a în 4 etape, dup¼ a cum urmeaz¼ a: în prima etap¼ a o fracţiune
r1 din toat¼ a distanţa şi înc¼
a a km, în a doua etap¼ a cu b km mai puţin decât o fracţiune r2 din rest, în
a treia etap¼ a o fracţiune r3 din noul rest şi înc¼ a c km, iar în a patra etap¼ a o fracţiune r3 din distanţa
r¼
amas¼ a şi ultimii d km. (MI).

Exemple concrete
1) a) Ana şi Bianca au cules împreun¼a 180 de mere, iar Ana a cules cu 72 de mere mai mult decât
Bianca. S¼
a se a‡e câte mere a cules …ecare.
(R: Ana 126 mere, Bianca 54 mere)
1) b) Ana şi Irina au împreun¼ a 96 lei. Dac¼
a Irina i-ar da Anei 14 lei, atunci ar avea sume egale.
Cât are …ecare?
(R: Ana 34 lei, Irina 62 lei)
 2) Cornel avea 8 ani când s-a n¼ ascut fratele s¼ au Dan, iar acum are 10 ani. Peste câţi ani vârsta lui
Cornel va … dublul vârstei lui Dan? (Diferenţ¼ a şi raport)
(R: Peste 6 ani)
3) a) (M. Roşu, pag. 86) Dac¼ a Adrian ar cump¼ ara 2 caiete de matematic¼ a şi 2 de desen, ar pl¼
ati 12
lei, iar dac¼
a ar cump¼ ara 3 caiete de matematic¼ a şi 5 de desen, ar pl¼
ati cu 14 lei mai mult.
Câte caiete de …ecare fel poate cump¼ ara cu cei 10 lei pe care îi are? (Sunt mai multe variante de
r¼
aspuns)
3) b) Cât cost¼a un scaun pliant, respectiv un taburet, dac¼ a pentru 7 scaune pliante şi 2 taburete
s-au cheltuit 284 lei, iar 3 scaune pliante şi 5 taburete au costat 217 lei?

4) (Aron & Herescu, pag. 211) Pentru 5 kg de l¼ amâi şi 9 kg de portocale s-au pl¼
atit 102 lei. Cât
cost¼
a 1 kg de l¼
amâi şi 1 kg de portocale ştiind c¼
a portocalele sunt mai scumpe cu 2 lei/kg faţ¼
a de l¼
amâi?
(R: 6 lei/kg l¼
amâi, 8 lei/kg portocale)

5) (M. Roşu, pag. 86)

Câte caiete de 10 lei bucata şi de 3 lei bucata putem cump¼
ara cu 111 lei, astfel încât s¼
a avem 30 de
caiete? (R: 3, respectiv 27).

6) (M. Roşu, pag. 90) Într-un bloc sunt apartamente cu 2, cu 3 sau cu 4 camere.
Ştiind c¼a 24 dintre apartamente sunt cu 2 sau cu 4 camere, având în total 64 de camere,
iar num¼ arul apartamentelor cu 3 camere reprezint¼
a trei sferturi din cel al apartamentelor cu 2 camere,
a‡aţi câte camere sunt în bloc.
(Problem¼ a compus¼a din mai multe subprobleme)

(R: 16 ap. cu 2 camere, 8 ap. cu 4 camere, 12 apartamente cu 3 camere)

7) (Aron &Herescu, p. 200)

A‡aţi câţi copii şi câte mese sunt într-o sal¼a,
ştiind c¼
a dac¼a s-ar aşeza câte 4 copii la o mas¼ a ar r¼
amâne 18 copii f¼
ar¼
a loc,
iar dac¼a s-ar aşeza câte 5 copii la o mas¼ a, ar r¼
amâne 4 mese libere şi o mas¼ a cu 3 copii.
(R: 40 mese, 178 copii)

8) (Aron &Herescu, p. 234) A‡aţi o distanţ¼ a care este parcurs¼

a în 4 zile, dup¼ a cum urmeaz¼
a: în
1 2
prima zi 5 din toat¼ a distanţa şi înc¼
a 5 km, în a doua zi cu 32 km mai puţin decât 5 din rest, în a treia
2
a 18 km, iar în a patra zi 45 din distanţa r¼
zi 5 din noul rest şi înc¼ amas¼
a şi ultimii 69 km.
(R: 1200 km)

SUPLIMENTAR

9) Metoda substituţiei
Adrian şi Dan au rezolvat împreun¼
a 56 de probleme. Num¼ arul de probleme rezolvate de Dan reprez-
int¼
a 75% din num¼ arul de probleme rezolvate de Adrian. A‡aţi câte probleme a rezolvat …ecare.

10) Umplerea unui bazin folosind mai multe robinete cu debite diferite, dar constante
([2], 15/pag. 84)
Un bazin este umplut de trei robinete: primul şi al doilea îl umplu în 12 ore, primul şi al treilea în
15 ore, iar al doilea şi al treilea în 20 ore.
a) În cât timp se va umple bazinul dac¼ a deschidem toate cele trei robinete?
b) A câta parte din bazin umple …ecare robinet?

11) Problem¼
a de sintez¼
a
 Într-un avion cu 124 de locuri sunt abc pasageri, unde cifrele a; b; c sunt distincte. Ştiind c¼a 75%
sunt cet¼
aţeni români, 15% sunt italieni, iar 10% sunt spanioli, s¼
a se a‡e câte locuri au r¼
amas neocupate.
(R: 4 locuri neocupate).

Rezolv¼
ari

Problema 1a
Metoda algebric¼ a
Notaţii: Ana are a mere, Bianca are b mere.
Scrierea ecuaţiilor
Ana şi Bianca au cules împreun¼ a 180 de mere. Deci a + b = 180:
Ana a cules cu 72 de mere mai mult decât Bianca. Deci a b = 72:
Rezolvarea sistemului de ecuaţii
Cunoastem suma si diferenta a doua numere.
a + b = 180
:
a b = 72

Metoda reducerii: Adunam cele 2 ecuaţii. Rezulta 2a = 180 + 72, de unde

180 + 72
a= (media aritmetica dintre suma si diferenta)
2
a = 126

Scadem cele 2 ecuaţii. Rezulta

2b = 180 72
180 72
b= , deci b = 90 36 = 54.
2
Proba: 126 + 54 = 180, 126 54 = 72.

(a + b) = (a b) + x, [(a b) + b] + b = (a b) + 2b. Atunci x = 2b

SAU
x = (a + b) (a b), de unde x = a + b a + b = (a a) + (b + b) = 0 + 2b = 2b.
Generalizare

În general, a‡a¼m 2 numere cunoscând suma şi diferenţa lor. Desc¼ azutul este semisuma numerelor
date (media aritmetic¼
a), sc¼
az¼
atorul este semidiferenţa numerelor date.

x+y =S S+D S D
)x = si y = .
x y=D 2 2
S+D S D
Proba : x = si y =
2 2
S+D+S D 2S
)x + y = = =S
2 2
S + D (S D) S+D S+D 2D
)x y = = = = D:
2 2 2
x+y =S S+D S D
In concluzie ,x = si y = .
x y=D 2 2

Metoda aritmetic¼
a.
Aplic¼
am metoda gra…c¼ a). Descriem mai jos etapele.
a (…gurativ¼
 Reprezent¼ am cele 2 numere necunoscute x si y prin segmente, asezate unul sub altul (cu capetele
stangi aliniate).
Marc¼ am diferenta pe segmentul mai mare si o not¼am cu D.
Punem o acolad¼ a la dreapta celor dou¼
a segmente. Not¼
am valoarea sumei S.
Elimin¼ am diferenta.
Raman 2 segmente egale cu cel mai mic. Valoarea lor totala este S D.
Segmentul mai mic valoreaza S 2 D .
Segmentul mai mare valoreaz¼ a
S D S D 2D S D + 2D S+D
+D = + = = :
2 2 2 2 2
Metoda aritmetic¼ a-Întreb¼ari
1) a) Ana şi Bianca au cules împreun¼ a 180 de mere, iar Ana a cules cu 72 de mere mai mult decât
Bianca. S¼a se a‡e câte mere a cules …ecare.
(1) Câte mere ar … cules împreun¼ a cele dou¼
a fete, dac¼
a Ana ar … cules tot atâtea mere ca Bianca?
180 72 = 108.
(2) Câte mere a cules Bianca?
108 : 2 = 54.
(3) Câte mere a cules Ana?
54 + 72 = 126.
Proba: 126 + 54 = 180; 126 54 = 72.

Problema 1b
Ana şi Irina au împreun¼
a 96 lei. Dac¼
a Irina i-ar da Anei 14 lei, atunci ar avea sume egale. Cât are
…ecare?
(Suma numerelor S = 96, Diferenta D = 2 14 = 28, Num¼ arul mai mare = S+D 2
= 96+28
2
= 62,
S D 96 28 68
Num¼arul mai mic= 2 = 2 = 2 = 34).

Metoda algebric¼ a Notaţii: Ana are x lei, Irina are y lei.

Scrierea ecuaţiilor
Ana şi Irina au împreun¼ a 96 lei. Aceasta înseamn¼ a c¼
a x + y = 96:
Dac¼a Irina i-ar da Anei 14 lei, atunci ar avea sume egale: y 14 = x + 14
Rezolvarea sistemului de ecuaţii (prin substituţie)

x + y = 96 y = x + 14 + 14 y = x + 28
, ,
y 14 = x + 14 x + y = 96 x + x + 28 = 96
y = x + 28 x = 34
, ,
2 x = 68 y = 62
 Metoda aritmetic¼ a- Metoda gra…c¼ a (…gurativ¼a)
Observ¼am cu câţi lei are mai mult Irina, apoi a‡a¼m dou¼ a numere cunoscând suma şi diferenţa lor).
Pentru a egaliza dou¼ a cantit¼
aţi, se împarte în dou¼
a p¼
arţi egale surplusul celei mari faţ¼
a de cea mic¼
a
; o parte se transfer¼
a, o parte se p¼astreaz¼a.

1) Cu câţi lei are Irina mai mult decât Ana?

2 14 = 28:
2) Câţi lei ar avea împreun¼a dac¼
a Irina ar da la o parte ce are în plus faţ¼
a de Ana?
96 28 = 68:
3) Câţi lei are Ana?
68 : 2 = 34.
4) Câţi lei are Irina?
34 + 28 = 62
Proba: 62 + 34 = 96; 62 14 = 48 şi 34 + 14 = 48 (rezultate egale).

Problema 3a
Metoda algebric¼ a
Not¼
am pretul unui caiet de matematica cu m si pretul unui caiet de desen cu d.

2m + 2d = 12j 3 6m + 6d = 36
,
3m + 5d = 26j 2 6m + 10d = 52
Scadem din a doua ecuatie pe prima
4d = 16j : 4. Obtinem d = 4.
Inlocuim d in una din ecuaţii (de exemplu, in a doua)
3m + 5 4 = 26. Rezulta 3m = 26 20, de unde 3m = 6.
Impartim prin 3. Obtinem m = 2.
 2m + 2d = 12j 5 10m + 10d = 60
Sau reducem d:
3m + 5d = 26j 2 6m + 10d = 52
Scadem din prima ecuatie pe a doua. Rezulta: 4m = 60 52, adica 4m = 8. Obtinem

m = 2:

Inlocuim m in a doua ecuatie data: 3 2 + 5d = 26 , 6 + 5d = 26 , 5d = 26 6 , 5d = 20 ,

d=4

Metoda comparatiei
(Varianta 1: cu eliminarea unei m¼
arimi prin reducere)

2 mate::::::::2 desen.......12 lei Inmultesc cu 3

3 mate............5 desen........ 26 lei Inmultesc cu 2

6 mate::::::::6 desen.......36 lei

6 mate............10 desen.......52 lei
Compar
::::::::::::::(10 6) desen......52 36 lei (1)
::::::::::::::4 desen................16 lei (2)
::::::::::::::1 desen ..................4 lei (3)

1 caiet de desen cost¼

a 4 lei.

0 mate:::::::::::2 desen::::8 lei

2 mate::::::::2 desen:::::::12 lei

Deci 2 mate...........12 8 lei. Obtinem: 1 caiet de mate cost¼
a 2 lei.
Proba: 2 2 lei+2 4 lei=12 lei, 3 2 lei+5 4 lei=26 lei (26 = 12 + 14)

Problema 3b
Metoda algebric¼
a

7s + 2t = 284j 5 35s + 10t = 1420

,
3s + 5t = 217j 2 6s + 10t = 434
Scadem din prima ecuatie pe a doua.

(35 6)s = 1420 434:

, 29s = 986
, s = 986 : 29
, s = 34:

Inlocuim in a doua ecuatie data: 3 34 + 5t = 217 , 102 + 5t = 217 , 5t = 217 102 , 5t = 115.
Impartim la 5. Obtinem t = 115 : 5, adica t = 23.
R: Pretul unui scaun este de 34 lei, pretul unui taburet este de 23 lei.
 Proba: 7 34 + 2 23 = 284, 3 34 + 5 23 = 217:

Metoda aritmetic¼
a

7 s::::::::::::2 t.......284 lei Inmultesc cu 5

3 s..................5 t....... 217 lei Inmultesc cu 2

35 s::::::::::::10 t.......1420 lei

6 s..................10 t....... 434 lei

Compar: (35 6) s.....................1420 434 lei

Calculam: 29 s...........................986 lei
Reducem la unitate (pret unitar): 1 s.................986 : 29 lei
986
= 34
29
1 s..........34 lei
3s..............................3 34 lei
3 s..................5 t....... 217 lei
Deci 5 t....................... 217 3 34 = 115 lei
(Calculam: 3 34 = 102, 217 102 = 115)
1 t............................115 lei : 5 = 23 lei
(115 : 5 = 23)

Problema 5
Metoda algebric¼a
Notam cu x num¼
arul de caiete a 10 lei bucata si cu y num¼
arul de caiete a 3 lei bucata.

10x + 3y = 111 x + y = 30j 3 3x + 3y = 90

, ,
x + y = 30 10x + 3y = 111 10x + 3y = 111
Scadem prima ecuatie din a doua: 7x = 111 90 , 7x = 21 , x = 3. Obtinem x = 3.
Inlocuim in prima ecuatie: 3 + y = 30, de unde y = 30 3. Deci y = 27.
Proba: 3 + 27 = 30, 10 3 + 3 27 = 30 + 81 = 111:

Metoda aritmetic¼ a-Metoda ipotezelor (metoda falsei ipoteze)

Presupunem c¼ a toate caietele ar … de acelasi fel.
Varianta I.
Cat costa 30 de caiete a 3 lei bucata? 30 3 lei=90 lei
Care este diferenta de cost? (Cu cat cheltuim mai mult in realitate?) 111 lei 90 lei= 21 lei.
Diferenta provine din faptul ca am cumparat si caiete a 10 lei bucata.
Cu cat cheltuim mai mult la …ecare caiet mai scump? 10 lei 3 lei=7 lei.
Cate caiete mai scumpe cumparam? 21 lei: 7 lei=3.
Obtinem: Num¼ arul de caiete mai scumpe este 3, Num¼ arul de caiete mai ieftine este 30 3 = 27.

Varianta a II-a.
Cat costa 30 de caiete a 10 lei bucata? 30 10 lei=300 lei
Care este diferenta de cost? (Cu cat cheltuim mai putin in realitate?) 300 lei 111 lei= 189 lei.
Diferenta provine din faptul ca am cumparat si caiete a 3 lei bucata.
Cu cat cheltuim mai putin la …ecare caiet mai ieftin? 10 lei 3 lei=7 lei.
Cate caiete mai ieftine cumparam? 189 lei: 7 lei=27.
 Obtinem: Num¼
arul de caiete mai ieftine este 27, Num¼
arul de caiete mai ieftine este 30 27 = 3.

Problema 6
Metoda algebric¼
a
Notam cu x Num¼
arul apartamentelor cu 2 camere, iar cu y Num¼
arul apartamentelor cu 4 camere.

x + y = 24 y = 24 x y = 24 x
, ,
2x + 4y = 64 2x + 4 (24 x) = 64 2x + 96 4x = 64
y = 24 x y = 24 x x = 16
, , , :
2x 4x = 64 96 2x = 32 y=8
Num¼ arul apartamentelor cu 3 camere este z = 43 x. A‡am z = 43 16, de unde z = 12.
Num¼ arul de camere din bloc: (16 2 + 8 4) + 12 3 = 64 + 36 = 100:
Metoda aritmetic¼ a
Metoda falsei ipoteze
Inlocuim apartamentele de 4 camere ar avea 2 camere.
Cate camere sunt? 24 2 = 48
Cu cate camere sunt mai mult in realitate? 64 48 = 16
De unde provine aceasta diferenta?
Cu cate camere contribuie in plus …ecare apartament cu 4 camere? 4 2 = 2.
Num¼ arul de apartamente de 4 camere este 16 : 2 = 8.
Num¼ arul de apartamente de 2 camere este 24 8 = 16.
Proba. Num¼ arul de camere
-din apartamentele cu 2 camere: 16 2 = 32
-din apartamentele cu 4 camere: 8 4 = 32
-din cele doua categorii de mai sus: 32 + 32 = 64.
Se continua ca la metoda algebrica:
Num¼ arul apartamentelor cu 3 camere este
3
z= x:
4
A‡am z = 43 16, de unde z = 12.
Num¼ arul de camere din bloc: 64 + 12 3 = 64 + 36 = 100:

Problema 7
Metoda algebric¼ a
Not¼
am cu C num¼ arul de copii si cu M Num¼
arul de mese.
Avem ecuaţiile
4 M = C 18 C = 4 M + 18 C = 4M + 18
, ,
5 (M 5) + 3 = C 5 (M 5) + 3 = C 5 (M 5) + 3 = 4M + 18
Am folosit metoda substituţiei.
Rezolv¼ am ecuaţia cu necunoscuta M ,

5 (M 5) + 3 = 4M + 18
care este echivalent¼
a cu:
5M 25 + 3 = 4M + 18
, 5M 22 = 4M + 18
, 5M 4M = 18 + 22
, M = 40
 Înlocuind în egalitatea C = 4M + 18 a‡a¼m C = 4 40 + 18 = 178:
Metoda aritmetic¼ a
Ridic¼
am în picioare câte 4 copii de la 5 mese (dintre care 4 vor r¼ amâne libere şi una va avea 3 copii).
Num¼ arul copiilor care stau în picioare este 18 + 20 = 38:
L¼
as¼am la o parte o mas¼ a, la care aşez¼
am 3 copii.
Pe ceilalţi copii, în num¼
ar de 38 3 = 35, îi distribuim câte unul la …ecare mas¼ a cu 4 copii.
Sunt 35 mese cu câte 5 copii, o mas¼ a cu 3 copii şi 4 mese libere.
Num¼ arul de mese este 35+1+4=40.
Num¼ arul de copii este 35 5 + 3 = 178:

Proba:
40 4 + 18 = 160 + 18 = 178
35 5 + 3 = 175 + 3 = 178:

Problema 8
Not¼
am cu x m¼
asura în km a distanţei parcurse în cele 4 zile.

Ziua Distanţa parcurs¼

a Rest de parcurs
1
I 5
x+5 r1 = 45 x 5
2
II r
5 1
32 r2 = 35 r1 + 32 = 12
25
x+ 29
2
III r + 18
5 2
r3 = 35 r2 18 = 36
125
x 3
5
4
IV r + 69
5 3
r4 = 15 r3 69

Dar r4 = 0, adic¼a r3 = 5 69 (r3 = 345)

Rezult¼ a 125 x 35 = 5 69 125, de unde 36 x = 3 25 + 5 69 125.
a c¼ 36

Calcul¼am
3 25 + 5 69 125 = 3 25 (1 + 23 25) = 3 25 576
Ecuaţia 36 x = 3 25 576 are soluţia x = 1200.

Suplimentar
Problema 10
Rezolvare algebric¼ a
Fie C capacitatea bazinului (folosim o unitate de m¼ asur¼
a pe u)
Not¼am cu x; y; cz debitele celor trei robinete, de la primul la al treilea (exprimate în u=h).
Conform datelor problemei: 8
< 12 (x + y) = C
15 (x + z) = C ;
:
20 (y + z) = C
de unde 8 C
<x + y = 12
C
x+z = 15
:
: C
y+z = 20
1 1 1
Adun¼
am cele trei ecuaţii. Rezult¼
a c¼
a: 2(x + y + z) = C 12 + 15 + 20 :
Împ¼arţim prin 2:
1 1 1 1
x+y+z =C + + :
2 12 15 20
1 1 1 5 4 3 12
Calcul¼
am 12
+ 15
+ 20
= 60
+ 60
+ 60
= 60
= 51 . Am obţinut
1
x+y+z =C :
10
Cele trei8robinete împreun¼ a umplu bazinul în 10 ore.
C
< x + y = 12
C C
Din x + z = 15 şi x + y + z = 10 rezult¼
a:
: C
y + z = 20

1 1 C
x = (x + y + z) (y + z) = C = ;
10 20 20
1 1 C
y = (x + y + z) (x + z) = C = ;
10 15 30
1 1 C
z = (x + y + z) (x + y) = C = :
10 12 60

(Proba: 21 + 31 + 16 = 1, deci 20
1 1
+ 30 1
+ 60 1
= 10 ).
Num¼arul de unit¼ aţi cu care contribuie …ecare robinet: DE COMPLETAT

Rezolvare aritmetic¼ a
Alegem unitatea de m¼ asur¼ a u astfel încât capacitatea se împarte cu rest zero la 12, 15 şi 20.
Cel mai mic num¼ ar care se împarte la 12, 15 si 20 este 22 3 5 = 60 (c.m.m.m.c. al numerelor date).
Capacitatea bazinului are "60 p¼ arţi".
Într-o or¼ a:
I şi II..........60 : 12 = 5 (p¼ arţi)
I şi III..........60 : 15 = 4 (p¼ arţi)
II şi III..........60 : 20 = 3 (p¼ arţi)
Adun¼ am. Atunci
I şi II şi III..........(5 + 4 + 3) : 2 = 6 (p¼ arţi)
Cele trei robinete vor umple împreun¼ a bazinul într-un num¼
ar de ore egal cu 60 : 6 = 10:
Într-o or¼ a:
III..............6 5 = 1 (p¼ arţi).
II................6 4 = 2 (p¼ arţi).
I.................6 3 = 3 (p¼ arţi).
În 10 ore
30
I.................10 3 = 30 (p¼ arţi). ( 60 = 12 din total)
II................10 2 = 20 (p¼ arţi). ( 60 = 13 din total)
20

II................10 1 = 10 (p¼ arţi). ( 10

60
= 16 din total)

Problema 11
Transform¼
am rapoartele procentuale în fracţii ireductibile:
75 3 15 3 10 1
= , = , = :
100 4 100 20 100 10
Dac¼
a num¼
arul de pasageri se noteaz¼a cu N , sunt numere naturale
3 3 1
N, N, N;
4 20 10
deci N trebuie s¼a se împart¼a cu rest zero la (s¼
a se divid¼
a cu): 4, 20 si 10, deci la 20.
Condiţii cerute:
N = abc (scris cu 3 cifre diferite) si N 124 si N = 20 k (unde k este num¼ ar natural).
Soluţie unic¼
a N = 120:
R: Num¼ arul de locuri neocupate este 124 120 = 4.