METODE ARITMETICE

DE
REZOLVARE
A PROBLEMELOR
 II LA UNITATE
ODA REDUCER
1. MET

Metoda reducerii la unitate constǎ în

aflarea unei unitǎţi din mǎrimea care
apare în problemǎ cu ajutorul cǎreia se
aflǎ ceea ce se cere în enunţul
problemei.
7 bilete de autobuz costǎ 105 lei. Cât
costǎ 11 bilete?
Soluţie:
Se scrie urmǎtoarea schemǎ de
rezolvare:
7 bilete ................ 105 lei

1 bilet .................. 105:7=15 lei

11 bilete .............. 15·11=165 lei.

5 robinete umplu un bazin în 6 ore. În
cât timp vor umple 3 robinete acelaşi
bazin, curgând la fel ca şi celelalte?
Soluţie:
5 robinete .................6 h
1 robinet .................. 5·6 = 30 h
3 robinete............... 30:3=10 h
Probleme propuse:
1) Dacă un muncitor realizează în 5 ore, 60 de piese de acelaşi fel,
atunci câte piese va realiza în 8 ore?
2) Un călător parcurge în 3 ore, 12 km. Aflaţi câţi km va parcurge în 5
ore mergând cu aceeaşi viteză?
3) 11 kg de portocale costǎ 330 lei. Cǎt costǎ 7 kg de portocale de
acelaşi fel cu primele?
4) În 13 drumuri, un camion transportǎ 5551 kg de marfǎ. Câte kg
transportǎ camionul în 3 drumuri?
5) 6 muncitori terminǎ o lucrare în 5 zile. În câte zile terminǎ aceeaşi
lucrare 2 muncitori, lucrând la fel ca şi ceilalţi?
6) 20 de iepuri mǎnâncǎ morcovii de pe o parcelǎ în 7 zile. În câte
zile vor mânca morcovii de pe aceeaşi parcelǎ14 iepuri?
2. METODA COMPA
RAȚ IEI
Metoda comparaţiei constǎ :
- Se scriu datele problemei unele sub altele
pentru a compara termenii asemănători
- se egalează datele privitoare la o mǎrime în cele
douǎ situaţii,prin multiplicarea (înmulțirea)
tuturor datelor uneia sau ambelor situaţii, dupǎ
caz.
- - se scad relațiile și se află valoarea unei unități a
unei mărimi
- - se află valoarea unității celeilalte mărimi
 2 kg de mere şi 5 kg de pere costǎ 19 lei.
5 kg de mere şi 10 kg de pere costǎ 40 lei. Cât costǎ
un kg de mere şi un kg de pere?
2 kg mere ...............5kg pere.............19 lei /· 2
5 kg mere................10 kg pere........... 40 lei
Se multiplicǎ cu 2 primul rând pentru a egala cantitatea de pere în ambele
situaţii.
4 kg mere..............10 kg pere.............38 lei
5 kg mere.............. 10 kg pere.............40 lei
Se observă că diferenta este de 1kg mere și de 2 lei
1 kg mere ..........................................2 lei
2 kg mere ......................................... 2·2 =4 lei
5 kg pere............................................19- 4=15 lei.
1 kg pere.............................................15:5=3 lei.
Se observǎ cǎ într-o anumitǎ etapǎ, metoda comparaţiei se bazeazǎ pe
aplicarea metodei reducerii la unitate.
Probleme propuse:
1) Dacă 12 băieţi şi 8 fete au sortat 416 lădiţe cu struguri, iar 14 băieţi
şi 6 fete au sortat 432 lădiţe, aflaţi câte lădiţe a sortat un băiat şi
câte o fată.
2) 17 saci cu făină şi 26 saci cu cartofi cântăresc 2764 kg. iar 35 de saci
cu cartofi şi 17 saci cu făină cântăresc 3250 kg. Cât cântăreşte un sac cu
cartofi şi cât cântăreşte un sac cu făină?
3) 7 vaci şi 14 oi au consumat într-o zi 182 kg nutreţ, iar 10 vaci şi 7 oi au
consumat 156 kg. Câte kg a consumat pe zi o vacă şi câte kg o oaie?
4) 5 lăzi cu mere şi 7 lăzi cu pere cântăresc 134 kg iar 3 lăzi cu mere şi 8
lăzi cu pere cântăresc 126 kg. Cât cântăreşte fiecare ladă?
5) 12 băieţi şi 6 fete au cules 150 kg cireşe. A doua zi 24 băieţi şi 13 fete
au cules 305 kg cireşe. Câte kg culege pe zi o fată şi câte un băiat?
6) 12 găini şi 10 raţe consumă într-un an 13000 kg grăunţe, iar 18 găini
şi 12 raţe consumă 17400 kg. Câte kg consumă pe an o găină? Dar o
raţă?
 
 FIGURATIVĂ
3. METODA

Metoda figurativǎ (graficǎ) constǎ în

reprezentarea cu ajutorul unor
segmente de dreaptǎ a necunoscutelor
problemei şi fixarea relaţiilor dintre
acestea şi cunoscutele problemei prin
desenul respectiv.
Suma a douǎ numere naturale este 700,
iar diferenţa lor este 140. Aflaţi numerele.
Soluţie:
Se reprezintǎ numǎrul mai mic
printr-un segment, iar numǎrul mai
mare printr-un segment de aceeaşi
lungime cu primul la care se
adaugǎ 140.
Suma celor douǎ numere se
reprezintǎ prin douǎ segmente de
aceeaşi lungime la care se adaugǎ 700-140=560 (a+a)
140 şi aceasta se egaleazǎ cu 700. 560:2=280 (a)
Din aceastǎ ultimǎ relaţie se afla
numǎrul cel mai mic. 280+140=420 (b)
Maria are de cinci ori mai multe nuci decât Ana.
Câte nuci are fiecare din ele, ştiind cǎ dacǎ Maria
îi dǎ Anei 120 de nuci, atunci numǎrul nucilor
Anei reprezintǎ jumǎtate din numǎrul nucilor
Mariei.

M = 2A (după împrumut)
5A-120=2(A+120)

240+120=360
360:3=120 (Ana)
120·5 = 600 (Maria).
Probleme propuse:
1) Aflaţi trei numere naturale ştiind că suma lor este 609, primul este de
două ori mai mare decât al doilea, iar al treilea este cu 4 mai mare ca
primul.
2) Suma a cinci numere naturale consecutive este 415. Aflaţi
numerele.
3) În două cutii sunt la un loc 820 creioane. Dacă din prima cutie s-ar lua 41
creioane şi s-ar pune în a doua cutie, atunci în prima cutie ar fi de trei ori
mai multe creioane decât în a doua. Câte creioane sunt în fiecare cutie?
4) Aflaţi trei numere naturale ştiind că suma lor este 613, primul este de
trei ori mai mare decât al doilea, iar al treilea este cu 4 mai mare ca primul.
5) În trei lăzi sunt la un loc 612 kg marfă. În a doua ladă este de doua ori
mai multă marfă decât în prima şi cu 2 kg mai puţin decât în lada a treia.
Câte kg de marfă sunt în fiecare ladă?
•6) Suma a două numere naturale este 240. Aflaţi numerele în cazul
în care câtul împărţirii celui mai mare la cel mai mic este 4 iar restul
20.
4. METODA FALSEI IPOTE
ZE
Metoda falsei ipoteze constǎ în urmǎtorul algoritm:
• se pleacǎ de la cerinţa problemei în care presupunem că
mărimile au anumite valori car
• se rezolvǎ problema pe baza presupunerii fǎcute şi se
ajunge la un rezultat care nu concordǎ cu cel real (este
fie mai mare, fie mai mic decât acesta);
• se comparǎ rezultatul obţinut pe baza presupunerii cu
cel real; din nepotrivirile obţinute se trage concluzia
corectǎ de rezolvare a problemei.
Într-o curte sunt gǎini şi iepuri, în total 43
capete şi 124 picioare. Câte gǎini şi câţi
iepuri sunt în curte?

• Presupunem cǎ în curte sunt doar gǎini. În

acest caz ar fi în curte 43·2 = 86 picioare.
• Diferenţa de 124-86=38 picioare rezultǎ din
faptul cǎ în curte existǎ şi iepuri.
• Un iepure are cu 2 picioare mai mult decât
o gǎinǎ; deci, în curte sunt 38:2=19 iepuri şi
43-19=24 gǎini.
Probleme propuse:
1) Un bloc are 88 de apartamente cu 2 şi cu 3 camere, în total 196
de camere. Câte apartamente erau de 2 camere şi câte de 3
camere?
2) Cu 48000 lei s-au cumpărat 82 bilete de 700 lei şi respectiv 500
lei. Câte bilete de fiecare fel s-au cumpărat?
3) Un grădinar a aşezat 178 kg pere şi prune în 22 lădiţe. Perele
erau câte 7 kg în lădiţă iar prunele erau câte 9 kg în lădiţă. Câte
lădiţe erau de fiecare tip?
4) La o ferma agricolă se cresc găini şi oi, care au 650 capete şi
2260 picioare. Câte oi şi câte găini sunt la ferma?
5) Pe 25 rafturi s-au aşezat 880 cărţi. Pe unele sunt 30 de cărţi, iar
pe altele 40 de cărţi. Câte rafturi sunt de fiecare tip?
6) Doua categorii de piese cântăresc 9 kg şi 23 kg fiecare. Dacă
100 de piese de ambele categorii cântăresc 1160 kg, aflaţi câte
piese de fiecare categorie sunt?
5. METODA DRUMULUI INVERS
Metoda drumului invers constǎ în urmǎtorul algoritm:
• se pleacǎ de la ultima informație a problemei (de la cerință)
folosind operațiile inverse celor din enunțul problemei și, din
aproape în aproape, ajungem la necunoscuta inițială.
Ținem cont că :
• inversul operației de adunare este scăderea
• inversul operației de scădere este adunarea
• inversul operației de înmulțire este împărțirea
• inversul operației de împărțire este înmulțirea

• Metoda drumului invers o folosim des la rezolvarea

ecuațiilor sau a inecuațiilor.
M-am gândit la un număr, l-am împărţit la 4, la rezultat
am adăugat 8 iar din suma obţinută înjumătăţită am
scăzut 5 şi apoi am înmulţit cu 2 obţinând 18. La ce
număr m-am gândit?

Drumul direct • Drumul invers

•X • 18:2 = 9
• X:4 • 9+5=14 14·2=28
• (x:4)+8 • 28-8=20
• [(x:4)+8]:2-5 • 20·4=80
• {[(x:4)+8]:2-5}·2=18 • X=80
Probleme propuse:
1) Am ales un număr, l-am înmulţit cu 5, la rezultat am adunat 42, suma obţinută am
împărţit-o la 7, iar din cât am scăzut 11 obţinând 200. La ce număr m-am gândit?
2) Un călător parcurge un drum în 3 zile. În prima zi parcurge o treime din drum, iar în a
doua zi o pătrime din drumul rămas. În a treia zi face ultimii 18 km.Ce lungime are
drumul?
3) Albă ca Zăpada le-a pregătit celor 7 pitici un număr de prăjituri. Pe măsură ce se
trezeşte , fiecare pitic mănâncă jumătate din numărul prăjturilor găsite plus una . Piticul
cel mic , fiind cel mai somnoros , s-a trezit ultimul şi a mai găsit o singură prăjitură .
Ştiind că piticii s-au trezit la ore diferite , aflaţi câte prăjituri a pregătit Albă ca Zăpada .
4) Să se determine valoarea lui x din :
10 10 : {[ 10 + 10 · ( x – 10 )] : 10 – 10 } = 11
5) Mă gândesc la un număr pe care îl adun cu 27 ; rezultatul îl împart la 4 şi-l adun apoi
cu 6 . Suma astfel obţinută o împart la 7 şi din rezultat scad 7 . Dacă obţin 1 , la ce număr
m-am gândit ?
6) Să se determine valoarea lui x din :
{[(6 – x) ⋅ 2 – 7] ⋅ 9 – 5}: 2 = 2;
Tema :proiect matematică
• Elevii clasei vor fi împărțiti în 6 grupe : roșu,verde, albastru,
negru, maro și mov .
• Fiecare grupă va rezolva problemele colorate corespunzător
denumirii grupei.
• In cadrul unei grupe fiecare elev va rezolva câte o problemă
din cele propuse.
• Grupa va prezenta problemele rezolvate într-un proiect tip
powerpoint, word, etc, ce va fi încărcat pe classroom .
• Fiecare grupă va delega un lider care va primi ca temă
încărcarea acestui proiect.
• Se va nota corectitudinea rezolvării și modul de prezentare al
proiectului.
• SUCCES!
COMPONENȚA GRUPELOR:
ORDINEA ALFABETICĂ

Grupa ROȘIE (1,7,13,19,25)

Grupa VERDE (2,8,14,20,26,31)
Grupa ALBASTRĂ (3,9,15,21,27)
Grupa NEGRU(4,10,16,22,28,32)
Grupa MARO (5,11,17,23,25,29)
Grupa MOV (6,12,18,24,30)