NOTIUNI DE SINTAXA

Sintaxa este partea gramaticii care studiaza regulile imbinarii cuvintelor in propozitie
(sintaxa propozitiei) si a propozitiilor in fraza (sintaxa frazei).
A. SINTAXA PROPOZITIEI studiaza propozitia si felurile ei, partile principale si
secundare ale acesteia.
Propozitia comunicarea in care exista un singur predicat.
Felurile propozitiilor:
1) Dupa scopul comunicarii:
a) enuntiative (asertive):
- propriu-zisa: Ma duc acasa.
- optativa: M-as duce acasa.
- imperativa: Du-te acasa. sau Du-te acasa!
- exclamativa: Ma duc acasa!
b) interogative:
- propriu-zisa:Te duci acasa?
- optativa: Ai merge acasa?
- imperativa: Mai mergi acum acasa?
- exclamativa: Mergi acasa?!
2) Dupa forma/aspect:
a) pozitive: Ma duc acasa.
b) negative: Nu ma duc acasa.
3) Dupa structura:
a) simple (alcatuite din S+P, sau doar P): Ma duc. Ploua.
b) dezvoltate (alcatuite din S+P+cel putin o parte secundara de propozitie:A+C...) :
Ma duc la casa frumoasa a parintilor mei.
Partile principale ale propozitiei:
1) SUBIECTUL este partea principala a propozitiei care arata:
a) cine face actiunea exprimata de PV: Florile sunt pe masa.
b) cine sufera actiunea exprimata de PV cu verb la diateza pasiva: Florile sunt culese de copii.
c) cui i se atribuie o insusirea exprimata prin PN: Florile sunt o bucurie pentru mine!
Raspunde la intrebarile CINE? CE?(puse predicatului).
Subiectul poate fi exprimat prin:
a) substantiv :
- comun simplu : Florile sunt pe masa.
1

- comun compus : Floarea-soarelui a inflorit.

- propriu simplu : Andrei va sosi maine.
- propriu compus : Stefan cel Mare este inmormantat la Manastirea Putna.
b) locutiune substantivala: Parerile de rau sunt inutile. Aducerile aminte ma emotioneaza.
c) pronume :
- personal : Tu ai plecat in excursie.
- personal de intarire : Insumi v-am vazut in parc.
- personal de politete : Dumneavoastra ne-ati vizitat ieri.
- posesiv : Ai nostri au iesit invingatori.
- demonstrativ :
- de apropiere : Acesta a venit.
- de departare: Acela este prietenul meu.
- de identitate: La lectie raspund aceiasi.
- de identificare : Celalalt este colegul meu.
- nehotarat : Cineva te cheama la telefon.
- interogativ: Cine m-a strigat?
- relativ: Stiu cine m-a cautat.
- negativ: Nimeni nu stie raspunsul.
- locutiune pronominala nehotarata : A sunat nu stiu cine la usa. (cineva). Il atragea nu
stiu ce la ea. (ceva). Nu ma deranjeaza te miri cine din sedinta. (oricine).
d) adjectiv (cu valoare substantivala): Cei tari raman in picioare. Frumosul ma incanta.
e) numeral (cu valoare substantivala):
- propriu-zis/cardinal: Doi au intrat in clasa.
- colectiv : Amandoi au raspuns corect.
- fractionar : O treime a castigat concursul.
- ordinal: Al treilea a venit la scoala.
- locutiuni numerale: Cate si mai cate se mananca la o nunta.
f) verb la mod nepersonal (la infinitiv, supin sau gerunziu-dupa un verb reflexiv impersonal):
Nu-i greu a invata. Nu-i greu de invatat. Se aude tunand.
g) locutiune verbala (la infinitiv sau supin): E greu a pune pe roate o afacere. E usor de bagat
de seama diferenta.
h) interjectie (numai dupa un verb reflexiv impersonal): S-a auzit zdrang!
Dupa prezenta subiectului gramatical in propozitie, acesta poate fi :
a) exprimat : Alex este aici.
b) neexprimat :
2

-inclus in desinenta verbului (cand verbul este la pers. I si a II-a sg. si pl.): Citesti (tu)
o carte. Invatati (voi) aceasta poezie. Mergem (noi) in excursie. Scriu (eu) o scrisoare.
- subinteles (cand verbul este la pers. a III-a sg. si pl.): subiectul poate fi exprimat intro propozitie anterioara, fiind astfel dedus din context: Florile sunt frumoase si raspandesc un
parfum imbatator. sau Ioana e acasa. Spala vasele.
- nedeterminat (neprecizat) - fie nu poate fi identificat, cand verbul este la persoana a
III-a, diateza activa (Scrie in ziar. S-a spus la radio), fie exprima actiuni cu valoare generala,
care pot fi raportate la orice persoana: ,,Cum iti asterni, asa dormi. Nu ne luam dupa vorbe.
Aici se doarme bine.
- propozitiile fara subiect sunt propozitiile al caror predicat este exprimat prin verbe
impersonale prin continut si unipersonale prin forma (ploua, tuna, fulgera..) sau constructii
verbale impersonale (e frig, e greu, e ziua, se crapa de ziua, se aude, se zice, ...).
Observatii:
- subiectul multiplu este subiectul exprimat prin doua sau mai multe cuvinte : Ana si Andrei
sunt colegi.
- subiectul gramatical (se afla in cazul Nominativ, are f.s. de S si se afla numai la DP sau DR
cu valoare pasiva si arata cine sufera actiunea, raspunzand la intrebarile CINE ? CE?) versus
subiectul logic (se afla in alt caz decat in Nominativ, are f.s. de CAg si arata cine face
actiunea/autorul real al actiunii, raspunzand la intrebarile DE CINE ? DE CE ?) :
Ionut (S.G., f.s. de S) este laudat de profesor (S.L., f.s. de CAg).
Mi (S.L., f.s. de CI))-e foame (S.G., f.s. de S).
E toamna (S.G., f.s. de S).
- nu sunt subiecte, ci atribute :
a) substantivele si pronumele in cazul Genitiv : Ai casei au plecat. Ai lui au ramas.
b) substantivele si pronumele in cazul Acuzativ, precedate de prepozitiile de, din sau
dintre : Au plecat din oameni (unii dintre oameni). Se mai intampla de acestea. (lucruri)
2. PREDICATUL este partea principala de propozitie care arata cine este, ce este, cum
este, ce face ori ce se spune despre subiect. Asadar, predicatul atribuie subiectului o actiune, o
stare, o insusire, o calitate.
Raspunde la intrebarile CE FACE ? CUM ESTE ? CE ESTE (adresate subiectului) ?
1) Verbal arata ce face subiectul, existenta lui.
Predicatul verbal poate fi exprimat prin :
a) verb predicativ numai la modurile personale, la orice diateza: Am scris o carte. Am fost
laudat de profesor. Ma spal pe fata.
b) locutiune verbala: Am luat-o la sanatoasa spre casa. Nu-mi aduc aminte de intamplare.
3

c) adverbe predicative: Desigur/fireste/posibil/probabil/ evident/natural ca va veni.

d) locutiuni adverbiale predicative: De buna seama/fara indoiala/fara doar si poate/cu
certitudine/cu siguranta ca va veni.
e) interjectie cu valoare verbala: Iepurele tusti! din tufis (a sarit). Iata soarele!
f) verbul ,,a fi, cand inseamna a exista, a se afla, a se gasi, a se petrece, a se intampla, a
costa, a valora, a se duce, a trai, a-si avea originea, a dura etc.: Tu esti din Moldova.
Observatie:
In enunturile cu valoare imperativa, infinitivul poate fi PV: A se consuma inaintea
datei de 01.03.2017. A se clati dupa utilizare.
Tot valoare de PV au verbele a ramane, a ajunge, a iesi, a se face: Tu ai ramas la
bunici. El a ajuns la mare. Cainele a iesit in strada. Se face ziua.
2) Nominal arata cum este subiectul (Baiatul e frumos), cine sau ce este subiectul (El este
Ionel. Ionel este elev).
Predicatul nominal este alcatuit dintr-un VC la un mod personal si unul sau mai multe
NP.
Numele predicativ (NP arata insusirea sau calitatea ce se atribuie subiectului) poate
fi exprimat prin:
a) verb numai la modurile nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu,supin): Datoria noastra e
de a studia temeinic. Muntele parea fumegand. Lectia este invatata. Multe sunt de facut...
b) substantiv:
- comun simplu: Aceasta este cartea mea.
- comun compus: Omul acesta este inginer-sef.
- propriu simplu: Orasul acela este Targoviste.
- propriu compus: Domnitorul Tarii Romanesti a fost Mircea cel Batran.
c) locutiune substantivala: Faptele din tinerete devin aduceri-aminte.
d) adjectiv: Casa este mare si frumoasa.
e) locutiune adjectivala: Fata asta e cu vino-ncoa. (atragatoare).
f) pronume (in afara de pronumele reflexiv):
- personal: Acesta este el.
- posesiv: Caietul este al meu.
- de politete: Cartea este a dumneavoastra.
- demonstrativ:
- de apropiere: Prietenul meu este acesta.
- de departare: Elevii mei sunt aceia.
- de identitate: Tema este aceeasi.
4

- de identificare: Casa mea este cealalta.

- nehotarat: Dumnealui este altcineva.
- interogativ: Cine esti tu?
- relativ: Stiu cine sunteti voi.
- negativ: El a ajuns un nimic.
g) locutiune pronominala: Parca ai fi nu stiu cine de vorbesti asa de tare.
h) numeral:
- propriu-zis/cardinal: Voi sunteti trei.
- colectiv: Ei sunt amandoi copiii mei.
- ordinal : Tu esti primul.
i) adverb: Nu stiu de-i vis, ori aievea-i. A invata este usor.
j) locutiune adverbiala: Nu mai esti acelasi, ai devenit nu stiu cum.
k) interjectie : Este vai de tine ! E halal de capul tau !
Verbele copulative (VC nu pot forma singure un predicat) sunt urmatoarele:
a) a fi (cand nu inseamna a exista, a se afla, a trai, a se gasi): Cartea este albastra.
b) a deveni (numai copulativ): El a devenit doctor.
c) a se face: El s-a facut inginer.
d) a insemna: Viata inseamna bucurie si suferinta.
e) a iesi: El a iesit profesor.
f) a ajunge: Ioana a ajuns medic.
g) a parea: El parea suparat.
h) a ramane: El a ramas singur.
Observatie:
Verbul a se face poate avea si valoare de PV atunci cand are sensul de a se stabili, a se
construi, a se pregati: In soba s-a facut focul. Prajitura se face din lapte si oua.
Verbul a insemna poate avea si valoare de PV atunci cand are sensul de a nota, a pune
un semn: El a insemnat ceva pe prima pagina de caiet.
Verbul a iesi poate avea si valoare de PV cand are sensul de a pleca, a rezulta, a
prepara: El a iesit in oras. Din toti strugurii au iesit cateva kilograme de vin.
Verbul a ajunge poate avea si valoare de PV cand are sensul de a sosi: El a ajuns la
gara.
Verbul a parea poate avea si valoare de PV numai ca verb impersonal, in expresiile
pare, (mi) se pare etc. : Se pare ca ti-au venit musafirii.
Verbul a ramane poate avea si valoare de PV cand are sensul de trebuie: Ramane sa
mai vii pe la noi. El a ramas la scoala.
5