CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, VRANCEA

MATEMATICĂ
TEMA: Metoda falsei ipoteze
Metoda comaparatiei
Rezolvarea algebrica a problemelor
Metoda falsei ipoteze
Noțiuni teoretice:

Metoda falsei ipoteze se poate aplica cu succes la rezolvarea acelor probleme în care este cunoscut numărul
total al unor obiecte împărțite în două categorii diferite. Pentru rezolvarea problemei este necesară și o
informație referitoare la ”calitățile” prin care se diferențiază cele două tipuri de obiecte.
Metoda falsei ipoteze constǎ în urmǎtorul algoritm:
 de regulǎ se pleacǎ de lacerinţa problemei care se neagǎ;
 se rezolvǎ problema pe baza presupunerii fǎcute şi se ajunge la un rezultat care nu concordǎ cu cel
real (este fie mai mare, fie mai mic decât acesta);
 se comparǎ rezultatul obţinut pe baza presupunerii cu cel real; din nepotrivirile obţinute se trage
concluzia corectǎ de rezolvare a problemei.
Problemă rezolvată:
Un fermier are în gospodăria sa cai și rațe. Câți cai și câte rațe are, dacă numărul total de capete
este 8 și numărul de picioare 22?  
Această problemăse rezolvă pornind de la o presupunere (ipoteza falsă): ce ar fi dacă în gospodărie ar
exista:
a) doar rate  - Var. I
b) doar cai   - Var II
Var. I
 Presupunem că în gospodărie ar fi doar rațe,
( desenăm 8 capete la care punem câte două picioare)

deci câte picioare ar fi:

8 capete rațe x 2 picioare = 16 picioare de rață, dar presupunerea noastră nu este corectă deoarece în
gospodărie sunt și cai. De aceea avem 22 de picioare, nu doar 16.

Ne întoarcem la desen și punem două picioare la ultimul cap (nu putem modifica numărul de capete)
- adaugăm doar două picioare pentru că desenul are deja 2, iar adunându-le vom forma 4 picioare și vom
transforma rața în cal. 

De la acest punct putem continua:

A) fie pe desen adăugând picioare până ajungem la totalul de 22 

16 + 2 = 18, 18 + 2 = 20, 20 + 2 = 22 picioare

deci avem 5 rate si 3 cai.
B) fie matematic adica 22 - 16 = 6, dacă adăugăm câte 2 picioare suplimentar la fiecare cap, atunci
6 : 2 = 3, deci vom adîuga la 3 capete  => 3 cai

Propunători: Merloiu Monica

Tomescu Carmen
Vă suianu Cecilia
 8 capete - 3 capete de cal = 5 capete de rata  => 5 rate

R: 3 cai, 5 rațe
Var. II
 Presupunem că în gospodărie ar fi doar cai,
(în acest caz desenăm tot 8 capete, dar le punem câte 4 picioare)

deci câte picioare ar fi:

8 capete cai x 4 picioare = 32 picioare de cal,
dar presupunerea noastră nu este corectă deoarece în gospodărie sunt și rațe, de aceea avem 22 de picioare,
nu 32, cât ne-a dat nouă.
Ne întoarcem la desen si ștergem două picioare de la primul cap (nu putem modifica numărul de
capete) - astfel vom avea două picioare și o rață în loc de cal. 

A) Și așa mai departe, mai ștergem două și alte două pe desen până ajungem la 22 de picioare:

32 - 2 = 30, 30 - 2 = 28, 28 - 2 = 26, 26 - 2 = 24, 24 - 2 = 22 picioare

Rezultatul este 5 rate si 3 cai
B) Varianta pe baza calculelor este:
32 - 22 = 10

10 : 2 = 5  =>  de la 5 capete am sters cate doua picioare deci sunt 5 rate

8 capete - 5 capete de rata = 3 capete de cal

R: 3 cai, 5 rațe
Verificare: 3 x 4 + 5 x 2 = 12+10=22 (picioare)  //   3 + 5 = 8 (capete)

Rezolvare algebrică:
Notăm cu : x= numărul de cai și y= numărul de raţe
x+y= 8 , deci y=8-x
4∙x+2∙y=22
4∙x+2∙(8-x)=22
4∙x+2∙8 - 2∙x=22
2∙x+16=22
2∙x-22 – 16
2∙x=6
x=6:2
x= 3 cai
y=8-3
y=5 raţe

Probleme propuse:

1) Un bloc are 88 de apartamente cu 2 şi cu 4 camere, în total 232 de camere.

Propunători: Merloiu Monica
Tomescu Carmen
Vă suianu Cecilia
 Câte apartamente erau de 2 camere şi câte de 4 camere?

2) Un grădinar a aşezat 178 kg pere şi prune în 22 lădiţe. Perele erau câte 7 kg în lădiţă iar prunele erau
câte 9 kg în lădiţă.
Câte lădiţe erau de fiecare tip?

3) La o ferma agricolă se cresc găini şi oi, care au 650 capete şi 2260 picioare.
Câte oi şi câte găini sunt la ferma?

4) Pe 25 rafturi s-au aşezat 880 cărţi. Pe unele sunt 30 de cărţi, iar pe altele 40 de cărţi.
Câte rafturi sunt de fiecare tip?

5) Două categorii de piese cântăresc 9 kg şi 23 kg fiecare. Dacă 100 de piese de ambele categorii cântăresc
1180 kg, aflaţi câte piese de fiecare categorie sunt?

6) O gospodărie are 200 porci, găini şi gâşte, având în total 600 de picioare. Ştiind că numărul găinilor
este egal cu numărul gâştelor, aflaţi câte găini, porci şi gâşte sunt în gospodărie.

7) Cu 4800 lei s-au cumpărat 82 bilete de 70 lei şi respectiv 50 lei.

Câte bilete de fiecare fel s-au cumpărat?

8) Într-un bloc sunt apartamente cu 2, 3 şi 4 camere, în total 29 de apartamente care au 90 de camere.

Apartamentele cu 4 camere sunt cu 2 mai puţine decât cele cu 3 camere. Aflaţi câte apartamente sunt
cu 2, 3 şi 4 camere.

9) Olguța desenează pe un caiet 24 de figuri geometrice: triunghiuri și dreptunghiuri.

Câte triunghiuri și câte dreptunghiuri a desenat ea, dacă în total sunt 77 de laturi?

9) Un copil are în insectar păianjeni (cu 8 picioare) și cărăbuși (cu 6 picioare). Știind că sunt 8 insecte
având împreună 54 de picioare, află câți păianjeni și câți cărăbuși sunt în insectar.

10) Sportivii clubului din oraș dacă s-ar așeza câte 9 pe un rând ar forma cu 10 rânduri mai puțin decât
dacă s-ar așeza câte 7. Câți sportivi sunt în oraș?

Metoda comparației
Noțiuni teoretice:
În multe probleme, relațiile dintre mărimi sunt date explicit: cu atât mai mult, cu atât mai puțin, de
atâtea ori mai mult sau de atâtea ori mai puțin.

În alte cazuri aceste relații se deduc din compararea a două situații diferite.Despre aceste probleme
spunem că le rezolvam prin metoda comparației.

În rezolvarea unei probleme prin metoda comparației, esențial este să vedem care este
cauza care duce la diferențierea celor două situații.
Problemă rezolvată:
3 kg de mere şi 4 kg de pere costǎ 36 lei. 5 kg de mere şi 8 kg de pere costǎ 68 lei.
Cât costǎ un kg de mere şi un kg de pere?

3 kg mere ...............4kg pere.............36 lei

5 kg mere................8 kg pere........... 68 lei
Se multiplicǎ cu 2 primul rând pentru a egala cantitatea de pere în ambele situaţii.
6 kg mere.................8 kg pere.............72 lei
Propunători: Merloiu Monica
Tomescu Carmen
Vă suianu Cecilia
 5 kg mere.................8 kg pere.............68 lei

1 kg mere ..........................................4 lei

3 kg mere ...........................................3·4=12 lei
4 kg pere............................................36 – 12 = 24 lei.
1 kg pere.............................................24:4 = 6 lei.
Se observǎ cǎ într-o anumitǎ etapǎ, metoda comparaţiei se bazeazǎ pe aplicarea metodei reducerii la
unitate.
Rezolvare algebrică:
Notăm cu x – preţul unui kilogram de mere și cu y - preţul unui kilogram de pere.
3∙x+4∙y=36
5∙x+8∙y=68
Īi aflăm pe y īn funcţie de x din prima relaţie și īl īnlocuim īn a doua relaţie.
4∙y=36 - 3∙x
36 - 3∙x
y= ————
4
36 - 3∙x
5∙x+8∙ ———— =68
4
5∙x+2∙(36 - 3∙x) =68
5∙x+72 - 6∙x=68
72 – 68=6∙x - 5∙x
x=4 lei (preţul unui kilogram de mere)
36 - 3∙4 36 – 12 24
y= ———— = ———— = —— = 6 lei (preţul unui kilogram de pere)

4 4 4

Probleme propuse:
1.) 15 muncitoare şi 15 muncitori confecţionează într-o zi un număr de 270 de piese, iar 15 muncitoare şi
10 muncitori confecţionează 220 de piese .
Câte piese confecţionează într-o zi o muncitoare şi câte piese execută un muncitor?

2.) La o florărie s-au vândut într-o zi 90 fire de garoafe şi 30 de fire de cale , încasându-se suma de 690 de
lei . A doua zi s-au vândut 70 de fire de garoafe şi cale câte în prima zi , încasându-se suma de 590 de lei .
Cât costă un fir de garoafă şi cât costă unul de cală ?

3.) 4 caiete şi 2 stilouri costă împreună 32 de lei , iar 2 caiete şi 6 stilouri costă 66 de lei .
Cât costă un caiet şi cât costă un stilou ?

4.) 3 mingi şi 4 maşinuţe costă împreună 120 de lei . 5 mingi şi 8 maşinuţe costă 220 de lei .
Cât costă o minge şi cât costă o maşinuţă ?

5.) Să se calculeze cât costă 1 kg de mere şi cât costă unul de struguri , ştiind că 30 kg de mere şi 20 kg de
struguri costă 230 de lei , iar 20 de kg de mere şi 40 kg de struguri costă împreună 340 de lei ?

6.) La o cantină într-o lună s-au adus 240 kg de zahăr şi 100 l de ulei , în valoare de 1560 de lei . În luna
următoare , au fost aduse 300 kg zahăr şi 200 l de ulei , plătindu-se cu 840 lei mai mult .
Calculaţi cât costă 1 kg de zahăr şi cât costă 1 l de ulei ?

Propunători: Merloiu Monica

Tomescu Carmen
Vă suianu Cecilia
7.) Ion a cumpărat 4 creioane şi 2 pixuri pentru care a plătit 24 de lei . Dan cumpără 8 creioane şi 3 pixuri ,
plătind 40 de lei .
Câte pixuri de acelaşi fel cumpără Vlad , dacă pentru 5 creioane şi pixurile cumpărate plăteşte 26 de
lei ?

8.) 24 de păpuşi mari şi 50 de păpuşi mici costă împreună 2920 de lei , iar 68 de păpuşi mari şi 100 de
păpuşi mici costă împreună 7440 de lei .
Ce sumă plăteşte în total o grădiniţă care cumpără 30 de păpuşi mari şi 55 de păpuşi mici .

9.) Două robinete au acelaşi debit. Dacă primul curge 4 ore şi al doilea 6 ore vom avea
10628 litri apă, iar dacă lăsăm primul 7 ore iar al doilea 6 ore vom avea 13883 litri apă.
Câţi litri curg prin fiecare robinet într-o oră?

10.) Mergând 5 ore pe jos şi 7 ore pe bicicletă un tânăr poate parcurge 104 km. Mergând
7 ore pe jos şi 6 ore pe bicicletă el parcurge 100 km. Câţi km parcurge într-o oră pe jos şi
câţi pe bicicletă?

11.) O gospodină a cumpărat 3 kg de mere, 3 kg de pere și 5 kg de gutui și a plătit 20 de lei. A doua

gospodină a cumpărat 6 kg de mere , 4 kg de pere, 2 kg gutui și a plătit 28 de lei. A treia gospodină a
cumpărat 6 kg de mere, 7kg de pere și 7 kg de gutui și a plătit 39 de lei.
Cât costă 1 kg din fiecare fruct?

Propunători: Merloiu Monica

Tomescu Carmen
Vă suianu Cecilia