METODA FIGURATIVĂ

Exemplu 1:
Mama si Irina au impreună 35 ani. Stiind că mama are de 6 ori vârsta Irinei, să se afle câţi ani au
fiecare.

Rezolvare

Pentru vârsta Irinei vom desena un segment, iar pentru vârsta mamei 6 segmente.

In total sunt 6 segmente (mama) + 1 (Irina) = 7 segmente (sau parti)

Pentru a afla o parte calculam 35 : 7 = 5 . Pentru ca o parte este chiar varsta Irinei, atunci Irina = 5
ani,iar

varsta mamei o putem calcula in doua moduri:

fie 6 parti x 5 = 30 (ani)

Răspuns: Irina 5 ani,mama

30 ani

Exemplul 2:

Andrei si Sorin au împreună 80 de timbre. Andrei are cu 20 mai multe timbre decât Sorin.

Cate timbre are fiecare băiat?

Rezolvare

1) Câte timbre ar avea cei doi copii împreună dacă ar avea un număr egal de timbre?
80-20 = 60 (timbre)
2) Cât reprezintă o parte? (sau Câte timbre are Sorin?)
60:2 = 30 (timbre Sorin)
3) Câte timbre are Andrei ?
30+20 = 50 (timbre Andrei)
Verificare: 30+50=80

Răspuns:30 timbre Andrei,50 timbre Sorin

PROBLEME PROPUSE

1.Suma a două numere este 22. Dacă al doilea este cu 2 mai mare decât primul, care sunt numerele?

15 10 12

2.Anda și Ionel au împreună 10 ani. Dacă Anda este cu 4 ani mare decât Ionel, află câți ani are fiecare.

7 3 4

3.Olivia are cu 8 bile mai puține decât Mioara. Câte bile are fiecare, știind că împreună au 18 bile?

13 6 5

4.Suma a două numere consecutive este 19. Află numerele.

9 10 11

5.Suma a două numere este 24, iar diferența lor este 10. Care sunt cele două numere?

7 10 17

METODA REDUCERII LA UNITATE

EXEMPLUL 1:

7 stilouri cost 91 de lei. Aflaţi câţi lei costă 12 stilouri de acelaşi fel.

Rezolvare

1) Preţul unui stilou ?

91 : 7= 13 (lei )

2)Preţul a 12 stilouri ?
 13 lei x 12 = 156( lei)

Răspuns:156 lei

Exemplul 2:

Pe un CD sunt înregistrate 12 poveşti, fiecare având aceeaşi durată. Ascultarea

CD-ului durează 4 ore. Cât timp este necesar pentru ascultarea a 4 poveşti?

Rezolvare

1 oră………………………..60 minute

4 ore……………………….4x60= 240 minute

12 poveşti……………….240 minute

1)Cât timp este necesar pentru ascultarea unei poveşti?

240:12 = 20 (minute)

2) Cât timp este necesar pentru ascultarea a 4 poveşti ?

4 x20 = 80( minute)

Răspuns: Timpul necesar este de 80 de minute.

PROBLEME PROPUSE

1. Pentru a cumpra 40 de scaune, o grădiniţă a dat 8 600 de lei. Cât trebuie să

plătească o alt grădiniţă care cumpără 56 de scaune de acelaş fel?

2. Pe o distanţă de 324 m s-au instalat 54 de conducte de ap . Câte conducte de

acelaş fel sunt necesare pentru o distanţă de 816 m?

3. 17 saci cu cartofi cântăresc 289 kg. Câţi saci de acelaş fel cântăresc împreună 884 kg?

4. Elevii unei şcoli pleacă într-o excursie cu 3 autocare care au acelaş număr

de locuri. În primele două autocare au fost repartizaţi 90 de elevi. Câţi elevi pleacă în

excursie?

5. Zece stâlpi de curent electric sunt legaţi cu 180 m de cablu. Câţi metri de

cablu leagă 20 de astfel de stâlpi?

 6. Din 2 kg de făină mama face 4 cozonaci. Din câte kilograme de făină va face

mama 10 cozonaci?

METODA MERSULUI INVERS

Exemplul 1:

Am ales un număr. L-am înmulţit cu 4. La produsul obţinut am adunat 24. Suma

obţinută s-a împărţit exact la 8, iar din cât am scăzut 67 obţinând 9. Ce număr am ales?

Rezolvare

Care este ultima operaţie făcută? Din enunţ aflăm: „Din cât am scăzut 67 obţinând 9“. Deci numărul din
care scădem 67 şi obţinem 9 este 9 + 67 = 76.

Reformulând problema dată obţinem:

„Am ales un număr, l-am înmulţit cu 4, la produsul obţinut am adunat 24, suma

obţinută s-a împărţit exact la 8, obţinându-se 76. Ce număr am ales?“

Care este ultima operaţie făcută? O operaţie de împărţire. Ce număr împărţit la 8 dă 76 ?

76x8 = 608

Aşadar ,reformulăm preoblema:

“Am ales un număr,l-am înmulţit cu 4,la produsul obţinut am adunat 24 şi am obţinut 608.

Ce număr am ales?

Care este ultima operaţie făcută?O operaţie de adunare.Ce număr adunăm cu 24 pentru a obţine
608?

608-24 =584

Problema devine:

“Am ales un număr ,l-am înmulţit cu 4 şi am obţinut 584.Care este numărul?

584:4=146

Verificare: (146x4+24):8 =

( 584+24):8=

608:8=76

Răspuns: 146

EXEMPLUL 2:
 La plecarea dintr-o staţie, jumătate din locurile unui autobuz sunt ocupate de

persoane. La prima staţie coboară 10 persoane, iar la a doua staţie urcă 25 de persoane,

acum în autobuz fiind 39 de persoane. Câte locuri are autobuzul?

Rezolvare

1.Câte persoane erau în autobuz înainte de a doua staţie?

39 – 25= 14(persoane)

2.Câte persoane erau în autobuz înainte de prima staţie?

14+ 10 =24(persoane)

3.Câte locuri are autobuzul?

2 x24 = 48 locuri)

Răspuns: 48 locuri

PROBLEME PROPUSE

1. Un număr natural se împarte exact la 9. Adunând acest număr cu câtul împărţirii lui cu 9
şi scăzând din rezultat numărul 17, se obţine 33. Aflaţi numărul.

2. Un elev a citit o carte în trei zile. În prima zi a citit o treime din numărul de

pagini. A doua zi a citit cu 30 de pagini mai puţin decât în prima zi, iar în a treia zi a

citit 68 de pagini. Câte pagini are cartea?

3. Un număr este înmulţit cu 12. La rezultat adunăm 51. Din noul rezultat scădem

62 şi obţinem 361. Să se afle numărul.

4. Am ales un număr. L-am mărit cu 2, am dublat rezultatul obţinut, am scăzut 2

iar noul rezultat l-am împrăit la 2, obţinând 91. Aflaţi numărul.

5. Pentru a desena o planşă, un elev are nevoie de 45 de minute, pentru tema la

citire cu 15 minute mai mult, iar pentru tema la matematică de 2 ori mai mult decât la

citire. În cât timp îşi face temele elevul?

 METODA COMPARAŢIEI

EXEMPLUL 1:

4 metri de stofă şi 3 metri de postav costă 1 250 de lei, iar 2 metri de stofă şi 6 metri de postav costă
1 300 de lei.

Cât costă metrul de stofă şi cât costă metrul de postav?

Datele problemei le aşezăm astfel:

4 m stofă … 3 m postav … 1 250 lei (1)

2 m stofă … 6 m postav …. 1 300

Rezolvare

Dacă luăm cantităţi duble, adică înmulţim cu 2 cantităţile celui de al doilea rând (2), preţul se dublează,
şi vom scrie:

4 m stofă … 3 m postav … 1 250 lei

4 m stofă ….12 m postav …2 600 lei

Cum cantitatea de stofă este aceeaşi, înseamnă că diferenţa de preţ apare datorită diferenţei cantităţilor de
postav, aşadar:

12m-3m= 9 (m de postav),

care costă

2 600 -1 250 =1 350 (lei)

Un metru de postav va costa:

1 350 : 9 = 150 (lei)

Vom continua astfel:

3 metri de postav costă 3×150 = 450 (lei)

atunci
4 metri de stofă vor costa 1250 – 450 = 800 (lei.)

Un metru de stofă va costa 800 : 4 = 200 (lei)

Răspuns: 1 m stofă costă 200 lei, iar 1 m postav

150 lei

EXEMPLUL 2:

Ilinca a cumpărat 2 pâini și 4 plăcinte care au costat 20 de lei. Daria a cumpărat 2 pâini și 6 plăcinte
care au costat 28 de lei. Află câți lei costă o pâine și câți lei costă o plăcintă.

Pentru rezolvarea acestui tip de problemă, importantă este așezarea datelor.

2 pâini……………….. 4 plăcinte………………. 20 lei

2 pâini……………….. 6 plăcinte………………. 28 lei

Cum gândesc?

Comparând datele problemei se observă că Ilinca și Daria au cumpărat același număr de pâini, însă un
număr diferit de plăcinte. De aceea trebuie să calculăm cu câte plăcinte plăcinte a cumpărat mai mult Daria
decât Ilinca.

6 – 4 = 2 ( plăcinte)

Observăm că 3 pâini și 6 plăcinte costă mai mult decât 3 pâini și 4 plăcinte. Diferența dintre cele două sume
provine de la cele 2 plăcinte în plus. Putem astfel afla cât costă 2 plăcinte.

28 lei – 20 lei = 8 lei

Dacă 2 plăcinte costă 4 lei , atunci o plăcintă va costa de 2 ori mai puțin.

8 lei : 2 = 4 lei

Dacă 1 plăcintă costă 4 lei, atunci 4 plăcinte vor costa de 4 ori mai mult.

4 x 4 lei = 16 lei

Acum vom calcula calcula cât costă 2 pâini , calculând diferența dintre cele 2 sume.
20 lei – 16 lei = 4 lei

Dacă 2 pâini costă 4 lei, atunci o pâine va costa de 2 ori mai puțin.

4 lei : 2 = 2 lei

Important la acest tip de problemă este verificarea.

2 x 2 lei + 4 x 4 lei = 4 lei + 16 lei =20 lei

2 x 2 lei + 6 x 4 lei = 4 lei + 24 lei = 28 lei

EXEMPLUL 3:

Mara și Ioana cumpără de la piață legume. Mara cumpără 2 kg de ardei și 5 kg de roșii și plătește 26 de
lei, iar Ioana cumpără 4 kg de ardei și 7 kilograme de roșii și plătește 46 de lei. Câți lei costă un kilogram de
ardei? Dar un kilogram de roșii?

Așezarea datelor problemei

2 kg ardei ……………….. 5 kg roșii ………………. 26 lei

4 kg ardei ……………….. 7 kg roșii ………………. 46 lei

Cum gândesc?

Comparând datele problemei, se observă că Ilinca și Daria au cumpărat cantități diferite de legume. Pentru
aceasta trebuie să egalăm cantitatea de ardei. Pentru aceastavom înmulți prima relație cu 2 și obținem
următoarele relații:

4 kg ardei ………………..10 kg roșii ……………….. 52 lei

4 kg ardei ……………….. 7 kg roșii ………………. 46 lei

Comparând acum datele problemei, vom observa că cantitatea de ardei este aceeași, iar cea de roșii diferă.
De aceea, trebuie să calculăm cu câte kg de roșii a cumpărat mai mult Mara.

10 kg – 7 kg = 3kg

Observăm că 4 kg de ardei și 10 kg de roșii costă mai mult decât 4 kg de ardei și 7 kg de roșii. Diferența
dintre cele două sume provine de la cele 3 kg de roșii în plus. Putem astfel afla cât costă 3 kg de roșii.

52 lei – 46 lei = 6 lei

Dacă 3 kg de roșii costă 6 lei, atunci un kg va costa de 3 ori mai puțin.

6 lei : 3 = 2 lei

Dacă un kg de roșii costă 2 lei, atunci 10 kg de roșii vor costa de 10 ori mai mult.

10 x 2 lei = 20 lei

Acum vom calcula cât costă 4 kg de ardei, calculând diferența dintre cele 2 sume.

52 lei – 20 lei = 32 lei

Dacă 4 kg de ardei costă 32 lei, atunci un kg va costa de 4 ori mai puțin.

32 lei : 4 = 8 lei

Verificarea

2 x 8 lei + 5 x 2 lei = 16 lei + 10 lei = 26 lei

4 x 8 lei + 7 x 2 lei = 32 lei + 14 lei = 46 lei

PROBLEME PROPUSE

1. Trei felii de pizza și o apă plată costă 17 lei. Cinci felii de pizza și o apă plată costă 27 de lei. Cât costă
o felie de pizza?

 Unește alimentele cu costul lor.

2. Un buchet cu 3 lalele și 4 frezii costă 25 de lei, iar un buchet cu 5 lalele și 4 frezii costă 31 de lei. Cât
costă o frezie? Dar o lalea?

 Completează doar cu cuvinte.

3. Un buchet cu 3 lalele și 4 frezii costă 25 de lei, iar un buchet cu 5 lalele și 4 frezii costă 31 de lei. Cât
costă o frezie? Dar o lalea?

 Cel mai simplu este să aflăm prima dată cât costă o lalea.
 4. Un buchet cu 3 lalele și 4 frezii costă 25 de lei, iar un buchet cu 5 lalele și 4 frezii costă 31 de lei. Cât
costă un buchet format din 6 lalele și 7 frezii?

 Află prima dată cât costă o lalea și cât costă o frezie și apoi cât costă buchetul format din 6 lalele și
7 frezii.

 Scrie răspunsul final doar cu cifre, fără să utilizezi litere.

5. Bunica a cumpărat 31 de pui de găină și 14 boboci de rață și a plătit pentru ei 149 de lei. Dacă ar
cumpăra de două ori mai mulți din fiecare,

câți lei ar plăti?

 Scrie răspunsul doar prin cifre.

6. 4 adulți și 3 copii au plătit pentru skipass 275 de lei pe zi. 8 adulți și 5 copii au plătit 525 de lei pe zi.

Cât costă 3 bilete pentru adulți?

METODA FALSEI IPOTEZE

EXEMPLUL 1:

La un concert prețul unui bilet la lojă este 70 lei, iar prețul unui bilet în sală este de 55 lei. Câte bilete din
fiecare tip s-au vândut,

dacă se știe că s-au încasat 5875 lei pentru cele 100 de bilete vândute.

Rezolvare

Dacă toate cele 100 de bile s-ar fi vândut cu prețul unui bilet de la lojă, atunci ar fi trebuit să se încaseze
suma

100 100X70 =7 000 (lei)

Diferența obținută

7 000-5 875 = 1 125(lei)

este datorată diferenței de preț dintre cele două tipuri de bilete.
Astfel rezultatul împărțirii va reprezenta numărul de bilete vândute cu 55
lei.

Răspuns:75 de bilete cu 55 lei și 25 de bilete cu

70 lei.

Pentru a fi mai facilă, rezolvarea aritmetică poate fi dirijată prin întrebări. Un astfel de demers ar putea
conține următoarele întrebări:

1. Dacă toate bilete vândute ar fi fost bilete în sală ce sumă s-ar fi încasat?

100 x55=5 500(lei)

2. Care sunt diferențele de prețuri?

5 875-5 500=375(lei)

70-55=25(lei)

3. Câte bilete la lojă s-au vândut?

375 :15=25(lei)

4. Câte bilete s-au vândut în sală?

100-25=75(lei)

Răspuns: 25 bilete la lojă, 75 bilete în sală.

EXEMPLUL 2

La o librărie s-au adus 435 de cutii care conţin 4800 de creioanenegre şi roşii. Creioanele negre au
fost ambalate

câte 10 în fiecarecutie, iar cele roşii câte 12 creioane în fiecare cutie.

Câte cutii de fiecare fel s-au adus?

Soluţie

Presupunem că s-au ambalat creioanele numai în cutii cu câte10 bucăţi.

În această situaţie ar fi trebuit să se ambaleze doar

435 × 10 = 4350 (creioane).

Diferenţa până la 4800 se datorează diferenţei dintre numărul

de creioane conţinute de cele două tipuri de cutii.

Deci 4800 − 4350) : (12 − 10) = 225

reprezintă numărul de cutii în s-au ambalat câte 12 creioane, adică cutiile cu creioane roşii.

Numărul cutiilor cu creioane negre este

435 − 225 = 210.

Verificare.

Există 210 cutii cu câte 10 creioane negre şi 225 cutii cu câte 12 creioane roşii,

deci în total există

210 × 10 + 225 × 12 = 2100 + 2700 = 4800(creioane).

Răspuns: 4 800 creioane

Probleme propuse

Problema 1. La o piesă de teatru s-au vândut toate cele 180 bilete disponibile și s-au încasat în total
12800 lei. Știind că prețul unui bilet la lojă este de 100 lei iar prețul unui bilet în sală este de 60 lei, calculați
numărul de scaune sunt din sală și numărul de scaune de la lojă.

Problema 2. Într-un cartier rezidențial s-au construit 70 de case noi. Se știe că sunt 250 camere în total,
iar casele pot fi cu 3 camere sau cu 5 camere fiecare. Câte case cu 5 camere sunt?

Problema 3. Mihai are 27 caiete. Caietele pot fi cu 48 file sau cu 100 file. Dacă toate caietele conțin 1764
file, calculați câte caiete cu 100 sunt.

Problema 4. În cadrul programului național “Școala altfel”, elevii unei clase au participat o zi la cules de
cireșe. Aceștia au cules o cantitate de 110 kg cireșe. Pentru a depozita cireșele, șeful fermei le-a dat elevilor
un număr de 30 lădițe în care încap 3 kg sau 5 kg de cireșe. Calculați câte lădițe de fiecare tip au primit
elevii.

Problema 5. Anda are în portofelul ei 91 lei sub formă de bancnote de 1 leu și bancnote de 5 lei. Dacă se
cunoaște faptul că sunt în total 27 bancnote, să se calculeze câte bancnote de fiecare tip sunt?