Seminar 6

Matematic¼
a PIPP

Probleme rezolvate prin metode aritmetice

1. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a, scrieţi planul de rezolvare (cu întreb¼ari) şi veri-
…caţi rezultatul.
Ana şi Irina au împreun¼ a 96 de lei. Dac¼ a Irina i-ar da Anei 14 lei, atunci ar avea sume
egale. Cât are …ecare?

Soluţie.

Metoda I.
1) Câţi lei ar avea …ecare dac¼
a Irina i-ar da Anei 14 lei?
96 : 2 = 48
2) Câţi lei are Irina?
48 + 14 = 62.
3) Câţi lei are Ana?
48 14 = 34.
Proba: 62 + 34 = 96; 62 14 = 48 şi 34 + 14 = 48 (rezultate egale).

Metoda a II-a.
Folosind metoda …gurativ¼ a, observ¼ am cu câţi lei are mai mult Irina, apoi a‡a¼m dou¼ a numere
cunoscând suma şi diferenţa lor).
Pentru a egaliza dou¼ a cantit¼aţi, se împarte în dou¼ a p¼
arţi egale surplusul celei mari faţ¼
a de
cea mic¼
a ; o parte se transfer¼
a, o parte se p¼ astreaz¼ a.

1
2

1) Cu câţi lei are Irina mai mult decât Ana?

2 14 = 28:
2) Câţi lei ar avea împreun¼a dac¼
a Irina ar da la o parte ce are în plus faţ¼
a de Ana?
96 28 = 68:
3) Câţi lei are Ana?
68 : 2 = 34.
4) Câţi lei are Irina?
34 + 28 = 62
Proba: 62 + 34 = 96; 62 14 = 48 şi 34 + 14 = 48 (rezultate egale).

2. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

Cât cost¼
a un scaun pliant, respectiv un taburet, dac¼ a pentru 7 scaune pliante şi 2 taburete
s-au cheltuit 284 lei, iar 3 scaune pliante şi 5 taburete au costat 217 lei?
Soluţie.
Aplic¼ am metoda comparaţiei (prin eliminare-vezi manual clasa a IV-a, Editura Art, partea
a II-a, pag. 12)
Pentru a compara mai uşor datele problemei, le organiz¼
am astfel:
7 scaune ................................ 2 taburete ................................ 284 lei
3 scaune ................................ 5 taburete ................................ 217 lei
Pentru a avea în dou¼ a cazuri acelaşi num¼ar de obiecte pentru una din cele dou¼
a categorii,
înmulţim num¼arul de obiecte de …ecare fel:
-cu 5 în primul caz (costul se va înmulţi cu 5);
-cu 2 în primul caz (costul se va înmulţi cu 2).
Efectu¼am 5 284 = 1420, respectiv 2 217 = 434:
Obţinem
35 scaune ................................ 10 taburete ................................ 1420 lei
6 scaune ................................ 10 taburete ................................ 434 lei

Diferenţa costurilor (în lei) este 1420 434 = 986:

Aceast¼a diferenţ¼
a se datoreaz¼ a faptului c¼
a în primul caz num¼
arul de scaune este mai mare
cu 35 6 = 29.
Atunci
 3

29 scaune ................................ .................. ................................ 986 lei

Preţul unui scaun (în lei) este 986 : 29 = 34.
Revenim la primul caz.
3 scaune ................................ 5 taburete ................................ 217 lei

Preţul celor 3 scaune (în lei) este 3 34 = 102.

Preţul celor 5 taburete (în lei) este 217 102 = 115:
5 taburete ................................................................ 115 lei
Preţul unui taburet (în lei) este 115 : 5 = 23.

R¼
aspuns: 1 scaun pliant cost¼
a 34 lei, 1 taburet cost¼
a 23 lei.

Proba.
Veri…c¼ am costul din al doilea caz.
3 scaune ................................ ::::::::::: ................................ 3 34 lei
::::::::: ................................ 5 taburete ................................. 5 23 lei

Costul total în al doilea caz (în lei) este 3 34 + 5 23 = 102 + 115 = 217.

3. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

La un magazin s-au adus 50 saci cu carto… şi 25 saci cu morcovi, care cânt¼aresc în total
o ton¼
a. Un sac de carto… cânt¼ areşte cu 5 kg mai mult decât un sac cu morcovi. A‡aţi cât
cânt¼
areşte un sac cu carto… şi un sac cu morcovi. (vezi 8/ pag. 63, Manual clasa a III-a,
partea a doua).

Soluţie.

Aplic¼
am metoda comparaţiei (prin înlocuire)
Un sac de carto… cânt¼
areşte C kg. Un sac de morcovi cânt¼
areşte M kg.
Transform¼am unitatea de m¼ asur¼
a: o ton¼
a 1t = 1000 kg.

50 C ................................ 25 M ................................ 1000

Observ¼
am c¼ a putem împ¼ arţi toate cantit¼
aţile prin 25.
2 C ................................ 1 M ...................................... 40

Înlocuim masa unui sac de carto… cu cea a unui sac de morcovi plus 5. Atunci
2C:::::::::::::::::2M + 10:
Dup¼a înlocuire obţinem
2 M + 10 ................................ 1 M ...................................... 40 ,
de unde
2 M ................................ 1 M ....................................... 40 10 ,
adic¼
a
3 M ................................ :::: ............................................... 30 .

Atunci un sac de morcovi cânt¼ areşte (în kg) 30 : 3 = 10.

Un sac de carto… cânt¼
areşte (în kg) 10 + 5 = 15.

Proba. 50 saci cu carto… şi 25 saci cu morcovi cânt¼

aresc (în kg)
4

50 15 + 25 10 = 750 + 250 = 1000.

4. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

Când Ana avea 12 ani, fratele ei Nicu avea 8 ani. În 2019 suma vârstelor lor era de 34 ani.
A‡aţi:
a) Anul naşterii …ec¼aruia.
b) În ce an vârsta Anei era dublul vârstei lui Nicu?

Soluţie.

Recapitulare: A‡area a dou¼

a numere cunoscând suma şi diferenţa lor

Pentru a a‡a dou¼ a numere cunoscând suma lor S şi diferenţa lor D se poate aplica metoda
gra…c¼a (…gurativ¼a).
Reprezent¼ am num¼ arul mai mic printr-un segment de lungime (valoare) necunoscut¼ a.
Num¼ arul mai mare se va reprezenta printr-un segment de acelaşi fel, prelungit cu un segment
care reprezint¼a num¼ arul D.
Adunând cele dou¼ a numere avem
2 segmente ................................ D ...................................... S
Atunci
2 segmente ................................ ::: ...................................... S D
Rezult¼ a c¼
a num¼arul mai mic este (S D) : 2.
Atunci num¼ arul mai mare este (S D) : 2 + D.

Proba: (S D) : 2 + (S D) : 2 + D = (S D) + D = S.
Observaţii:
a) (S D) : 2 + D = (S + D) : 2 (pentru orice numere reale S; D)
Într-adev¼
ar,
(S D) : 2 + D = (S D) : 2 + (2D) : 2
= (S D + 2D) : 2 = (S D + D + D) : 2
= (S + D) : 2
 5

b) Pentru ca problema s¼ a aib¼

a soluţie în numere naturale, este necesar şi su…cient ca nu-
merele naturale S şi D s¼
a aib¼
a aceeaşi paritate şi S D.

Rezolvarea problemei
Vârstele sunt exprimate în ani.
Suma vârstelor în 2019 era 34.
Diferenţa vârstelor este mereu 12 8 = 4.
Se reprezint¼
a vârsta lui Nicu printr-un segment, iar vârsta Anei printr-un segment de aceeaşi
lungime prelungit printr-un segment care reprezint¼ a diferenţa 4.

1) Cu câţi ani este mai mare Ana decât Nicu?

12 8 = 4.
2) Câţi ani avea Nicu în 2019?
(34 4) : 2 = 15
3) Câţi ani avea Ana în 2019?
15 + 4 = 19
(Proba: 19 + 15 = 34)
4) În ce an s-a n¼ascut Nicu? 2019 15 = 2004:
5) În ce an s-a n¼ascut Ana? 2019 10 = 2000: (sau: 2004 4 = 2000)

b) Rezolvarea este independent¼ a de cea a punctului a).

La momentul c¼ autat, reprezent¼
am vârsta lui Nicu printr-un segment (o parte), iar vârsta
Anei printr-un alt segment de lungime dubl¼ a (dou¼a p¼
arţi). Diferenţa vîrstelor este o parte.
În …ecare an suma vârstelor celor doi copii creşte cu 2:

1) Cu câţi ani este mai mare Ana decât Nicu? 12 8 = 4

2) Câţi ani avea Nicu? 4 ( o parte)
3) Câţi ani avea Ana? 4 + 4 = 8 (Proba: 2 4 = 8).
4) Care era suma vârstelor celor doi copii? 8 + 4 = 12.
5) Câţi ani au trecut din anul c¼
autat pân¼
a în 2019?
(34 12) : 2 = 11.
6) În ce an vârsta Anei era dublul vârstei lui Nicu? 2019 11 = 2008.

(Proba:
Anul naşterii este 2008 8 = 2000 pentru Ana, respectiv 2008 4 = 2004 pentru Nicu.
În 2019 vârsta Anei este 2019 2000 = 19, iar vârsta lui Nicu este 2019 2004 = 15, deci
suma vârstelor este 19 + 15 = 34, iar diferenţa vârstelor este 19 15 = 4).

5. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

La un magazin s-au vândut în trei zile 150 kg de f¼ ain¼
a. Dac¼
a în prima zi s-ar … vândut
de dou¼ a ori mai mult, iar în a doua zi cu 6 kg mai puţin, iar în a treia zi de trei ori mai
puţin, atunci cantit¼ aţile de f¼
ain¼a vândute ar … fost egale. Ce cantitate de f¼ ain¼
a s-a vândut
în …ecare zi? (dup¼ a A. C¼ alug¼
ariţa, Exerciţii şi probleme de matematic¼
a pentru elevii claselor
I-IV, Editura Universal Pan, Bucureşti, ed. V, pag. 400).

Soluţie.
M¼
asur¼am toate cantit¼
aţile în kilograme.
6

Cantit¼aţile egale de care se vorbeşte reprezint¼

a:
-dublul cantit¼ aţii din prima zi
-cantitatea din a doua zi minus 6.
-o treime din cantitatea din a treia zi.

Reprezent¼ am cantit¼ aţile (m¼ asurate în kg) din cele trei zile dup¼
a cum urmeaz¼
a:
Prima zi.........................................1 segment
A doua zi.......................................2 segmente plus 6
A treia zi........................................3 2 = 6 segmente

Atunci totalul este de 9 segmente plus 6:

9 segmente reprezint¼a 150 6 = 144.
1 segment reprezint¼a 144 : 9 = 16.
Efectu¼
am calculele: 2 16 + 6 = 32 + 6 = 38 şi 6 16 = 96.

aspuns: S-au vândut 16 kg, 38 kg, 96 kg în prima zi, a doua zi, respectiv a treia zi.
R¼
Proba: 16 + 38 + 96 = 54 + 96 = 150
2 16 = 32, 38 6 = 32 şi 96 : 3 = 32 sunt trei numere egale.

6. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

Suma a trei numere este 55. S¼ a se a‡e numerele, ştiind c¼
a dac¼
a împ¼arţim al doilea num¼ ar
la primul obţinem câtul 4 şi restul 0, iar dac¼ a împ¼
arţim al treilea num¼ar la al doilea obţinem
câtul 2 şi restul 3:
(A. C¼alug¼ ariţa, Exerciţii şi probleme de matematic¼ a pentru elevii claselor I-IV, Editura
Universal Pan, Bucureşti, ed. V, pag. 401).

Soluţie.
Aplic¼ arţirii cu rest: D = I^
am regula împ¼ C + R.
 7

Primul num¼ ar este cel mai mic.

Reprezent¼ am primul num¼ ar printr-un segment S.
Al doilea num¼ ar se reprezint¼ a prin 4 segmente de acelaşi fel cu S.
Al treilea num¼ ar se reprezint¼ a prin 2 4 = 8 de acelaşi fel cu S, la care ad¼ aug¼am 3.
Suma celor trei numere se reprezint¼ a prin 1 + 4 + 8 = 13 segmente, la care ad¼
aug¼
am 3.
13 segmente......................3....................55
13 segmente.............................................52
1 segment..................................................52 : 13 = 4.

Efectu¼
am 4 4 = 16 şi 2 16 + 3 = 35.

R¼aspuns: Numerele sunt: 4, 16, 35 (în aceast¼

a ordine)
Proba: 4 + 16 + 35 = 20 + 35 = 55:
16 : 4 = 4 şi 35 : 16 = 2 rest 3.

7. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

S¼a se a‡e ce sum¼ a de bani are Corina, ştiind c¼
a dac¼
a ar cump¼ ara 9 tranda…ri i-ar r¼
amâne
14 lei, c¼
a pentru a cump¼ara 33 de garoafe i-ar mai trebui 16 lei, iar un tranda…r cost¼a de 2 ori
mai mult decât o garoaf¼ a.
8

Soluţie.

Ad¼aug¼am 16 lei la suma de bani a Corinei.

Cu aceşti bani ea poate cump¼ ara:
II. 33 garoafe
I. 9 tranda…ri şi r¼
amâne cu 14 lei+16 lei=30 lei.
Dar 9 tranda…ri .......................18 garoafe
Cu noua sum¼ a Corina ar cump¼ ara 18 garoafe şi ar r¼
amâne cu 30 lei.
Num¼ arul de garoafe în al doilea caz este mai mare cu 33 18 = 15.
15 garoafe cost¼ a 30 lei.
O garoaf¼ a cost¼a 2 lei (deoarece 30 : 15 = 2).
Un tranda…r cost¼ a dublu, 4 lei.
Suma de bani a Corinei (în lei) este 33 2 16 = 50.
Proba: 9 tranda…ri cost¼ a (în lei) 9 4 = 36.
50 36 = 14.
33 garoafe cost¼a (în lei) 33 2 = 66.
66 50 = 16.

8. Metoda mersului invers

A‡aţi num¼arul necunoscut x din expresia de mai jos, prin metoda mersului invers. Veri…caţi
rezultatul obţinut.

634 [(x + 33) : 36 + 2 11] 6 = 268:

Soluţie.

Cunoaştem Aplic¼
am Calcul¼am
634 [(x + 33) : 36 + 2 11] 6 = 268 S=D R 634 268 = 366
[(x + 33) : 36 + 2 11] 6 = 366 F1 = P : F2 366 : 6 = 61
(x + 33) : 36 + 2 11 = 61
(x + 33) : 36 + 22 = 61 T1 = S T2 61 22 = 39
(x + 33) : 36 = 39 D = I^ C + R 36 39 = 1404
x + 33 = 1404 T1 = S T2 1404 33 = 1371
x = 1371

Proba: Pentru x = 1371 efectu¼am operaţiile din exerciţiu.

1371 + 33 = 1404;
1404 : 36 = 39;
39 + 2 11 = 39 + 22 = 61;
61 6 = 366;
634 366 = 268 (corect, este rezultatul din membrul drept).

9. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

Cu un sfert din suma de bani pe care o avea, Ion a cump¼ arat dulciuri, cu o treime din ceea
ce i-a r¼
amas a cump¼ arat c¼
apşuni, apoi cu jum¼
atate din rest a cump¼arat cireşe şi i-au mai
r¼
amas 12 lei. Câţi bani a avut Ion la început?
 9

(dup¼a A. C¼
alug¼
ariţa, Exerciţii şi probleme de matematic¼
a pentru elevii claselor I-IV, Editura
Universal Pan, Bucureşti, ed. V, pag. 462).

Soluţie.

Dup¼ a ce a cump¼
arat c¼
apşuni, jum¼
atate din sum¼ a a fost cheltuit¼
a pe cireşe şi cealalt¼
a jum¼
a-
tate a r¼
amas. Suma în discuţie era dublul celei r¼
amase.

1) Câţi lei avea Ion înainte de a cump¼

ara cireşe? 2 12 = 24.
2) Cât reprezint¼ a aceasta din suma r¼
amas¼
a dup¼ a ce a cump¼
arat dulciuri?
3 1 2
= :
3 3 3
3) Câţi lei i-au r¼
amas lui Ion dup¼
a ce a cump¼
arat dulciuri?
(24 : 2) 3 = 36:
4) Cât reprezint¼
a aceasta din suma pe care o avea la început?
4 1 3
= .
4 4 4
5) Câţi lei avea Ion la început?
(36 : 3) 4 = 48:
Proba: Suma cheltuit¼ a pe dulciuri este 48 : 4 = 12 (lei)
R¼amân 48 12 = 36 (lei)
Suma cheltuit¼
a pe c¼
apşuni este 36 : 3 = 12 (lei).
R¼amân 36 12 = 24 (lei).
Suma cheltuit¼
a pe cireşe este 24 : 2 = 12 (lei).
R¼amân 24 12 = 12 (lei).

10. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

Tat¼al lui Teodor a pl¼atit biletul de excursie al …ului s¼
au cu 7 bancnote, unele de 10 lei şi
altele de 100 lei, în total 250 lei. Câte bancnote din …ecare categorie a folosit pentru a pl¼ati
biletul?

Soluţie.
Vom aplica metoda falsei ipoteze (metoda ipotezelor).
Toate valorile monetare sunt exprimate în lei

Metoda I (prin lips¼ a).

1) Ce sum¼a ar … pl¼
atit tat¼al dac¼a toate bancnotele erau de 10 lei?
7 10 = 70
2) Care este diferenţa pân¼a la suma pl¼atit¼
a efectiv?
250 70 = 180
3) Ce valoare aduce în plus …ecare bancnot¼ a de 100 lei?
100 10 = 90
4) Câte bancnote de 100 lei a folosit tat¼ al?
180 : 90 = 2.
10

5) Câte bancnote de 10 lei a folosit tat¼

al?

7 2=5
Proba. 5 10 + 2 100 = 250.

Metoda a II-a (prin adaos).

1) Ce sum¼a ar … pl¼
atit tat¼
al dac¼
a toate bancnotele erau de 100 lei?
7 100 = 700
2) Cu cât ar … pl¼
atit în plus?
700 250 = 450
3) Ce valoare aduce în plus …ecare bancnot¼ a de 100 lei?
100 10 = 90
4) Câte bancnote de 10 lei a folosit tat¼
al?
450 : 90 = 5.
5) Câte bancnote de 100 lei a folosit tat¼
al?

7 5 = 2:
Proba. 5 10 + 2 100 = 250

11. Rezolvaţi folosind o metod¼a aritmetic¼a:

O cantitate de caise trebuie pus¼ a în l¼
azi. Dac¼
a în …ecare lad¼ a se pun câte 6 kg, r¼
amân 153
kg. Dac¼ a se pun câte 9 kg în …ecare lad¼
a, r¼
amân 15 l¼azi goale şi o lad¼
a cu 3 kg. S¼
a se a‡e câte
l¼
azi şi câte kilograme de caise sunt.

Soluţie.

Metoda I. (Rezolvare prin încerc¼ ari-variant¼ a a metodei ipotezelor)

Presupunem c¼ a sunt n l¼ azi, unde n 17.
Compar¼ am cantit¼
aţile calculate conform celor dou¼ a cazuri: când punem în l¼azi câte 6 kg,
respectiv câte 9 kg.
Pornind de la n = 17 creştem treptat num¼ arul de l¼
azi şi urm¼
arim cum se modi…c¼a cele dou¼
a
cantit¼
aţi.
Pas Nr. l¼
azi Cantitatea C1 Cantitatea C2 C1 C2
1 17 6 17 + 153 = 255 9 1 + 3 = 12 255 12 = 243
2 18 6 18 + 153 = 261 9 2 + 3 = 21 261 21 = 240
3 19 6 19 + 153 = 267 9 3 + 3 = 30 267 30 = 237
4 20 6 20 + 153 = 273 9 4 + 3 = 39 273 39 = 234
... ... ... ... ...
n 0
Se observ¼ a c¼
a atunci când creştem cu 1 num¼ arul de l¼
azi, cantitatea din primul caz creşte cu
6 kg şi cantitatea din al doilea caz creşte cu 9 kg.
La …ecare pas, diferenţa dintre cantitatea din primul caz şi cantitatea din al doilea caz scade
cu 3 kg.
Vrem ca aceast¼ a diferenţ¼
a s¼
a scad¼
a de la 243 kg la 0 kg (Cantit¼ aţile calculate în cele dou¼
a
cazuri s¼a devin¼a egale).
 11

Num¼
arul necesar de treceri de la n la n + 1 este
243 : 3 = 81
Num¼
arul de l¼
azi în acest caz este
17 + 81 = 98:
Num¼
arul de kilograme de caise este (calculat în primul caz):
6 98 + 153 = 741:
Proba: Num¼
arul de kilograme de caise este (calculat în al doilea caz):
9 (98 16) + 3 = 741:

Metoda a II-a.
Pornim de la prima situaţie, în care avem toate l¼ azile cu câte 6 kg şi r¼
amân al¼ aturi 153 kg.
Mut¼am caisele astfel încât s¼ a ajungem în a doua situaţie.
Lu¼am 2 l¼azi cu 6 kg şi redistribuim cele 12 kg, astfel încât s¼
a avem 9 kg într-o lad¼ a şi 3 kg
în cealalt¼
a.
Eliber¼
am 15 l¼ azi a câte 6 kg, adic¼a scoatem 15 6 kg= 90 kg:
R¼amân al¼ aturi 153 kg+90 kg= 243 kg.
Din acestea ad¼ aug¼am câte 3 kg în l¼azile r¼
amase cu câte de 6 kg. Num¼ arul de l¼
azi completate
este

243 : 3 = 81:
Vom avea 1 + 81 = 82 de l¼ azi cu câte 9 kg, o lad¼
a cu 3 kg şi 15 l¼
azi goale.
Num¼arul de l¼
azi este: 82 + 1 + 15 = 98:
Cantitatea de caise (în kg) este
9 82 + 3 = 738 + 3 = 741:
Proba: Calcul¼
am în primul caz cantitatea de caise (în kg):
6 98 + 153 = 741:

12. Rezolvaţi f¼ar¼a ecuaţii:

Dou¼ a automobile au plecat în acelaşi timp, unul spre cel¼ alalt, din oraşele A şi B. Cel care
a pornit din A a circulat cu viteza de 80 km=h, iar cel care a pornit din B cu 70 km=h. S¼ a
se a‡e distanţa dintre cele dou¼ a oraşe ştiind c¼
a cele dou¼
a automobile s-au întâlnit dup¼ a dou¼a
ore şi jum¼atate.

Soluţie. Toate distanţele sunt exprimate în kilometri (km).

Metoda I.
1. În …ecare or¼
a, distanţa dintre automobile scade cu 80 + 70 = 150.
2. Dup¼a dou¼a ore şi jum¼
atate distanţa scade cu 2 150 +150 : 2 = 300 + 75 = 375
R¼aspuns: Distanţa dintre cele dou¼ a oraşe este 375 km

Metoda a II-a.
1. Distanţa parcurs¼
a de primul automobil este 2 80 + 80 : 2 = 160 + 40 = 200.
2. Distanţa parcurs¼
a de al doilea automobil este 2 70 +70 : 2 = 140 + 35 = 175.
12

3. Suma celor dou¼

a distanţe (distanţa dintre cele dou¼
a oraşe) este 200 + 175 = 375.
R¼aspuns: Distanţa dintre cele dou¼a oraşe este 375 km
Observaţie:

2 (80 + 70) + (80 + 70) : 2 = 2 80 + 80 : 2 + 2 70 + 70 : 2:

Egalitatea se explic¼
a prin distributivitatea faţ¼
a de adunare a înmulţirii şi a împ¼
arţirii
în mulţimea numerelor naturale (sau prin distributivitatea faţ¼
a de adunare a înmulţirii în
mulţimea numerelor raţionale).