Tema 6 Metode Aritmetice Speciale 2021

Matematic¼
a conversie PIPP
Curs 6-Metode aritmetice speciale
20 noiembrie 2021
() Matematic¼
a conversie PIPP 20 noiembrie 2021 1 / 43
(Institute) Matematic¼
Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor tipice
Metoda …gurativ¼
a (gra…c¼
a, a reprezent¼arii gra…ce)
Metoda comparaţiei
Metoda mersului invers ("retrograd¼
a")
Metoda ipotezelor (" a falsei ipoteze")
Metode de rezolvare a problemelor de mişcare
În programele şcolare pentru înv¼aţ¼
amântul primar:
-Metoda gra…c¼ a se introduce la clasa a III-a, este aprofundat¼
a la clasa a
IV-a
-La clasa a IV-a se studiaz¼
a şi: metoda comparaţiei, metoda mersului
invers.
Problemele rezolvabile prin metodele de mai sus pot … rezolvate prin
metode algebrice (cu ajutorul ecuaţiilor), la gimnaziu.
Metoda gra…c¼
a (…gurativ¼
a)
Exemplu de problem¼ a Împ¼

arţiţi 18 ‡ori în dou¼ a vaze astfel încât:
a) în ambele vaze s¼ a avem acelaşi num¼ ar de ‡ori
b) în prima vaz¼ a s¼
a …e cu dou¼a ‡ori mai mult decât în a doua vaz¼ a.
Rezolvare: a) 18 : 2 = 9 (‡ori în …ecare vaz¼ a)
b) 1) D¼ am la o parte cele dou¼ a ‡ori (care sunt în plus şi vor … puse la …nal
în prima vaz¼ a):
18 2 = 16 (‡ori)
2) Împ¼ arţim ‡orile r¼amase în mod egal în dou¼ a vaze: 16 : 2 = 8 (‡ori în a
doua vaz¼ a).
3) În prima vaz¼ a punem şi ‡orile date la o parte: 8 + 2 = 10 (‡ori în prima
vaz¼a).
R¼aspuns: Sunt 10 ‡ori în prima vaz¼ a şi 8 ‡ori în a doua vaz¼a.
Proba: 10 + 8 = 18; 10 8 = 2.
Problem¼ a Împ¼arţiţi 18 ‡ori în dou¼
a vaze astfel încât în prima vaz¼
a s¼
a …e
cu dou¼
a ‡ori mai mult decât în prima vaz¼ a.
Rezolvare 1:
am ‡orile care sunt în plus: 18 2 = 16.
1) Separ¼
2) Câte ‡ori sunt în a doua vaz¼ a? 16 : 2 = 8. (A‡¼am partea mai mic¼ a)
3) Câte ‡ori sunt în prima vaz¼ a? 8 + 2 = 10.
Rezolvare 2: Presupunem îndeplinite condiţiile. Ne imagin¼ am c¼a mai
punem înc¼a dou¼a ‡ori în a doua vaz¼ a.
1) Câte ‡ori vom avea în total? 18 + 2 = 20.
2) Câte ‡ori sunt în prima vaz¼ a? 20 : 2 = 10. (A‡¼am partea mai mare)
3) Câte ‡ori sunt în a doua vaz¼ a? 10 2 = 8.
A‡area a dou¼
a numere când se cunosc suma şi diferenţa lor
x +y = S
. Am notat numerele necunoscute cu x şi y , suma cu S,
x y =D
diferenţa cu D.
Rezolvare algebric¼a, prin metoda reducerii.
-Adun¼am cele dou¼ a ecuaţii: 2x = S + D, de unde
x = (S + D ) : 2
adem din prima ecuaţie pe cea de-a doua: 2y = S

-Sc¼ D, de unde
y = (S D) : 2
S +D S D S +D +S D
Proba: 2 + 2 = 2 = 2S
2 = S şi
S +D S D S +D (S D ) S +D S +D
2 2 = 2 = 2 = 2D
2 = D.
Observaţie: Fie S, D numere naturale. Obţinem x, y numere naturale,
S şi D au aceeaşi paritate.
A‡area a dou¼ a numere când se cunosc suma şi diferenţa
lor-varianta 1
A‡area a dou¼ a numere când se cunosc suma şi diferenţa
lor-varianta 2
A‡area a dou¼ a numere când se cunosc suma (sau
diferenţa) şi raportul lor
Exemple de probleme
1) Ana şi Corina au cump¼arat împreun¼a 84 de ‡ori, iar Ana a cump¼arat de
trei ori mai multe ‡ori decât Corina. Câte ‡ori a cump¼arat …ecare?
-Reprezent¼ am printr- un segment num¼ arul de ‡ori mai mic (num¼ arul de
‡ori cump¼ arate de Corina) .
-Atunci num¼ arul de ‡ori cump¼arate de Ana se reprezint¼a prin 3 segmente.
Câte segmente sunt? 3 + 1 = 4
Cât reprezint¼a un segment? (Câte ‡ori are Corina?) 84 : 4 = 21 (84
‡ori:4 = 21 ‡ori)
Câte ‡ori are Ana? 3 21 = 63 (3 21 ‡ori= 63‡ori)
Proba: 63 + 21 = 84, 63 : 21 = 3.
A‡area a dou¼ a numere când se cunosc (suma sau)
diferenţa şi raportul lor
Exemple de probleme
2) Un tat¼a are 45 de ani, iar …ica sa are 17 ani.
a) Cu câţi ani în urm¼ a fata avea vârsta mai mic¼a de 8 ori decât vârsta
tat¼
alui?
Rezolvare Diferenţa vârstelor r¼ amâne mereu aceeaşi: 45 ani 17 ani= 28
ani.
a) Reprezent¼ am printr-un segment vârsta fetei la data din trecut c¼ autat¼
a.
Atunci vârsta tat¼ alui se reprezint¼
a prin 8 segmente.
Diferenţa vârstelor: 8 1 = 7 (segmente).
Un segment reprezint¼ a 28 : 7 = 4 (ani).
Fata avea 4 ani în urm¼ a cu 13 ani (17 4 = 13).
Proba: (45 13) : (17 13) = 32 : 4 = 8.
A‡area a dou¼
a numere când se cunosc diferenţa şi raportul
lor
2) Un tat¼a are 45 de ani, iar …ica sa are 17 ani.

b) Peste câţi ani fata va avea vârsta mai mic¼ a de 2 ori decât vârsta tat¼
alui?
Rezolvare Diferenţa vârstelor r¼ amâne mereu aceeaşi: 45 ani 17 ani= 28
ani.
b) Reprezent¼ am printr-un segment vârsta fetei la data din viitor c¼ autat¼a.
Atunci vârsta tat¼ alui se reprezint¼
a prin 2 segmente.
Diferenţa vârstelor: 1 segment= 28 ani.
Fata va avea 28 de ani, peste 11 ani (28 17 = 11).
Proba: (45 + 11) : (17 + 11) = 56 : 28 = 2.
Alte utiliz¼
ari ale metodei …gurative
Problem¼ a (M. Roşu, pag. 73) Într-o fructier¼a sunt de 4 ori mai multe
mandarine decât banane. Dac¼ a lu¼
am 3 banane şi punem 3 mandarine, vor
… de 7 ori mai multe mandarine decât banane. Câte mandarine şi câte
banane au fost la început?
Soluţie algebric¼
a.
Metoda I. Not¼ am cu x num¼ arul iniţial de banane. Atunci la început au
fost 4x mandarine.
La …nal, num¼ arul de mandarine este 4x + 3 şi num¼ arul de banane este
x 3.
Avem: 4x + 3 = 7 (x 3) (ecuaţie de gradul I). Forme echivalente:
4x + 3 = 7x 21; 7x 4x = 3 + 21; 3x = 24; x = 8.
R¼aspuns: Au fost 32 mandarine şi 8 banane
(Proba: (32 + 3) : (8 3) = 7).
Alte utiliz¼
Problem¼ a (M. Roşu, pag. 73) Într-o fructier¼

a sunt de 4 ori mai multe
am 3 banane şi punem 3 mandarine, vor
… de 7 ori mai multe mandarine decât banane. Câte mandarine şi câte
Soluţie algebric¼
a.
Metoda a II-a. Not¼ am cu y num¼ arul …nal de banane. Atunci la …nal sunt
7y mandarine.
La început, num¼ arul de mandarine a fost 7y 3 şi num¼ arul de banane
y + 3.
Avem: 7y 3 = 4(y + 3). Forme echivalente: 7y 3 = 4y + 12;
3y = 15; y = 5 .
Num¼ arul de banane la început: y + 3 = 8
Num¼ arul de mandarine la început: 7y 3 = 32.
(Proba: 32 : 8 = 4)
Alte utiliz¼
Problem¼ a (M. Roşu, pag. 73) Într-o fructier¼
a sunt de 4 ori mai multe
am 3 banane şi ad¼ aug¼am 3 mandarine,
vor … de 7 ori mai multe mandarine decât banane. Câte mandarine şi câte
Soluţie aritmetic¼
a. Figur¼am fructele prin litere (M, B). La început:
form¼am grupe de câte 4 mandarine la o banan¼ a. La …nal: putem forma
grupe de câte 7 mandarine la o banan¼ a.
Alte utiliz¼
am 3 banane şi ad¼

Lu¼ aug¼am 3 mandarine. R¼
amân negrupate 15 mandarine
(3 5 = 15).
Ad¼aug¼ a (1 banan¼
am la …ecare grup¼ a, 4 mandarine) câte 3 mandarine. Num¼
arul
de grupe: 15 : 3 = 5.
La început erau 8 grupe (5 + 3 = 8). R¼
aspuns: 8 banane, 32 mandarine.
-Ofer¼a versiuni elementare ale metodelor de rezolvare a sistemelor de 2

ecuaţii cu 2 necunoscute
Varianta 1. Probleme de eliminare a unei m¼ arimi necunoscute prin
sc¼
adere (reducerea, dup¼a aducerea la acelaşi termen de
comparaţie)-corespunde cu metoda reducerii.
Varianta 2. Probleme de eliminare a unei m¼ arimi necunoscute prin
înlocuire-corespunde cu metoda substituţiei
Varianta 1.
Caz particular-Se dau dou¼ a sume (de produse) care au un termen comun
de comparaţie
Caz general-Prin înmulţirea a una sau dou¼ a sume cu factori aleşi
convenabil obţinem un termen comun de comparaţie
Varianta 1. Probleme de eliminare a unei m¼ arimi necunoscute prin sc¼adere

Caz particular-Se dau dou¼ a sume (de produse) care au un termen comun
de comparaţie
Exemplu. (Manual clasa a IV-a)
Mara a cump¼ arat 4 caiete şi 6 creioane cu 56 de lei. Mihai a cump¼ arat 4
caiete şi 9 creioane (de acelaşi fel cu cele ale Marei) cu 68 de lei. Cât
cost¼
a …ecare obiect?
Pentru a compara mai uşor datele problemei se aşeaz¼ a acestea una sub
alta, pe categorii:
4 caiete...........6 creioane......56 lei
Diferenţa dintre sumele de bani cheltuite provine din diferenţa dintre
num¼ arul de creioane
9 6 creioane......68 56 lei, adic¼ a: 3 creioane......12 lei
Diferenţa dintre sumele de bani cheltuite provine din diferenţa dintre

num¼arul de creioane
9 6 creioane......68 56 lei, adic¼ a: 3 creioane......12 lei
Cât cost¼a un creion? 12 lei: 3 = 4 lei
a 6 creioane? 6 4 lei= 24 lei
Cât cost¼
a 4 caiete? 56 lei 24 lei= 32 lei
Cât cost¼
Cât cost¼a un caiet? 32 lei: 4 = 8 lei
Proba: Cheltuiala lui Mihai: 4 8 lei+9 4 lei= 32 lei+36 lei= 68 lei.
a 9 creioane? 9 4 lei= 36 lei
(Varianta II: Cât cost¼
a 4 caiete? 68 lei 36 lei= 32 lei, etc.
Cât cost¼
Proba: Cheltuiala Marei: 4 8 lei+6 4 lei= 32 lei+24 lei= 56 lei).
Varianta 1.
Caz general-Prin înmulţirea a una sau dou¼ a sume cu factori aleşi
convenabil obţinem un termen comun de comparaţie.
Exemplu. (Manual clasa a IV-a)
Cu 50 de lei s-au cump¼ arat 4 pixuri şi 3 carneţele. Cu 76 de lei s-au
cump¼arat 5 pixuri şi 6 carneţele, de acelaşi fel. Cât cost¼ a …ecare obiect?
4 pixuri...........3 carneţele......50 lei
Pentru a avea acelaşi num¼ ar de carneţele, dubl¼am num¼ arul de obiecte
cump¼arate prima dat¼ a (se dubleaz¼ a cheltuiala).
Atunci: 3 pixuri..........24 lei (8 5 = 3; 100 76 = 24)
Un pix cost¼ a 8 lei. Atunci 3 carneţele cost¼ a 50 lei 4 8 lei= 18 lei. Un
carneţel cost¼ a 6 lei.
Proba: 5 8 lei+6 6 lei= 76 lei.
Metoda comparaţiei-variant¼
a de rezolvare
Varianta 1. Caz general

Pentru a avea acelaşi num¼ ar de pixuri:
-înmulţim cu 5 num¼ arul obiectelor cump¼ arate prima dat¼
a (deci înmulţim
cu 5 prima sum¼ a de bani).
-înmulţim cu 4 num¼ arul obiectelor cump¼ arate a doua oar¼
a (deci înmulţim
cu 4 a doua sum¼ a de bani).
9 carneţele...... 54 lei.
Un carneţel cost¼ a 6 lei.
Un pix cost¼ a (50 lei 3 6 lei) : 4 = 8 lei.
Metoda comparaţiei-eliminarea unei m¼
arimi necunoscute
prin înlocuire
Exemplu.
Mara a cump¼ arat 4 caiete şi 6 creioane cu 56 de lei. Preţul unui caiet este
dublu faţ¼a de preţul unui creion. Cât cost¼ a …ecare obiect?
Rezolvare.
Înlocuim …ecare caiet cu 2 creioane. (4 caiete cost¼ a cât 4 2 creioane= 8
creioane).
Reformul¼ am: 8 creioane.......6 creioane....56 lei.
Atunci 14 creioane..........................56 lei.
Cât cost¼ a un creion? 56 lei: 14 = 4 lei.
Cât cost¼ a un caiet? 2 4 lei= 8 lei.
Proba: 4 8 + 6 4 = 32 + 24 = 56 (lei).
(Variant¼a: Înlocuim …ecare grup de 2 creioane cu 1 caiet: 6 creioane.....3 caiete.
Avem 7 caiete....56 lei, deci 1 caiet....8 lei, etc.)
Metoda comparaţiei-eliminarea unei m¼
arimi necunoscute
prin înlocuire
Exemplu (Aron şi Herescu)
Pentru 5 kg de portocale şi 4 kg de l¼ amâi s-au pl¼ atit 53 de lei. Cât cost¼
a
1 kg de portocale, respectiv 1 kg de l¼ amâi, ştiind c¼a l¼
amâile sunt mai
scumpe cu 2 lei pe kilogram
Rezolvare.
5 kg portocale......4 kg l¼ amâi..... 53 lei
"Înlocuim l¼
amâile cu portocale". Cu preţul a 4 kg de l¼ amâi cump¼ ar¼
am 4
kg de portocale şi ne mai r¼ amân
4 2 lei= 8 lei. Cheltuim 53 lei 8 lei= 45 lei.
5 kg portocale......4 kg portocale..... 45 lei, deci
9 kg portocale................................. 45 lei.
R¼aspuns: 1 kg de portocale cost¼ a 5 lei, 1 kg de l¼ amâi cost¼a 5 lei+2 lei= 7
lei.
Proba: 5 5 lei+ 4 7 lei= 25 lei+ 28 lei= 53 lei.
Metoda comparaţiei-eliminarea unor m¼
arimi necunoscute
prin înlocuire
Exemplu (Aron şi Herescu)
Un atelier de croitorie a primit într-o zi 35 m de stof¼ a, 40 m de c¼ aptuşeal¼a
şi 83 m de pânz¼ a, în valoare total¼ a de 7695 lei. Un metru de stof¼ a este de
5 ori mai scump decât un metru de c¼ aptuşeal¼a, iar un metru de pânz¼ a este
de 2 ori mai ieftin decât un metru de c¼ aptuşeal¼ a Cât cost¼
a un metru din
…ecare material?
Rezolvare. 35 m stof¼ a......40 m c¼aptuşeal¼a......83 m pânz¼ a........7695 lei.
Dac¼ a cu aceeaşi sum¼ a de bani am cump¼ ara doar pânz¼ a:
În loc de 1 m c¼ aptuşeal¼a....2 m pânz¼ a. În loc de 40 m c¼ aptuşeal¼ a....80 m
pânz¼ a.
În loc de 1 m stof¼ a .....10 m de pânz¼ a. În loc de 35 m stof¼ a .....350 m
pânz¼ a.
Câţi metri de pânz¼ a am cump¼ ara în total? 350 + 80 + 83 = 513.
Câţi lei cost¼
a 1 m de pânz¼ a? 7695 : 513 = 15. (1 m c¼ aptuşeal¼a: 30 lei; 1
m stof¼ a: 150 lei)
Metoda comparaţiei-eliminarea unor m¼
arimi necunoscute
prin înlocuire (reformulare)
Un atelier de croitorie a primit într-o zi 35 m de stof¼ a, 40 m de c¼ aptuşeal¼a
şi 83 m de pânz¼ a, în valoare total¼ a de 7695 lei. Un metru de stof¼ a este de
5 ori mai scump decât un metru de c¼ aptuşeal¼a, iar un metru de pânz¼ a este
de 2 ori mai ieftin decât un metru de c¼ aptuşeal¼ a Cât cost¼ a un metru din
…ecare material?
Rezolvare. 35 m stof¼ a......40 m c¼ aptuşeal¼
a......83 m pânz¼ a........7695 lei.
Variant¼ a. Lu¼ am ca unitate de m¼ asur¼a (1 u) preţul unui metru de pânz¼ a.
Avem: 83 m pânz¼ a....83 u.
1 m c¼ aptuşeal¼a......2 u; 40 m c¼ aptuşeal¼a......80 u.
1 m stof¼a......10 u; 35 m stof¼ a......350 u
35 m stof¼ a......40 m c¼ aptuşeal¼a......83 m pânz¼ a.....350 u + 80 u + 83
u = 513 u
513 u = 7695 lei, de unde 1u = 7695 lei: 513=15 lei.
R¼ aspuns: 1 m pânz¼ a...15 lei, 1 m c¼ aptuşeal¼a......30 lei, 1 m stof¼ a......150
lei.
Metoda mersului invers
Prin aceast¼a metod¼a se rezolv¼
a probleme şi exerciţii în care elementul
necunoscut apare la începutul unui şir de operaţii descris în enunţ.
Aplicarea metodei se bazeaz¼ a pe exerciţiile de a‡are a unui num¼ ar
necunoscut (asupra c¼ aruia s-a aplicat o operaţie dat¼ a al c¼
arei
rezultat este cunoscut). Presupunem c¼ a este necunoscut:
-la adunare: un termen (cunoaştem cel¼ alalt termen şi suma)
-la sc¼
adere: desc¼ azutul (cunoaştem sc¼ az¼
atorul şi diferenţa)
-la înmulţire: un factor al unui produs (cunoaştem cel¼ alalt factor şi
produsul)
-la împ¼arţire: deîmp¼arţitul (cunoaştem împ¼ arţitorul şi câtul).
Pentru a‡area num¼ arului necunoscut se efectueaz¼ a operaţia invers¼ a.
Metoda mersului invers se aplic¼ a astfel: pornind de la rezultatul
ultimei operaţii din şir, se reface drumul indicat în acest şir, dar în
sens invers acţiunii problemei.
Metoda mersului invers se poate aplica (şi) exerciţiului problemei.
Exemple (Manual clasa a IV-a):
1) Patru copii au economisit bani pentru a pleca într-o excursie. Mara are
cu 25 de lei mai puţin decât Andrei. Teodor are de dou¼
a ori mai mult
decât Mara. Alexandra are cu 27 de lei mai mult decât Teodor. Dac¼ a
Alexandra are 295 de lei, câţi lei are …ecare copil?
Se reprezint¼
a schematic "acţiunea problemei"
Teodor: 295 lei 27 lei= 268 lei; Mara: 268 lei: 2 = 134 lei; Andrei:
134 lei+25 lei= 159 lei.
Exerciţiu: (x 25) 2 + 27 = 295.
Exemplu (M. Roşu, pag. 76) Am ales un num¼ ar, l-am înmulţit cu 5, la
rezultat am adunat 41, suma obţinut¼a am împ¼
arţit-o la 7 şi din cât am
sc¼
azut 61, obţinând 312. Ce num¼ar am ales?
Rezolvare. Not¼ am cu x num¼arul c¼
autat. Enunţul se scrie sub form¼ a de
exerciţiu: (x 5 + 41) : 7 61 = 312.
Ultima operaţie efectuat¼
a este o sc¼adere, în care cunoaştem sc¼ az¼
atorul şi
diferenţa. A‡¼
am desc¼azutul prin adunare.
(x 5 + 41) : 7 = 312 + 61, adic¼a (x 5 + 41) : 7 = 373.
a este o împ¼ arţire, în care cunoaştem împ¼arţitorul şi câtul
(restul este zero). A‡¼
am deîmp¼ arţitul prin înmulţire.
x 5 + 41 = 7 373, adic¼a x 5 + 41 = 2611.
a este o adunare, în care cunoaştem al doilea termen şi
suma. A‡¼ am primul termen prin sc¼ adere: x 5 = 2611 41, adic¼ a
x 5 = 2570.
a este o înmulţire, în care cunoaştem al doilea factor şi
produsul. A‡¼
am primul factor prin împ¼ arţire: x = 2570 : 5, de unde x = 514.
Exemplu (Aron şi Herescu, pag. 234)
Dintr-un cont în lei am scos 15 din sum¼ a, apoi 25 din rest, dup¼ a aceea 35 din
4
noul rest, a patra oar¼ a 5 din ce mai r¼am¼ asese. Au r¼amas în cont 120 de
lei. Ce sum¼ a a fost în cont?
Metoda I: Al patrulea rest este 120 lei.
120 lei reprezint¼a 1 45 = 15 din al treilea rest. Al treilea rest este 5 120
lei= 600 lei
600 lei reprezint¼a 1 53 = 25 din al doilea rest. Al doilea rest este 52 600
lei= 1500 lei.
1500 lei reprezint¼a 1 52 = 35 din primul rest. Primul rest este 35 1500
lei= 2500 lei.
2500 lei reprezint¼a 1 15 = 45 din suma iniţial¼a. În cont au fost 45 2500
lei= 3125 lei.
Proba: Primul rest: 3125 3125 : 5 = 3125 625 = 2500
Al doilea rest: 2500 2 2500 : 5 = 2500 1000 = 1500
Al treilea rest: 1500 3 1500 : 5 = 1500 900 = 600
Al patrulea
(Institute) : 5 =a 600
rest: 600 4 600Matematic¼ 480 = 120
conversie PIPP 20 noiembrie 2021 30 / 43
Metoda ipotezelor
Rezolvarea problemelor prin aceast¼ a metod¼ a are la baz¼

a o ipotez¼a
(presupunere) şi continu¼a prin confruntarea situaţiei reale cu cea creat¼ a
prin introducerea datelor ipotetice.
Întrucât ipoteza propus¼ a nu corespunde decât întâmpl¼ ator cu situaţia
real¼
a, metoda se mai numeşte "a falsei ipoteze".
E posibil s¼
a propunem o singur¼ a ipotez¼
a sau mai multe ipoteze succesive
(Aron şi Herescu, pag. 200, pag. 222).
Exemple
1) (M. Roşu, Pag. 75) S-a pl¼ atit o sum¼
a de S lei cu ajutorul a n bancnote,
unele de 100 de lei şi celelalte de 50 de lei. Câte bancnote au fost de
…ecare fel? (Caz particular: S = 950, n = 14). (Corelarea datelor:
50 n < S < 100 n).
Metoda ipotezelor
1) (M. Roşu, Pag. 75) S-a pl¼ atit o sum¼a de S lei cu ajutorul a n bancnote,
50 n < S < 100 n).
Rezolvare: Dac¼ a toate bancnotele cu care s-a f¼ acut plata ar … de 50 de
lei, suma pl¼ a ar … 14 50 lei= 700 lei.
atit¼
În realitate, suma pl¼atit¼
a este mai mare. Diferenţa de 950 lei 700 lei=250
lei provine din faptul c¼a au fost şi bancnote de 100 de lei.
Fiecare bancnot¼ a de 100 de lei aduce o plusvaloare de 100 lei-50 lei=50 lei.
Num¼ arul bancnotelor de 100 de lei este: 250 lei: 50 lei= 5.
Num¼ arul bancnotelor de 50 de lei este: 14 5 = 9.
Metoda ipotezelor
1) (M. Roşu, Pag. 75) S-a pl¼ atit o sum¼ a de S lei cu ajutorul a n bancnote,
50 n < S < 100 n).
Rezolvare: Generalizare: Dac¼ a toate bancnotele cu care s-a f¼ acut plata ar
… de 50 de lei, suma pl¼ atit¼
a ar … n 50 lei.
În realitate, suma pl¼ atit¼a este mai mare. Diferenţa de (S n 50)
provine din faptul c¼ a …ecare bancnot¼ a de 100 de lei aduce în plus 50 de lei.
Num¼ arul bancnotelor de 100 de lei este (S n 50) lei: 50
lei= (S n 50) : 50 = S : 50 n.
(Este necesar ca S s¼ a …e divizibil cu 50).
Num¼ arul bancnotelor de 50 de lei este n (S : 50 n) = 2n S : 50.
Variant¼a. Dac¼a toate bancnotele cu care s-a f¼acut plata ar … de 100 de lei, suma
pl¼ a ar … n 100 lei, o valoare mai mare decât cea real¼
atit¼ a. Surplusul de
n 100 S provine din faptul c¼a am "înlocuit" …ecare bancnot¼a de 50 de lei cu
o bancnot¼ a de 100 de lei. La …ecare înlocuire apare un surplus de 50 lei, deci
num¼ arul de bancnote înlocuite este
(Institute) (n a conversie
Matematic¼ 100 PIPPS ) : 50 = n 202noiembrie
S :2021
50 33 / 43
Metoda ipotezelor
Exemplu (CLASIC!) Într-o curte sunt g¼ aini şi oi, în total C capete şi P
picioare. S¼ a se a‡e câte g¼ aini şi câte oi sunt (Niciuna din g¼ aini sau oi nu e
şchioap¼a). (Condiţii: 2C < P < 4C şi P este num¼ ar par) (Inegalit¼
aţile ar
putea … nestricte).
Rezolvare: Dac¼ a în curte ar … numai g¼ aini, num¼ arul de picioare ar … 2C .
În realitate, sunt în plus (P 2C ) picioare.
Surplusul provine din faptul c¼ a …ecare oaie aduce un plus de 2 picioare.
Num¼ arul de oi este (P 2C ) : 2 = P : 2 C .
Num¼ arul de g¼aini este C (P : 2 C ) = 2C P : 2.
(A doua variant¼a: Dac¼ a în curte ar … numai oi, num¼ arul de picioare ar …
4C . În realitate, sunt mai puţin cu (4C P ) picioare.
Minusul provine din faptul c¼ a pentru …ecare g¼ ain¼a se scad 2 picioare din
total. Num¼ arul de g¼aini este (4C P ) : 2 = 2C P : 2.
Num¼ arul de oi este C (2C P : 2) = P : 2 C .)
Metoda ipotezelor
Exemplu (M. Roşu, pag. 75) Un biciclist urc¼a o pant¼a cu 8 km/h şi coboar¼a
a cu 20 km/h. Ştiind c¼
aceeaşi pant¼ a 2 ore şi 48
a drumul urcat şi coborât dureaz¼
de minute, s¼ a se a‡e lungimea drumului.
Rezolvare: Se presupune c¼a lungimea drumului ar num¼ar de km egal cu un
multiplu comun oarecare pentru 8 şi 20. Se calculeaz¼ a timpul dus-întors pentru
aceast¼a lungime şi se compar¼ a cu timpul dat.
De exemplu, presupunem c¼ a lungimea drumului ar … 40 km. Timpul de urcare ar
… de 5h. Timpul de coborâre ar … de 2h. Timpul total ar …: 7h = 420 min.
În realitate, timpul total este: 2h 48 min = 120 min+48 min = 168 min.
Raportul dintre timpul ipotetic şi timpul real este 420 105 35
168 = 42 = 14 = 2 (nu este
5
num¼ ar natural).
Acelaşi 52 este raportul dintre distanţa ipotetic¼ a şi distanţa real¼
a. Atunci
distanţa real¼ a 52 din distanţa ipotetic¼
a reprezint¼ a, deci este 2 40 km : 5 = 16
km.
Observaţie: Dac¼a lungimea drumului ar … 80 km, atunci timpul total ar … 840
min, de 5 ori mai mare decât în realitate. Atunci lungimea ipotetic¼a este de 5 ori
mai mare(Institute)
decât cea real¼a. Distanţa real¼ : 80 km
a aconversie
Matematic¼ PIPP: 5 = 16 km. 20 noiembrie 2021 35 / 43
Probleme de mişcare
Utilizeaz¼
a trei m¼arimi: spaţiu (distanţ¼
a), timp şi vitez¼
a, cerând s¼
a sea‡e
una dintre ele când se cunosc celelalte dou¼ a.
Se pune în discuţie doar mişcarea uniform¼a, în care un mobil parcurge în
oricare dou¼a intervale de timp egale distanţe egale. În acest caz, viteza este
numeric egal¼ a cu distanţa parcurs¼a într-un interval de timp de o unitate.
Atunci distanţa parcurs¼a într-un interval de timp t, cu viteza v este:
d =v t
(Unit¼
aţi de m¼ a pentru (d, t, v ): (m, s, m/s ) sau (km, h, km/h))
asur¼
Din relaţia de mai sus: v = dt şi t = dv .
(A‡area unui factor când cunoaştem produsul şi cel¼ alalt factor).
Probleme de mişcare
Tipuri de probleme de mişcare

1) Probleme ce conduc direct la relaţia d = v t.
2) Probleme de urm¼arire (2 mobile se deplaseaz¼
a în acelaşi sens, pe acelaşi
drum)
3) Probleme de întâlnire (2 mobile se deplaseaz¼
a unul c¼
atre cel¼alalt, pe
acelaşi drum)
4) Probleme de compunere a vitezelor (generalizare a tipurilor 2 şi 3).
Probleme de mişcare rezolvate direct
Exemplu (Aron şi Herescu, pag. 236). Doi turişti parcurg distanţa de la A la B .
Primul turist se deplaseaz¼a cu 4 km/h, iar al doilea cu 6 km/h. Ei pleac¼ a în
acelaşi timp din A. Primul turist ajunge în B cu 2 ore mai târziu decât al doilea.
a se a‡e distanţa de la A la B .
S¼
Rezolvare.
1) Cu cât r¼amâne în urm¼ a, în …ecare or¼
a, primul turist faţ¼
a de al doilea ?
6 km 4 km = 2 km.
2) Cu cât r¼
am¼
asese în urm¼
a primul turist faţ¼
a de al doilea, când al doilea a ajuns
în B ?
2h 4 km/h = 8 km
3) În câte ore s-a deplasat al doilea turist, de la A la B?
8 km : 2km/h = 4h.
4) Care este distanţa de la A la B?
6 km/h 4h = 24 km.
Proba: t1 = 24 km : 4 km/h = 6h şi t2 = 24 km : 6 km/h = 4h.
v1 v2
Generalizare: vd1 d
v2 = T , de unde d = v2 v1 T . Aici:
46
d= 2 = 24(km).
Probleme de mişcare în acelaşi sens (probleme de urm¼
arire)
Cazul general. Pe un drum de la A la C se consider¼a un punct B situat la
distanţa d faţ¼
a de A. Dou¼a mobile pleac¼ a pe acest drum, în acelaşi timp şi în
acelaşi sens, din punctele A şi B (c¼
atre C ). Vitezele lor sunt vA km/h, respectiv
vB km/h, cu vA > vB . Dup¼a cât timp îl va ajunge cel care pleac¼a din A pe cel
care pleac¼ a din B ?
Rezolvare.
1) Cu cât scade distanţa dintre cele dou¼
a mobile, în …ecare or¼
a?
( vA vB ) km
2) Dup¼ a cât timp îl va ajunge cel care pleac¼ a din A pe cel care pleac¼ a din B ?
d (vA vB ) (vA vB ) ... (vA vB ) = 0.
Num¼ arul de ore este num¼ arul de termeni care se scad: t = v d v (formula
A B
r¼
amâne valabil¼ a şi când se lucreaz¼
a cu numere raţionale, mai general cu numere
reale)
Alt¼a metod¼ a: Fie momentul plec¼arii 0, momentul întâlnirii t . La momentul t ,
cel din A parcursese în plus faţ¼ a de cel din B distanţa d . Atunci
vA t = vB t + d , vA t vB t = d , (vA vB ) t = d , de unde
a‡¼am factorul necunoscut t . Matematic¼a conversie PIPP
(Institute) 20 noiembrie 2021 39 / 43
arire)
Cazul general. Pe un drum de la A la C se consider¼ a un punct B situat
la distanţa d faţ¼a de A. Dou¼ a mobile pleac¼a pe acest drum, în acelaşi timp
şi în acelaşi sens, din punctele A şi B (c¼
atre C ). Vitezele lor sunt vA
km/h, respectiv vB km/h, cu vA > vB . Dup¼ a cât timp îl va ajunge cel
care pleac¼ a din A pe cel care pleac¼ a din B?
Variant¼ a. Mobilele pleac¼ a din acelaşi punct A, dar decalate în timp (cu
∆t). Atunci B este punctul în care ajunge primul la momentul în care
pleac¼ a al doilea, d este distanţa parcurs¼a pân¼
a la acest moment de primul:
d = v1 ∆t.
Pentru ca al doilea s¼ a-l ajung¼

a pe primul, trebuie s¼a aib¼
a viteza mai mare.
Exemplu. Un c¼ al¼
areţ având viteza de 24 km/h pleac¼ a din A spre C .
Dup¼ a 3 ore, din A pleac¼ a spre C şi un motociclist, cu viteza de 42 km/h.
Dup¼ a cât timp (de la plecarea sa) îl ajunge motociclistul pe c¼ al¼
areţ şi la ce
distanţ¼
a faţ¼
a de A?
arire)
Exemplu. Un c¼ al¼
areţ având viteza de 24 km/h pleac¼ a din A spre C .
Dup¼ a 3 ore, din A pleac¼ a spre C şi un motociclist, cu viteza de 42 km/h.
Dup¼ a cât timp (de la plecarea sa) îl ajunge motociclistul pe c¼ al¼
areţ şi la ce
distanţ¼
a faţ¼
a de A?
Rezolvare.
1) Ce distanţ¼ a parcurge c¼ al¼
areţul pân¼
a la plecarea motociclistului?
24 km/h 3h = 72 km.
2) Cu cât se scade distanţa dintre motociclist şi c¼ al¼
areţ, în …ecare or¼ a?
42 km 24 km = 18 km
3) Dup¼ a cât timp (de la plecarea sa) îl ajunge motociclistul pe c¼ al¼
areţ
(recupereaz¼ a r¼
amânerea în urm¼ a)?
72 km : 18 km/h = 4 h
4) La ce distanţ¼ a faţ¼
a de A are loc întâlnirea?
42 km/h 4 h = 168 km.
Probleme de mişcare în sensuri opuse (probleme de
întâlnire)
Cazul general. Dou¼ a mobile pleac¼a pe acelaşi drum, în acelaşi timp, din
punctele A şi B, unul spre cel¼
alalt. Vitezele lor sunt vA km/h, respectiv
vB km/h. Dup¼ a cât timp se vor întâlni cele dou¼ a mobile?
Rezolvare. Not¼ am distanţa AB = d.
1) Cu cât scade distanţa dintre cele dou¼ a mobile, în …ecare or¼a?
(vA + vB ) km.
2) Dup¼a cât timp de la plecare se vor întâlni cele dou¼ a mobile?
(d (vA + vB ) (vA + vB ) ... (vA + vB ) = 0. Câte sc¼aderi?)
d
tintalnire = .
vA + vB
Variant¼ a. În momentul întâlnirii (dup¼
a un timp t de la plecare) suma
distanţelor parcurse de cele dou¼
a mobile este d.
Avem vA t + vB t = d, cu formele echivalente: (vA + vB ) t = d şi
d
t = vA + vB .
Bibliogra…e
1. I. Aron, Gh. Herescu-Aritmetic¼ a pentru înv¼ aţ¼

atori, Editura
Didactic¼
a şi Pedagogic¼
a, Bucureşti, 1977
2. C. Petrovici-Didactica matematicii pentru înv¼ aţ¼
amântul primar,
Editura Polirom, 2014
3. Mihail Roşu-Didactica matematicii în înv¼ aţ¼
amântul primar, 2006
4. M. Roşu-Elemente de matematic¼ a pentru profesorii din
înv¼
aţ¼
amântul primar, Editura Aramis, 2016
5. ***-Manuale de Matematic¼ a (clasele a III-a şi a IV-a)

Tema 6 Metode Aritmetice Speciale 2021

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 6 Metode Aritmetice Speciale 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matematic¼

Curs 6-Metode aritmetice speciale

Exemplu de problem¼ a Împ¼

adem din prima ecuaţie pe cea de-a doua: 2y = S

2) Un tat¼a are 45 de ani, iar …ica sa are 17 ani.

Problem¼ a (M. Roşu, pag. 73) Într-o fructier¼

am 3 banane şi ad¼

-Ofer¼a versiuni elementare ale metodelor de rezolvare a sistemelor de 2

Varianta 1. Probleme de eliminare a unei m¼ arimi necunoscute prin sc¼adere

Diferenţa dintre sumele de bani cheltuite provine din diferenţa dintre

Varianta 1. Caz general

Rezolvarea problemelor prin aceast¼ a metod¼ a are la baz¼

Tipuri de probleme de mişcare

Pentru ca al doilea s¼ a-l ajung¼

1. I. Aron, Gh. Herescu-Aritmetic¼ a pentru înv¼ aţ¼

S-ar putea să vă placă și